31 December 2010

Ziua anului nou


30 December 2010

Omar Hayssam, Parisul şi teroriştii


Oare şi în Franţa va fi scandalul de tipul Omar Hayssam?



Probabil că şi la francezi secretomania este sfântă.

Emil Boc, primul tradiţional: interviu TVR după defenestrarea domnului Sobaru


Sunt absolut terifiat în faţa gândului că domnul Boc ar putea crede, cu adevărat, în cele ce le spune... Cât timp cele spuse de domnia sa sunt un fel de bullshit politic propagandistic şi nu o credinţă reală, mai avem o şansă ca cineva să creadă că România are cu adevărat probleme serioase şi, în consecinţă, să încerce să şi rezolve aceste probleme. Dacă domnul Boc chiar crede că ceea ce face este bine, dacă domnia sa reflectează la faptul că România s-a îndatorat în doi ani cât pentru decenii şi este optimist, dacă nu observă încălcările frecvente de Constituţie şi ale principiilor de drept... atunci chiar suntem într-o belea ce nu a văzut istoria României.


Primul-ministru Emil Boc a participat la o ediţie specială a emisiunii Tema Zilei de la TVR

Ramona Avramescu: Bună seara, doamnelor şi domnilor, bine aţi venit la "Tema zilei". Ne mai despart de sfârşitul anului doar câteva zile, e perioada în care toată lumea trage linie şi face bilanţuri. Pentru analiza unui an plin de măsuri de austeritate şi de evenimente, dar şi pentru o perspectivă a anului viitor, invitatul nostru din această seară este premierul Emil Boc. Bună seara, domnule prim-ministru, bine aţi venit!
Emil Boc: Bună seara şi mulţumesc pentru invitaţie.
Ramona Avramescu: Curtea Constituţională a dat astăzi verde pentru buget, pentru legile salarizării, pentru Ordonanţa 50 şi aţi bifat astfel toate restanţele, toate condiţiile asumate în faţa Fondului Monetar Internaţional. Cum aţi caracteriza acum, la sfârşit, acest an?
Emil Boc: Încheiem un an extrem de greu, cu măsuri dure de austeritate, necesare şi care ne dau un temei de optimism moderat pentru anul următor. Practic, în 2011, şi în anii următori, vom începe să culegem roadele acestor măsuri aspre pe care a trebuit să le luăm şi care au fost corecte cu viitorul românilor, chiar dacă ele, din punctul de vedere al prezentului, au adus foarte multe probleme. Deci, pe de o parte, am evitat să intrăm în derapaj economic şi financiar, aşa cum unele ţări din UE au intrat, am asigurat finanţarea deficitului bugetar, prin faptul că am luat aceste măsuri mai dure şi am dat o poliţă de asigurare a viitorului României, în două sensuri: pe de o parte, am evitat să ajungem într-o situaţie dificilă şi pe de altă parte, în viitor, România nu va mai fi confruntată cu asemenea probleme, prin faptul că aceste măsuri pe care le-am luat în 2010 au rearanjat funcţionarea statului. În concluzie, anul 2010 a fost anul celor mai importante reforme de până acum ale statului, anul celor mai mari constrângeri bugetare, ca să ne pregătească terenul spre creştere economică în 2011 şi în anul următor nu vom mai vorbi de tăieri de salarii sau de tăieri de pensii sau de alte alocaţii sociale, vom vorbi de recuperarea unor drepturi salariale, aşa cum au fost ele diminuate. În cazul bugetarilor, se recuperează 15% din ceea ce s-a pierdut, iar statul poate să funcţioneze deja pe coordonate aproape normale. Ce înseamnă aproape normale? Să consumăm cât producem şi ce împrumutăm, să ducem în dezvoltare, pentru locuri de muncă. Încetul cu încetul, acolo pleacă România, care îi asigură un viitor sănătos, fără să aibă probleme, aşa cum a avut în trecut.
Ramona Avramescu: Legat de aceste constrângeri bugetare şi măsuri de austeritate, pe tot parcursul anului, aţi repetat, şi dumneavoastră, şi miniştrii dumneavoastră, şi preşedintele, că nu luaţi aceste măsuri cu inima uşoară, dar că ele sunt necesare şi că populaţia, la un moment dat, le va înţelege şi le va accepta. Vi se pare acum, la sfârşitul anului, că populaţia a înţeles?
Emil Boc: Aici eu am de spus două lucruri. În primul rând, aceste măsuri erau absolut necesare, ca ţara să nu intre în derapaje şi să aibă probleme, aşa cum au avut alte ţări din UE. În al doilea rând, eu îi înţeleg pe oameni, pentru că ei văd că au mai avut în 2010 venituri mai mici, că în 2010 veniturile lor s-au diminuat. Şi aici aş vrea să se înţeleagă foarte clar: guvernul, primul-ministru, preşedintele, miniştrii nu au luat aceste măsuri pentru că au ceva cu românii, să ia măsuri împotriva lor, împotriva ţării. Am luat aceste decizii ca să salvăm 22 de milioane de români, să salvăm ţara. Pentru că dacă noi continuam politicile din anul 2008, ale Guvernului Tăriceanu, ţara intra în colaps. Şi când spun asta, vă dau doar un singur exemplu: în 2008, când a avut ţara creştere de 8%, s-a lăsat un deficit de 5,2, adică de vreo 8 miliarde de euro. Gândiţi-vă că dacă banii aceia nu se cheltuiau în 2008 pe tot felul de pomeni electorale, noi îi aveam în 2009 şi în 2010. Iar în 2009, noi am avut o creştere nu de +8, ca în 2008, ci de -7, şi se punea problema cum să plăteşti la acelaşi nivel salarii, pensii, nu numai la acelaşi nivel, ci şi majorat, la sfârşitul anului 2008. A trebuit să reajustăm cheltuielile statului în concordanţă cu ceea ce poate să producă această ţară, pentru că nu se mai puteau împrumuta bani, nu aveai de unde să împrumuţi bani. În 2008, Tăriceanu a luat banii pentru finanţarea deficitului din vânzarea BCR-ului, adică din plan intern. România în 2009 şi în 2010 n-a mai avut aceşti bani, trebuia să se împrumute de pe piaţa externă. Ori, vedeţi că nici Grecia, nici Portugalia, nici Spania n-au reuşit să ia bani de pe pieţele europene, cu atât mai puţin ar fi avut şansa România să ia bani ca să îi ducă în consum. Şi atunci a trebuit să ne gospodărim în plan intern şi să cheltuim aproximativ cât producem, iar banii pe care îi luăm cu împrumut să meargă în dezvoltare, în investiţii, în infrastructură, în locuri de muncă care ne vor genera prosperitate pe termen lung. Deci, am fost nevoiţi să luăm aceste măsuri ca să ne putem gospodări în plan intern şi să ne putem asigura finanţarea cheltuielilor pe care le avem şi de aceea am declanşat marile reforme, şi aici mă refer la reforma pensiilor, în iulie au fost eliminate pensiile de lux, cele care nu aveau la bază principiul contributivităţii, acum în decembrie, practic, prin promulgarea legii s-a pus la bază principiul contributivităţii şi s-a realizat o reformă a unui domeniu extrem de important care va asigura plata pensiilor pe termen mediu şi lung în România.
A fost reforma salarizării, cu cele două componente, cadru şi salarizarea pentru 2011, care asigură exact ceea ce se poate plăti în această ţară, cu 15% mai mult decât în octombrie 2010 vor primi bugetarii în 2011, dar lucruri certe care au acoperire în realitate şi nu sunt doar poveşti.
Legea educaţiei, care sper să se finalizeze de asemenea în viitorul apropiat. Legea care a vizat restructurarea sectorului bugetar - am pornit în decembrie 2008 de la 1.397.000 de bugetari, iar la sfârşitul lunii noiembrie România are 1.274.000 de bugetari, deci o reformă a statului de a ajusta numărul de personal după ceea ce îşi poate permite această ţară. Acesta a fost un lucru pe care l-am făcut cu greutăţi, dar absolut necesar acestei ţări, să ajustăm funcţionarea statului, inclusiv din perspectiva personalului, în raport cu potenţialul şi nevoile acestei ţări. Sunt lucruri care s-au făcut cu greu, uneori a trebuit să cadă guvernul, cum a fost pentru legea pensiilor în octombrie 2009, şi a mai fost încă o moţiune de cenzură, dar până la urmă am reuşit şi iată că aceste legi promulgate odată de preşedintele României vor intra în vigoare.
Ramona Avramescu: Toate aceste reforme pe care le-aţi menţionat, domnule prim-ministru, au fost contestate în toate felurile posibile, s-a uzat de toate mijloacele legale pentru a le împiedica. Ce vă face să credeţi că aplicarea lor va fi mai uşoară decât a fost adoptarea şi că ele vor avea efectul pe care îl scontaţi acum?
Emil Boc: Este clar că fără aceste legi România nu se putea încadra în ţintele de deficit nici pentru anul 2010, unde ne vom încadra în 6,8, nici în 4,4, în 2011, şi nici n-am fi asigurat resursele financiare pentru a finanţa acel deficit bugetar, pentru că totuşi 4,4% deficit înseamnă câteva miliarde de euro pe care trebuie să îi împrumutăm, fie de pe piaţa internă, fie de pe piaţa externă. Ori dacă nu avem aceste legi ale statului, care să ajusteze cheltuielile, să corecteze acolo unde erau resurse suplimentare şi să corectăm abuzurile acolo unde s-au dat tot felul de drepturi fără acoperire, că era vorba de pensii de invaliditate care s-au triplat - din 2001 în 2009 s-a triplat numărul acestora, foarte mulţi intrând în sistem fără să aibă acoperire într-o situaţie de fapt, a trebuit să corectăm acest lucru şi cei care cu adevărat sunt într-o situaţie de invaliditate să primească o pensie pe măsură, ceilalţi să plece la muncă sau în domeniul ajutoarelor sociale. Şi acolo a trebuit să corectăm aceste ajutoare când se dădeau la persoane care aveau vile, maşini în curte, dar ei primeau ajutoare sociale de la stat. Aceste lucruri s-au curmat - sau poate dacă mai sunt, ele sunt în momentul de faţă în analiză finală pentru a fi corectate - şi ca banii publici să fie cheltuiţi cu eficienţă. Deci, fără aceste legi n-am fi reuşit să ne gospodărim astfel încât să putem să ne uităm cu un optimism moderat la anul 2011. Când spun optimism moderat, mă refer la câteva lucruri: vom ieşi din recesiune în anul 2011, vom avea o creştere economică între 1,5 şi 2%, bugetarii vor recupera o parte din salariul pierdut în 2010, 15%, în domeniul privat salariul minim creşte de la 600 la 670 de lei, inflaţia rămâne sub control, cursul rămâne sub control, şomajul va scădea un pic în anul 2011, salariul mediu brut va avea o uşoară creştere - sunt câteva semne bune care, repet, ne duc să consolidăm aceste reforme pe care le-am început. Orice pas înapoi ne-ar fi dus la colaps economic şi la o situaţie aşa cum se întâmplă în Europa, pentru că românii au început să vadă că e greu şi în Spania, şi în Portugalia, şi în Franţa, şi în Marea Britanie, şi în Germania, ţări care sunt cu vechime în Uniunea Europeană şi care au fost şi sunt nevoite să ia măsuri foarte dure în privinţa austerităţii bugetare.
