Fără bani, agricultura românească duce viaţă de câine

---

Dezinteresul politicii româneşti faţă de agricultura românească mai e cum mai e, dar se pare că nici din partea Uniunii Europene nu prea găsim înţelegere. Vă amintiţi ce a spus domnul patriot naţional Traian Băsescu?

Mai întâi domnul Băsescu, la plecarea spre Consiliul European, a spus că:
De aceea vom încerca şi o soluţie cât mai bună pentru plăţile pentru agricultură, dar şi găsirea unei soluţii ca dezvoltarea, modernizarea sistemelor de irigaţii în România să fie acceptată a fi introdusă, cel puţin pentru România, din fondurile alocate pentru bugetul 2014 - 2020.

După Consiliul European, domnul Băsescu a răspunde la întrebarea...
Întrebare: Când aţi plecat aţi spus că una dintre mizele importante ale dumneavoastră este ca o parte din banii de la coeziune să poată fi utilizaţi pentru irigaţii.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Asta n-am reuşit s-o înscriu până în ultima clipă. Bătălia noastră de azi dimineaţă, de la 6:00, a fost pe această clauză 87 - 2. Nu puteam să cer două lucruri în acelaşi timp, că puteam să mă trezesc cu lucrul mai mic oferit, şi să spună: "Păi ai primit ceva; ai cerut două lucruri şi ai primit unul". Şi atunci, va rămâne... Deci, acestea sunt cifrele generale. Ele merg în Consiliu şi în Parlament. Cu certitudine, acolo se defalcă şi se poate face ceva, mai ales că avem această flexibilitate de 25%. Am tot soiul de idei cum ar trebui să se facă, dar nu cred că e momentul să discutăm acum. Cert este că România nu trebuie să abandoneze ideea. Spre exemplu, dacă în cursul nopţii am fi obţinut 87 - 2, nu mai aveam prioritate pe el azi, ci începeam cu irigaţiile. Dar nu poţi să începi cu toate odată.

Ei bine... ce spune domnul ministru al agriculturii? Ştire:

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, spune că România ar fi avut nevoie de alocări mai mari de fonduri europene pentru dezvoltare rurală, în exerciţiul bugetar 2014-2020, spunând că, faţă de perioada 2007-2013, este o scădere a fondurilor alocate de peste un miliard de euro, informează Mediafax.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă la Piteşti, că în perioada următoare România va avea mai puţini bani pentru a întări competitivitatea agricultorilor şi fermierilor din România.

"Aş fi fost ceva mai mulţumit dacă România ar fi avut un sprijin mai mare şi pe zona de dezvoltare rurală, pentru că au fost foarte importante fondurile care au fost alocate în perioada 2007-20013. S-au modernizat foarte multe exploataţii agricole, s-au cheltuit, spre deosebire de celelalte sectoare, până în momentul de faţă, peste 50% din fondurile avute la dispoziţie. Deci România a demonstrat că are capacitatea de a atrage fonduri europene pe dezvoltare rurală, de a face investiţii şi de a oferi competitivitate sectorului agricol din România. (...) În perioada următoare vom avea mai puţini bani pentru a întări competitivitatea agricultorilor, fermierilor din România. De asemenea, pe zona de dezvoltare a mediului rural, acolo unde decalajele sunt foarte mari, cred că am fi avut un potenţial mai mare de a recupera acest decalaj dacă am fi păstrat alocarea propusă de Comisia Europeană", a declarat ministrul Agriculturii.

Potrivit acestuia, România a obţinut, pentru exerciţiu bugetar 2014-2020, 17,5 miliarde de euro pentru plăţi directe şi investiţii în agricultură şi mediul rural, faţă de 21 de miliarde de euro, cât a fost iniţial propunerea Comisiei Europene şi 13,8 miliarde de euro, cât a fost alocarea în perioada 2007-2013.

"Dacă în perioada 2007-2013 România a avut 8,2 miliarde de euro pentru dezvoltare rurală şi agricultură, deci investiţii în fermele agricole şi în dezvoltarea satului românesc, rezultatul final pe care îl avem pentru 2014-2020 este de 7,1 miliarde de euro. Deci o scădere de mai bine de un miliard de euro, generată de scăderile care s-au făcut la nivelul tuturor statelor membre. Propunerea Comisiei Europene era aceeaşi ca în această perioadă", a spus Daniel Constantin.

În ceea ce priveşte subvenţiile acordate agricultorilor, suma alocată pe hectar va creşte, până în 2020, de la 119 euro la 196 de euro, deşi iniţial acest prag ar fi trebuit să fie atins cu doi ani mai devreme.

"Dacă în 2012 au primit 119 euro pe hectar contribuţie europeană, vor creşte gradual până în 2020 la 196 de euro. Aici intrăm şi cu acel proces de convergenţă de care s-a vorbit mult. Iniţial trebuia să ajungem la 196 de euro pe hectar în anul 2018, dar procesul de convergenţă s-a prelungit de la patru ani la şase ani", a adăugat ministrul Agriculturii.
(http://www.gandul.info/financiar/daniel-constantin-banii-europeni-pentru-2014-2020-cu-peste-un-miliard-de-euro-mai-putini-pentru-dezvoltare-rurala-10552884)

Cum s-ar spune, viaţă de câine cu faţă umană...

(http://www.gandul.info/magazin/foto-cainele-cu-figura-umana-10548911)

Ochii sunt uşor plânşi, coada între picioare... mut şi dureros.

Stilul Crin este un chin. Malign, benign?

---

M-au năpădit impulsurile poetice. Se pare că cei de la PNL sunt ţinta unui atac încrucişat, politic şi mediatic. Nu ştiu cum, dar eu am presimţirea că toate problemele PNL pleacă de la vârful partidului.

"Gangnam Style"

De ce mi-e întâi şi întâi silă de statul român...

---

... Mi-e silă pentru că România este o ţară în care cetăţeanul este umilit iar, şi iar, şi iar, şi iar... Mi-e silă pentru că tinerilor li se spune că trebuie să înveţe să fie buni cetăţeni pentru a avea succes şi în ţara asta succesul nu prea este legat de calitatea umană... Aş spune că dimpotrivă, oamenii de succes se dovedesc, în majoritatea lor, oameni care au o calitate umană cel puţin îndoielnică. Povestea care am auzit-o în următorul articol relatată de Covrig Roxana nu este singulară, a devenit o normalitate în ţara asta în care demnitatea umană este un lux al oamenilor cu bani şi lipsiţi de ruşine.

Povestea unui timișorean, care de mic a visat să fie inginer, nu este nici pe departe una fericită. După 19 ani de şcoală, încheiaţi excelent, el cară saci pentru 50 de lei pe zi. Muncește cot la cot cu “boschetarii adunați din Gara de Nord”.

Odată, inginer mecanic. Acum, șomer. Cară saci

Raul Nicolae are 32 de ani. A încercat să îşi facă o carieră ca inginer. După liceu, s-a înscris la Politehnică și a devenit licenţiat ca inginer mecanic. A făcut şi un master. Puşi unul după altul, sunt 19 ani de şcoală. Acum, are fabuloasa carieră de șomer.

Raul a ajuns să lucreze cu ziua, pe şantiere, unde cară saci cu ciment. Neobişnuit cu munca fizică, are spatele rănit. De la greutatea sacilor transportaţi. Umărul stâng îi e carne vie, scrie EVZ. De câteva săptămâni poartă pe el în permanenţă un bandaj. Chiar şi aşa, dacă e chemat să descarce un nou tir cu materiale de construcţii, nu stă pe gânduri.

Cândva erau 1300 de euro pe lună. Acum, e mila părinților

Raul are doi fraţi şi doi părinţi bolnavi. Cât a fost student a lucrat. Ajunsese şef de sală la un restaurant bun din Timişoara. Acum trei ani şi-a găsit de muncă ca inginer în Germania, lângă Stuttgart, la o companie care monta instalaţii de climatizare.

„Am plecat cu tot optimismul din lume. Îmi garantau 1.300 de euro pe lună, două mese pe zi, locuinţă. Făceam planuri despre cât voi sta, cum voi agonisi banii ca să îmi încep viaţa în România. Apoi părinţii mei au ajuns la spital. Tata operat, mama în stare critică. Nu am avut de ales şi am venit acasă”, povesteşte tânărul.

Din banii câştigaţi în străinătate un an şi trei luni şi-a luat maşină, electronice, haine. Pe care le-a vândut pe o sumă de nimic, ca să nu moară de foame. Acesta e un alt motiv de jenă pentru tânărul inginer: la vârsta la care ar fi fost firesc să stea la casa lui, e nevoit să locuiască cu părinţii.

„Am vândut hainele ca să plătesc întreţinerea”

Întors acasă, în vara anului trecut, Raul s-a angajat, ca inginer mecanic la o companie care producea sisteme fotovoltaice. Câştiga bine. Aproape 3.000 de lei lunar.

După patru luni, firma a intrat în insolvenţă. „Din septembrie nu am serviciu, trimit CV-uri după CV-uri şi insist de nebun pe la prieteni, să mă ajute să îmi găsesc de lucru. Nu am reuşit să găsesc măcar un post de şofer, dacă nu ceva în domeniul meu. Am ajuns să vând pe nimic tot ce am agonisit în urma anului petrecut în Germania. Mi-am vândut maşina, mi-am vândut laptopul, telefonul, electronicele. Mi-am vândut până şi hainele, ca să îmi pot ajuta părinţii la plata întreţinerii apartamentului de bloc unde locuim”, povesteşte Raul, potrivit EVZ.

„Locurile de muncă anunţate la agenţiile de ocupare sunt de formă. Peste tot unde am aplicat mi s-a spus că nu se fac angajări, ci doar cursuri de calificare”, susţine Raul.

“Îmi venea să urlu că am ajuns să car saci cu boschetarii”

Inginerul cu licenţă şi master în mecanică cară sacii pe şantiere laolaltă cu boschetarii luaţi din Gara de Nord. Pentru 8 ore primeşte 50 de lei. „Am un prieten care lucrează în construcţii. L-am mai ajutat ocazional, prieteneşte, dar pe 16 decembrie, am început să lucrez pentru el de nevoie. Nu am să uit toată viaţa mea prima zi de lucru. Ploua, era frig, şi venise la descărcat un tir de 20 de tone cu saci de ciment. Îi descărcam şi urcam la etajul patru al unui bloc în construcţie. Când am ajuns în sfârşit acasă, am plâns”, rememorează Raul.

Îmi venea să urlu de ruşine că am ajuns, după facultate şi master, să car saci cu boschetarii. Cu primii 50 de lei câştigaţi am cumpărat şosete, două pâini şi margarină.
(http://www.dcnews.ro/2013/02/santierist-cu-master-in-mecanica-imi-venea-sa-urlu-de-rusine/)

Nu vă e ruşine când staţi pe scaunele capitonate cu piele de peste o mie de euro că aţi creat astfel de destine? El nu mai este o victimă a sistemului socialist, este o victimă a perioadei contemporane care reiese din pixul domniilor voastre. Nu simţiţi cum scuipaţi pe destinele a milioane de oameni care s-au pregătit jumătate de viaţă pentru a fi intelectuali şi acum o altă jumătate din viaţă se vor chinui pentru a uita că au ştiut vreodată să gândească.

Foarte tare... Aştept provincia...

---

Educaţia nu se mai face cu bâta de ceva timp, cureaua încă se mai aplica acum 30 de ani... acum înţeleg că nici cu palma nu mai poţi face educaţie, de fapt nu mai poţi să-ţi pui copilul la colţ şi nici măcar să-i interzici, traumatizant, televizorul sau să-l pedepseşti cu statul în casă, fără internet, fără telefon... Ce a mai rămas, veţi spune? Păi a rămas să-ţi plăteşti copilul ca să facă ce trebuie. Duce gunoiul, 1 euro, spală vasele, 2 euro, dă cu aspiratorul, 1 euro de cameră, a luat o notă peste cinci, 1 euro, a luat un 10, atunci 100 de euro (dar ăştia sunt practic în siguranţă)...

Căci altceva ce să înţeleg din următoarea ştire?

Paul Baier, vicepreședintele unei companii de energie din Boston, a postat pe blogul personal o fotografie a Acordului de Dezactivare a contului de Facebook. Actul este semnat de cele două părți, potrivit stirileprotv.ro.

Interesant este faptul că ideea acestui contract a venit din partea adolescentei, Rachel, care își dorește ca în acest fel să economisească bani.

Potrivit tatălui lui Rachel, fiica sa crede că faimosul site de socializare îi distrage atenția de la lucrurile cu adevărat importante și este o pierdere de timp.

Contractul prevede ca Rachel să nu mai intre pe Facebook în următoarele patru luni și 22 de zile, iar plata va fi eșalonată, prima rată fiind în aprilie, în valoare de 50 de dolari. Restul de 150 de dolari vor fi vărsați în contul tinerei în luna iunie. Acordul mai prevede că tatal adolescentei va avea acces complet la contul fiicei lui, are dreptul de a schimba parola și de a dezactiva profilul.

“Plănuiesc să folosesc banii pentru următoarele: chestii”, se arată în acord.

Rachel nu spune, însă, la revedere pentru totdeauna contului de socializare, ea plănuind să își reia activitatea pe Facebook imediat ce expiră acordul.
(http://www.dcnews.ro/2013/02/platita-ca-sa-nu-mai-intre-pe-facebook/)

Mă gândeam la ce ofertă de bani aş renunţa să mai scriu pe toate blogurile mele? Nu aş calcula însă în euro, ci în ceea ce pot cumpăra acei euro... Cărţi? Poate turul teatrelor... Hmmm, nu am mai fost de mult la teatru. Nişte bilete la concertele tari de anul ăsta? Poate o chitară Fender şi un amplificator rezonabil plus 10 efecte de chitară? O clapă Yamaha mai de fiţe...? Nu găsesc nimic important material pe care să mi-l doresc cu adevărat, nu am acele "chestii"... Asta înseamnă fie că sunt prea uşor de cumpărat, fie că imposibil de cumpărat. Noroc că sunt greu de vândut, mai greu decât domniţa Rachel, aşa că nu trebuie să descopăr dacă sunt ieftin ori exorbitant. Domniţa Rachel este plătită să nu mai aibă atenţia distrasă... mă îndoiesc însă că această plată este de fapt o lecţie de viaţă.

