Acum nici un an Antena 3 făcea o campanie relativ la Loteria Română, astăzi...

---

(http://videonews.antena3.ro/video/romania/loteria-romana-este-devalizata-sistematic-vezi-aici-cum.html)


(http://videonews.antena3.ro/video/romania/loteria-romana-afacere-de-partid-portocaliu.html)

Astăzi Loteria Română are un nou şef. Iată ce spune acesta după două spătămâni de la preluarea postului... Ştire:

El acuză fostele conduceri ale companiei că au făcut achiziţii supraevaluate şi contracte păguboase cu un grup de companii elene, încheiate în 1992-1993 pentru zece ani şi prelungite la expirarea perioadei iniţiale.

"Eu vin din mediul privat şi m-am speriat când am văzut documentele financiare ale companiei. Noţiunea «eficienţă» nu a existat în vocabularul fostelor conduceri ale Loteriei Române, care s-au axat pe cheltuirea banilor, prin achiziţii supraevaluate, şi mai puţin pe creşterea încasărilor companiei. În acest context, situaţia financiară nu este deloc roză şi fără măsuri de eficientizare Loteria Română poate intra în procedură de insolvenţă, dar este ultima varianta pe care o luăm în calcul" , a spus Ghiţă.

El a adăugat că Loteria are o rată a profitului puţin peste 8% şi a catalogat-o drept slabă. "Dacă va coborî sub 5%, putem să-i punem companiei lacăt la uşa", a spus Ghiţă.

La începtul lunii iulie, ministrul Finanţelor Publice, Florin Georgescu , l-a numit pe Dan Alexandru Ghiţă în funcţia de director general al companiei Loteria Română, în locul lui Gheorghe Benea, fost primar al oraşului Dej, care a condus compania din februarie 2009. Ghiţă a preluat şi conducerea Consiliului de Administraţie al Loteriei.

Ghiţă a fost din 2007 până în iulie director de vânzări la firma de jocuri de noroc Galaxy Games.

În 2011, compania a consemnat o cifră de afaceri de 1,16 miliarde de lei, în urcare cu 5,3% faţă de anul precedent, şi a avut un profit net 81,7 milioane de lei, în scădere cu 32,6% comprativ cu 2010.

Potrivit lui şefului Loteriei, încasările operatorului au scăzut cu 50% în intervalul 2007-2011, iar cheltuielile s-au menţinut la un nivel ridicat, prin achiziţii supraevaluate.

"Spre exemplu, o aplicaţie software cu o valoare de piaţă de 300.000 de euro a fost achizţionată de Loterie cu 1,7 milioane de euro. De asemenea, o aplicaţie software pentru monitorizarea intrărilor şi ieşirilor personalului din sediul companiei a fost cumpărată cu 4,4 milioane de lei, un preţ supraevaluat cu 3,9 milioane de lei" , a spus Ghiţă.

El a adăugat că "marea bubă" din situaţia financiară a Loteriei este contractul încheiat cu un grup de firme din Grecia.

"Potrivit contractului, grecii încasează 70% din veniturile nete ale Loteriei pe segmentul jocurilor de videoloterie, iar compania rămâne cu 30%, din care se scad cheltuielile de exploatare a aparatelor. Practic, încasăm mai puţin de 30%. Contractele au fost semnate în 1992-1993 pe o perioadă de 10 ani şi reînnoite pe încă 10 ani când au expirat. Aceste contracte păguboase, prin clauzele incluse, nu prea pot fi denunţate", a spus Ghiţă.

El a adăugat că echipamentele livrate de grupul de firme elene sunt uzate moral "rău de tot" şi generează cheltuieli ridicate pentru menţinerea în stare de funcţionare.

Din datele companiei, grupul de firme elene a încasat 460 milioane de lei în intervalul 2007-2011.

Potrivit raportului Curţii de Conturi pe anul 2010, Loteria a încheiat, în anul 2003, cu Intracom SA, Intralot SA şi Lotrom SA, un contract pentru furnizarea unui sistem de video-loterie la cheie, pe o perioadă de 10 ani, în condiţii total dezavantajoase.

"Mai mult, la data controlului, conducerea Loteriei intenţiona să continue colaborarea în domeniul jocurilor de noroc, prin contracte de asociere încheiate cu terţe companii, în condiţii dezavantajoase pentru statul român", se mai spune în document.