Ramona Avramescu: Dar credeţi că românii vă împărtăşesc acest optimism, fie el şi moderat, domnule prim-ministru? Pentru că săptămâna trecută un om s-a aruncat de la balcon în timpul unui discurs ţinut de dumneavoastră.
Emil Boc: Asta am spus mai înainte, că eu înţeleg nemulţumirile românilor şi au tot dreptul să fie nemulţumiţi, pentru că fiecare român în parte vede propria lui situaţie şi îşi compară venitul lui cu cel de un an în urmă sau cu doi ani în urmă. Din nefericire, vremurile s-au schimbat şi ceea ce trebuie să înţelegem cu toţii este că dacă mergeam în acelaşi ritm, ne prăbuşeam cu toţii, ne scufundam, ca o barcă care se scufunda în întregime şi am preferat atunci să ne ajustăm cheltuielile şi să salvăm, practic, această ţară de la colaps, pentru că oamenii, văzând problema lor individuală, sunt nemulţumiţi, noi, guvernanţii, avem imaginea de ansamblu a ţării, a tuturor, şi atunci putem să luăm decizii care, repet, poate că individual afectează pe unul sau pe altul, dar la nivel de ţară ne salvăm şi mergem mai departe. Şi asta am spus la început, că roadele măsurilor noastre vor începe să se vadă anul următor, în 2012, când vom consolida aceste lucruri şi România va fi ferită de asemenea pericole, cu două condiţii: să nu cadă în patima populismului, aşa cum a fost în anul 2008, când fără acoperire, fără să existe un temei, s-au dat tot felul de drepturi sociale, salariale, pensii, fără să aibă acoperire în economie şi era clar că aceste lucruri nu vor putea dura. Acum, ceea ce se scrie în lege are acoperire în productivitatea muncii, are acoperire în economia românească. Sau, să se cadă în cealaltă patimă, a nihilismului, a negativismului, că totul este rău şi că nimic nu este bun în această ţară, care, repet, e la fel de periculos şi dăunător ca şi partea cealaltă de populism. Trebuie păstrat echilibrul şi să luăm partea bună şi să o vedem care este, partea rea pe care să o corectăm şi aşa putem să mergem mai departe.
Ramona Avramescu: Dincolo de aceste măsuri de austeritate suportate direct de populaţie - tăieri de salarii, de ajutoare sociale, majorarea TVA - prin ce alte mijloace a reuşit statul, concret, să reducă risipa şi să aducă mai mulţi bani la buget? A scăzut evaziunea fiscală, a crescut nivelul de colectare, s-a întâmplat ceva? Pentru că există această tendinţă de a considera că totul a căzut în spatele cetăţeanului, în timp ce statul continuă să...
Emil Boc: Am început să facem aceste reforme practic în toate domeniile, strângând şurubul risipei. Am să vă dau exemplu în domeniul sanitar. De 10 ani trebuia să fie aprobat cadrul legal şi să se implementeze sistemul informatic integrat, ca să se elimine scurgerile de bani din sistem. Anul acesta am reuşit să finalizăm sistemul informatic integrat care, repet, se putea finaliza în urmă cu 10 ani, dar nu s-a făcut. Am închis un şurub al risipei. De asemenea, în materie de infrastructură se puteau face din anii '90 standardele de cost pentru autostrăzi, pentru drumuri, pentru săli de sport, pentru şcoli. Nu s-au făcut pentru că nu s-au dorit, aceste lucruri, întrucât s-au scurs bani pe această cale. Am adoptat aceste standarde de cost, chiar astăzi ministrul transporturilor a venit în guvern cu standardele pentru autostrăzi, pentru drumuri, ceea ce înseamnă că iarăşi, din nou, o gaură sau un loc pe unde se scurgeau banii publici se închide şi se păstrează bani la bugetul de stat. Aţi auzit vorbindu-se de faptul că din anul 2011 se vor impozita veniturile nejustificate ale acelora care nu pot face dovada că au câştigat corect banii.
Ramona Avramescu: Şi se vor verifica averile ostentative?
Emil Boc: Aici e vorba de acea avere afişată ostentativ, e vorba de marile averi din România, care, dacă sunt dobândite corect, şi-au plătit taxele, n-au niciun fel de problemă. Deci, orice român care este corect, indiferent că este multimilionar sau este un simplu cetăţean, poate să stea liniştit, că nu va avea probleme cu autorităţile statului. Însă aceia care au venituri foarte mici sau aproape inexistente, dar în spate au vile, maşini de lux, concedii în străinătate, opulenţă, vor trebui să spună de unde au aceste resurse financiare, iar dacă nu pot să spună, aceste diferenţe se impozitează cu 16% şi banii merg la bugetul de stat, iar pe latura penală, dacă este şi o infracţiune, e treaba penalului să analizeze.
Ramona Avramescu: Dar are statul mijloacele să facă aceste verificări? Domnule prim-ministru, n-aş vrea să bagatelizez, dar îmi vine în minte un alt proiect de care presa a vorbit foarte mult, cel cu impozitarea câştigurilor maneliştilor şi care a rămas undeva suspendat şi...
Emil Boc: Păi, aici este... Aici se rezolvă inclusiv această temă, pe această cale a proiectului propus de Ministerul Finanţelor, prin introducerea controlului indirect. Controlul direct este când te duci la firmă şi vezi exact ce are şi ce a vândut şi ce documente are. Controlul indirect este acela când aduni alte date şi faci o analiză a veniturilor şi cheltuielilor persoanei respective şi este metoda patrimoniului. Te uiţi la ce are un om în curte - are o casă foarte luxoasă, are o maşină de lux - şi te uiţi la venituri şi vedeţi că veniturile nu acoperă nici 10% din patrimoniul pe care îl are. Îl cheamă Fiscul şi îl întreabă: dumneata, la Fisc, ai 100 de lei venituri; patrimoniul tău este de 1.000 de lei. Dacă nu poţi să justifici, diferenţa de la 100 la 1.000 ţi-o impozitez cu 16%, pentru că este un venit nejustificat. La fel, metoda cheltuielilor: ai venituri, iarăşi, foarte mici, dar ai concedii în străinătate, maşini, la fel, de lux, cumpărături şi bijuterii şi alte lucruri de acest fel, foarte scumpe şi Fiscul te întreabă: veniturile tale sunt de 100 de lei, bijuteriile, vacanţele, concediile, maşinile sunt de 300 de lei. Nu poţi să justifici de unde ai aceşti bani, diferenţa, repet, o plăteşti prin impozitarea cu 16%.
Ramona Avramescu: Şi cum se va face acest lucru concret? Pentru că, cel puţin teoretic, Fiscul ar fi trebuit să facă lucrul ăsta şi până acum.
Emil Boc: Aşa cum fac toate ţările civilizate. Ei, asta vreau să vă spun...
Ramona Avramescu: O să fie suplimentat numărul de angajaţi, o să-i stimulaţi în vreun fel, cum?
Emil Boc: Încă o dată vreau să vă spun acest lucru: acest control nu-i vizează pe oamenii obişnuiţi, pe bugetari, pe oamenii simpli care îşi câştigă existenţa din salarii, dintr-un trai obişnuit, aşa cum este peste tot în lumea civilizată. În UE, în America, există un departament special în cadrul ANAF-ului - IRS-ul, în America, de exemplu - şi care se ocupă numai cu marile averi din ţara respectivă. Şi au grile, metode, proceduri speciale, după care analizează... Prima dată, îşi culeg informaţiile necesare, după care se duc exact la persoana ţintită şi...
Ramona Avramescu: Deci, se va crea şi la noi acest departament special.
Emil Boc: Acest departament special în cadrul ANAF-ului, care, repet, se va ocupa cu analiza aceasta a averilor mari şi care vor fi taxate, dacă ele nu sunt justificate. Acest lucru se putea face în urmă cu zece ani, în România. Nu s-a dorit să se facă acest lucru şi s-a tot amânat. Am luat decizia în guvern să îl facem. Nu-i o măsură care să placă multora, dar este necesară ţării, statului de drept, ca fiecare să dea socoteală în această ţară pentru veniturile pe care le are şi, în acelaşi timp, pentru patrimoniul pe care îl are şi cheltuielile pe care le efectuează. Sau, la o scară mai mică, această metodă a controlului indirect cum se aplică? Ai o brutărie, tu ai raportat că ai făcut o mie de pâini într-o lună. Te uiţi la curentul electric, cât ai consumat şi curentul electric îţi arată că ai consumat, pentru a face zece mii de pâini, nu o mie de pâini, dar tu ai declarat o mie de pâini. Şi atunci, de la o mie de pâini la zece mii de pâini, cât arată curentul că ai consumat, eu îţi impozitez pâinile respective. Asta înseamnă controlul indirect, că nu pot să stau să văd după fiecare tură câte pâini a produs brutăria respectivă, dar mă pot uita la consumul de curent şi se face un calcul mediu şi spune: în luna respectivă, cu curentul respectiv se puteau face zece mii de pâini. Tu ai raportat numai o mie. Iată, te taxez. Deci, sunt aceste metode de control indirect, pentru a-i afla pe cei care contribuie la evaziunea fiscală, ca să vă dau câteva exemple.
Ramona Avramescu: Haideţi să ne mutăm un pic spre 2011 şi spre continuarea acestor reforme în aparatul de stat. Vor mai pleca bugetari, vor mai fi concediaţi bugetari în 2011?
Emil Boc: Partea cea mai importantă a reformei sectorului bugetar a fost făcută în anul 2010 şi va continua în 2011 în acele domenii care încă nu au făcut obiectul restructurării, procedurile nefiind finalizate.
Ramona Avramescu: Ministerul de Finanţe şi Ministerul de Interne.
Emil Boc: Cum este, de exemplu, Internele, Finanţele, pentru că aici procedurile sunt încă în derulare şi nu au fost finalizate, fiind domenii mult mai aplicate şi cu particularităţi specifice. Va continua, pentru că aici nu au avut loc procedurile de restructurare în Interne şi în Finanţe sau se vor finaliza alte proceduri începute în cursul anului 2010 şi care nu se vor termina până în 31 decembrie 2011.
Ramona Avramescu: Aţi stabilit numărul şi criteriile pe baza cărora vor fi concediaţi aceştia?
Emil Boc: Standardele de cost sunt singurele care ne spun câţi oameni rămân în fiecare domeniu. Aşa cum în administraţie am avut o lege care ne-a spus care este numărul maximal de oameni care trebuie să funcţioneze în fiecare primărie, în fiecare consiliu judeţean, la fel se face şi în Ministerul Finanţelor şi în Ministerul de Interne, pe baza analizei standardelor de cost. Spun însă că partea cea mai consistentă a fost făcută în anul 2010, în 2011 doar vor fi finalizate aceste procese care încă nu au fost duse la capăt în 2010 şi m-am referit, în special, la Interne şi Administraţie, cu menţiunea că România are, la 1 decembrie 2010, 1.274.000 de bugetari, adică începe cu adevărat să arate ca un stat suplu, care să-şi poată permite bugetarii pe care să îi plătească mai bine şi să aibă servicii de calitate în raport cu cetăţeanul. Deci, repet, de la 1.397.000, am ajuns la 1.274.000 la 1 decembrie 2010. Asta arată că am reuşit o ajustare a aparatului bugetar în concordanţă cu potenţialul acestei ţări.