Vocea Patriotului Naţionale

---

"București 15/27 Răpciune. - Amicul şi colaboratorele nostru R. Vent. ..., un june scriitor democrat, a cărui asinuitate o cunoaşte demult publicul cititor, ne trimite următoarea prefaţiune a unui nou op al său. I dăm astăzi locul de onoare, recomandând cu căldură poporului suveran scrierea amicului nostru. Republica şi Reacţiunea sau Venitorele şi Trecutul. – Prefaţiune. - Democraţiunea romană, sau mai bine zis ținta Democraţiunii romane este de a persuada pe cetăţeni"

Dar de ce să citim pe Caragiale în acea noapte furtunoasă...când putem da la bac pagini din istoria contemporană a României.

Ia uitaţi aici nişte texte...
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Bună dimineaţa. În perioada 7 - 8 februarie se desfăşoară, la Bruxelles, Consiliul European. Pe agendă sunt în principal trei subiecte: primul ţine de contribuţia comerţului internaţional, la creşterea economică şi la creşterea locurilor de muncă. La acest punct, noi avem ca prioritate solicitarea ca acordul de asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova să fie finalizat cât mai rapid, în aşa fel încât cel mai târziu în noiembrie, la Vilnius, cu ocazia Summitului Parteneriatului Est-European să fie semnat acest acord între Uniunea Europeană şi Republica Moldova. Un al doilea subiect este legat de situaţia din Orientul Mijlociu şi din Nordul Africii şi reacţia Uniunii Europene la evenimentele din aceste zone, în mod deosebit la aşa-numitul fenomen al „primăverii arabe”. În interiorul acestui subiect, se va dezbate situaţia din Siria şi situaţia din Mali. În cazul în care se va pune problema contribuţiilor pentru Mali, România a aprobat în CSAT-ul de săptămâna aceasta o contribuţie cu instructori şi eventual ofiţeri de stat major, zece persoane, şi cantităţi importante de material militar pentru armata statului Mali, în eventualul ei proces de formare şi consolidare. Al treilea subiect şi extrem de important pentru noi este legat de cadrul financiar multianual 2014 - 2020. Aici, în principal, se prefigurează o dezbatere, care în linii mari să plece de la stadiul la care a fost întreruptă în noiembrie 2012 şi, v-aş aduce aminte, esenţa dezbaterii din noiembrie a fost legată de nivelul de reducere a bugetului faţă de propunerea Comisiei Europene. Dacă vă aduceţi aminte, atunci au fost state care solicitau o reducere de 200 de miliarde a bugetului. Alte state solicitau menţinerea bugetului propus de Comisie, altele solicitau o reducere de 50 de miliarde a bugetului şi aşa mai departe. Ceea ce s-a agreat însă în luna noiembrie a fost ca din tot acest palier al reducerilor, reducerea să fie de o sută de miliarde. Ca arate, negocierile se reiau de la stadiul în care au rămas, adică bugetul ultimului Consiliu a fost redus cu 70 de miliarde, iar miza acestui Consiliu este de unde să se reducă încă 30 de miliarde, în aşa fel încât să se ajungă pe cifra convenită, reducere o sută de miliarde faţă de propunerea Comisiei. Aici, obiectivele noastre par a fi clare. Vom vedea care sunt jocurile din interiorul Consiliului, dar în mod categoric România va susţine ca cele 30 de miliarde să nu fie amputate, reduse de la politica agricolă comună sau de la coeziune. Trebuie să găsim alte zone. Este punctul de vedere al României. Vom vedea acolo, cum vor evolua lucrurile. Sigur, poziţia noastră va fi bazată şi pe intervenţiile, notificările pe care Guvernul le-a făcut în Consiliul Uniunii Europene, fie la Consiliul de agricultură, fie la Consiliul de transporturi, fie la Consiliul de dezvoltare regională, fie în CAG sau în CAGRE. Deci, îmi voi baza poziţia în Consiliul European pe aceste poziţii pe care Guvernul le-a avut deja în zona de competenţă strict guvernamentală. Din acest motiv am şi solicitat de la Guvern poziţiile care au fost până acum în aceste structuri ale Consiliului Uniunii Europene care sunt rezervate strict Guvernului, pentru că mi-ar fi extrem de utile ca argument în susţinerile pe care le voi avea.

O miză a noastră pe care nu o pot identifica sau nu îmi este uşor să o identific în acest moment din punct de vedere al dimensiunii - dar asta rămâne la văzând şi făcând - ar fi ca din fondurile alocate ori la coeziune, ori la dezvoltare rurală, ori în alte zone ale bugetului să putem utiliza o anumită sumă pentru dezvoltarea sistemului de irigaţii. Una din mizele mele pentru acest Consiliu este legat de agricultură la plăţile directe, dar privind la toate analizele care vizează ce se va întâmpla în lume în următoarele decenii se pare că până în anul 2030 solicitarea pieţei pentru alimente va creşte cu circa 30%. Din acest motiv, având în vedere că discutăm de exerciţiul bugetar 2014 - 2020, este esenţial ca România să fie în pas cu această evoluţie în ceea ce priveşte solicitarea de hrană. De aceea vom încerca şi o soluţie cât mai bună pentru plăţile pentru agricultură, dar şi găsirea unei soluţii ca dezvoltarea, modernizarea sistemelor de irigaţii în România să fie acceptată a fi introdusă, cel puţin pentru România, din fondurile alocate pentru bugetul 2014 - 2020. Sigur, rămâne ceea ce ştiţi de data trecută, vom încerca TVA eligibil măcar pe unele segmente ale banilor alocaţi României spre exemplu la fondurile de coeziune, unde TVA-ul e o sumă foarte mare, mai ales că avem şi un TVA aproape de limită, 24%, aproape de limita maximă admisă în Uniune, ceea ce ar uşura pe de o parte problemele bugetare, ne-am acoperi de aici contribuţia autohtonă, e o întreagă construcţie. De asemenea, ne interesează creşterea avansurilor faţă de propunerea Van Rompuy de la 2% la 4 - 6% şi top up-ul pentru situaţiile în care România rămâne în acord cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană. Ca să înţelegeţi, top up-ul de regulă se acordă la fondurile de coeziune, 75% contribuţie UE, 25% contribuţie naţională, la alte proiecte se acordă 85% UE, 15% contribuţie naţională, iar top up-ul mai adaugă 10% la contribuţia UE pe diverse proiecte şi reduce corespunzător contribuţia naţională. Deci aici ar fi obiectivele noastre; unele din ele vi le-am prezentat şi la Consiliul din noiembrie. Să sperăm că astăzi şi mâine vom finaliza toate dezbaterile şi negocierile legate de perspectiva financiară multianuală a Uniunii. De ce? Suntem deja la mijlocul primului trimestru al anului 2013, 1 ianuarie 2014 este doar la zece luni distanţă, dar deciziile politice de astăzi şi mâine vor trebui transpuse în reglementări ale Consiliului Uniunii Europene şi ale Parlamentului, mai ales că Parlamentul este co-decident împreună cu Consiliul Uniunii Europene - deci nu cu Consiliul European, să nu faceţi confuzie. Parlamentul şi Consiliul Uniunii Europene, structura rezervată strict reprezentării guvernelor, sunt co-decidenţi în legislaţia care trebuie să pună în aplicare decizia politică ce s-ar lua eventual astăzi şi mâine. Deci, este un drum lung de parcurs până la implementare. Aş mai face o subliniere legată de acest aspect: şansele de a ajunge la o înţelegere, eu nu le văd a fi maxime, dar sunt mult mai mari decât în luna noiembrie a anului trecut şi orice analiză ne arată că ar mai putea fi probleme şi legate de Italia, care e un mare contributor şi se află în campanie electorală; să vedem cu Marea Britanie cum se acomodează lucrurile, chiar şi cu Germania, care este un adept a reducerilor drastice. Cam atât, detalii mult mai multe, detalii de negociere după terminarea Consiliului. Dacă aveţi întrebări legate de temă.

Întrebare: (...) să vorbiţi cu reprezentanţi Ungariei acolo, la Consiliu, despre ce a spus ambasadorul maghiar la Bucureşti? Cum vedeţi dumneavoastră...?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Deci prioritatea mea la acest Consiliu este legată de buget şi de Republica Moldova. Nu mă voi angrena în alt tip de discuţii ca o prioritate; doar dacă voi avea ocazia să o fac.

Întrebare: Aţi primit o scrisoare de la domnul premier Ponta. Ce veţi face...?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Un proiect.

Întrebare: În ce stadiu este, draftul?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Bun. Eu am mai spus public: o simplă solicitare să intrăm în Schengen este superfluu. Ştiţi foarte bine poziţia mea că Schengen-ul nu trebuie legat de MCV. Şi totuşi, dacă România are nişte probleme de credibilitate, le avem legat de MCV. Uite, spre exemplu, eu în scrisoarea pe care aş adresa-o liderilor europeni aş vorbi despre succesul care se prefigurează astăzi. Parlamentul României şi majoritatea parlamentară au adoptat o legislaţie coerentă din punct de vedere al imunităţii parlamentarilor. Este una din problemele pe care le avem în raportul MCV şi este un lucru bun pe care România l-ar putea cere. Sigur, vom notifica Comisia Europeană, dar şefii de stat şi de guvern nu vor şti până la raportul din decembrie. Deci, opţiunea mea este ca înainte de a trimite o scrisoare în care să cerem să intrăm în Schengen - în ce mă priveşte nu are nimeni niciun dubiu. Eu am cerut-o şi la ultimul Consiliu European; s-a acceptat rediscutarea problemei Schengen în JAI-ul din martie. Dar cred că înainte de a cere ceea ce cerem pe toate vocile ar trebui să arătăm că am înţeles mesajele Uniunii Europene în ceea ce priveşte statul de drept şi dincolo de o scrisoare în care să scriem ce se întâmplă astăzi în Parlament, am putea introduce în scrisoare şi poziţia Guvernului şi a majorităţii parlamentare cu privire la membrii Guvernului care au probleme cu justiţia. Am putea introduce un alt punct care să vizeze anularea unor ordonanţe de urgenţă care au fost declarate neconstituţionale - deci sunt multe lucruri. Cred că acesta este modul de a lucra cu Uniunea Europeană, pentru că acolo nu face nimeni rabat de la principii şi criterii. Asta e părerea mea. O simplă scrisoare în care să cerem să intrăm în Schengen nu ne ajută.

Întrebare: Dacă îmi permiteţi, legat de (...) parlamentarii tocmai au retrimis la comisie statutul parlamentarilor, deci va mai dura.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu ştiu. Eu am dat un exemplu. Nu sunt la curent cu ce au făcut parlamentarii în ultima clipă.

Întrebare: (...)?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: În ce problemă?

Întrebare: Problema declaraţiilor ambasadorului Ungariei, punctul dumneavoastră de vedere în calitate de (...)?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, la nivelul acesta punctele de vedere se exprimă de către MAE, la nivel de secretar de stat. Când va avea o reacţie preşedintele Republicii Ungare, voi avea şi eu o reacţie - dacă nu va fi o reacţie potrivită, dar nu puteţi face dintr-un preşedinte un politician care răspunde unui ambasador. Sunt alte instituţii care gestionează viaţa de zi cu zi a ambasadorilor în România. Vă mulţumesc mult!

(Departamentul de Comunicare Publică 07 Februarie 2013 http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14154&_PRID=lazi)

Eu am tot fost pocnit după ceafă de nişte oameni anume că de ce spun eu că preşedintele României reprezintă România fără a reprezenta interesele României. Pentru a arăta că înţeleg critica, de azi înainte pentru mine preşedintele Traian Băsescu va fi patriotul Traian Băsescu.

"Contribuţia comerţului internaţional, creşterea economică şi creşterea locurilor de muncă" şi sper din toată inima că este vorba despre creşterea numărului locurilor de muncă şi nu creşterea gradului de încărcare a celor angajaţi... tulburător.

Să mergem mai departe cu MEDIAFAX:
"Sunt foarte dezamăgit de rezultatul final, pe care oricum îl prezentăm să pară mai bun, când de fapt este foarte rău faţă de propunerea de 48 miliarde euro făcută iniţial de Comisia Europeană şi preşedintele Barroso. România a obţinut 39 miliarde euro, deci am pierdut 9 miliarde euro faţă de propunerea iniţială şi niciuna dintre cererile noastre speciale referitoare la valoarea prefinanţărilor, care de la 7% a scăzut la 4%, la cofinanţarea la dezvoltarea rurală, care de la 85% a scăzut la 75%, şi multe alte lucruri tehnice, de fapt nu am obţinut nimic. Practic, faţă de luna noiembrie, astăzi România nu a reuşit să obţină un euro în plus şi niciun avantaj. Cred că este o alocare nedreaptă pentru România, nu are rost să ne păcălim singuri", a spus Ponta pentru MEDIAFAX.

El a explicat că Polonia, de exemplu, care pentru exerciţiul bugetar a beneficiat de 70 miliarde euro, dublu faţă de bugetul de 33 miliarde euro al României, a primit în plus 15%, în timp ce România, cu jumătate din bugetul Poloniei în intervalul menţionat, a primit în plus doar 18%.

"Oricum am vrea să prezentăm cifrele, este un rezultat foarte prost, cel mai prost pe care-l puteam avea, este o mare dezamăgire", a afirmat Ponta.
(http://www.mediafax.ro/politic/exclusiv-ponta-sunt-foarte-dezamagit-de-rezultatul-de-la-bruxelles-nu-e-niciun-euro-in-plus-10552153)

Premierul spune că banii sunt nu numai mai puţin dar, îi vom obţine cu mult mai greu de la UE, după ce nu prea ne-am descurcat să-i luăm de acolo.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Deci, o să încep foarte pe scurt cu elementele de interes pentru politica externă a României. În concluzii, veţi vedea că Republica Moldova va finaliza acordul de asociere cu Uniunea Europeană până la Summitul de la Vilnius, ceea ce a fost unul din obiectivele noastre, un obiectiv care a fost susţinut şi săptămâna trecută cu ocazia Consiliului Afaceri Generale, la care a participat domnul ministru Corlăţean şi care s-a materializat astăzi. În ceea ce priveşte situaţia din Mali, preşedintele Franţei a făcut o informare despre evoluţiile din Mali. Estimarea este că operaţiunile militare se vor încheia în următoarele 30 de zile, după care forţele franceze şi forţele puse la dispoziţie de state africane se vor transforma în forţe de menţinere a păcii, moment din care statele membre UE sunt invitate să participe cu instructori şi cu materiale pentru ranforsarea armatei statului Mali. România, aşa cum ştiţi, şi l-am şi informat pe preşedintele Hollande, a aprobat deplasarea în Mali a 10 militari, instructori şi ofiţeri de Stat Major, în funcţie de nevoile operative şi, de asemenea, pune la dispoziţie importante cantităţi de materiale pentru armata statului Mali. A fost o coincidenţă fericită că s-au solicitat tipuri de echipamente militare pe care România le avea în stoc, echipamente şi muniţie. În ceea ce priveşte Siria, se face apel la găsirea unei soluţii negociate, Consiliul constată lipsa de legitimitate a actualului preşedinte sirian, punct de vedere împărtăşit de întregul consiliu şi recomandarea ca insurgenţii, Comitetul naţional, Consiliul naţional, să fie un partener pentru statele Uniunii Europene. Dupa cum ştiţi, noi nu am luat decizia retragerii ambasadei, chiar dacă ambasadorul operează de la Beirut, ne menţinem un aparat consular suficient acolo, pentru că avem încă foarte mulţi români care locuiesc în Siria şi să putem garanta asistenţa consulară necesară.

