Încălcarea legii cu promisiuni de campanie electorală

---

Ce spune legea?

Legea Nr. 14/2003 partidelor politice spune că...

Art. 3
(1) Pot funcţiona ca partide politice numai asociaţiile cu caracter politic, constituite potrivit legii, şi care militează pentru respectarea suveranităţii naţionale, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale, a ordinii de drept şi a principiilor democraţiei constituţionale.
(2) Sunt interzise partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activităţi pe care le organizează, încalcă prevederile art. 30 alin. (7), art. 37 alin. (2) sau (4) din Constituţie.

Constituţia spune că...
ARTICOLUL 30 - Libertatea de exprimare
(7) Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri.

Art. 37 a devenit, în 2003, după revizuire, art. 40. Deci...
ARTICOLUL 40 - Dreptul de asociere
(2) Partidele sau organizatiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii sau a independentei Romaniei sunt neconstitutionale.
(4) Asociatiile cu caracter secret sunt interzise.

Să vedem ştirea:

Partidul Popular Maghiar din Transilvania şi-a prezentat, sâmbătă, candidaţii la alegerile parlamentare, în cadrul unei manifestări desfăşurate la Cluj.

Popularii maghiari au jurat susținerea autonomiei Ardealului.
Ei au depus un jurământ prin care s-au angajat să sprijine cauza autonomiei, iar la eveniment a participat şi un secretar de stat din Ungaria.

Prezentarea candidaţilor Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) a avut loc la un restaurant din Cluj-Napoca, iar la eveniment au participat europarlamentarul LaszloTokes, preşedinte al Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), Toro T. Tibor, preşedintele PPMT, Németh Zsolt, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe din Ungaria, ambasadorul Ungariei în România, Fuzes Oskar şi consulul general al Ungariei la Cluj-Napoca, Magdo Janos, scrie Mediafax.

Preşedintele PPMT, Toro T. Tibor, a declarat, într-o conferinţă de presă susţinută la finalul ceremoniei, că formaţiunea are 40 de candidaţi la Senat şi 39 pentru Camera Deputaţilor la nivel naţional.

“PPMT a prezentat candidaţii la alegerile parlamentare din 9 decembrie, iar luni vom depune candidaturi în 16 judeţe din Trasilvania, Bucureşti şi Bacău, plus colegiul din străinătate. Avem 40 de candidaţi la Senat şi 39 pentru Camera Deputaţilor. Ne-am focusat pe judeţe din secuime şi judeţele unde maghiarii sunt majoritari. Candidaţii noştri au depus jurământul ca să servească cauza autonomiei în activitatea lor politică şi publică. Ne-am bazat pe jurământul similar rostit acum 20 de ani, când comunitatea maghiară a lansat, în 1992, Declaraţia de la Cluj, document de referinţă al scopurilor noastre, şi anume crearea cadrului legislativ şi constituţional pentru un sistem de autonomii comunitare şi autoguvernare internă”, a spus Toro.

Acesta a precizat că PPMT speră să intre în Parlament în baza unei prevederi din Legea Electorală din 2008 care face referire la “pragul alternativ” şi care arată că dacă în şase colegii pentru Camera Deputaţilor şi în trei de Senat câştigă candidaţii unui partid, acel partid intră în Parlament chiar dacă nu are 5 la sută din voturi, cât este pragul electoral.
(http://www.dcnews.ro/2012/10/popularii-maghiari-au-jurat-sustinerea-autonomiei-ardealului/)

Ce spune Legea Nr. 14/2003 partidelor politice în cazul încărcării legii?

Art. 46
(1) Un partid politic se dizolvă pe cale judecătorească în următoarele condiţii:
a) când se constată încălcarea prevederilor art. 30 alin. (7) şi ale art. 37 alin. (2) şi (4) din Constituţie, de către Curtea Constituţională, precum şi ale art. 3 alin. (3) şi (4) din prezenta lege;

Cum se face dizolvarea? Scrie în aceiaşi lege:
(2) Cererea de dizolvare se adresează Tribunalului Bucureşti de către Ministerul Public şi se soluţionează potrivit normelor de procedură stabilite la art. 26 alin. (2)–(5).

Art. 26
(2) În termen de 15 zile de la înregistrarea cererii Ministerului Public, Tribunalul Bucureşti se va pronunţa asupra acesteia.
(3) Împotriva hotărârii Tribunalului Bucureşti, partea interesată poate face apel la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 5 zile de la data comunicării hotărârii.
(4) Curtea de Apel Bucureşti se pronunţă prin hotărâre definitivă în termen de 15 zile de la înregistrarea apelului.
(5) Hotărârea definitivă de admitere a modificării statutului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.