Ramona Avramescu: Un obiectiv important pentru 2011, domnule prim-ministru, ar fi intrarea României în Spaţiul Schengen şi, după cum arată lucrurile la sfârşitul acestui an, se pare că ne cam îndepărtăm de el, în principal din cauza problemelor din justiţie. Şi aici aş vrea să vă rog să comentaţi din nou - aţi făcut-o înainte de votul care s-a dat în Parlament - ce s-a întâmplat în Parlament în cazul Ridzi. Ca şef de partid şi ca şef de guvern, intenţionaţi să luaţi nişte măsuri, în urma acelui vot?
Emil Boc: Punctul meu de vedere, punctul de vedere al Biroului Permanent Naţional, al grupului parlamentar a fost foarte clar de a permite justiţiei să-şi ducă anchetele până la capăt. În Parlament a fost un vot secret şi la fel de vinovaţi de rezultatul votului sunt şi cei de la PD-L, precum şi cei de la PSD sau PNL, sau UDMR, care au votat 99 la 109, sau ceva de genul acesta, pentru a bloca o procedură judiciară. Din punctul nostru de vedere, în nicio situaţie PD-L nu s-a opus justiţiei. În acele cazuri individuale fiind vorba de un vot secret, este foarte greu să-i tragem la răspundere. Am spus însă un lucru foarte clar, partidul va avea o analiză foarte serioasă în 2011 pentru tot ce înseamnă reforma PD-L, inclusiv pe componenta cazului Ridzi.
Ramona Avramescu: Mai ales că nu este singurul. Mai este un caz, tot un membru PD-L, care stă în Parlament şi poate un semnal mai puternic, nu ştiu, un vot cu bilele la vedere sau în alte situaţii s-au găsit soluţii.
Emil Boc: La fel de bine să ne amintim că într-o situaţie anterioară, când a fost prima solicitare în cazul Ridzi, Parlamentul, inclusiv, deci, PD-L, au votat colegii noştri pentru ca justiţia să-şi poată urma cursul. De data aceasta, repet, a fost acest incident şi este greu să dai vina doar pe un singur partid. Eu nu spun că PD-L este un partid de îngeri şi că ei au votat toţi, bloc, pentru continuarea cercetării şi alţii au fost împotrivă. Eu spun că vina este împărţită între toate formaţiunile care au votat prin vot secret în Parlamentul României.
Ramona Avramescu: Dacă tot suntem la discuţii politice, vă vedeţi conducând guvernul până în 2012, când expiră mandatul?
Emil Boc: Am mai declarat de câteva ori, despre viitor discutăm începând cu anul 2011. Până la sfârşitul anului 2010 am acest obiectiv şi care, cu ajutorul lui Dumnezeu, se realizează, să avem stabilitate economică, să putem aspira în 2011 la creşterea economică, să avem buget, să avem legile salarizării adoptate, să avem legea pensiilor promulgată, să încheiem reformele principale structurale ale statului; din 2011 o să povestim şi despre viitor, inclusiv guvernamental, inclusiv politic. Deocamdată, repet, fac ceea ce...
Ramona Avramescu: Din punct de vedere politic, în PD-L aveţi un obiectiv?
Emil Boc: Din 2011 povestesc şi despre acest lucru. V-am spus acest lucru la o emisiune anterioară, tot cu dumneavoastră. Încă nu s-a încheiat 2010. Să păstrăm şi pentru 2011 unele ştiri.
Ramona Avramescu: Şi acum, un ultim cuvânt despre acest 2010. A fost vreun moment în care v-a venit să vă luaţi câmpii, aşa cum preşedintele Traian Băsescu spunea, într-o emisiune, tot la noi?
Emil Boc: Eu cred că fiecare român a avut greutăţi anul acesta, cu atât mai mult primul-ministru a avut greutăţi şi zile grele şi zile dificile, dar când eşti într-o asemenea poziţie, nu ai cale de întors.
Ramona Avramescu: Unul concret, mai mult decât altele.
Emil Boc: Poate cel mai greu moment a fost de departe acesta din Parlament, de la sfârşitul anului, un moment care m-a şocat şi pe mine. Stâncă să fi fost, nu putea să nu te afecteze un asemenea moment. Dar cel mai important lucru pentru mine a fost
Ramona Avramescu: V-aţi gândit să vă daţi demisia sau să...
Emil Boc: ...să ştiu că viaţa omului este salvată şi asta a fost preocuparea şi gândul din secunda doi, când am realizat ce s-a întâmplat, pentru că în primul moment nu văzusem exact ce s-a întâmplat, de la balcon şi prima şi cea mai importantă preocupare imediată era salvarea vieţii domnului Sobaru, inclusiv după ce s-a întrunit Biroul Permanent, principala preocupare era să vedem starea sănătăţii lui, după care să ne gândim şi la alte lucruri. Doar după ce am aflat că situaţia se stabilizează şi că nu există afecţiuni vitale şi nu există probleme să îşi piardă viaţa, atunci am putut finaliza procedurile. Pentru că a fost într-adevăr un moment şi emoţional, şi un moment şi delicat, din toate punctele de vedere. Dar mă bucur că domnul Sobaru, în primul rând, este în viaţă şi cu raţiune şi calm, şi cu înţelegere, cu solidaritatea tuturor, putem să trecem şi peste aceste lucruri. Şi e clar că nu aceasta este soluţia la problemele grele pe care le avem într-un moment sau altul al vieţii.
Ramona Avramescu: Pentru 2011, apropo de probleme grele, să ne aşteptăm la - vorbeaţi de acest optimism moderat.
Emil Boc: Moderat.
Ramona Avramescu: Care ar fi totuşi punctele sensibile pe care ar trebui să stăm cu ochii în 2011 şi la care guvernul se uită cu mai mare atenţie?
Emil Boc: Guvernul se uită în primul rând la partea economică, la partea de dezvoltare, la partea de locuri de muncă. Sunt singurele soluţii clare şi certe pentru a ieşi din criză. Combinate cu fondurile europene, ne vor asigura acea creştere economică despre care am vorbit. Sunt proiecte în derulare în momentul de faţă de peste 10 miliarde de euro, care vor intra în economia românească, care vor aduce bunăstare şi vor aduce modernizarea ţării. Este un proiect naţional de 4 miliarde de euro de dezvoltare a infrastructurii rurale şi naţionale, care, din nou, va veni şi va contribui la modernizarea ţării. Este bugetul de stat, care creşte investiţiile de la 33 de miliarde de RON la 35 de miliarde de RON. Înseamnă bani în plus în economie, în condiţiile în care deficitul scade de la 6,8 la 4,4%. Deci pe partea economică pot să spun că vor fi mai multe motoraşe din acestea mici, motoare mici în economie, care vor genera dezvoltare şi care, implicit, locuri de muncă, iar dacă locuri de muncă există, şi grijile românilor vor fi mai puţine. Iar în plan bugetar, lucrurile stau în felul următor: pentru cei 1.274.000 de bugetari, salariile cresc cu 15% în raport cu ce au avut în octombrie. Pentru pensionari, pensiile nu se modifică, rămân la fel ca şi până acum; ele nu au fost afectate nici în anul 2010. Cei cu pensiile peste 740 de lei au contribuţia de sănătate de 5,5%, dar în continuare, pensia socială minimă, adică peste 1 milion de oameni care nu aveau pensia socială minimă, vor avea în continuare, medicamente compensate pentru toţi cei care au pensii până în 700 de lei, medicamente compensate în proporţie de 90% de pe lista B. De asemenea, 6 călătorii dus-întors cu trenul se acordă pensionarilor, ca măsuri de sprijin pentru situaţia dificilă pe care o au.
Ramona Avramescu: Şi în plan economic, măsuri de stimulare a economiei? Vi s-a reproşat tot anul că...
Emil Boc: Cele mai importante măsuri de stimulare, repet, nu sunt altele decât investiţiile publice în infrastructură. Iar aici avem trei componente majore: avem bugetul de stat, cu mai mulţi bani pentru investiţii, avem fondurile europene, cu cea mai mare sumă, vreodată în România, 10 miliarde de euro, care sunt în implementare.
Ramona Avramescu: Fondurile europene au fost considerate şi anul acesta o sursă importantă, numai că nu au fost folosite...
Emil Boc: S-au dublat, să ştiţi, practic, procentele de semnare, de absorbţie, în raport cu anul anterior. Necazul este că până să se implementeze un proiect, trebuie să treci prin fazele anterioare - depunere de proiect, evaluare, semnare, licitaţie şi implementare. Ei, acum, în 2011, ajungem la grosul implementării. Până acum, au fost fazele anterioare, ca dominantă. Acum intrăm la faza de implementare, care cu siguranţă va schimba şi România şi va aduce mai multe resurse în ţară. Deci bugetul, fondurile europene şi Programul naţional de dezvoltare a infrastructurii, de 4 miliarde de euro, un program pe patru ani, dar care începe în 2011, va schimba România din temelii. Iar chiar astăzi am alocat importante sume de bani pentru plata datoriilor statului către firme, de la nivel naţional şi de la nivel local, pentru ca statul să înceteze a mai fi un factor care blochează dezvoltarea activităţii economice. Şi au mers şi pentru cheltuieli cu termia şi pentru cheltuieli cu inundaţiile, şi pentru cheltuieli legate de infrastructura din transport, din sănătate, din mediu, din educaţie, din agricultură, ca subvenţii, tocmai ca aceste motoare ale economiei să se ducă mai departe.
Ramona Avramescu: Domnule prim-ministru, vă mulţumesc şi sper ca optimismul dumneavoastră, chiar aşa, moderat, să fie confirmat în 2011.
Emil Boc: E un optimism moderat şi care se bazează pe câteva date certe, pe câteva fapte de găsit în bugetul de stat care a fost aprobat. Aş vrea numai să mai fac o menţiune. Am fost foarte criticaţi că guvernul a alocat resurse financiare pentru...
Ramona Avramescu: Foarte scurt, vă rog, să suntem la final.
Emil Boc: În privinţa stadioanelor, de la Bucureşti, Lia Manoliu, este stadionul naţional al ţării. Este un stadion care va face cinste României. Faptul că guvernul a alocat resurse financiare - şi ne vom achita de obligaţiile pe care le avem - va fi un lucru extrem de important pentru România, ca de altfel şi cel de la Cluj...
Ramona Avramescu: Este un subiect care va fi discutat pe larg în "Ora de ştiri"...
Emil Boc: Da, dar e important să le dăm oamenilor informaţiile corecte.
Ramona Avramescu: Vă mulţumesc pentru prezenţa la această emisiune, vă mulţumesc şi dumneavoastră, doamnelor şi domnilor. La revedere!