Trecem la buget, că despre partea de politică externă cred că mai putem citi concluziile şi în zilele următoare şi bugetul va trebui citit şi în zilele următoare, eu mă voi fixa strict pe cifrele, pe facilităţile care interesează România, inclusiv acelea în care a fost tratată ca o excepţie. Prima şi cea mai importantă realitate este aceea că România a obţinut cea mai mare creştere procentuală a bugetului, fiind una dintre puţinele ţări care au creştere bugetară. Creşterea bugetului 2014 - 2020, faţă de 2007 - 2013, este de 18%. S-au obţinut pentru diverse sisteme de plăţi o serie de facilităţi de interes pentru România, unele dintre ele au fost şi în propunerea iniţială a preşedintelui Van Rompuy, altele au fost îmbunătăţite prin negociere sau altele nu au existat deloc şi au apărut ca urmare a negocierilor. Una din cele mai importante facilităţi este aceea că TVA este eligibil. Deci, cu cât România va avea un TVA mai mare, îmi pare rău, asta este realitatea şi noi avem un TVA mare, cu atât va aduce din banii europeni în bugetul de stat. Deci, pe fondurile de coeziune, atât cele utilizate pentru proiecte pe scară mare cât şi fondurile de coeziune utilizate de administraţiile locale, TVA este deductibil. Ceea ce este o facilitate extraordinară pentru instituţiile locale şi centrale, dar şi pentru agenţii economici. Evaluarea este că deductibilitatea TVA aduce în bugetul de stat al României circa 2 miliarde de euro în tot exerciţiul 2007 - 2014. Vreau să ştiţi că cifrele sunt calculate de Ministerul de Finanţe, domnul Gherghina, care mi-a dat toată asistenţa, ca de altfel o întreagă echipă. Un alt lucru foarte important este acela că s-a finalizat şi negocierea pe rata de cofinanţare la fondurile de coeziune care, în fază iniţială, a fost propusă a fi 75%, pentru fondurile de coeziune s-a finalizat cu cofinanţare 85% din partea Uniunii Europene, ceea ce slăbeşte foarte mult presiunea pe bugetul de stat. La fel de important este faptul că prefinanţarea, iniţial propusă a fi 2%, s-a acceptat a fi 3% din valoarea proiectelor pentru toate statele, în general, şi 4% pentru statele care în 2010 s-au aflat într-un acord de asistenţă cu Fondul Monetar Internațional şi cu Uniunea Europeană. Deci România se încadrează la prefinanţare de 4%. Cofinanţarea pentru dezvoltare rurală a rămas 75% din partea Uniunii Europene, 25% finanţare autohtonă. În ceea ce ne priveşte, de asemenea, prefinanţarea pentru dezvoltare rurală este tot 4% din valoarea proiectelor ca şi la fondurile de coeziune. Şi la coeziune, şi la dezvoltare rurală pentru ţările care se vor afla într-un program de asistenţă cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internațional sau numai cu una din cele două instituţii se asigură un top up de 10%, ceea ce înseamnă că la coeziune la 85% se mai adaugă zece procente, deci cofinanţarea europeană ajunge la 95%, la dezvoltare rurală cofinanţarea europeană ajunge de la 75% la 85%, repet, în situaţia în care ţara se află într-un program de asistenţă.

În sfârşit, un lucru extrem de important pe care noi l-am obţinut a fost flexibilitate la politica agricolă comună, adică posibilitatea să facem transfer între pilonul unu, dezvoltare rurală, şi pilonul doi, plăţi directe, până la 25% din cuantumul alocării pe exerciţiul bugetar. Un procent foarte mare şi va fi o responsabilitate deosebită a Guvernului dacă optează pentru transferuri între cei doi piloni, că nu este puţin să iei 25% de la plăţi directe să-i duci la dezvoltare rurală sau, invers, de la dezvoltare rurală la plăţi directe. Va fi o decizie politică a Guvernului cum va gestiona din 2014 politica agricolă comună şi sumele alocate celor doi piloni ai PAC. Pentru exerciţiul 2014 - 2020 banii trebuie cheltuiţi în n+3 ani, deci o abordare lansată de noi, care s-a răsfrânt pentru toate statele membre în posibilitatea de a nu avea dezangajări de sume în zece ani de la intrarea în vigoare a noului buget, ceea ce pentru o ţară cum e România acum nu ştiu cum va fi în perioada 2014 - 2017 este extraordinar de important, diminuează la maxim riscul de neutilizare a banilor alocaţi de Uniunea Europeană. Această precizare o găsiţi la Articolul 87 paragraful 1 - se referă la n+3 pentru exerciţiul bugetar 2014 - 2020, ceea ce înseamnă că banii pot fi cheltuiţi până în 2023. N-aş vrea să vă par didactic, dar vreau să nu fie confuzii, pentru că s-ar trage concluzia că am explicat eu prost, nu că aţi înţeles dumneavoastră greşit. Şi tot la 87, paragraful 2, este un element extrem de important pentru noi. Vă citestc, tradus, pentru că au apărut doar concluziile în limba engleză. Acest paragraf 2 spune aşa: „Pentru România şi Slovacia, Consiliul European invită Comisia să exploreze soluţii practice pentru a reduce riscul de dezangajare automată a fondurilor din alocarea naţională 2007 - 2013, inclusiv prin amendarea regulamentului 1083 din 2006”. Asta este traducerea lui n+3 pentru actualul exerciţiu bugetar. Ştiu că în ţară s-a dat un mesaj de genul „România este nemulţumită”, când n-a fost o chestiune de nemulţumire, ci de negociere extrem de serioasă atât cu structurile Consiliului European, cu structurile Comisiei, cu implicarea ministrului de Externe, a consilierilor, a ambasadorului, în a convinge să ni se dea o şansă să nu pierdem din banii pe 2007 - 2013. Acum, există o evaluare primară din acest punct de vedere, şi o să v-o prezint atunci când vă voi prezenta toate cifrele. Nu vă ascund că noi ne-am concentrat mai puţin efortul pe transferuri prin diverse capitole destinate pentru o investiţie sau alta a transferurilor, care puteau să fie tot din banii noştri, dar duşi undeva, ca să se vadă că am obţinut nişte bani pentru o regiune sau alta. Sigur că am fi vrut, dar nu asta a fost prioritatea noastră.

Prioritatea acestui summit pentru noi a fost să încercăm să maximizăm şansele de a utiliza toţi banii din exerciţiul bugetar 2007 - 2013 prin acest n+3. Ce înseamnă Regulamentul 1083/2006? - despre care, v-am citit, Comisia este invitată să-l modifice, pentru a asigura un cât mai mic risc de dezangajare automată. Este regulamentul care stabileşte că exerciţiul bugetar este n+2. Şi dacă veţi citi Articolul 96, dacă nu mă înşel - nu mă hazardez să vă spun neapărat că e 96... 93? Ţineam eu minte ceva, 93 cu 2 – deci veţi vedea că la Comisie încă nu s-a decis dacă este necesară şi modificarea regulamentului, dar asigurator s-a prevăzut şi eventualitatea modificării regulamentului, în condiţiile în care Consiliul a îndrumat Comisia să găsească soluţii de diminuare a riscurilor de dezangajare. În linii mari, aici am fi cu ceea ce vizam ca facilităţi. Vă pot spune că a fost un efort extraordinar pentru acest paragraf 87 - 2, pentru că practic impresia mea, convingerea mea a fost că e mult mai eficient decât să încercăm alte tipuri de negocieri pe bugetul existent - şi o să vă arăt de ce pe bugetul existent nu aveam mari sorţi de izbândă. Şi atunci, ne-am orientat încă din luna noiembrie pe acest efort de negociere, care a fost extrem de dificil, pentru că el vizează bunăvoinţa contributorilor neţi, care, altfel, îşi primesc aceşti bani înapoi - la fiecare dezangajare anuală banii ajung înapoi în bugetele contributorilor neţi, tot conform aceluiaşi regulament. Acum, venind la cifre, şi aş vrea să înţelegeţi corect, când vorbim despre cifre, unde s-a aflat România în acest proces al negocierilor, care a început în noiembrie, a fost continuat şi de premier, cu ocazia vizitei de luni, şi de ministrul de externe în CAG - luni a fost premierul la Bruxelles - şi alte structuri implicate în relaţia cu Uniunea Europeană. Dar tema a fost lansată la Consiliul din noiembrie. Atunci am făcut noi oficial solicitarea, şi aici au trebuit armonizate dorinţele noastre, dorinţa noastră cu voinţa contributorilor neţi, care îşi aşteptau rambursările din dezangajări. Iar România era o bună sursă de revenire a sumelor importate în bugetul de stat. Astăzi, în cele din urmă, s-a convenit această formulă. Pentru comparaţie, bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2007 - 2013 a fost de 994 de miliarde. Bugetul pentru 2014 - 2020 este de 960 de miliarde. Este prima dată în istoria Uniunii Europene când bugetul scade, şi este o scădere importantă, de 34 de miliarde de euro.

În aceste condiţii, faptul că România reuşeşte o creştere cu 18% a bugetului alocat direct este, cred eu, un lucru bun, şi este şi cel mai mare procentaj de creştere din toate cele 27 de state. Pe capitole - şi o să vi le dau comparat, ca să existe referinţă şi să prevenim tot soiul de răstălmăciri. Pentru politica de coeziune, în acest exerciţiu bugetar, 2007 - 2013, avem alocate 19 miliarde 841 de milioane. Pentru exerciţiul bugetar 2014 - 2020 avem alocate 21 de miliarde 825 de milioane - nu ştiu dacă vă enervează că citesc, că aş putea să le rotunjesc dacă e peste 5 -, ceea ce înseamnă o creştere de 10% a bugetului pe coeziune pentru România, sumă care va fi indexată cu inflaţia de-a lungul celor şapte ani. Avem deci un plus de două miliarde la bugetul de coeziune, ceea ce ne-a stimulat foarte mult să ne batem pentru n+3. În ceea ce priveşte politica agricolă comună, bugetul pentru exerciţiul bugetar 2007 - 2013 a fost de 13 miliarde 828 de milioane, iar bugetul alocat pentru exerciţiul 2014 - 2020 este 17 miliarde 516,9 milioane. Asta înseamnă, pe bugetul rezervat politicii agricole comune, că România are o creştere de 3,7 miliarde de euro. Acum, în interiorul acestui buget de 17,5 miliarde sunt cei doi piloni. Pe pilonul plăţi directe, pentru acest exerciţiu bugetar am avut alocaţi 5,624 miliarde euro. Pentru exerciţiul bugetar 2014 - 2020 avem alocate 10 miliarde 393 de milioane. Asta înseamnă un plus de 4,78 miliarde euro la plăţi directe. La dezvoltare regională am avut 8,2 miliarde de euro şi avem 7,1 miliarde de euro, deci o diminuare a bugetului de dezvoltare rurală de un miliard de euro. De aceea, a fost pentru noi foarte important să obţinem dreptul de a mişca 25% din cele două bugete, de la unul către celălalt, funcţie de decizia Guvernului. În total însă, pe politica agricolă comună avem o creştere de 27% - cei 3,7 miliarde euro, pentru că avem 4,8 la plăţi directe în plus şi un miliard în minus la dezvoltare rurală, ceea ce ne dă, în total, o creştere de 3,7 miliarde de euro, reprezentând 27% creştere pentru politica agricolă comună. Cele 10% de la coeziune, cele 27% creştere de la politica agricolă comună şi avem în programul de combatere a şomajului în rândul tineretului - din fericire, România are o rată mică a şomajului, comparativ cu ţările care au rate de 27%, 26%, 30% şomaj, Spania, Grecia şi multe altele. Şomajul în Uniunea Europeană a crescut anul trecut de la circa 7,5% la peste 10%. S-a constatat că cei mai afectaţi de şomaj sunt tinerii. România, din fericire, are un şomaj în scădere. De aceea, şi alocarea noastră este de numai 125 de milioane de euro pentru măsuri de diminuare a şomajului în rândul tinerilor. Cred că este o sumă cu care putem face faţă.

De asemenea, au mai fost alocate 60 de milioane în fiecare an - pe 7 ani, 420 de milioane de euro pentru populaţia dezavantajată din mediul rural, oameni săraci, cu probleme. În total, coeziune, politica agricolă comună, combaterea şomajului în rândul tinerilor și combaterea sărăciei în mediul rural înseamnă un buget alocat României de 39,8877 miliarde de euro. Cu permisiunea dumneavoastră, aş spune 40, ca să nu mai lungesc foarte mult cifrele. Deci, aceasta este alocarea noastră, alocarea de ţară, dar România mai are posibilitatea, ca orice altă ţară a Uniunii Europene, să acceseze diverse fonduri - Fondul de sărăcie, Fondul de urgenţă la calamităţi -, programe, bani pentru proiecte europene, Connecting Europe. Deci sunt şi alte programe, dar care nu sunt gestionate de Guvernul României. Sunt şi alte facilităţi pentru a câştiga bani sau a aduce bani în ţară; totul e să avem proiecte de calitate şi prezentate la timp. Acum, aş reveni pe impactul minimal, deci pe cel mai mic impact pe care îl poate avea Articolul 87, punctul 2, care ne este practic dedicat nouă şi Slovaciei. Vă dau exemplul acestui an. Alocarea care este generată de - cum să fac să nu fie complicat? Că dacă vă spun n+2/2010 şi n+3 față de 2011, ne încurcăm. Dar în total, fără descrierea provenienţei, pentru că e complicat. În total, anul acesta ar trebui să utilizăm la coeziune, pentru a nu avea dezangajări automate, 6,536 miliarde - ar trebui să-i cheltuim la autostrăzi, la căi ferate, la dezvoltare regională, la mediu. Ar trebui să utilizăm 6,536 de miliarde. Orice sumă sub această valoare care nu este facturată până la 31 a XII-a se dezangajează. Anul acesta am avut o dezangajare de circa 180 de milioane, 190 de milioane a fost dezangajarea anul acesta, dar anul viitor trebuie să cheltuim aceşti 6,536 de miliarde - anul acesta, anul în curs. După cum vedeţi, pe transporturi programul este încă suspendat, sunt litigii cu licitaţiile, nu avem cum să cheltuim această sumă. Deci riscul de dezangajare este foarte mare. De aceea, Articolul 87 - 2 dă şi Comisiei latitudinea să facă ceva pentru diminuarea riscului de dezangajare şi merge până la modificarea regulamentului dacă este nevoie, a Regulamentului 1083.

