29 February 2012

Militez pentru dreptul de a alege propria eutanasiere


Solicit o procedură de urgenţă, eventual prin Ordonanţă de Urgenţă, pentru o lege a eutanasierii. Dacă această ţară nu poate asigura fiecărui cetăţean dreptul la o viaţă sub auspiciile demnităţii, ar trebui să asigure, la cerere, o moarte demnă.

Eu am ajuns la capătul răbdării şi solicit statului român eutanasierea.

Dat fiind că în România sinuciderea a ajuns ceva cotidian, sunt convins că acest proiect ar fi susţinut de foarte multă lume. Până la urmă vă este milă de animale dar de oameni nu?

O femeie să nu o atingi nici cu o floare


Domnul Dan Şova a atins-i pe doamna Mihaela Popa cu "o samă de cuvinte". Vă amintiţi vorbele lui Ion Neculce?
O samă de cuvinte ce suntu audzite din om în om, de oameni vechi și bătrâni, și în letopisețǔ nu sunt scrise

Senatorii Mihaela Popa (PDL) si Dan Sova (PSD) au avut un schimb acid de replici intr-o emisiune in direct, simbata seara, la Realitatea TV.

http://www.newsiasi.ro/images/articles/mihaela_popa.jpg
(http://www.newsiasi.ro/eveniment/politica/1261-mihaela-popa-amenintata-la-tv-o-sa-va-calc-in-picioare.html)

Schimb de replici intre senatorii PSD Dan Sova si Mihaela Popa (PDL): "ridicola", "floare blonda". Democrat-liberala sustine ca Sova a amenintat-o ca o va calca in picioare
(http://www.hotnews.ro/stiri-politic-11604555-schimb-replici-intre-senatorii-psd-dan-sova-mihaela-popa-pdl-ridicola-floare-blonda-democrat-liberala-sustine-sova-amenintat-calca-picioare.htm)

“Mihaela Popa minte. Gest tipic pentru propagandiştii PDL”
(http://blog.dansova.ro/?p=448)

Dupa scandalul cu Mihaela Popa, Dan Sova a fost numit purtator de cuvint al PSD
http://www.newsiasi.ro/images/articles/dan_sova.jpg
(http://www.newsiasi.ro/national/politic/1268-dupa-scandalul-cu-mihaela-popa-dan-sova-a-fost-numit-purtator-de-cuvint-al-psd.html)

Senatorul Dan Sova a fost numit purtator de cuvant al PSD
(http://www.hotnews.ro/stiri-politic-11611046-senatorul-dan-sova-fost-numit-purtator-cuvant-psd.htm)

28 februarie 2012
Scrisoare deschisă adresată domnului Victor Ponta,
preşedintele Partidului Social Democrat
Stimate domnule Victor Ponta,
Aţi anunţat public că Dan Şova este noul purtător de cuvânt al Partidul Social
Democrat, fiindu-i recunoscute, probabil, unele veleităţi de comunicator, atât în
interiorul partidului, cât şi în spaţiul public. Constat, astfel, că în PSD,
ameninţarea, bădărănia şi calomnia ajung să fie premiate.
Vă reamintesc faptul că senatorul Dan Şova mi-a adus grave injurii în cadrul
unei recente emisiuni televizate, la care am participat alături de alţi câţiva
invitaţi. Am fost ameninţată de către Dan Şova că mă va "călca în picioare", că
va "afla ceva despre mine", probabil pe modelul "calomniază, calomniază, că tot
rămâne ceva".
Este un episod regretabil, pe care ca femeie, dar şi ca politician, încerc să-l uit
cât mai curând. Faptul că Dan Şova m-a acuzat ulterior că aş minţi este cu atât
mai josnic din partea sa, în aceeaşi măsură ca violenţa verbală în sine.
Ca senator al României, dar şi ca cetăţean responsabil, nu mi-aş putea permite
vreodată să proferez public un neadevăr, mai ales unul care poate fi foarte uşor
verificat – dat fiind faptul că incidentul a avut mai mulţi martori. După cum
puteţi deduce, nu este vorba despre cuvântul meu împotriva cuvântului
senatorului Şova – un studio întreg a fost martor la bădărănia fără margini a
acestuia!
În calitate de politician, toate acţiunile mi le-am construit în virtutea bunului
simţ, a moralităţii şi respectului faţă de ceilalţi. Am sperat întotdeauna ca tânăra
generaţie de politicieni - din care faceţi parte şi dumneavoastră, şi senatorul Dan
Şova - să fie un exemplu pentru o întreagă clasă politică ce încearcă pe mai
departe să se consolideze şi să evolueze în România. Ceea ce s-a întâmplat în
emisiunea la care am făcut referire, dar şi negarea acestei realităţi, atât de către
Dan Şova, cât şi de către dumneavoastră, mă face să cred că acest ideal devine
din ce în ce mai îndepărtat.
Un preşedinte de partid care „acoperă” o astfel de faptă se descalifică pe sine,
dar anulează şi verticalitatea şi moralitatea pe care ar trebui să le aplice în
politica de promovare a tinerilor în partidul pe care îl conduce.
Doresc să vă întreb dacă, în calitate de tată şi de soţ, aţi accepta vreodată, fără
să luaţi nicio atitudine, ca partenera dumneavoastră de viaţă să fie ameninţată,
în orice context – oficial, sau neoficial – că va fi călcată în picioare? Mă întreb
dacă, din această perspectivă, aţi lua sau nu vreo atitudine.
Vă cer, domnule Ponta, să vă informaţi cu privire la agresivitatea şi ameninţările
proferate de Dan Şova şi să luaţi atitudine, public, astfel încât acest personaj să
nu mai aibă ocazia de a se manifesta precum un bătăuş de pe stradă în relaţia
cu adversarii politici sau cu electoratul.
Cu stimă,
Mihaela Popa
senator PDL de Iaşi
(http://www.mihaelapopa.ro/images/Imagini/Scrisoare%20deschisa%20Mihaela%20Popa%20adresata%20lui%20Victor%20Ponta.pdf)