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 28.12.2010

(sursa: http://www.guv.ro/primul-ministru-emil-boc-a-participat-la-o-editie-speciala-a-emisiunii-tema-zilei-de-la-tvr__l1a111747.html)

Primul-ministru Emil Boc a participat la o ediţie specială a emisiunii Tema Zilei de la TVR Primul-ministru Emil Boc a participat la o ediţie specială a emisiunii Tema Zilei de la TVR

28 December 2010

Fetiţa cu luminiţa (de la capătul tunelului)


Pentru că nici cei cu ochi de vultur nu pot încă să zărească luminiţa de la capătul tunelului, domnul Boc ne tot aprinde câte o candelă pentru a ne înşela şi a crede că ieşirea din tunel există undeva la plus infinit... (altfel nu văd de ce pentru a treia oară ne vorbeşte despre creştere economică, scăderea şomajului, creşterea exportului, creşterea producţiei industriale, redresare şi punerea economiei pe baze solide) Îi dedic domnului Boc cântecul "fetiţei cu luminiţa" sau, pe numele ei original, "Das Mädchen unter der Laterne".



Mircea Dinescu - Lili Marlene

27 December 2010

Puterea unei caricaturi



(selectaţi subtitrarea în limba română)

http://cagle.com/working/090910/chappatte.gif
(sursa: http://roberts-daily-dose.blogspot.com/2009/09/patrick-chappatte-cartoon.html)

http://genevalunch.com/files/2009/11/obama_in_japan_chappatte.jpg
(sursa: http://genevalunch.com/blog/2009/11/14/obama-in-japan-chappatte-cartoon/)

http://www.blackcommentator.com/343/343_images/343_cartoon_obama_at_un_large.gif
(sursa: http://www.blackcommentator.com/index_343.html)

http://www.kaiserhealthnews.org/Cartoons/~/media/Images/KHN%20Features/Cartoons/08sep09/uninsuredhope512.ashx?w=512&h=377&as=1

http://www.kaiserhealthnews.org/Cartoons/~/media/Images/KHN%20Features/Cartoons/08sep09/hopeless512.ashx?w=512&h=408&as=1
(sursa: http://www.kaiserhealthnews.org/Cartoons/hope.aspx)

Sfârşitul e aici


Oare va mai fi un viitor pentru noi sau sfârşitul este aici... Uitarea este atât de puternică! Cetăţile nu numai că se prăbuşesc, dar se acoperă şi cu pământ, ca şi cum oamenii nu ar fi existat niciodată... Poate că pământul se igienizează astfel.

And now the end is near
And so I face the final curtain
My friend I'll say it clear
I'll state my case of which I'm certain

I've lived a life that's full
I traveled each and every highway
And more, much more than this
I did it my way

Regrets I've had a few
But then again too few to mention
I did what I had to do
And saw it through without exemption

I planned each charted course
Each careful step along the byway
And more, much more than this
I did it my way

Yes there were times I'm sure you knew
When I bit off more than I could chew
But through it all when there was doubt
I ate it up and spit it out, I faced it all
And I stood tall and did it my way

I've loved, I've laughed and cried
I've had my fill, my share of losing
And now as tears subside
I find it all so amusing

To think I did all that
And may I say not in a shy way
Oh no, oh no, not me
I did it my way

For what is a man what has he got
If not himself then he has not
To say the things he truly feels
And not the words of one who kneels
The record shows I took the blows
And did it my way

Yes it was my way

Frank Sinatra - My way

26 December 2010

Suntem cu toţi în aer


Good evening.
This is your Captain.
We are about to attempt a crash landing.
Please extinuish all cigarettes.
Place your tray tables in their upright, locked position.
Your Captain says: Put your head on your knees. Your Captain says: Put your head on your hands. Captain says: Put your hands on your head.
Put your hands on your hips.
Heh heh.
This is your Captain-and we are going down.
We are all going down, together.
And I said: Uh oh.
This is gonna be some day.
Standby.
This is the time.
And this is the record of the time.
This is the time.
And this is the record of the time.
Uh-this is your Captain again.
You know, I've got a funny feeling
I've seen this all before.
Why?
Cause I'm a caveman.
Why?
Cause I've got eyes in the back of my head.
Why?
It's the heat.
Standby.
This is the time.
And this is the record of the time.
This is the time.
And this is the record of the time.
Put your hands over your eyes.
Jump out of the plane.
There is no pilot.
You are not alone.
Standby.
This is the time.
And this is the
record of the time.
This is the time.
And this is the record of the time.

25 December 2010

Amen


Peter Tosh - Amen

24 December 2010

Colinda lui Dinescu


http://alexandrone.files.wordpress.com/2008/11/dsc05644-gutui1.jpg?w=470&h=626
(sursa: http://alexandrone.wordpress.com/2008/11/20/galbena-gutuie/)

Nu-i lumina la fereastra nimanui
numai cranii galbejite de gutui
si trei magi uscati ca fanul strans in pod
Dumicand covrigul spaimei de Irod

mama, mama,
unde-i viata s-o murim?
mama, mama
Unde-i moartea s-o traim?

nu vreau smirna, nu vreau mirt nici untdelemn
vreau ca taica sa-mi ciopleasca-o stea de lemn
s-o colind pe buna maica de ajun
sa nu creada-n zvonul fiului nebun
mama, mama
unde-i viata s-o traim?...

Colinda lui Montague William 3rd




Hello, my name is Montague William 3rd
And what I will tell you may well sound absurd
But the less who believe it the better for me
For you see I’m in Banking and big industry

For many a year we have controlled your lives
While you all just struggle and suffer in strife
We created the things that you don’t really need
Your sports cars and Fashions and Plasma TV’s

I remember it clearly how all this begun
Family secrets from Father to Son
Inherited knowledge that gives me the edge
While you peasants, people lie sleeping at night in your beds

We control the money that controls your lives
Whilst you worship false idols and wouldn’t think twice
Of selling your souls for a place in the sun
These things that won’t matter when your time is done

But as long as they’re there to control the masses
I just sit back and consider my assets
Safe in the knowledge that I have it all
While you common people are losing your jobs

You see I just hold you in utter contempt
But the smile on my face well it makes me exempt
For I have the weapon of global TV
Which gives us connection and invites empathy

You would really believe that we look out for you
While we Bankers and Brokers are only a few
But if you saw that then you’d take back the power
Hence daily terrors to make you all cower

The Panics the crashes the wars and the illness
That keep you from finding your Spiritual Wholeness
We rig the game and we buy out both sides
To keep you enslaved in your pitiful lives

So go out and work as your body clock fades
And when it’s all over a few years from the grave
You’ll look back on all this and just then you’ll see
That your life was nothing, a mere fantasy

There are very few things that we don’t now control
To have Lawyers and Police Force was always a goal
Doing our bidding as you march on the street
But they never realise they’re only just sheep

For real power resides in the hands of a few
You voted for parties what more could you do
But what you don’t know is they’re one and the same
Old Gordon has passed good old David the reigns

And you’ll follow the leader who was put there by you
But your blood it runs red while our blood runs blue
But you simply don’t see its all part of the game
Another distraction like money and fame

Get ready for wars in the name of the free
Vaccinations for illness that will never be
The assault on your children’s impressionable minds
And a micro chipped world, you’ll put up no fight

Information suppression will keep you in toe
Depopulation of peasants was always our goal
But eugenics was not what we hoped it would be
Oh yes it was us that funded Nazis!