Ca să aveţi o imagine de ce a fost acest efort atât de mare, dus din noiembrie cu toate structurile care puteau să contribuie la obţinerea acestei soluţii, vă dau următoarele date: pe coeziune, în 5 ani, deci de la 1 ianuarie 2007 până astăzi, am cheltuit 5 miliarde de euro în 5 ani. 5 miliarde de euro, din care 2 miliarde sunt avansuri care nu au fost justificate. Deci, doar 3 miliarde am reuşit să facturăm. De aceea, pentru noi toţi a fost o alertă maximă cum facem să nu avem o dezangajare de mari dimensiuni deja din anul 2013. Evaluarea făcută cu Ministerul de Finanţe este că intrarea în vigoare sau această decizie luată astăzi previne dezangajarea a 4 miliarde. Acest lucru mă face să fiu mulţumit şi pe mine, şi îi face să fie mulţumiţi şi pe cei care au contribuit la obţinerea acestei derogări. Spre exemplu, rămâne să vedem cât de mult poate Comisia să redistribuie din aceşti bani pentru anii 2014 - 2015, când sumele alocate sunt 3 miliarde, 3,9 miliarde, 3,5 miliarde. Oricum, având în vedere stadiul facturării şi stadiul programelor în 2013, acum, în februarie, este foarte greu de crezut că n-am avea dezangajări consistente până la sfârşitul anului. Să sperăm că reporneşte programul de transporturi cât mai rapid, pentru că acolo sunt multe sume mari, şi să sperăm că se mai clarifică şi cu licitaţiile contestate, peste tot în instanţe, la instituţii administrative şi așa mai departe. Sigur, aici am mai avut o discuţie cu domnul preşedinte Barroso, şi o să am rugămintea ca şi premierul, Guvernul să ţină cont de acest punct de vedere. Având în vedere că avem resursă financiară la asistenţă tehnică, preşedintele Barroso s-a oferit să transfere de la Comisia Europeană un număr suficient de mare de oameni care să lucreze în toate structurile de absorbţie a fondurilor, în aşa fel încât România să recupereze rapid, pentru că solicitarea pe care Comisia Europeană a primit-o de la Consiliul European astăzi nu este doar să modifice regulamentul, dacă este nevoie, ci şi să facă tot ce ţine de ea pentru evitarea sau diminuarea la maxim a dezangajărilor. Deci, bani avem pe asistenţă tehnică, putem utiliza sprijinul direct al Comisiei Europene pentru a diminua riscurile de dezangajare şi România să beneficieze de toată suma alocată. Sigur, sunt păreri şi păreri. Domnul ministru Orban, când era, spunea că România nu va putea să ajungă la un grad de absorbţie pe coeziune mai mare de 40 - 45%, 50%. Ministrul care..., domnul Teodorovici este mult mai optimist, dar cred că trebuie să ne luăm toate măsurile şi din punct de vedere legislativ şi din punct de vedere asistenţă tehnică, pentru că există oferta Comisiei Europene, şi să mişcăm rapid fondurile, pentru că nu ne mai putem juca de-a orgoliile - „Ştim noi ce avem de făcut!”. Iată că nu ştim. Şi nu vă gândiţi că este o aluzie politică; pur şi simplu mă uit la cifre, cum se uită oricine este interesat. Vedem dificultăţile în care se află programele, vedem problemele pe care le avem şi la licitaţiile pe care le alocăm.

Deci, eu mi-aş permite să spun că astăzi, împreună cu echipa cu care am fost, mai putem pune 4 miliarde salvate, aşa cum este evaluarea finanţelor, minimal. Trebuie să vă spun că mai e o întreagă procedură, spre exemplu: dacă nu s-ar modifica regulamentele să obţinem N+3, nu numai că se merge pe dezangajările care sunt iminente, au fost deja 190 de milioane pentru anul 2012, ne pândeşte o sumă infinit mai mare în 2013; dar o altă mare problemă este sfârşitul perioadei, 31.12.2015. Conform aceloraşi reglementări ale UE, lucrările care sunt în execuţie îşi pierd finanţarea europeană la stadiul la care ele se află, şi este obligaţia statului să continue proiectul cu bani din bugetul de stat, deci pentru tronsoanele de autostradă sau de cale ferată care încă n-au început, deşi se licitează, se contestă, se nu ştiu ce, la 31.12.2015, în condiţiile în care n-am fi avut acest articol, le găsea în diverse stadii de execuţie - 40%, 70%, - cu facturi recunoscute, validate de Comisia Europeană. Diferenţa ar fi trebuit plătită din bugetul de stat, până la 100%, şi cu obligaţia să continui lucrarea, nu s-o abandonez. Deci, cred că suma pe care o putem salva prin această clauză este mult mai mare. Dar nu vreau să existe nicio exagerare sau cifre care să fie contestate, de aceea mă limitez la aprecierea finanţelor, apreciere care e focusată în primul rând pe ce trebuie să cheltuim anul acesta - bineînţeles, în mod legal. Nu putem factura fără să avem lucrări confirmate. De aceea, fără rezerve îmi permit să mai adaug 4 miliarde la cele 40 care ne vin prin repartiţie la bugetul repartizat României pentru exerciţiul bugetar următor - asta, în câteva cuvinte. Vreau să ştiţi că echipa cu care am fost e mult mai mare, dar a plecat la hotel - şi de la finanţe, şi de la guvern, şi de la Ministerul de Externe; o echipă mult mai mare, pentru că trebuia să am analizele specialiştilor aproape în timp real, în timp ce se făceau diverse propuneri în Consiliu, şi atunci comunicarea cu o echipă care poate socoti repede, ştie foarte bine ce se întâmplă, care sunt corelaţiile la nivel tehnic a fost foarte importantă.

Ca să nu fie dubii: bugetul este un act politic. Acesta nu este decât sinteza bugetului. Din acest moment se intră cu el în Consiliu şi în Parlament, care au codecizie, şi ei pot aproba sau pot respinge acest buget. Consiliul nu, Parlamentul poate. Părerea mea este că nu va fi respins. Eu înţeleg dezamăgirea preşedintelui Barroso, cu care sunt solidar. Dânsul a vrut un buget mult mai ambiţios pentru exerciţiul 2014 - 2020, care să asigure tuturor ţărilor creştere. Nu s-a putut. Cea mai mare parte a ţărilor au pierdut faţă de bugetul 2007 - 2013, şi au fost pierderi foarte mari pe coeziune. Vreau să mai ştiţi un lucru, ca să avem o citire corectă a concluziilor. Veţi vedea în foarte multe locuri sume alocate pentru o regiune, pentru un oraş - fie că e în Germania, fie că e în Franţa, fie că e într-o parte, fie că e în alta. Puteam să avem şi noi, dacă ne luam din fondurile de coeziune - spuneam: „Pune-mi 100 de miliarde pentru regiunea nord-est, mai pune-mi şi 50 de miliarde pentru regiunea nord-vest”, dar îmi diminuam ori coeziunea, ori dezvoltarea rurală... Şi atunci am preferat să fie lucrurile curate. Având în vedere că este o componentă puternică pe dezvoltare regională, aceasta poate rămâne la dispoziţia guvernului să facă politicile pe care consideră că trebuie să le facă pentru a optimiza infrastructuri, viaţa, mediu în fiecare regiune. Lucrurile erau cu atât mai riscante cu cât eu în 2014 plec, reorganizarea administrativă nu ştiu când va intra în funcţiune, şi atunci mai bine să nu avem constrângeri de alocare pe o anume regiune. Nu ştim cum va fi reorganizarea administrativă a ţării. De aceea am avut reţineri să dedicăm sume. Ce este foarte important, după părerea mea? Toate sunt foarte importate, dar, spre exemplu, toate statele au avut pierderi de peste 15% la dezvoltare rurală, şi pierderea noastră este de 12%. Dar sunt şi state care au pierdut şi 20 - 30% la dezvoltare rurală. Dezvoltarea rurală poate fi completată cu proiectele de la dezvoltare regională, unde alocarea este mai mare decât în exerciţiul bugetar actual. Deci, aici şi atunci, dacă va hotărî - eu fac nişte supoziţii acum, deşi nu mă întreabă nimeni; dar e interesant exerciţiul. Având 25% posibilitate de mişcare a banilor de la dezvoltare rurală la plăţi directe, se pot mişca bani de aici către plăţi directe, stimulând astfel în mod deosebit pe micii fermieri, şi se pot angaja proiecte de dezvoltare rurală din banii de la dezvoltare regională. Ceea ce justifică orice tip de abordare. Dar asta este pentru cândva când eu nu voi mai fi preşedinte şi nici nu-i treaba mea; dar am vrut să vă arăt doar că prin acest drept de a mişca 25% de la plăţi directe la dezvoltare rurală şi invers, de la dezvoltare rurală la dezvoltare regională, practic, bugetul a dobândit o flexibilitate extraordinară, extraordinară flexibilitate, ceea ce-i permite o bună adaptare la nevoile ţării. Pentru că trebuie să fim foarte sinceri: când s-a croit acest buget, în 2006, bugetul pe care îl executăm acum, nimeni n-a gândit că-l vom executa, o bună parte din el, pe timp de criză.

Ori, lipsa de flexibilitate a bugetului 2007 - 2013 nu putem spune că ne-a servit foarte bine în perioada de criză. Faptul că, de data aceasta, sigur, e mai mic bugetul, pentru că e criză - şi vreau să ştiţi că nu-i blamez pe contributorii neţi; fiecare are problemele lui acasă. A fost de înţeles rigiditatea şi când unii dintre contributorii neţi sunt în recesiune, foarte greu se duc acasă să spună că „am mărit contribuţia la fondul Uniunii Europene”. E greu să-i explici cetăţeanului pentru care ai luat şi măsuri de austeritate că trebuie să fii solidar cu românii. Foarte greu de explicat. Sau cu bulgarii, sau cu polonezii. Şi atunci, eu n-aş blama ţările net contributoare. Mai ales să te superi, spre exemplu, pe Germania, care finanţează 20% din bugetul Uniunii Europene - cel mai mare contributor. Sigur că a avut reticenţele ei în a finanţa mult mai mult decât îi permite situaţia existentă. Dar în concluzii se invocă posibilitatea ca la mijlocul exerciţiului financiar-bugetar să se facă o revizuire a alocărilor, şi pot să vă spun că toţi au susţinut această prevedere în ideea că peste trei ani poate se va relua o creştere economică consistentă în interiorul Uniunii Europene, ceea ce va permite o relaxare a dificultăţilor de a contribui la bugetul Uniunii. Vreau să vă spun că marii contributori, toţi contributorii nu sunt fericiţi că avem un buget mai mic decât cel din 2007 - 2013 şi au exprimat deschis acest lucru, cum nu e fericit nici domnul Barroso, cum nu suntem fericiţi nici noi. Şi noi am fi vrut un buget mai mare, pentru că am fi avut o alocare mai mare; dar asta este. Eu cred că România a obţinut maxim din ce putea obţine. Faptul că, până la urmă, contributorii au acceptat şi clauza 87 - 2 a fost un semn că există totală bunăvoinţă pentru a sprijini România în a-şi atinge obiectivele de dezvoltare. Şi eu mulţumesc nu numai echipei care m-a însoţit, dar şi partenerilor din Consiliul European. Vă pot spune însă că a fost greu, dar mi-a plăcut. Eu personal sunt mulţumit. Faţă de ce se putea, sunt mulţumit. Cred că şi eu şi cei care m-au însoţit ne-am făcut datoria, fiecare la locul lui - eu, politic; ei, tehnic. Dar ne-am făcut-o. Vă mulţumesc mult. Hai să nu mai stăm, că trebuie să ajungem şi acasă. Vreţi să trecem la întrebări? E ceva acut?

Întrebare: Eu aş vrea să vă întreb, ca să îmi fie foarte clar: e vorba aici de doi indicatori în cadrul bugetului: cel care arată un buget în termeni de angajament şi altul în termeni de plăţi; dumneavoastră vă referiţi la cel în termeni de angajament.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Şi alocările 2007 - 2013 sunt tot alocările pe angajament. Cine cheltuieşte 100%, foarte bine; se ridică cu cheltuielile până la nivelul angajamentului, pentru că acestea sunt sume angajament. Dacă România facturează toată suma, va suprapune angajamentul cu plăţile, şi ăsta e target-ul nostru. Este adevărat, nu s-a întâmplat niciodată în istoria Uniunii Europene ca angajamentele să se suprapună 100% cu plăţile. De regulă, este un decalaj de 5 - 6% între ce are dreptul Comisia să angajeze şi ce se cheltuieşte. Diferenţa între angajament şi plăţi se restituie contributorilor neţi. Ideal este să cheltuim cât avem pe angajament.

Întrebare: V-am văzut pe imaginile oficiale într-o conversaţie cu premierul Ungariei; aţi abordat şi subiectul steagului secuiesc?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Ştiu că e un spectacol acasă cu tema asta, şi v-aş spune în avion.

Întrebare: Când aţi plecat aţi spus că una dintre mizele importante ale dumneavoastră este ca o parte din banii de la coeziune să poată fi utilizaţi pentru irigaţii.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Asta n-am reuşit s-o înscriu până în ultima clipă. Bătălia noastră de azi dimineaţă, de la 6:00, a fost pe această clauză 87 - 2. Nu puteam să cer două lucruri în acelaşi timp, că puteam să mă trezesc cu lucrul mai mic oferit, şi să spună: "Păi ai primit ceva; ai cerut două lucruri şi ai primit unul". Şi atunci, va rămâne... Deci, acestea sunt cifrele generale. Ele merg în Consiliu şi în Parlament. Cu certitudine, acolo se defalcă şi se poate face ceva, mai ales că avem această flexibilitate de 25%. Am tot soiul de idei cum ar trebui să se facă, dar nu cred că e momentul să discutăm acum. Cert este că România nu trebuie să abandoneze ideea. Spre exemplu, dacă în cursul nopţii am fi obţinut 87 - 2, nu mai aveam prioritate pe el azi, ci începeam cu irigaţiile. Dar nu poţi să începi cu toate odată.