http://media.realitatea.ro/multimedia/image/201202/full/dan_sova_mihaela_popa_99299800.jpg
(http://www.realitatea.net/foto_1213808_dan-sova-neaga-ca-ar-fi-amenintat-o-pe-mihaela-popa_917281.html)

Nu mai au diurnă, dar nici vot în urnă


Cei de la PDL şi-au stricat sloganul "Chiulangii de lux". Astăzi s-a despărţit chiulul de lux şi propaganda şi-a ieşit din flux.

PUNCTUL 10

Notă cuprinzând unele propuneri referitoare la aplicarea dispoziţiilor legale cu privire la deputaţii care nu şi-au înregistrat prezenţa şi nu şi-au motivat absenţele de la şedinţele în plen şi ale comisiilor parlamentare ale Camerei Deputaţilor din luna februarie 2012, precum şi la punerea în aplicare a hotărârilor Biroului permanent de sancţionare a unor deputaţi

Doamna Roberta Alma Anastase:

Ce facem cu această notă?

Să se justifice la începutul lunii.

Domnul Mircea Duşa:

Doamna preşedinte, a apărut acolo un termen, procedură specială. Nu ştiu de unde a apărut. Procedura este una normală, veţi aplica articolul 30 din lege la cei care au lipsit li se va diminua indemnizaţia, nu primesc diurna aceea de şedinţă, dar procedura este una normală. Este ceva urgent?

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu, categoric nu.

Domnul Gheorghe Barbu:

Mergem pe procedura normală. La Senat nu se dau diurnele.

Doamna Roberta Alma Anastase:

La fel şi la noi.

Domnul Mircea Duşa:

Dar este normal, dacă n-au participat la şedinţă...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Este firesc să nu primească diurna.

Domnule secretar general, noi ne bazăm pe pontaj.

Domnul Mircea Duşa:

Ne bazăm pe pontaj, pe semnătura aceea.

Domnul Mircea–Nicu Toader:

Pentru zilele nesemnate trebuie să fie o motivaţie, o aprobare a cuiva.

Domnul Gheorghe Barbu:

Şi pentru cei 8 deputaţi sancţionaţi, cum procedăm?

Doamna Roberta Alma Anastase:

De principiu, rămânem pe acest mesaj foarte clar că se taie indemnizaţiile.

Domnul Gheorghe Barbu:

Şi indemnizaţiile şi diurnele.

Dumneavoastră, domnule Toader, spuneţi data de 29, deci mâine. PSD?

Doamna Roberta Alma Anastase:

Deci, 29 domnule Barbu.

(http://www.cdep.ro/bp/docs/steno578.htm)

Pontaţi, pontaţi, de sunteţi speriaţi!

http://www.my-hospitality.com/wp-content/uploads/2009/12/clocking-in-machine.jpg
(http://www.my-hospitality.com/wp-content/uploads/2009/12/)

Eiiiii, politicieni vor fi vegheaţi pe la prezenţa la votul final. Iată şi ştirea:
"Am decis, ieri, în Biroul Permanent, care diurnă să le fie tăiată pe toate zilele. (...) În măsura în care nu au semnat şi nu au participat la vot, atunci li se taie această indemnizaţie. Dacă au semnat, dar nu au participat la vot - asta se probează prin participarea la vot. Se taie şi în acest caz, categoric", a spus Anastase.

roberta anastase
Foto: Karina Knapek / Intact Images


"Se întâmplă în fiecare lună ca aceste dirune să fie tăiate dacă nu eşti prezent la plen. E o chestie logică. Avem o procedură simplă care se repetă lună de lună: tuturor celor absenţi li se taie diurna pe ziua respectivă", a spus Anastase.