But as long as we own all the media too
What’s really happening does not concern you
So just go on watching your plasma TV
And the world will be run by the ones you can’t see

Written by Craig-James Moncur

23 December 2010

Am văzut un parlamentar plângând...


... nu atât din cauza şocului de a vedea un om care se aruncă în gol cu scopul de a se sinucide, ca un mesaj adresat liderilor României, în special premierului, ci pentru că era furios pe colegii parlamentari care reacţionau fără sensibilitate la un astfel de incident. O dovadă a dezumanizării liderilor României.

Acum, mai mult ca niciodată, am nevoie de 10 milioane de români.



Adrian Sobaru, electrician la TVR, avea un tricou pe care scria cu markerul:"Ne-aţi ciuruit şi ne-aţi vândut, ne-aţi ucis viitorul copiilor!". "Asta este viaţa în care trăim noi!", a spus bărbatul, care s-a aruncat de la balcon în semn de protest.

Poliţia ar trebui să introducă la dosar şi următoarea prevedere a codului penal:
Art. 179. - Determinarea sau înlesnirea sinuciderii
Fapta de a determina sau de a înlesni sinuciderea unei persoane, daca sinuciderea sau încercarea de sinucidere a avut loc, se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Când fapta prevazuta în alineatul precedent s-a savârsit fata de un minor sau fata de o persoana care nu era în stare sa-si dea seama de fapta sa, ori nu putea fi stapâna pe actele sale, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani.


Cine a determinat încercarea sinuciderii este de domeniul evidenţei, eu aştept procesul.

UPDATE:
Văd că politicienii nu prea înţeleg. Gestul nu este al unui om nebun, anormal, lipsit de judecată. Domnia sa este la fel ca mine, la fel precum colegii domniei sale, la fel ca toţi românii... doar că frustrarea neputinţei de a-şi auto-determina viaţa l-a adus la un astfel de gest. Statul cere cetăţeanului să muncească, să-şi plătească dările, în respecte legile... Cineva care face toate aceste lucruri ar trebui să aibă o viaţă liniştită şi fericită. Politica însă a rupt demnitatea oamenilor, pentru că pur şi simplu cetăţenii devin neputincioşi în a mai avea o reacţie care să poată fi luată în seamă de cei care conduc această ţară. De altfel priveam parlamentarii strânşi într-o "bisericuţă" ad-hoc care erau mai degrabă îngrijoraţi de moţiune decât de suferinţa celui care zăcea alături, într-o baie de sânge. Mocheta însângerată s-a acoperit cu un covoraş, cineva a început să repare scaunele... Probabil că este nevoie de sinuciderea concomitentă a 5 sau 6 milioane de români cu drept de vot pentru ca politica să tresară.

http://presazice.files.wordpress.com/2009/12/traian-basescu-mos-craciun-trucaj.jpg
(sursa foto: http://presazice.wordpress.com/2009/12/15/presedintele-oficial-al-romaniei/)

22 December 2010

Cât am aşteptat stenograma asta!


Pentru că este foarte lungă, mă văd nevoit să mai tai un pic din ea... dar nu din părţile esenţiale sau savuroase.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Profitând şi de o mică întârziere pentru comisiile reunite - juridică şi pentru industrii şi servicii - vă rog să acceptaţi să suplimentăm cu încă un proiect legislativ: se referă la proiectul de Lege pentru abrogarea unor reglementări în domeniul ajutorului de stat în agricultură, absolut necesar pentru dezbaterea pe buget. Totodată, vă rog să introduceţi în dezbatere cele două rapoarte ale Comisiei juridice privind cererea procurorului general de continuare a cercetării penale a lui Monica Ridzi şi încuviinţarea unei percheziţii informatice.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc.

Mai căutaţi-vă acolo, mai aveţi ceva? Că tot timpul, dacă nu vă dau alţii de lucru, vă găsiţi dumneavoastră.

(...)

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

V-aş face o propunere de inversare: să facem întâi votul pentru Monica Ridzi, deci cu încuviinţarea şi după aceea să facem votul final.

Deci, aceasta este propunerea noastră, fiindcă durează mai mult, şi după aceea facem votul. (Rumoare.)

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră această propunere de a ne exprima întâi votul legat de cele două hotărâri.

Vă rog să votaţi, stimaţi colegi.

Votul s-a încheiat: cu 108 voturi pentru, 61 împotrivă şi 8 abţineri s-a aprobat propunerea domnului Mircea Toader.

În seara asta aţi avut numai succes, domnule Toader.

(...)

Domnul Ioan Oltean:

................................................

Îmi cer scuze, aveam nevoie de o scurtă documentare legată de ceea ce urmează pe ordinea de zi. Aşa cum a fost aprobată ordinea de zi şi programul de lucru, urmează să dezbatem solicitările procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de extindere a urmării penale împotriva doamnei deputat Monica Iacob Ridzi, fost ministru al tineretului şi sportului, în Dosarul penal nr.147/2009, şi a solicitării Direcţiei Naţionale Anticorupţie înaintate de Ministerul Justiţiei de încuviinţare a unei percheziţii informatice în Dosarul nr.147/2009.

În legătură cu dezbaterea şi votul asupra acestor solicitări, propunem următoarea procedură şi o să vă rog să mă urmăriţi pentru a fi în deplină cunoştinţă de cauză. Rog, în acelaşi timp, colegii să ocupe locurile în sala de şedinţe, pentru a putea urmări cu atenţie ceea ce urmează să se întâmple.

Şi pe domnul Boureanu... o să vă rog să ocupaţi locul în sala de şedinţe. Şi, vă rog şi în spate, vă rog, domnilor colegi, procedura propusă este următoarea: mai întâi se va da citire solicitărilor din partea Parchetului General.

Va urma prezentarea rapoartelor Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, apoi intervenţia doamnei deputat Monica Iacob Ridzi, fost ministru. Să vedem dacă este prezentă. Este prezentă doamna deputat. după care vor avea loc intervenţii din partea grupurilor parlamentare iar, în final, votul dumneavoastră exprimat prin votul secret, exprimat cu bile asupra celor două solicitări.

Dacă, faţă de procedura propusă, există vreo observaţie, vreun comentariu din partea dumneavoastră? dacă nu există niciun fel de comentariu, atunci supun votului dumneavoastră această procedură.

O să vă rog să votaţi.

Cu 195 de voturi pentru, 3 împotrivă şi două abţineri, procedura propusă a fost însuşită de către plenul Camerei Deputaţilor.

Potrivit procedurii, deja aprobate, daţi-mi voie să dau citire celor două solicitări. (Coboară la tribună.)

Da. Trebuie să recunosc că nu-mi face deloc plăcere.

"Către Parlamentul României, Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.109 alin.(2) din Constituţia României, art.12 şi 19 din Legea nr.115/1999 şi ale Deciziei nr.270 din 10.03.2008 a Curţii Constituţionale,

în vederea formulării cererii de începere a urmăririi penale împotriva deputatului Iacob Ridzi Monica Maria, fost ministru al tineretului şi sportului, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, prevăzut de art.132 din Legea nr.78/2000 cu referire la art.248 Cod penal, fals intelectual, în legătură cu fapte de corupţie, prevăzute de art.289 Cod penal, cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 şi a art.41 alin.(2) Cod penal, uz de fals în legătură cu fapte de corupţie prevăzute de art.291 Cod penal, cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 şi a art.41 alin.(2) Cod penal, şi participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual la Legea contabilităţii, prevăzută de art.31 alin.(2) Cod penal, raportată la art.43 din Legea nr.82/1991 cu referire la art.289 Cod penal, cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 şi a art.41 alin.(2) Cod penal, infracţiuni săvârşite în concurs real prevăzut de art.31 lit.a) Cod penal.

Sper că aţi reţinut cu toţii tot ce v-am citit.

Vă înaintez alăturat Referatul nr.147/P/2009, întocmit de Direcţia Naţională Anticorpuţie şi copii certificate ale înscrisurilor din dosarul penal cu numărul menţionat, conţine 7 volume - în total, 1984 de file.

Faptele cu care a fost sesizată Direcţia Naţională Anticorupţie constau în aceea că în intervalul aprilie-iunie 2009, Iacob Ridzi Monica Maria a dispus, prin încălcarea atribuţiilor care-i reveneau în calitate de ministru, achiziţionarea de către Ministerul Tineretului şi Sportului a unor produse electronice de la SC Carpatik Impex SRL Găeşti şi SC Călin SRL Curtea de Argeş, în condiţiile în care aceste categorii de bunuri erau excluse de la achiziţionare prin prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2009. nu au existat estimări bazate pe raportul de necesitate-preţ şi note de fundamentare întocmite de compartimentul de specialitate, care să conţină particularităţi tehnice ale bunurilor, iar preţurile de achiziţie au fost supraevaluate.

Prin fapta descrisă, a fost prejudiciat patrimoniul Ministerului Tineretului şi Sportului cu o sumă de aproximativ 100 de mii de roni, reprezentând diferenţa dintre preţul de achiziţie al bunurilor şi preţul la care fuseseră obţinute de către societăţile menţionate, şi a fost creat un avantaj patrimonial în acelaşi cuantum celor două societăţi comerciale.

În aceleaşi condiţii, Iacob Ridzi Monica Maria a determinat ca un funcţionar al ministerului să modifice programul anual de achiziţii pentru a permite ca bunurile să fie cumpărate prin achiziţie directă.

Pentru a atesta împrejurarea nereală, că procedura de achiziţie fusese demarată anterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2009, Iacob Ridzi Monica Maria a întocmit şi a dispus întocmirea de către alte persoane a unei note de fundamentare, două cereri de ofertă, două comenzi, două oferte de preţ şi două facturi fiscale, în care au fost menţionate date fictive cu privire la momentul la care au fost întocmite.