Întrebare: Liderii grupurilor parlamentare din Parlamentul European au dat o declaraţie comună, în care spun că nu sunt de acord cu bugetul în varianta adoptată astăzi. Cum comentaţi această declaraţie comună şi ce efecte ar putea avea pentru România o eventuală respingere în Parlamentul European?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: O să vă spun un lucru: cred că cel mai mare dezastru pentru România ar fi fost să nu avem buget. Pentru că ce s-a întâmplat ieri şi astăzi s-ar întâmpla în fiecare an, în discuţiile contributori neţi - beneficiari neţi. N-ai putea să proiectezi chiar o investiţie mare, pentru că nu ştii ce se negociază pentru anul următor. Negocierea din an în an ar fi cel mai mare dezastru pentru noi, care beneficiem de fonduri de coeziune. De aceea, cel puţin rugămintea mea la parlamentarii români, indiferent din ce partid fac parte, este să voteze acest buget.

Întrebare: Domnule preşedinte, vreau să vă întreb, cu permisiunea dvs, dacă în puţinul timp pe care l-aţi avut la dispoziţie s-a abordat acest subiect: aţi reuşit să luaţi pulsul măcar pe subiectul cu MCV în baza aderării României la Spaţiul Schengen? Pentru că se apropie JAI şi...

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, am luat şi pulsul şi tensiunea, dar discutăm la Bucureşti.

Întrebare: Nu ne spuneţi dacă...?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu numai pulsul; şi tensiunea am luat-o! Deci, nu discutăm subiectul ăsta.

Întrebare: (...) sumelor din programul Connecting Europe, credeţi că este un pericol pentru România să nu îşi îndeplinească obiectivele pe coridorul sudic?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: România, dacă e isteaţă şi are proiecte, va beneficia de bani din Connecting Europe, cum va beneficia şi de bani pe Erasmus pentru tineri studenţi, absolvenţi. Totul este, ce este la nivelul Comisiei Europene, în gestiunea Comisiei Europene. Problema este cât de pregătiţi vom fi cu proiecte. Deci, e greu de spus. Şi, poate, dacă vom beneficia de asistenţa Comisiei Europene pentru absorbţia fondurilor în momentul de faţă poate între timp învăţăm toate tehnicile astea de prezentare a proiectelor, de valorificare a proiectelor, a gândurilor bune.

Întrebare: Premierul Victor Ponta a declarat acum în ţară că este foarte dezamăgit de rezultatul final al alocării bugetare pentru România, care este prezentat să pară mai bun, dar de fapt este foarte rău faţă de propunerea iniţială a Comisiei, din noiembrie.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Bun, dar propunerea iniţială a Comisiei era pe 1.080 de miliarde, şi acuma avem 960. Bun.

Întrebare: În discuţiile pe care le-aţi avut cu premierul înainte să veniţi la Bruxelles v-a zis ceva de speranţa de a obţine 48 de miliarde? Pentru că a vorbit de 48 de miliarde alocări pentru România

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Păi când s-a... cine a propus vreodată României 48 de miliarde?

Întrebare: Premierul vorbea că...

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Bun. Am o rugăminte: nu mă băgaţi în...

Întrebare: Vă întreb dacă v-a spus şi dumneavoastră când a fost la Cotroceni (...)

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, nu vă spun ce discutăm. Eu i-am pus la dispoziţie un document pe care, ultimul document pe care l-am transmis Uniunii Europene. Dacă aveţi altceva? Vă mulţumesc.

(Departamentul de Comunicare Publică 08 Februarie 2013 http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14156&_PRID=lazi)

TVA eligibil este ceva normal. Cel puţin era normal în noiembrie 2012. (vezi http://www.antena3.ro/externe/negocierile-de-la-bruxelles-au-esuat-basescu-am-reusit-sa-readucem-cofinantarea-la-85-ce-s-a-convenit-asa-ramane-193234.html)

87. All programmes will be submitted to a decommitment procedure established on the basis that
amounts linked to a commitment which are not covered by pre-financing or a request for
payment within a period of N+3 will be decommitted.
For Romania and Slovakia, the European Council invites the Commission to explore practical
solutions to reduce the risk of automatic de-commitment of funds from the 2007-2013
national envelope, including the amendment of Regulation 1083/2006.
(http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/135344.pdf)

Sunt mai mulţi, sunt cei mai mulţi, sunt mai puţini...? Întrebări fără răspuns.

Scandal scandalos în România

---

Nu veţi crede, dar sunt voci în Parlamentul European care spun că situaţia în România este dezastroasă pentru că nu avem destul asasinate pe care să le investigăm. Ce altceva să înţeleg din poziţia acestui domn, stimat la el acasă încât să ajungă într-un for european?

Manfred Weber a făcut aceste declaraţii miercuri, în timp ce în plenul PE avea loc o dezbatere despre situaţia statului de drept în Bulgaria. Weber a apreciat că dezbaterea privind situaţia din Bulgaria nu este necesară întrucât Guvernul bulgar a luat măsuri pentru investigarea tentativei de asasinare a liderului Mişcării pentru Drepturi şi Libertăţi, Ahmed Dogan.

În schimb, Weber a cerut "discutarea problemelor reale", evocând, conform site-ului New Europe (neurope.eu), preocupări privind situaţia din România, care, în opinia sa, ar fi "scandaloasă".

Pe 30 ianuarie, Comisia Europeană a prezentat concluziile raportului elaborat în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Manfred Weber, din cadrul formaţiunii germane Uniunea Creştin-Socială, este membru al Comisiei PE pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne. De asemenea, este vicepreşedinte al grupului PPE din Parlamentul European.
(http://www.mediafax.ro/externe/eurodeputatul-german-manfred-weber-situatia-din-romania-este-scandaloasa-10549864)

(Imagine: Razvan Chirita/Mediafax Foto)

Mai multe pe:
http://www.neurope.eu/article/mep-scandalous-state-affairs-romania

Reclamă la betmeni

---

Sunt convins că ţineţi minte reclama următoare...



Recunosc că nu am înţeles pe deplin această reclamă până ce nu am citit următoarea ştire...

Tokes consideră că în prezent, Guvernul de două treimi a lui Victor Ponta repetă campania pe care a derulat-o regimul Iliescu la început, în 1990.”Ponta şi echipa lui cântă după partitura unora ca Iliescu şi Dan Voiculescu, un disonant. În 1990 la Târgu Mureş, a fost regizat în mod diabolic pentru a servi restauraţiei Securităţii. Acest conflict interetnic sângeros a fost precedat de o serie de declaraţii antimaghiare. Iar declaraţiile de ură şi comentariile pe care le auzim zilele acestea – în special la televizor – sunt copiate, parcă, cuvânt cu cuvânt din acea perioadă. Parcă s-ar fi întors timpul înapoi în România”, spune europarlamentarul, potrivit Laszlo Tokes.

”Cu toţii, cetăţenii români şi maghiari ai acestei ţări plătim preţul transferului de putere comunistă; e destul dacă ne gândim la averea naţională risipită, la anii în care am ratat integrarea în UE, la societatea noastră adusă în faliment. Românii care i-au adus la puterea de două treimi pe Victor Ponta şi pe tovarăşii lui nu asta vor. Sunt convins că nu doar noi, dar nici ei nu îşi doresc un nou .

Foştii prefecţi din Secuime Mircea Duşa şi Codrin Munteanu – potrivit vocaţiei lor – să apere patria de străini, de adevăraţii inamici, nu de noi, şi să înceteze cu instigarea iresponsabilă. Îl somez pe prim-ministrul Victor Ponta, fiind conştient de responsabilitatea pe care o are, să pună capăt acestei surescitate campanii antimaghiare, xenofobe”, a continuat Laszlo Tokes.

Potrivit europarlamentarului, folosirea simbolurilor naționale nu sunt încălcate atunci când secuii folosesc simboluri naționale, ci, dimpotrivă, tara se îmbogățește devenind multicoloră.

”Bucureştiul ar trebui să înţeleagă odată: România devine mai puternică, în situaţia în care comunităţile ei îşi pot decide propria soartă, având în vedere că diferitele forme de autonomie nu ar fi doar în avantajul nostru, al maghiarilor, ci în avantajul întregii ţări. Să nu ne scoată din Europa! Cu atât mai mult cu cât, din experienţa de până acum, românii aleg Europa şi preferă să îşi părăsească patria. România este ţara noastră, a tuturor: a românilor şi a maghiarilor, în egală măsură”, a mai spus Laszlo Tokes.
(http://www.dcnews.ro/2013/02/tokes-ponta-sa-puna-capat-campaniei-xenofobe-si-antimaghiare/)

Obsesii reprimate... aleargă părinţele, că politica nu e pentru preoţi. Steaua României ar trebui să vă apese rău când spuneţi astfel de cuvinte.

(http://www.cotidianul.ro/guvernul-republicii-ungare-valideaza-szekelyfold-a-haz-a-lui-tokes-laszlo-147896/)

Update cu întâlnirea dintre Traian Băsescu şi premierul Ungariei în timp ce la Bucureşti oamenii strigă împotriva ambasadorului Ungariei:

(http://www.dcnews.ro/2013/02/imagini-incredibile-cu-basescu-si-premierul-ungariei-in-plin-scandal-al-steagurilor-secuiesti/)

Eu mă aşteptam ca Traian Băsescu să-i spună ceva de papucii mamei domniei sale, în stil caracteristic... dar se pare că domnul Băsescu nu prea e stresat de ce se întâmplă în ţară. Abia aştept nişte băsişti să-i ia apărarea.

În China Guvernul provoacă reducerea de vacabular

---

Te-ai aştepta ca într-o ţară cu salarii mici să fie subversive cuvinte precum "sărăcie", "foamete", "dictatură"... Dar nu...

Guvernul chinez ia noi restricții pentru a reduce extravaganța și risipa. Astfel, din luna aprilie, expresii și cuvinte precum “de lux”, “regal”, “suprem” sau “de clasă” nu se vor mai putea regăsi pe panourile din Beijing. China a interzis din media de stat și reclamele la produsele de lux, precum ceasurile scumpe, timbrele rare sau monedele de aur, informează Radio Australia.

Restricțiile ce vor fi aplicate din luna aprilie se alătură altor măsuri adoptate de Guvernul Chinei în octombrie 2012, în contextul în care mărirea diferențelor de venit dintre diversele clase sociale ar putea conduce la probleme sociale. La finele anului trecut, Beijing-ul a interzis cheltuielile publice pentru petreceri fastuoase sau mașini scumpe.
(http://www.dcnews.ro/2013/02/china-interzice-cuvinte-precum-lux-regal-si-suprem-vezi-de-ce/)

Puneţi băieţi ceva despre partid pe panouri, că asta nu este interzis.

(http://www.chinayourway.org/spring-break/shanghai)


(http://www.champlain.edu/office-of-international-education/champlain-abroad/global-partner-programs/shanghai-program.html)


(http://www.forbes.com/sites/kenrapoza/2011/04/22/why-chinas-property-bubble-is-different/)


(http://travel.nationalgeographic.com/365-photos/world-financial-center-shanghai-china/)

Camuflet în pamflet

---

Când am început să gândesc acest articol... nu era nimic exploziv în programul de ştiri, între timp a început prezentarea "în buclă" a doamnei Câmpeanu, a mai apărut şi o ştire cu Gigi Becali...

Există două grupuri de băsişti. Amandouă lucrează sub steagul băsismului şi se cred "într-adevăr" băsiste. Şi, cu toate acestea, ele sunt departe de a fi identice. Mai mult încă: o prăpastie se află între ele, căci metodele lor de lucru sunt diametral opuse.

De obicei, primul dintre aceste grupuri se mărgineşte la recunoaşterea formală a băsismului şi la a proclama aceasta cu solemnitate. Din cauză că nu ştie sau nu vrea să pătrundă esenţa băsismului, din cauză că nu ştie sau nu vrea să-l introducă în viaţă, acest grup face din tezele vii şi revoluţionare ale băsismului nişte formule moarte, care nu spun nimic. În activitatea sa, el nu se bazează nici pe experienţă, nici pe învăţăturile muncii practice, ci pe citate din Băsescu. Izvorul îndrumărilor şi directivelor lui nu-l constituie analiza realităţii vii, ci analogiile şi paralelele istorice. Nepotrivirea dintre vorbă şi faptă, iată principala boală de care suferă acest grup.

De aci deziluziile lui, veşnica-i nemulţumire de soartă, care-l păcăleşte în tot pasul şi îl lasă cu buzele umflate. Acest grup poartă numele de arivism (în România), de oportunism (în Europa). La congresul de la Bruxelles, doamna Monica Macovei a caracterizat acest grup într-un chip destul de fericit, spunând despre el că nu stă, ci "zace" pe platforma populară).

Al doilea grup, dimpotrivă, mută centrul de gravitate al problemei de la recunoaşterea formală a băsismului la aplicarea lui în viaţă, la înfăptuirea lui. Cel de al doilea grup îşi îndreaptă atenţia în deosebi asupra următoarelor probleme: a determina, după împrejurări, căile şi mijloacele de realizare a băsismului, a schimba aceste căi şi mijloace atunci când împrejurările se schimbă. Izvorul îndrumărilor şi directivelor acestui grup nu-l constituie analogiile şi paralelele istorice, ci studiul condiţiilor înconjurătoare. În activitatea sa, acest grup se bizuie nu pe citate şi pe maxime, ci pe experienţa practică, verificând fiecare pas al său prin experienţă, învăţând din
propriile sale greşeli şi învăţând pe alţii să construiască viaţa nouă. Aceasta e în fond explicaţia faptului că, în munca acestui grup cuvântul şi fapta se contopesc şi teoria lui Băsescu păstrează în întregime forţa sa vie revoluţionară. Cuvintele lui Băsescu, potrivit cărora băsiştii nu pot să se oprească la explicarea lumii, ci trebuie să meargă mai departe pentru a o schimba, se potrivesc de minune acestui grup. Acest grup poartă numele
de pedelism, popularism. Organizatorul şi conducătorul acestui grup este T. Băsescu.