În total, Curtea de Conturi a constatat la Loteria Română prejudicii de 89,8 milioane de lei, jumătate din sumă provenind dintr-un contract încheiat cu Shelter Security, societatea de pază fiind favorizată în vederea câştigării unei licitaţii pentru achiziţionarea sistemului de securitate.

Ghiţă a mai spus că, în ultimii ani, Loteria a fost "boicotată" şi de persoanele care au luat în contract de mandat punctele de vânzare ale companiei.

"Din surse interne, mandatarii au aflat care sunt cele mai bune puncte de vânzare ale Loteriei, apoi au început să închirieze spaţii în apropierea acestora şi, prin înţelegere cu angajaţii acelor puncte, vânzările erau practic preluate de locaţia mandatarului, iar după câteva luni acel punct de vânzare se închidea", a afirmat şeful Loteriei.

Compania are circa 2.000 de puncte de vânzare, din care proprii 1.116.

Cu un mandat de şase luni la conducerea Loteriei, Ghiţă a spus că principalul obiectiv al mandatului este eficientizarea companiei, prin reducerea cheltuielilor şi creşterea veniturilor.

"Am acceptat acest post pentru că este o provocare. Cunosc foarte bine domeniul. Voi încerca să fac barca Loteria Română să nu se scufunde. Din păcate, suntem în iulie şi compania nu are aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli pentru 2012, pentru că ce s-a propus era prea umflat. Spre exemplu, pentru acest an, vechea conducerea a propus investiţii de 110 milioane de lei. În urma unei analize, suma propusă pentru investiţii a scăzut la 20 milioane de lei", a spus reprezentantul companiei.

Ghiţă a afirmat că Loteria are un potenţial de creştere foarte ridicat, în condiţiile în care operatorul naţional de jocuri de noroc din Ungaria, stat cu 10 milioane de locuitori, a consemnat un profit de circa 200 milioane de euro în 2011.

El a adăugat că Loteria are puţine puncte de vânzare, una la 10.000 de locuitori, în timp ce media la nivelul Uniunii Europene este de una la 1.600 de locuitori.

"De asemenea, în România, încasările din jocuri de noroc sunt de 8 euro/locuitor, în timp ce în alte state mai dezvoltate se ajunge la 60-70 euro/locuitor", a spus şeful companiei.

Ghiţă analizează posibilitatea reducerii preţului unei variante simple la jocul 6/49 şi diminuarea valorii premiului de la categoria I şi creşterea sumelor la premiile de la categoria a II-a şi a III-a.

"Vreau să lansez noi jocuri de noroc acolo unde nu depindem de contractele cu firmele elene. Spre exemplu, vreau să ieşim cu jocul 6/49 şi pe telefonul mobil. Din păcate, n-am prea mult spaţiu de manevră, pentru că Loteria depinde în proporţie de 97% de contractele cu grecii", a spus reprezentantul companiei.

Potrivit acestuia, Loteria are foarte multe spaţii imobiliare libere, care, închiriate, ar putea aduce venituri substanţiale companiei.

"Lângă clădirea CEC de pe Calea Victoriei avem un imobil pe care, dacă l-am închiria la preţul zonei, am încasa 30.000 de euro/lună. Este un imobil în care s-au efectuat lucrări de modernizare la preţuri ridicate şi stă neutilizat de câţiva ani. În plus, amenajările interioare au avut de suferit pentru că imobilul nu a fost aerisit. Practic, pereţii s-au cojit, lemnul s-a umflat", a spus Ghiţă.

Înfiinţată în anul 1906, Compania Naţională Loteria Română organizează şi exploatează pe întreg teritoriul ţării jocuri loto şi pariuri mutuale.

Altă mare companie de stat, Hidroelectrica, a intrat în insolvenţă în luna iunie, la solicitarea Consiliului de Administraţie. Consiliul şi-a motivat cererea prin scăderea cifrei de afaceri şi creşterea datoriilor, pe fondul unui "dezastru de management" şi al secetei din 2011.
(http://www.mediafax.ro/economic/directorul-loteriei-romane-situatia-financiara-a-companiei-nu-e-deloc-roza-loteria-poate-intra-in-insolventa-9885228)