Totodată, Iacob Ridzi Monica Maria a determinat un alt funcţionar să întocmească 3 note de intrare-recepţie prin care a atestat, în mod nereal, primirea bunurilor achiziţionate de către SC Carpatik Impex SRL Găeşti şi SC Călin SRL Curtea de Argeş în gestiunea Ministerului Tineretului şi Sportului.

Înscrisurile menţionate au fost ulterior înregistrate în contabilitatea Ministerului Tineretului şi Sportului, iar pe baza acestora au fost achitate sumele de 167.975 roni către SC Carpatik impex SRL Găeşti care achiziţionase aceleaşi bunuri cu suma de 96.048 roni şi 23.790 roni către SC Călin SRL Curtea de Argeş care achiziţionase aceleaşi bunuri cu suma de 15.667 roni.

Sesizarea adresată organelor de urmărire penală şi actele premergătoare efectuate conţin indicii care impun începerea urmăririi penale în cauză pentru ca organele judiciare să poată administra probele necesare pentru stabilirea situaţiei de fapt.

În conformitate cu prevederile art.65 alin.(1) Cod procedură penală, probele pot fi administrate doar în cadrul procesului penal, respectiv după începerea urmării penale în cauză, care nu poate fi dispuse decât la cererea Parlamentului României, în speţă Camera Deputaţilor, potrivit Dispoziţiilor art.109 alin.(2) din Constituţia României şi ale art.12 din Legea nr.115/1999, precum şi ale Deciziei nr.270 din 10 martie 2008 a Curţii Constituţionale.

Cu deosebită consideraţie, Procurorul general Laura Codruţa Kovesi".

Aceasta este prima solicitare din partea Parchetului General.

................................................

Domnul Ioan Oltean:

................................................

Rog pe cei doi chestori de şedinţă să se aşeze la masa unde se distribuie bilele. Urnele, vă rog, să se aşeze la locul potrivit.

Vă rog, domnilor colegi, rog stafful tehnic să pregătească logistica necesară exprimării votului.

Domnilor colegi, o să vă rog să mă urmăriţi cu atenţie. Am să vă explic procedura de vot. Pentru economie de timp, se va citi catalogul o singură dată.

Domnii chestori - şi-l rog pe domnul secretar să-şi ocupe locul în sala de şedinţă - vor înmâna fiecărui deputat patru bile: două bile albe şi două bile negre.

Vă rog să observaţi că avem, în acelaşi timp, două urne albe, două urne negre, poziţionate diferit în sala de şedinţă.

Procedura de vot: în primele urne, cei care introduc bila albă în urna albă şi bila neagră în urna neagră, au exprimat vot favorabil vot pentru extinderea procedurii penale.

Cei care introduc bila albă în urna neagră şi bila neagră în urna albă, au exprimat vot împotrivă.

Introducerea bilelor în aceeaşi urnă înseamnă vot nul.

O să vă rog să fiţi foarte atenţi, pentru ca votul pe care noi o să-l dăm astăzi să fie unul corect.

Rog secretarul de şedinţă, pe domnul Pop Georgian, să dea citire catalogului.

Domnilor, vă rog să urmăriţi cu atenţie, să nu pierdeţi, să nu rătăciţi bilele, după ce chestorii vi le înmânează.

Doamne ajută! Succes!

Domnule deputat Dobre, să nu pierdeţi bilele.

(...)

Domnul Ioan Oltean:

Domnule secretar, numai puţin.

Îl atenţionez pe domnul Mircea Toader că interviurile în sala de şedinţe sunt interzise. Vă rog să respectaţi şi dumneavoastră Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Domnule lider, vă rog foarte mult să respectaţi Regulamentul Camerei Deputaţilor. (Aplauze.)

Voci din sală:

Este şeful dumneavoastră.

Domnul Ioan Oltean:

O fi şeful meu, dar aici eu conduc acum, vă rog.

Şi rog şi televiziunile să nu mai încerce să încalce Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Domnul Georgian Pop:

Putem continua?

Domnul Ioan Oltean:

Numai puţin.

Domnule Mircea Toader, vă rog să fiţi un exemplu pentru colegii din Cameră. Vă mulţumesc.

Vă rog să continuaţi, domnule secretar.

(...)


Domnul Ioan Oltean:

Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sala de şedinţă.

Vă rog. Să vină de pe unde sunt fiecare. Domnule Mircea Duşa, vă rog să vă invitaţi colegii în sala de şedinţă.

Prezidiul este complet. Prezenţa la dezbateri este obligatorie pentru orice deputat, domnule chestor.

Rog preşedintele Comisiei de numărare a voturilor să prezinte procesele-verbale de constatare a rezultatului votului.

Vă rog, domnule deputat Eugen Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de deputaţi asupra solicitării procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de extindere a urmăririi penale împotriva doamnei deputat Monica Iacob Ridzi, fost ministru, în dosarul nr.147/P/2009.

Procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de deputaţi, prin vot secret cu bile, asupra solicitării procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de extindere a urmăririi penale în dosarul nr.147/P/2009 împotriva doamnei deputat Monica Iacob Ridzi, fost ministru, Comisia de numărare şi validare a voturilor a constatat următoarele: numărul total al deputaţilor - 333; numărul deputaţilor prezenţi - 222; numărul total de voturi exprimate - 222; numărul de voturi anulate - 14; numărul de voturi valabil exprimate - 208, din care: voturi pentru - 99; voturi contra - 109.

Potrivit art.76 alin. (2) din Constituţia României, republicată, şi art.155 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cererea de urmărire penală se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Având în vedere că din totalul de 333 de deputaţi au fost prezenţi 222, din care şi-au exprimat votul 222, iar 99 au votat pentru, se constată că nu a fost întrunită majoritatea cerută de Constituţie şi de regulament pentru extinderea urmăririi penale în dosarul nr.147/P/2009 privind pe doamna deputat Monica Iacob Ridzi, fost ministru.

................................................

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

(sursa: http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=6935&idm=3&idl=1 ; http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=6935&idm=12&idl=1)

E sărbătoare şi e joc în casa ta acum, dar sunt bordeie fără foc şi mâine-i Moş Crăciun.


Fuego - Din an în an

Primesc semnale că lumea nu a înţeles exact ce am spus acum două postări


Revin deci cu un supliment explicativ.

Părerea mea este că vina acestui refuz, cu care România a fost "inoportunată", este consecinţa directă a politicii externe a României. Şi aici nu mă refer numaidecât la domnul Teodor Baconschi, care oricum nu şi-a revenit din sărbătorirea primirii sale ca ministru de externe şi din gândul că el este cel care face doctrina PDL, peste domnul Valeriu Stoica, mă refer direct la domnul Traian Băsescu şi echipa sa de consilieri. Este evident că preşedintele României nu este privit de liderii europeni drept un "membru al găştii", ci mai mult ca un puşti care vine la petrecerea oamenilor mari cu rol de "bancuros al petrecerii" cu care râde toată lumea, dar nimeni nu-l bagă, cu adevărat, în seamă. Este absolut evident că România cu Mircea Geoană preşedinte ar fi avut mai multe şanse. Poate că dl. Mircea Geoană avea o legătură cu dl. S.O. Vântu, cu dl. N. Popa, cu mai ştiu şi eu ce bube în cap i-au găsit cei de la PDL sau oricine altcineva, este însă evident că în zona diplomaţiei a fost candidatul cel mai pregătit (sau singurul cu o pregătire în această zonă, mai bine spus).

Ce spune însă preşedintele?
Apreciez că scrisoarea celor doi miniştri este un act de discriminare la adresa României.

Spaţiul Schengen este un tratat politic, acest lucru este evident. Mai mult, chiar esenţa acestui tratat implică o discriminare, tocmai de aceea a fost realizat, pentru a lăsa pe unii pe dinafara lui.

A spune că aderarea unui stat la spaţiul Schengen se face prin aplicarea acquis-ului Schengen, este o aberaţie. Din moment ce spaţiul Schengen reprezintă un tratat politic, aderarea unui stat la spaţiul Schengen este un act politic. Condiţiile preliminare reprezintă un fel de causa sine qua non, dar acestea nu înlocuiesc decizia politică. Tocmai de aceea tratatul permite statelor să fie împotriva noilor state care doresc aderarea.

Domnul preşedinte spune corect, România are un tratat de aderare la Uniunea Europeană, tratat în care sunt precis stipulate condiţiile de acces în spaţiul Schengen, dar acolo nu se stipulează şi obligativitatea lor de a ne primi în spaţiul Schengen, indiferent de dorinţa celorlalte state. Dacă ar fi fost aşa, statele nici nu ar fi fost întrebate, aderarea României la spaţiul Schengen ar fi fost automată o dată ce condiţiile sunt îndeplinite.

Preşedintele mai spune, mai mult decât atât, România şi-a stabilit ca obiectiv intrarea în spaţiul Schengen în aprilie 2011, dată la care noi am considerat că putem îndeplini toate condiţionalităţile tehnice. Trec peste folosirea cuvântul "condiționalitate", dar România, adică cetăţeanul, nu ţin minte să fi fost întrebat prin referendum nici dacă doreşte intrarea în UE şi nici dacă doreşte intrarea în spaţiul Schengen. De unde ştie preşedintele României foarte exact ce obiectiv şi-a stabilit România? Mie îmi pare că politica românească şi-a stabilit acest obiectiv şi nu România care nici măcar nu a fost întrebată ce doreşte.

Domnul Preşedinte îşi mai dă apoi cu părerea despre Justiţie, exact în unul din locurile unde ar trebui să-şi vadă de altă treabă pe care o are, pentru că nu este treaba domniei sale să se pronunţe pe această temă, cu atât mai mult nu are voie să influenţeze funcţionarea justiţiei... Pe fond, este vorba despre funcţionarea justiţiei şi a instituţiilor statului. Trebuie să admitem că încă avem probleme majore în funcţionarea CSM-ului şi modul cum s-au desfăşurat alegerile pentru noul CSM este deja notat şi a creat multe semne de întrebare cu privire la unii membri ai CSM care sunt la al doilea mandat; de asemenea, îndeplinirea obligaţiilor CSM cu privire la funcţionarea inspecţiei ş.a.m.d., sunt elemente care sunt reale.