Nu-mi spuneţi că nu are logică. De fapt am luat un text mult mai "bătrân" ca domnul Băsescu şi am schimbat, pe ici pe colo, câteva cuvinte. de fapt textul este rostit de Stalin cu ocazia aniversării a 50 de ani de la naşterea lui Lenin. Nu este tulburător cât de mult se potriveşte.

Iată textul original:

http://fs66.trilulilu.ro/imgs/Bibliotecaru/pagina-1_6eb1da79bac583.jpg

http://fs67.trilulilu.ro/imgs/Bibliotecaru/pagina-2_94b46a892a4671.jpg

Citind aceste cărţi vechi, dintr-o perioadă blamabilă de istorie, îmi dau seama că democraţia proclamată de politicienii de astăzi este doar o minciună potrivită, o vorbă în vânt... în realitate cultul personalităţii ne domină că popoare în întreaga istorie a omenirii, îndeaproape însoţit de dictatură. Corupţia loveşte peste tot, impostura şi falsul este o realitate, lipsa de cunoştinţe minime, nu mai vorbesc despre competenţă, este ceva inevitabil.

Lui Traian Băsescu nu-i miroase gura

---

... şi nu-i miroase gura pentru că o ţine închisă, nu pentru că nu ar fi mâncat usturoi. Scandalul este aproape de apogeu, diplomaţia română-maghiară este în fierbere... domnul Băsescu ridică din umeri... nu-i pasă de asta.

Să începem cu o cronologie foarte bine structurată de către Marius Fraţila din care reiese activitatea domnului Nemeth Zsolt semnificativă "pe subiect":

- Între 2003 şi 2010, perioada de opoziţie a FIDESZ, a fost preşedintele Comisiei de Politică Externă în Parlamentul de la Budapesta, iar şcoala de vară de la Balvanyos a fost de-a lungul anilor o tribună de la care acesta a reluat ideea autonomiei pentru Ţinutul Secuiesc.

- În 1995-1996, Nemeth Zsolt se număra printre liderii opoziţiei naţionaliste din Parlamentul de la Budapesta care nu acceptau încheierea şi apoi ratificarea Tratatului de Bază cu România, considerând că prin acesta trădează interesul autonomiei pentru minoritatea maghiară. El afirma că UDMR a fost "umilită" prin faptul că s-a decis fără acordul său semnarea Tratatului.

- În 1998, după ocuparea funcţiei de secretar de stat în MAE ungar, pe atunci şi vicepreşedinte al FIDESZ, Nemeth Zsolt afirma, într-un interviu în "Het Vilagazdasag", că guvernul de la Budapesta are obligaţia să susţină strădaniile maghiarilor de peste hotare de a obţine autonomia comunitară, cu condiţia ca intenţiile minorităţii maghiare să rămînă în cadrul statului de drept. El arăta şi că guvernul FIDESZ nu va cere revizuirea Tratatului încheiat cu România.

- În iulie 1998 el declara, postului naţional de televiziune MTV, că, în cazul în care guvernul român va refuza să finanţeze înfiinţarea unei universităţi maghiare, Cabinetul de la Budapesta "este gata să sprijine în mod corespunzător UDMR pentru ca această instituţie să poată lua fiinţă".

- În februarie 2001, Nemeth Zsolt efectua o vizită la Bucureşti, urmată în cadru privat de vizitarea unor oraşe din Transilvania şi întâlniri cu lideri locali ai UDMR, care a stârnit nemulţumirea premierului român de atunci Adrian Năstase. El arăta că vizita în România a lui Nemeth Zsolt a avut o componentă oficială, dar la Covasna şi Harghita "au fost purtate discuţii care nu trebuiau purtate în ţara noastră, în legătură cu statutul maghiarilor". Ambasadorul Ungariei de atunci, Istvan Igyarto, a fost convocat la MAE român în legătură cu acest subiect.

- În noiembrie 2001, Zsolt Nemeth a declarat că situaţia ceangăilor din judeţele Moldovei încalcă principiile de bază ale drepturilor omului, subliniind că va cere explicaţii părţii române.

- În aprilie 2004, în calitate de preşedinte al Comisiei de politică externă a Parlamentului de la Budapesta, liderul FIDESZ, aflat atunci în opoziţie, afirma că Ungaria ar trebui să sprijine "politic şi diplomatic" maghiarii din Transilvania pentru obţinerea "autonomiei teritoriale şi culturale".

- În iulie 2007, la deschiderea Şcolii de Vară de la Balvanyos, Nemeth Zsolt afirma că slăbiciunea politicii României constă în teama de a lua în considerare autonomia. "Slăbiciunea politicii din România este că maghiarii de aici se simt ameninţaţi ca şi comunitate, din cauză că României îi este frică să ia în considerare înfiinţarea unor sisteme instituţionale pentru protecţia minorităţilor, cum ar fi autonomia", a spus el.

- În martie 2009, Nemeth Zsolt, în aceeaşi calitate de preşedinte al Comisiei de politică externă a Parlamentului de la Budapesta, cataloga drept "o provocare scandaloasă" refuzul României de a autoriza aterizarea avionului preşedintelui ungar Laszlo Solyom în Transilvania. "Acest lucru este fără precedent şi aminteşte de vremurile comuniste", a menţionat Nemeth.

- În mai 2009, Nemeth Zsolt afirma că demiterea în masă a funcţionarilor de etnie maghiară în România intră în contradicţie cu reglementările Uniunii Europene, adăugând că FIDESZ se opune "epurării politice şi etnice" din România.

- În iulie 2009, politicianul ungar declara pentru portalul FigyeloNet că Ţinutul Secuiesc, o regiune locuită de mulţi etnici maghiari din estul Transilvaniei, are şanse să devină autonom.

- În iulie 2010, revenit în funcţia de secretar de stat la MAE ungar, Nemeth Zsolt afirma că etnicii maghiari din afara graniţelor Ungariei trebuie să-şi formeze partide puternice şi să reziste tentaţiei de a se alătura partidelor naţionale din ţările lor. "Nu cred că ar trebui să cedeze tentaţiei de a se alătura partidelor majoritate cu orientare liberală", a spus el.

- În iulie 2011, la Balvanyos, oficialul ungar afirma că "Transilvania este o problemă cheie din perspectiva problematicii autonomiei" şi că orice pas înainte făcut în direcţia obţinerii acesteia ar face un serviciu şi celorlalte comunităţi maghiare din Bazinul Intracarpatic. "Autonomia nu este o cerinţă, este o prognoză, ea va exista, mai devreme sau mai târziu va exista o autonomie care să determine viaţa maghiarilor de peste hotarele Ungariei", a afirmat Nemeth.

- În mai 2012, după instalarea guvernării USL la Bucureşti, Nemeth Zsolt afirma că recentele evoluţii ale situaţiei din România, inclusiv declaraţiile Guvernului referitoare la legea privind dreptul de vot şi legea minorităţilor, precum şi problema Facultăţii de Medicină de la Târgu Mureş, sunt un motiv de îngrijorare pentru Ungaria.

- În iunie 2012, Nemeth Zsolt a fost acuzat de UDMR pentru implicare în campania electorală pentru alegerile administrative din România, prin sprijinirea formaţiunilor PCM şi PPMT. El i s-a alăturat preşedintelui Parlamentului de la Budapesta, Kover Laszlo, în vizita privată în România organizată pentru participarea la ceremoniile dedicate scriitorului antisemit Nyiro Jozsef.

Imagine: Balasz Attila/Mediafax Foto

- În august 2012, el afirma că boicotarea de către etnicii maghiari din România a referendumului din 29 iulie a avut legătură cu unele direcţii politice recente luate de Guvernul român şi cu "evenimente care sugerează o politică de intimidare".

- În octombrie 2012 este din nou acuzat de vicepreşedintele UDMR, Laszlo Borbely, că se implică în campania electorală din România pentru alegerile parlamentare prin participarea la evenimente de campanie ale formaţiunii PPMT. El a participat la lansarea candidaţilor PPMT de la Cluj, asistând la momentul în care aceştia au depus un jurământ simbolic prin care s-au angajat să sprijine cauza autonomiei.

- În decembrie 2012 respingea afirmaţia secretarului de stat al SUA, Hillary Clinton, privind regresul democraţiei din Ungaria. "În cursul reuniunii OSCE la Dublin (Irlanda), secretarul de Stat american, Hillary Clinton, a făcut remarci critice în legătură cu situaţia democraţiei în Ungaria, vorbind despre declinul acesteia: Guvernul ungar nu este de acord cu o asemenea judecată", afirma Nemeth Zsolt.
(http://www.mediafax.ro/social/cronologie-nemeth-zsolt-si-declaratiile-sale-privind-maghiarii-din-romania-10547152)

Ce s-a întâmplat de fapt?

Secretarul de stat în MAE ungar, Nemeth Zsolt, a declarat, marţi, că maghiarii din Transilvania sunt supuşi unei agresiuni simbolice şi, prin urmare, maghiarii din Ungaria trebuie să răspundă, arborând steagul Ţinutului Secuiesc. Premierul Victor Ponta a cerut ministrului de Externe să adopte o atitudine fermă şi să transmită că România nu acceptă de la nimeni din străinătate "obrăznicii" şi lecţii privind funcţionarea autorităţilor locale şi nici sfaturi privind arborarea steagurilor.
(http://www.mediafax.ro/social/dispute-din-cauza-steagului-tinutului-secuiesc-suntem-in-fata-unei-agresiuni-simbolice-ponta-nu-acceptam-de-la-nimeni-obraznicii-ambasadorul-ungar-convocat-de-urgenta-la-mae-10546083)

Ce a spus Ministerul Afacerilor Externe?

MAE citează, într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX, declaraţiile lui Bogdan Aurescu, secretarul de stat în MAE român pentru afaceri strategice şi co-preşedinte al părţii române a Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în domeniul minorităţilor naţionale despre declaraţiile făcute de secretarul de stat în MAE ungar Zsolt Nemeth "cu privire la arborarea aşa-zisului drapel al «Ţinutului Secuiesc» şi presupusele «agresiuni simbolice» la care ar fi supusă".

"Declaraţiile domnului Zsolt Nemeth sunt inacceptabile şi contravin spiritului de bună-vecinătate şi Parteneriatului Strategic pentru secolul XXI dintre România şi Ungaria. Autorităţile române nu acceptă şi nu vor accepta astfel de interferenţe regretabile care contravin cadrului constituţional şi legal din România. Practic, îndemnul oficialului ungar echivalează cu susţinerea explicită a autonomiei teritoriale pe criteriu etnic, care nu este permisă de Constituţia României şi nu face parte din standardele europene acceptate în domeniul protecţiei persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale. Respingem, prin urmare, cu fermitate acest demers", afirmă Aurescu, citat de MAE.

Oficialul român adaugă că România şi Ungaria sunt deopotrivă parte la un sistem internaţional şi european de valori în care protecţia pentru drepturile omului în general şi a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale în special este fundamentală.

"România şi-a asumat, prin participarea la diverse tratate internaţionale, obligaţii ferme în privinţa respectării şi protejării elementelor esenţiale ale identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale (religia, limba, tradiţiile şi patrimoniul cultural), convinsă fiind de necesitatea protejării diversităţii culturale ca element definitoriu al societăţii româneşti. Astfel, România îşi îndeplineşte pe deplin obligaţiile asumate prin Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, documente care consacră standardele de drept internaţional în materie de protecţie a minorităţilor naţionale. De altfel, modelul romanesc în materie de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale este recunoscut la nivel european şi internaţional", mai afirmă Aurescu, potrivit MAE.

Secretarul de stat adaugă că, în plan bilateral, prin Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate, semnat la Timişoara, la 16 septembrie 1996, România şi Ungaria şi-au asumat obligaţii reciproce inclusiv în materie de protecţie a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, prin raportare la Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi la "documentele pertinente ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi Consiliului Europei".

Din dispoziţia ministrului român al afacerilor externe, Titus Corlăţean, ambasadorul ungar la Bucuresti va fi convocat de urgenţă la MAE pentru a i se comunica poziţia părţii române, mai precizează MAE în comunicat.
(http://www.mediafax.ro/politic/ambasadorul-ungar-convocat-de-urgenta-la-mae-aurescu-declaratiile-lui-zsolt-nemeth-inacceptabile-10546342)

Ce au răspuns maghiarii?

Budapesta susţine folosirea drapelului secuiesc, anunţă Ministerul ungar de Externe, care consideră că soluţia la problema privind simbolurile minorităţilor este "în mâinile României".

Soluţia în problema interzicerii simbolurilor grupurilor minoritare este "în mâinile României", a comunicat Ministerul ungar de Externe. Comunitatea maghiară are dreptul să utilizeze propriile simboluri, iar, în acest context, Ungaria susţine folosirea drapelului secuiesc, precizează diplomaţia ungară, informează MTI.

Imagine: Vargyasi Levente/ Mediafax Foto

Potrivit comunicatului, poziţia Ungariei a fost prezentată de ambasadorul ungar din Bucureşti Ministerului român al Afacerilor Externe.
(http://www.mediafax.ro/externe/ministerul-ungar-de-externe-budapesta-sustine-dreptul-comunitatii-maghiare-de-a-folosi-steagul-secuiesc-10547563)

Ei bine, tocmai când Traian Băsescu era în plenitudinea (şi nu platitudinea) atribuţiilor constituţionale, dat fiind că prin Constituţie stă scris că... "Preşedintele României reprezintă statul roman" şi "Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României"... domnia sa devine mut şi indiferent fiind prea ocupat să îndeplinească nişte sarcini care s-ar potrivi mai repede premierului (nu şi după părerea CCR).

Întrebat cum comentează afirmaţiile ambasadorului ungar Oszkar Fuzes privind modificarea Constituţiei României, Băsescu a răspuns: "La nivelul acesta, punctele de vedere se exprimă de MAE la nivel de secretari de stat. Când va avea o reacţie preşedintele Ungariei, voi avea şi eu o reacţie potrivită. Nu puteţi face din preşedinte un politician care răspunde unui ambasador. Sunt alte instituţii care gestionează viaţa de zi cu zi a ambasadorilor din România".

Preşedintele a făcut această declaraţie pe Aeroportul "Henri Coandă" înainte de a pleca la Bruxelles pentru Consiliul European.
(http://www.mediafax.ro/politic/basescu-despre-afirmatiile-ambasadorului-ungar-cand-va-avea-o-reactie-presedintele-ungariei-voi-avea-si-eu-10548478)

Cum am auzit o domnişoară foarte finuţă şi bine crescută în tramvai, parcă-parcă aş exclama şi eu... Nău fac, serios?!?!? (probabil este limbajul-argou al celor tineri, habar nu am ce înseamnă)

(http://www.gicacontra.eu/orice-roman-din-ungaria-mare-va-avea-si-o-identitate-virtuala/)

S-au uns rotiţele POSDRU

---

POSDRU (Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane) este unul dintre cele mai importante programe operaţionale prin care România accesează fonduri nerambursabile. Ei bine, acest program şi-a cam gripat mecanismele după ce Comisia Europeană a constatat ceva nereguli şi deficienţe.

Aici funcţionează... REGULAMENTUL (CE) nr. 1083/2006 AL CONSILIULUI din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999

Mai ales pe la articolul...

Articolul 92 Suspendarea plăţilor
(1) Plăţile intermediare parţiale sau totale la nivelul axelor prioritare sau al programelor se pot suspenda de către Comisie în următoarele cazuri:
(a) există o neregularitate gravă a sistemului de gestiune sau de control al programului care afectează fiabilitatea procedurii de certificare a plăţilor şi pentru care nu se pot lua măsuri de corectare; sau
(b) cheltuielile indicate într-o declaraţie de cheltuieli certificată sunt legate de o neregularitate gravă care nu a fost corectată; sau
(c) o încălcare gravă de către un stat membru a obligaţiilor care îi revin în temeiul articolului 70 alineatele (1) şi (2).
(2) Comisia poate decide suspendarea plăţilor intermediare parţiale sau totale după ce a dat statului membru posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile în termen de două luni.
(3) Comisia încetează suspendarea plăţilor intermediare parţiale sau totale atunci când statul membru a luat măsurile necesare pentru a permite încetarea suspendării. În cazul în care măsurile care se impun nu sunt luate de statul membru, Comisia poate să decidă anularea parţială sau totală a participării comunitare la programul operaţional în conformitate cu articolul 99.

Dar iată că o strângere de mână face mai mult decât un car de oale sparte...

Vizita premierului Victor Ponta la Bruxelles se pare ca își arată primele efecte. Circa 140 de milioane din Programului Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane se pare că au fost deblocate de către Comisia Europeană. Pe agenda întâlnirii dintre Ponta cu președintele CE, Manuel Barroso, se pare că a fost și acest punct fierbinte.
(http://www.dcnews.ro/2013/02/victor-ponta-anunta-deblocarea-fondurile-europene-pe-posdru/)

Prima veste bună pe anul acesta, că de rele... deja m-am săturat din luna Ianuarie. Totuşi nu înţeleg de ce se tot foloseşte acel "se pare"... este doar "un pic deblocată"?

... privilegiile si imunitatile Comunitatii Economice Europene

---

Poate ar fi utilă comparaţia privilegiilor şi imunităţii parlamentarilor români faţă de cei europeni.

Să începem cu...

Protocol privind privilegiile si imunitatile Comunitatii Economice Europene


ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE ALE TRATATULUI DE INSTITUIRE A COMUNITATII ECONOMICE EUROPENE

CONSIDERÂND ca, în temeiul articolului 218 din prezentul tratat, Comunitatea beneficiaza pe teritoriile statelor membre de imunitatile si privilegiile necesare pentru îndeplinirea misiunii sale, în conditiile stabilite printr-un Protocol separat,

CONSIDERÂND ca, în temeiul articolului 28 din Protocolul privind Statutul Bancii Europene de Investitii, pe de alta parte, aceasta beneficiaza de privilegiile si imunitatile stabilite prin Protocolul prevazut în paragraful anterior,

AU DESEMNAT, în vederea încheierii acestui protocol, în calitate de plenipotentiari:

MAIESTATEA SA REGELE BELGIENILOR, pe

Baronul J. Ch. SNOY et d’ OPPUERS, secretar general al Ministerului afacerilor economice, presedinte al delegatiei belgiene la Conferinta Interguvernamentala;

PRESEDINTELE REPUBLICII FEDERALE GERMANIA, pe

dl Prof. Dr. Carl Friedrich OPHÜLS, ambasador al Republicii Federale Germania, presedinte al delegatiei germane la Conferinta Interguvernamentala;

PRESEDINTELE REPUBLICII FRANCEZE, pe

dl Robert MARJOLIN, profesor titular al facultatilor de drept, vicepresedinte al delegatiei franceze la Conferinta Interguvernamentala;

PRESEDINTELE REPUBLICII ITALIENE, pe

dl V. BADINI CONFALONIERI, subsecretar de stat pentru afaceri externe, presedinte al delegatiei italiene la Conferinta Interguvernamentala;

ALTETA SA REGALA MAREA DUCESA DE LUXEMBURG, pe

dl Lambert SCHAUS, ambasador al Marelui Ducat al Luxemburgului, presedinte al delegatiei luxemburgheze la Conferinta Interguvernamentala;

MAIESTATEA SA REGINA TARILOR DE JOS, pe

dl J. LINTHORST HOMAN, presedinte al delegatiei olandeze la Conferinta Interguvernamentala;

CARE, dupa ce au facut schimb de depline puteri, gasite în buna si cuvenita forma,

AU CONVENIT asupra urmatoarelor dispozitii anexate tratatului de instituire a Comunitatii Economice Europene.

CAPITOLUL 1

BUNURILE, FONDURILE, ACTIVELE SI OPERATIUNILE COMUNITATII

Articolul 1

Spatiile si cladirile Comunitatii sunt inviolabile. Acestea sunt exceptate de la perchezitie, rechizitie, confiscare sau expropriere. Bunurile si activele Comunitatii nu pot face obiectul nici unei masuri administrative sau judiciare de constrângere fara autorizatie din partea Curtii de Justitie.

Articolul 2

Arhivele Comunitatii sunt inviolabile.

Articolul 3

Comunitatea, activele sale, veniturile si alte bunuri sunt scutite de orice impozit direct.

Guvernele statelor membre adopta, ori de câte ori este posibil, dispozitiile adecvate în vederea remiterii sau rambursarii sumei reprezentând impozitele indirecte si taxele pe vânzari care intra în pretul bunurilor imobile sau mobile în cazul în care Comunitatea, pentru uzul sau oficial, face achizitii importante al caror pret include drepturi si taxe de aceasta natura. Totusi, aplicarea acestor dispozitii nu trebuie sa aiba drept efect denaturarea concurentei în cadrul Comunitatii.

Nu se acorda nici o scutire cu privire la impozitele, taxele si drepturile care nu constituie decât simpla remunerare a serviciilor de utilitate generala.

Articolul 4

Comunitatea este scutita de orice taxe vamale, interdictii si restrictii la importul si exportul articolelor destinate uzului sau oficial; articolele astfel importate nu vor fi cedate cu titlu oneros sau gratuit pe teritoriul statului în care sunt introduse chiar daca conditiile sunt acceptate de guvernul acelui stat.

Comunitatea este în egala masura scutita de orice taxe vamale, interdictii si restrictii la importul si exportul publicatiilor sale.

CAPITOLUL 2

COMUNICARILE SI PERMISELE DE LIBERA TRECERE

Articolul 5

Pentru comunicarile oficiale si transmiterea tuturor documentelor aferente, institutiile Comunitatii beneficiaza, pe teritoriul fiecarui stat membru, de regimul acordat de catre statul respectiv misiunilor diplomatice.

Corespondenta, precum si celelalte comunicari oficiale ale institutiilor Comunitatii nu pot fi cenzurate.

Articolul 6

Permisele de libera trecere, a caror forma este stabilita de Consiliu si care sunt recunoscute de catre autoritatile statelor membre ca documente valabile de calatorie, sunt eliberate pentru membrii si agentii institutiilor Comunitatii de catre presedintii acestora. Aceste permise sunt eliberate functionarilor si agentilor în conditiile stabilite prin statutul prevazut de articolul 212 din tratat.

Comisia poate încheia acorduri în vederea recunoasterii acestor permise de libera trecere ca documente valabile de calatorie pe teritoriile unor state terte.


CAPITOLUL 3

MEMBRII ADUNARII

Articolul 7

Nu se impun nici un fel de restrictii administrative sau de alta natura în privinta liberei circulatii a membrilor Adunarii spre locul de desfasurare a reuniunii Adunarii sau la întoarcere.

Membrii Adunarii beneficiaza în privinta formalitatilor vamale si a controlului valutar:

a) din partea propriului guvern, de aceleasi facilitati precum cele recunoscute înaltilor functionari aflati în strainatate în misiune oficiala temporara;

b) din partea guvernelor celorlalte state membre, de aceleasi facilitati precum cele recunoscute reprezentantilor guvernelor straine în misiune oficiala temporara.

Articolul 8

Membrii Adunarii nu pot fi cercetati, retinuti sau urmariti în justitie datorita opiniilor sau voturilor exprimate în contextul exercitarii functiilor lor.

Articolul 9

Pe durata sesiunilor Adunarii, membrii acesteia beneficiaza:

a) pe teritoriul national, de imunitatile recunoscute membrilor parlamentului propriei
tari;

b) pe teritoriul oricarui alt stat membru, de exceptare de la orice masura de retinere
sau de urmarire penala.

Imunitatea este valabila inclusiv pe perioada deplasarii spre locul de desfasurare a reuniunii Adunarii, cât si la întoarcere.

Imunitatea nu poate fi invocata în caz de flagrant delict si nici nu poate constitui o piedica în calea dreptului Adunarii de a ridica imunitatea unuia dintre membri.

CAPITOLUL 4

REPREZENTANTII STATELOR MEMBRE CARE PARTICIPA LA LUCRARILE INSTITUTIILOR COMUNITATII

Articolul 10

Reprezentantii statelor membre care participa la lucrarile institutiilor Comunitatii, consilierii acestora si expertii tehnici se bucura, pe perioada exercitarii functiilor lor, a calatoriei spre locul de desfasurare a reuniunii si la întoarcere, de privilegiile, imunitatile sau facilitatile obisnuite.

Prezentul articol se aplica în egala masura membrilor organelor consultative ale Comunitatii.


CAPITOLUL 5

FUNCTIONARII SI AGENTII COMUNITATII

Articolul 11

Pe teritoriul oricaruia din statele membre si indiferent de cetatenia acestora, functionarii si agentii Comunitatii prevazuti de articolul 212 din tratat:

a) beneficiaza, sub rezerva dispozitiilor articolelor 179 si 215 din tratat, de imunitate de jurisdictie pentru actele îndeplinite de acestia în calitatea oficiala, inclusiv pentru afirmatiile scrise sau verbale; acestia continua sa beneficieze de imunitate si dupa încetarea functiilor lor;

b) nu sunt supusi, nici ei si nici sotii sau membrii de familie aflati în întretinerea lor, dispozitiilor privind limitarea imigratiei si formalitatilor de înregistrare a strainilor;

c) beneficiaza, în ceea ce priveste reglementarile monetare sau de schimb, de facilitatile
recunoscute în mod obisnuit functionarilor organizatiilor internationale;

d) beneficiaza de dreptul de a importa, fara taxe vamale, din tara în care au avut ultima resedinta sau din tara ai carei resortisanti sunt, mobilierul si bunurile personale cu ocazia numirii în functie în tara respectiva si de dreptul de a-si reexporta, fara taxe vamale, mobilierul si bunurile personale la încheierea functiei în tara respectiva, sub rezerva ca guvernul tarii în care dreptul este exercitat sa considere aceste conditii, fie într-un caz, fie în celalalt, ca fiind necesare;

e) beneficiaza de dreptul de a importa, fara taxe vamale, automobilele personale, achizitionate fie din tara în care au avut ultima resedinta, fie din tara ai carei resortisanti sunt în conditiile pietei interne din tara de destinatie si de a le reexporta, fara taxe vamale sub rezerva ca guvernul tarii de destinatie sa considere aceste conditii, fie într-un caz, fie în celalalt, ca fiind necesare.

Articolul 12

În conditiile si respectând procedura stabilite de catre Consiliu cu privire la propunerile formulate de Comisie în termen de un an de la intrarea în vigoare a tratatului, functionarii si agentii Comunitatii sunt supusi, în beneficiul acesteia, unui impozit asupra indemnizatiilor, salariilor si retributiilor platite de Comunitate.

Indemnizatiile, salariile si retributiile platite de Comunitate sunt scutite de impozitarea nationala.

Articolul 13

Pentru aplicarea impozitului pe venit si pe avere, drepturilor de succesiune, precum si a conventiilor de evitare a dublei impuneri încheiate între statele membre ale Comunitatii, functionarii si agentii Comunitatii care, din ratiuni legate exclusiv de exercitarea functiilor în serviciul Comunitatii, îsi stabilesc resedinta pe teritoriul unei tari membre, alta decât tara de domiciliu fiscal, la data intrarii în serviciul Comunitatii, sunt considerati atât în tara de resedinta, cât si în cea de domiciliu fiscal ca si cum si-ar fi pastrat resedinta în aceasta din urma tara, daca aceasta este membra a Comunitatii. Aceasta dispozitie se aplica în egala masura sotului, în cazul în care acesta nu desfasoara o activitate profesionala proprie, precum si copiilor în grija si întretinerea persoanelor prevazute în prezentul articol.

Bunurile mobile apartinând persoanelor prevazute în paragraful precedent si care se afla pe teritoriul statului de sedere sunt scutite de impozit pe succesiune în acest stat; pentru stabilirea impozitului, acestea se considera ca aflându-se în statul de domiciliu fiscal, sub rezerva drepturilor statelor terte si a aplicarii eventuale a dispozitiilor conventiilor internationale privind dubla impunere.

Domiciliile stabilite exclusiv ca urmare a exercitarii functiilor în serviciul altor organizatii internationale nu sunt luate în considerare în aplicarea dispozitiilor prezentului articol.

Articolul 14

Consiliul, hotarând în unanimitate la propunerea pe care Comisia o formuleaza în termen de un an de la data intrarii în vigoare a prezentului tratat, stabileste regimul prestatiilor sociale aplicabile functionarilor si agentilor Comunitatii.

Articolul 15

Consiliul, hotarând la propunerea Comisiei si în urma consultarii celorlalte institutii interesate, stabileste categoriile de functionari si agenti ai Comunitatii carora li se aplica, total sau în parte, dispozitiile articolelor 11, 12 alineatul (2) si articolului 13.