Domnul Preşedinte intervine apoi în altă treabă care nu este a domniei sale... Parlamentul nu înţelege că deciziile de protejare a unor membri ai săi din punct de vedere al accesului justiţiei la ei este, de asemenea, un risc pe care Parlamentul şi l-a asumat, dar prin care a dat un element în plus de analiză că în România politicul, Parlamentul, protejează oameni presupuşi a fi implicaţi în fapte de corupţie.
Parlamentul este abilitat, conform Constituţiei şi legii, să acorde acel vot. Respectarea legii este, în vederea preşedintelui, o problemă. Domnia sa nu doreşte ca Parlamentul să se exprime în sensul normalităţii, ci în sensul interesului, acel interes pe care domnia sa îl numeşte şi consideră că ar fi suveran. Cu alte cuvinte, Parlamentul trebuie să voteze dacă un dosar este sau nu politic funcţie de faptul că România vrea să adere la spaţiul Schengen. Aşa înţelege preşedintele normalitatea "pe placul Europei". Domnia sa nu este îngrijorat de faptul că parlamentul, prin vot, spune că unui fost ministru al României şi actual deputat i s-a întocmit un dosar abuziv, în sensul Poliţiei Politice, şi că percheziţia informatică este în acelaşi sens, de abuz al procuraturii, adică ceea ce înseamnă votul Parlamentului. Domnia sa este îngrijorat că votul Parlamentului îl incomodează.

Iată de ce consider că încercarea preşedintelui de a arunca pisica moartă oriunde altundeva decât în curtea Palatului Cotroceni este o jignire la adresa inteligenţa românilor. Poate că domnia sa nu ar trebui să-şi depună demisia prin care să se recunoască principala cauză a acestui eşec, poate nu ar trebui nici să-şi ceară scuze pentru prestaţia sa insuficient de competentă care a condus la cauzele acestui eşec, dar să arunce vina pe oricine altcineva este de nepermis.

Părerea mea, desigur.

PS1.
Aş mai observa şi faptul că îndemnul preşedintelui adresat Parlamentului de a adopta nişte legi, nu îndeajuns discutate şi negociate, cu ţinta aderării... A FOST FALSĂ. Ar trebui să nu mai trecem legi oricum ar fi ele sub condiţia că aşa cere NATO, UE sau mama lui Ştefan cel Mare.

PS2.
Îmi cer scuze pentru limbajul mai dur, dar este exasperantă activitatea actualei clase politice. Atât dezinteres, nepricepere şi vindere a intereselor naţionale... nu a avut România niciodată în istoria sa modernă. Nu aş reintroduce pedeapsa cu moartea, dar aş institui pentru anumiţi politicieni pedeapsa cu biciuirea în piaţa publică. O fi inuman, dar orice altă pedeapsă îmi pare prea blândă.

O lege care limitează drepturile personale despre care nu prea am auzit la ştiri


Am dat, cu totul întâmplător, peste conţinutul unei legi recente a României, LEGEA nr. 255 din 14 decembrie 2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local.

Acum câteva zile sesizam protestul unor oameni daţi afară din case pentru că nu ştiu ce şosea le trecea prin sufragerie... Iată, această lege dă dreptul Guvernului să vă ia pe sus casa cu lama buldozerului, mai ceva ca pe vremea dictatorului cel degrabă dărâmâtoriu de cartiere.

Mai exact, art. 2 al legii de mai sus spune:

(1)În sensul prezentei legi, sunt de utilitate publică următoarele lucrări:
a)lucrările de construcţie, reabilitare şi modernizare de drumuri de interes naţional, judeţean şi local, precum şi toate lucrările de construcţie, reabilitare şi extindere a infrastructurii feroviare publice, lucrările necesare dezvoltării reţelei de transport cu metroul şi de modernizare a reţelei existente, lucrările de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare, precum şi a infrastructurii de transport naval;
b)lucrările din domeniul gospodăririi apelor, respectiv construcţiile hidrotehnice şi lucrările anexe, acumulările de apă permanente şi nepermanente, cantoanele de exploatare, digurile de apărare împotriva inundaţiilor, construcţiile şi instalaţiile hidrometrice, instalaţiile de determinare automată a calităţii apei, lucrările de amenajare, regularizare sau consolidare a albiilor, canalele şi derivaţiile hidrotehnice, staţiile de pompare, precum şi alte construcţii hidrotehnice realizate pe ape, lucrări de renaturare, reabilitare zone umede şi asigurarea conectivităţii laterale;
c)lucrările de construcţie, reabilitare, modernizare, dezvoltare şi ecologizare a zonei litorale a Mării Negre, precum şi a staţiunilor turistice de interes naţional;
d)lucrările de interes naţional de dezvoltare a producerii, transportului şi distribuţiei de energie electrică şi gaze naturale, precum şi a extracţiei de gaze naturale;
e)lucrările miniere de interes naţional pentru exploatarea zăcămintelor de lignit, care se execută în baza unei licenţe de exploatare;
f)lucrările de amenajare, dezvoltare sau reabilitare a pârtiilor de schi, cu instalaţiile de transport pe cablu aferente, lucrările de amenajare a instalaţiilor şi echipamentelor de producere a zăpezii şi gheţii artificiale şi de întreţinere a pârtiilor, instalaţiile pentru iluminatul pârtiilor de schi şi alte echipamente necesare dezvoltării domeniului schiului, amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea pârtiilor destinate practicării celorlalte sporturi de iarnă - biatlon, bob, sanie, sărituri de la trambulină - a patinoarelor şi echiparea cu instalaţiile şi echipamentele corespunzătoare, cuprinse în Programul naţional de dezvoltare a turismului "Schi în România", aprobat prin Legea nr. 526/2003, cu modificările şi completările ulterioare;
g)lucrările de realizare a Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie, precum şi lucrările de împădurire a terenurilor degradate.
(2)Expropriator este statul român pentru obiectivele de interes naţional, judeţele pentru obiectivele de interes judeţean, iar municipiile, oraşele şi comunele pentru obiectivele de interes local.
(3)În aplicarea prevederilor prezentei legi, expropriatorul prevăzut la alin. (2) este reprezentat de:
a)Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., pentru toate lucrările de construcţie de drumuri de interes naţional, prin Compania Naţională de Căi Ferate "C.F.R." - SA, pentru lucrările de construcţie, reabilitare şi extindere a infrastructurii feroviare publice, prin Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex"- S.A., pentru lucrările necesare dezvoltării reţelei de transport cu metroul şi de modernizare a reţelei existente, prin aeroporturile de interes naţional, pentru lucrările de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare proprii, precum şi pentru lucrările derulate în perimetrul de dezvoltare a aeroporturilor privind construcţia de drumuri, de infrastructură feroviară publică, prin administraţiile portuare şi/sau de căi navigabile, precum şi instituţiile publice din domeniul de activitate al transporturilor navale, pentru lucrările de construcţie, reabilitare şi extindere a infrastructurii de transport naval, precum şi pentru lucrările portuare de transport feroviar şi rutier;
b)Ministerul Mediului şi Pădurilor, prin Administraţia Naţională "Apele Române", pentru lucrările din domeniul gospodăririi apelor, şi prin Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, pentru lucrările de realizare a Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie, precum şi pentru toate lucrările de împădurire a terenurilor degradate;
c)Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru toate lucrările de construcţie, reabilitare, modernizare şi dezvoltare a staţiunilor turistice de interes naţional, pentru lucrările de construcţie, reabilitare, modernizare, dezvoltare şi ecologizare a zonei litorale a Mării Negre, lucrările de amenajare, dezvoltare sau reabilitare a pârtiilor de schi, cu instalaţiile de transport pe cablu aferente, instalaţiile şi echipamentele de producere a zăpezii artificiale şi gheţii, de întreţinere a pârtiilor, instalaţiile pentru iluminatul pârtiilor de schi şi alte echipamente necesare dezvoltării domeniului schiului, amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea pârtiilor destinate practicării celorlalte sporturi de iarnă - biatlon, bob, sanie, sărituri de la trambulină - a patinoarelor şi echiparea cu instalaţiile şi echipamentele corespunzătoare, cuprinse în Programul naţional de dezvoltare a turismului "Schi în România", aprobat prin Legea nr. 526/2003, cu modificările şi completările ulterioare;
d)Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, prin Societatea Naţională a Lignitului "Oltenia"- S.A. Târgu Jiu, pentru lucrările miniere de interes naţional pentru exploatarea zăcămintelor de lignit, care se execută în baza unei licenţe de exploatare, şi prin Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" - S.A. Bucureşti şi Societatea Comercială de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A. Bucureşti, pentru lucrări de interes naţional de dezvoltare a transportului şi distribuţiei de energie electrică, Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale "Transgaz" - S.A. Mediaş, pentru lucrările de interes naţional de dezvoltare şi distribuţie a gazelor naturale, Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice "Hidroelectrica" - S.A. Bucureşti, Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice şi Termice "Termoelectrica" - S.A. Bucureşti, Societatea Naţională "Nuclearelectrica" - S.A., pentru lucrările de producere a energiei electrice, şi Societatea Naţională de Gaze Naturale "Romgaz"- S.A. Mediaş, pentru extracţia gazelor naturale;
e)unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale sau de aeroporturile de interes local pentru lucrările de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare proprii.


Asta înseamnă că, fiecare cum vine se poate gândi că ar fi bine să-şi dărâme casa iar statul îşi garantează proprietatea numai prin zonele rezidenţiale din Primăverii.

Asta înseamnă că, dacă domnul Boc are râcă pe mine, inventează o stradă care trece prin apartamentul meu şi... HARŞT! de pe hartă, face loc străzii. Eu zic să citiţi această lege pentru că nu-i de şagă.

Domnul Băsescu a găsit nişte moguli şi prin UE


Nu am înţeles prea bine cine este de vină. Cu siguranţă însă nu este de vină europeanul Traian Băsescu care este o fiinţă perfectă şi fără de greşeală.

COMUNICAT DE PRESĂ
(21 decembrie 2010)

REF: Declaraţia de presă a preşedintelui României, Traian Băsescu

Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut marţi, 21 decembrie a.c., la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă cu privire la accesul României în spaţiul Schengen Vă prezentăm textul declaraţiei de presă:

„Bună seara. Declaraţia pe care doresc să o fac este legată strict de scrisoarea ministrului de Interne francez şi a ministrului de Interne german, este vorba de scrisoarea comună adresată Comisiei Europene legat de accesul României în spaţiul Schengen. Apreciez că scrisoarea celor doi miniştri este un act de discriminare la adresa României. Vă pot informa că la ultimul Consiliu European am avut o intervenţie în care am arătat ca România este pregătită din punct de vedere tehnic. De asemenea, în intervenţie am arătat că juridic aderarea unui stat la spaţiul Schengen se face prin aplicarea acquis-ului Schengen. De asemenea, în intervenţie am exprimat punctul de vedere că introducerea de noi condiţionalităţi pentru accesul în spaţiul Schengen contravine dreptului european şi crează un precedent inacceptabil, nu numai pentru România, dar pentru orice alt stat al Uniunii Europene. România are un tratat de aderare la Uniunea Europeană, tratat în care sunt precis stipulate condiţiile de acces în spaţiul Schengen. Mai mult decât atât, România şi-a stabilit ca obiectiv intrarea în spaţiul Schengen în aprilie 2011, dată la care noi am considerat că putem îndeplini toate condiţionalităţile tehnice. Vreau să fac precizarea că intrarea unei ţări în spaţiul Schengen are numai condiţionalităţi tehnice. Din acest punct de vedere, vă informez că toate rapoartele care vizau pregătirea din punct de vedere tehnic a României pentru intrarea în spaţiul Schengen arată că România a îndeplinit condiţiile tehnice, inclusiv ultimul raport, cel din luna decembrie.

În acelaşi timp, trebuie să remarc că scrisoarea, aşa cum v-am spus, este o discriminare, adică amânarea intrării României în spaţiul Schengen, dar scrisoarea conţine şi realităţi ale noastre, realităţi care nu pot fi contestate, pentru că şi eu şi mulţi alţii şi dumneavoastră, presa, le-aţi semnalat frecvent. Pe fond, este vorba despre funcţionarea justiţiei şi a instituţiilor statului. Trebuie să admitem că încă avem probleme majore în funcţionarea CSM-ului şi modul cum s-au desfăşurat alegerile pentru noul CSM este deja notat şi a creat multe semne de întrebare cu privire la unii membri ai CSM care sunt la al doilea mandat; de asemenea, îndeplinirea obligaţiilor CSM cu privire la funcţionarea inspecţiei ş.a.m.d., sunt elemente care sunt reale.

Nu în ultimul rând, numai săptămânile trecute am văzut că Parlamentul nu înţelege că deciziile de protejare a unor membri ai săi din punct de vedere al accesului justiţiei la ei este, de asemenea, un risc pe care Parlamentul şi l-a asumat, dar prin care a dat un element în plus de analiză că în România politicul, Parlamentul, protejează oameni presupuşi a fi implicaţi în fapte de corupţie. Deci, menţin afirmaţia că accesul în spaţiul Schengen este o problemă legată de îndeplinirea unui acquis Shengen care este strict tehnic, menţin afirmaţia că cei doi miniştri au o atitudine de discriminare a României şi a românilor, din punct de vedere al drepturilor dobândite de români odată cu intrarea în UE, şi anume aceea de a fi parte a spaţiului Schengen. Dar, în acelaşi timp, observ că se fac legături incorecte, dar cu privire la fapte reale legate de modul cum funcţionează instituţiile noastre, în mod deosebit CSM-ul, Parlamentul României, care a blocat anchete ale Parchetului şi, nu în ultimul rând, atunci când este vorba de pedepsirea faptelor de corupţie, lipsa de reacţie, nu a procurorilor, ci a judecătorilor, în ceea ce priveşte mai rapida judecare a dosarelor de corupţie, mai ales cele legate de corupţia la nivel înalt.

Lucrul care dincolo de discriminare ajunge în zona exagerărilor din scrisoarea celor doi miniştri este legat de faptul că domnii miniştrii leagă, nici mai mult nici mai puţin, accesul României în spaţiul Schengen de gestionarea frontierelor la nivelul Uniunii Europene, ca şi cum ar putea fi impusă României în responsabilitate situaţia proastei gestionări a frontierelor, ceea ce permite un acces larg, aş spune, a numeroase persoane în spaţiul UE. E vorba de imigraţia ilegală. De asemenea, cei doi miniştri fac referire la politica de azil a Uniunii Europene, ca şi cum aceasta ar avea o legătură directă cu accesul României în spaţiul Schengen. Este, în opinia mea, o argumentaţie forţată şi ea este făcută exact din lipsa de argumente pentru ca România să nu intre în spaţiul Schengen. Nu vreau să analizez motivaţia acestei atitudini a celor doi miniştri.

Sper ca în perioada următoare, imediat după sărbătorile de iarnă, să putem clarifica toate aceste lucruri şi la nivel bilateral şi la nivelul Uniunii. Cu siguranţă însă că pentru a fi un bun membru al Uniunii Europene va trebui să accelerăm şi reformele în administraţie, să fim eficienţi şi în combaterea corupţiei şi, mai ales, să luăm acele măsuri de reformă în administraţia publică care să ne permită o corectă şi transparentă gestionare a fondurilor publice, fie că este vorba de bani din bugetul de stat sau de bani ai Uniunii Europene. Dar toate acestea nu au nicio legătură cu criteriile tehnice pe care un stat trebuie să le îndeplinească pentru a intra în spaţiul Schengen. Nu este o favoare, ci o obligaţie pe care România şi-a asumat-o şi în calitate de şef de stat am obligaţia ca la nivelul Uniunii Europene, dar şi în relaţia cu cele două state să clarific în timp util chestiunea poziţiei celor doi miniştri de interne.

Aş vrea să mai corectez un lucru asupra căruia se speculează. În momentul de faţă, în urma deciziei COREPER s-a înaintat la Parlament documentaţia pentru avizul Parlamentului, aviz consultativ pentru intrare în UE. Se pare că a început o dezbatere, eu am făcut această afirmaţie că Franţa, Germania, Olanda nu s-au opus transmiterii documentaţiei, solicitării către Parlament, aşa este, în momentul de faţă documentaţia se află în Parlamentul European, dar decizia cu privire la accesul în spaţiul Schengen o ia JAI, Consiliu JAI. Deci, acolo se va lua decizia, iar cei doi miniştri cer o amânare a discutării accesului României în spaţiul Schengen, discutare care era programată în JAI pentru luna febriarie.

Aceasta este poziţia statului român, şi anume aceea că nu vom accepta o discriminare din partea nimănui, fie ea şi din partea celor mai puternic state ale Uniunii Europene şi atenţionarea că un precedent de încălcare a Tratatului de aderare al unui stat este un lucru care poate conduce la alte abuzuri în continuare, iar România are dreptul să se bată pentru drepturile ei. Nu am avut aceste condiţionalităţi pentru intrare în spaţiul Schengen, de aceea considerăm că este o discriminare. Trebuie să avem aceleaşi condiţii de acces în spaţiul Schengen pe care l-au avut toate statele, inclusiv cele care au intrat cu doi-trei ani înaintea noastră şi aşa cum precizează şi Tratatul nostru de aderare. Aceasta este declaraţia pe care am vrut să o fac. O seară bună şi, dacă nu ne mai vedem, sărbători cu bine!”

Departamentul de Comunicare Publică
21 Decembrie 2010

(sursa: http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=12640&_PRID=lazi)

Domnule preşedinte,
Am o nedumerire... De ce să nu ne mai vedem? Doriţi să ne concediaţi din calitatea noastră de cetăţeni sau doriţi să vă daţi demisia? Sper că nu vă gândiţi la ceva mai sumbru.

21 December 2010

Conu' TRU faţă cu democrat-liberalismul popular
















După ani şi ani


Politica este o dovadă de nestatornicie sentimentală. Cei care se înjură astăzi, mâine vor fi prieteni... Şi invers.

Compact - Dupa ani si ani


Cat as vrea sa stii ce s-a intamplat
Cate noptii am plans de cand ai plecat
Nu stiu cine a spus ultimul cuvant
Si ne-am despartit pentru o vorba-n vant

N-am crezut atunci ca din tot ce-a fost
V-om alege scrum fara nici un rost
Poate nici nu stii cat am asteptat
Sa ne amintim tot ce am uitat

Cat vom alerga pe pamant
Vom minti mereu suspinand in gand
Dupa ani si ani ma voi intoarce
Dupa ani si ani sigur voi veni
Dupa ani si ani vom fi impreuna din nou
Primul nostru gand ne va regasi plangand






Emil Boc: "Vom avea o creştere de 1,5%. Nu este mult, dar e o creştere sănătoasă"

Emil Boc: Incepem astazi dezbaterea la cel mai important proiect de lege al anului din cel putin doua perspective. Este proiectul care stabileste cadrul bugetar si al doilea punct de vedere, aduce vesti bune pentru romani. Bugetul pe 2011 este bugetul iesirii din criza si al trecerii pe crestere economica. Dupa doi ani, rezultatele incep sa se concretizeze. Vom avea o crestere de 1,5%. Nu este mult, dar e o crestere sanatoasa.
(sursa: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-8143415-live-text-emil-boc-bugetul-dpe-2011-este-bugetul-iesirii-din-crize-trecerii-crestere-economica.htm)

Simplu - Oficial imi merge bine

20 December 2010

Bugetul pentru anul viitor este un fel de salt cu capul înainte


Iată exemplificarea în realitate:



Domnule prim-ministru Emil Boc, e frig afară! Aveţi grijă ca Bugetul să nu aibă câteva hibe majore, cum ar fi ca până la finele anului să moară toţi contributorii şi să nu mai aveţi de unde aduna bani la buget.
© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.