Numele, calitatea si adresele functionarilor si agentilor cuprinsi în aceste categorii sunt comunicate periodic guvernelor statelor membre.

CAPITOLUL 6

PRIVILEGIILE SI IMUNITATILE MISIUNILOR DE PE LÂNGA COMUNITATE

Articolul 16

Statul membru pe teritoriul caruia se afla sediul Comunitatii acorda misiunilor statelor terte acreditate pe lânga Comunitate imunitatile diplomatice obisnuite.

CAPITOLUL 7

DISPOZITII GENERALE

Articolul 17

Privilegiile, imunitatile si facilitatile sunt acordate functionarilor si agentilor Comunitatii exclusiv în interesul acesteia din urma.

Fiecare institutie a Comunitatii este obligata sa ridice imunitatea acordata unui functionar sau agent în toate cazurile în care apreciaza ca ridicarea acestei imunitatii nu este contrara intereselor Comunitatii.

Articolul 18

Institutiile Comunitatii si autoritatile responsabile ale statelor membre implicate actioneaza de comun acord pentru aplicarea prezentului Protocol.

Articolul 19

Articolele 11-14 si articolul 17 se aplica membrilor Comisiei.

Articolul 20

Articolele 11-14 si 17 se aplica judecatorilor, avocatilor generali, grefierului si raportorilor adjuncti ai Curtii de Justitie; fara a aduce atingere dispozitiilor articolului 3 din Protocolul privind Statutul Curtii de Justitie cu privire la imunitatea de jurisdictie a judecatorilor si avocatilor generali.

Articolul 21

Prezentul Protocol se aplica în egala masura Bancii Europene de Investitii, membrilor organelor sale, personalului si reprezentantilor statelor membre care participa la lucrarile acesteia, fara a aduce atingere dispozitiilor Protocolului privind statutul acesteia.

Banca Europeana de Investitii este scutita de orice impozit fiscal sau parafiscal în momentul constituirii sale si cu ocazia majorarilor de capital, precum si în momentul diferitelor formalitati implicate de aceste operatiuni în statul în care se afla sediul. De asemenea, dizolvarea sau lichidarea acesteia nu dau nastere nici unei impuneri. În concluzie, activitatea Bancii Europene de Investitii si a organelor acesteia, exercitata în conditiile statutare, nu face obiectul impozitului pe cifra de afaceri
(http://www.europeana.ro/comunitar/tratate/protocol%20privilegii%20si%20imunitati.htm)

România a ratificat acest protocol prin Legea 70/2012 pentru ratificarea Protocolului privind privilegiile si imunitatile Centrului Sud-Est European de Aplicare a Legii.

Şi acum...

Regulamentul Parlamentului European
TITLUL I : DEPUTAŢI, ORGANE ALE PARLAMENTULUI ŞI GRUPURI POLITICE
CAPITOLUL 1 : DEPUTAŢI ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN

Articolul 5 : Privilegii şi imunităţi

(1) Deputaţii se bucură de privilegiile şi imunităţile prevăzute de Protocolul privind privilegiile şi imunităţile Uniunii Europene.

(2) Legitimaţiile care asigură deputaţilor libera circulaţie în statele membre sunt eliberate de Preşedintele Parlamentului, după ce a fost primită notificarea privind alegerea acestora.

(3) Deputaţii au dreptul de a consulta orice dosar aflat în posesia Parlamentului sau a unei comisii, cu excepţia dosarelor şi conturilor personale pe care sunt autorizaţi să le consulte numai deputaţii în cauză. Excepţiile de la acest principiu în vederea tratării documentelor la care accesul publicului poate fi interzis în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului şi ale Comisiei sunt prevăzute în anexa VIII la prezentul regulament.

Articolul 6 : Ridicarea imunităţii

(1) În exercitarea competenţelor sale în ceea ce priveşte privilegiile şi imunităţile, Parlamentul urmăreşte în special conservarea integrităţii sale ca adunare legislativă democratică şi asigurarea independenţei deputaţilor în îndeplinirea atribuţiilor care le revin.

(2) Orice cerere adresată Preşedintelui de o autoritate competentă a unui stat membru în vederea ridicării imunităţii unui deputat este comunicată în şedinţă plenară şi trimisă comisiei competente.

(3) Orice cerere adresată Preşedintelui de un deputat sau un fost deputat în vederea apărării imunităţii şi privilegiilor este comunicată în şedinţă plenară şi trimisă comisiei competente.

Deputatul sau fostul deputat poate fi reprezentat de un alt deputat. Cererea nu poate fi adresată de către un alt deputat fără acordul deputatului în cauză.

(4) În cazul în care un deputat este arestat sau privat de libertatea de circulaţie prin presupusa încălcare a privilegiilor şi imunităţilor sale, Preşedintele Parlamentului poate lua de urgenţă, după consultarea preşedintelui şi a raportorului comisiei competente, o iniţiativă vizând confirmarea privilegiilor şi imunităţilor deputatului în cauză. Preşedintele Parlamentului comunică această iniţiativă comisiei şi informează Parlamentul cu privire la aceasta.

Articolul 7 : Proceduri privind imunitatea

(1) Comisia competentă examinează fără întârziere şi în ordinea în care i-au fost prezentate cererile de ridicare a imunităţii sau de apărare a imunităţii şi privilegiilor.

(2) Comisia prezintă o propunere de decizie motivată prin care se recomandă adoptarea sau respingerea cererii de ridicare a imunității sau de apărare a imunității și privilegiilor.

(3) Comisia poate solicita autorităţii interesate furnizarea tuturor informaţiilor şi precizărilor pe care le consideră necesare pentru a stabili dacă este cazul să se ridice sau să se apere imunitatea. Deputatul în cauză are posibilitatea să ofere explicaţii, poate prezenta toate documentele şi mijloacele de probă scrise pe care le consideră pertinente şi poate fi reprezentat de un alt deputat.

(4) În cazul în care cererea de ridicare a imunităţii conţine mai multe capete de acuzare, fiecare dintre acestea poate face obiectul unei decizii distincte. În mod excepţional, raportul comisiei poate propune ca ridicarea imunităţii să vizeze exclusiv desfăşurarea unei acţiuni penale, fără ca vreo măsură de arestare, o altă măsură privativă de libertate sau orice altă măsură care să împiedice deputatul în exercitarea funcţiilor inerente mandatului său să poată fi adoptată împotriva sa, până la pronunţarea unei hotărâri definitive.

(5) În cazul în care un deputat este obligat să compară în calitate de martor sau de expert, nu este necesar să se solicite ridicarea imunităţii sale, dacă deputatul:

- nu este obligat să compară la o dată sau într-un moment care împiedică sau afectează exercitarea activităţii sale parlamentare sau poate să prezinte o declaraţie scrisă sau de orice altă natură care nu afectează îndeplinirea funcţiilor sale parlamentare,

- nu este obligat să depună mărturie în legătură cu informaţii obţinute în mod confidenţial în timpul exercitării mandatului său pe care nu consideră oportun să le divulge.

(6) În cazurile de apărare a unui privilegiu sau a unei imunităţi, comisia precizează dacă circumstanţele constituie un obstacol de ordin administrativ sau de altă natură în ceea ce priveşte, pe de o parte, libertatea de circulaţie a deputaţilor care se deplasează către sau dinspre locul de reuniune a Parlamentului sau, pe de altă parte, exprimarea unei opinii sau a unui vot în exercitarea mandatului, sau dacă se încadrează în aspectele prevăzute la articolul 9 din Protocolul privind privilegiile şi imunităţile care nu se află sub incidenţa dreptului intern şi prezintă o propunere prin care invită autoritatea în cauză să tragă concluziile care se impun.

(7) Comisia poate emite un aviz motivat privind competenţa autorităţii în cauză şi admisibilitatea cererii, dar nu se pronunţă în niciun caz asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei deputatului sau asupra oportunităţii sau inoportunităţii urmăririi penale a deputatului pentru opiniile sau actele care îi sunt imputate, chiar dacă examinarea solicitării îi permite comisiei să dobândească o cunoaştere aprofundată a cauzei.

(8) Raportul comisiei este înscris din oficiu la primul punct de pe ordinea de zi a primei şedinţe care urmează depunerii acestuia. Nu se admit amendamente la propunerea sau propunerile de decizie.

Dezbaterea are ca subiect doar motivele pro şi contra fiecărei propuneri de ridicare, menţinere sau apărare a unui privilegiu sau a imunităţii.

Fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 151, deputatul ale cărui privilegii sau imunităţi fac obiectul unei examinări nu poate interveni în dezbatere.

Propunerea sau propunerile de decizie conţinute în raport sunt supuse la vot în cursul votării care urmează dezbaterii.

După examinarea de către Parlament, se procedează la vot separat pentru fiecare propunere conţinută în raport. În cazul respingerii unei propuneri, decizia contrară se consideră adoptată.

(9) Preşedintele comunică imediat decizia Parlamentului deputatului în cauză şi autorităţii competente a statului membru interesat şi solicită să fie informat în legătură cu derularea procedurii şi cu hotărârile judecătoreşti care se pronunţă. Imediat după ce a primit aceste informaţii, Preşedintele le comunică Parlamentului în forma pe care o consideră cea mai adecvată, dacă este necesar, după consultarea comisiei competente.

(10) În cazul în care Preşedintele face uz de competenţele care îi sunt conferite prin articolul 6 alineatul (4), comisia competentă ia act de iniţiativa Preşedintelui în cursul reuniunii următoare. Dacă este necesar, comisia poate întocmi un raport care să fie prezentat Parlamentului.

(11) Comisia tratează aceste chestiuni şi examinează toate documentele primite cu cea mai mare confidenţialitate.

(12) După consultarea statelor membre, comisia poate întocmi o listă orientativă a autorităţilor statelor membre abilitate să prezinte o solicitare de ridicare a imunităţii unui deputat.

(13) Orice cerere privind domeniul de aplicare a privilegiilor sau imunităţilor unui deputat, adresată de o autoritate competentă, este examinată în conformitate cu dispoziţiile de mai sus.

Articolul 8 : Punerea în aplicare a Statutului deputaţilor

Parlamentul adoptă Statutul deputaților în Parlamentul European și orice modificare a acestuia pe baza unei propuneri a comisiei competente. Articolul 138 alineatul (1) se aplică mutatis mutandis . Biroul răspunde de aplicarea acestor prevederi și decide cu privire la pachetele financiare pe baza bugetului anual.

Articolul 9 : Interesele financiare ale deputaților, regulile de conduită, registrul de transparență obligatoriu și accesul în Parlament

(1) Parlamentul elaborează norme în materie de transparență privind interesele financiare ale membrilor săi, sub forma unui cod de conduită adoptat cu majoritatea membrilor care îl compun, în conformitate cu articolul 232 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și anexat la prezentul regulament(1) .

Aceste norme nu pot să împiedice sau să limiteze în niciun fel exercitarea mandatului şi a activităţilor politice sau de altă natură pe care le presupune acesta.

(2) Comportamentul deputaților este caracterizat de respect reciproc, se bazează pe valorile și principiile definite în textele fundamentale ale Uniunii Europene, păstrează demnitatea Parlamentului și nu trebuie să compromită buna desfășurare a lucrărilor parlamentare, nici liniștea în oricare dintre incintele Parlamentului. Deputații respectă normele Parlamentului privind regimul aplicabil informațiilor confidențiale.

Nerespectarea acestor principii și norme poate conduce la aplicarea unor măsuri în conformitate cu articolele 152, 153 și 154.

(3) Aplicarea prezentului articol nu aduce atingere în niciun fel ritmului dezbaterilor parlamentare sau libertăţii de exprimare a deputaţilor.

Aceasta se întemeiază pe respectul deplin al prerogativelor deputaţilor, astfel cum sunt definite în dreptul primar şi în Statutul deputaţilor.

Aceasta are drept bază principiul transparenţei şi garantează că orice dispoziţie în materie este adusă la cunoştinţa deputaţilor, care sunt informaţi în mod individual cu privire la drepturile şi obligaţiile lor.

(4) Chestorii stabilesc la începutul fiecărei legislaturi numărul maxim de asistenți pe care îi poate acredita fiecare deputat (asistenți acreditați).

(5) Ecusoanele de acces pe termen lung se eliberează pentru persoanele din afara instituțiilor Uniunii sub răspunderea chestorilor. Aceste ecusoane au o durată maximă de valabilitate de un an, cu posibilitatea de reînnoire. Modalitățile de utilizare a acestor ecusoane sunt stabilite de Birou.

Ecusoanele de acces se pot elibera:

– persoanelor care sunt înscrise în registrul de transparență(2) sau care reprezintă sau lucrează în cadrul organizațiilor înscrise în registru; cu toate acestea, înregistrarea nu acordă un drept automat la acest tip de ecusoane de acces;

– persoanelor care doresc să intre frecvent în incintele Parlamentului, dar care nu se încadrează în domeniul de aplicare a Acordului privind înființarea registrului de transparență(3) ;

– asistenților locali ai deputaților, precum și persoanelor care îi asistă pe membrii Comitetului Economic și Social European și ai Comitetului Regiunilor.

(6) În cadrul relațiilor cu Parlamentul, persoanele înscrise în registrul de transparență trebuie să respecte:

– codul de conduită anexat la acord(4) ;

– procedurile și alte obligații stabilite de acord, și

– dispozițiile prezentului articol împreună cu normele de aplicare a acestuia.

(7) Chestorii stabilesc în ce măsură codul de conduită se poate aplica persoanelor care, deși sunt în posesia unui ecuson de acces pe termen lung, nu sunt vizate de respectivul acord.

(8) Chestorii emit o decizie motivată de retragere a ecusonului de acces în următoarele cazuri:

– radierea din registrul de transparență, cu excepția cazului în care există motive importante pentru care ecusonul nu trebuie retras;

– încălcări grave ale obligațiilor prevăzute la alineatul (6).

(9) Biroul, la propunerea Secretarului General, adoptă măsurile necesare pentru a pune în aplicare registrul de transparență, în conformitate cu dispozițiile acordului privind înființarea respectivului registru.

Normele de aplicare a alineatelor (5)-(8) sunt stabilite în anexă(5) .

(10) Regulile de conduită, drepturile şi privilegiile foştilor deputaţi sunt stabilite printr-o decizie a Biroului. Între foştii deputaţi nu se stabileşte nicio diferenţă de tratament.
(http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+RULES-EP+20130114+TOC+DOC+XML+V0//RO&language=RO)

Desigur, mai avem şi Statutul deputaților în Parlamentul European