"Dacă liderii de grup motivează, nu se mai taie. Să vedem că îşi asumă acest lucru. Regulamentar, trebuie să aibă o motivare de genul stare medicală proastă", a spus Anastase.

"Ce poţi să donezi dacă tu nu ai muncit pentru banii respectivi? Donezi banii pentru care ai muncit, nu banii pentru care nu ai muncit", a spus Anastase.
(http://www.jurnalul.ro/politica/indemnizatii-taiate-parlamentari-opozitie-anastase-605667.htm)
Pontaţi, pontaţi, să fiţi remuneraţi!

Maşinăria de vot a PDL funcţionează perfect pentru că e unsă bine cu voturi repetate, tăierea microfonului deputaţilor din Opoziţie, prelungirea şedinţelor peste termenul-limită atunci când majoritatea îi aparţine, suspendarea şedinţelor, atunci când Opoz
Foto: Karina Knapek / Jurnalul Naţional
(http://www.jurnalul.ro/special/pdl-face-legea-n-parlament-550430.htm)

Pontat, votat... şi-apoi la donat.


http://www.evz.ro/typo3temp/pics/02pdl_RzV_91111201e9.jpg
(http://www.evz.ro/detalii/stiri/psd-si-pnl-isi-fac-propriul-birou-permanent-la-camera-deputatilor-913462.html)

Parlamentari votaţi!... De vreţi să mâncaţi...

http://colectii.toateblogurile.ro/files/Babarunca-Piep-poi.jpg
(http://colectii.toateblogurile.ro/2010/08/22/agrementul-interzis/)

Parlamentare, urcă scara...
Că nu pontează domnişoara...


http://colectii.toateblogurile.ro/files/prostituate-semn.jpg
(http://colectii.toateblogurile.ro/2010/08/22/agrementul-interzis/)


Am mai scris câteva strigături pe care doamna Anastase ar putea să le strige celor de la USL... ca să nu-şi iasă din mână.

Aş vrea un răspuns de la doamna Anastase, de ce a fost nevoie de o şedinţă de Birou pentru ca, după mai mult de 20 de ani de funcţionare a Parlamentului să se ajungă la concluzia că cei care nu vin la parlament nu primesc bani? Eu nu pot decât să înţeleg că până acum parlamentarii au primit bani.

Cristian Diaconescu, o mişcare inspirată pentru externe


Iată că România are reacţii de ţară europeană şi ţările europene (anumite ţări europene) nu. Domnul Cristian Diaconescu, ministrul de externe al României, a luat o poziţie verticală în apărarea românilor din Timoc. Exact aşa trebuie să reacţionăm. Suntem o ţară din UE egală cu orice altă ţară. În primă fază m-am gândit la modul "ce avem noi tocmai cu Serbia", tocmai ţara cu care avem atâtea legături istorice, apoi, când am aflat motivele pentru care România s-a împotrivit aderării Serbiei la UE nu am putut decât să-i dau dreptate domnului Diaconescu. Iată ştirea reflectată de mai multe publicaţii:
Romania joaca dur cu Serbia - Diaconescu: Partenerii sa se obisnuiasca cu o Romanie activa
http://tb.ziareromania.ro/-b-Romania-joaca-dur-cu-Serbia--b----Diaconescu--Partenerii-sa-se-obisnuiasca-cu-o-Romanie-activa/0ef11104798d011b9a/240/0/1/70/-b-Romania-joaca-dur-cu-Serbia--b----Diaconescu--Partenerii-sa-se-obisnuiasca-cu-o-Romanie-activa.jpg
(http://www.ziare.com/cristian-diaconescu/ministru-externe/romania-joaca-dur-cu-serbia-diaconescu-partenerii-sa-se-obisnuiasca-cu-o-romanie-activa-1153366)

Cristian Diaconescu, preocupat de soarta românilor timoceni
http://www.ministerul-funny.ro//news_up/2738/large/2738.jpg
(http://www.politic-tv.ro/stiri-in/2738-cristian-diaconescu-preocupat-de-soarta-romanilor-timoceni.html)

Romania a blocat traseul Serbiei catre UE din cauza romanilor din Valea Timocului
http://www.enational.ro/wp-content/uploads/2012/02/romania-ue-300x197.jpg
(http://www.enational.ro/online-actualitate/romania-a-blocat-traseul-serbiei-catre-ue-din-cauza-romanilor-din-valea-timocului-132942.html/)

http://www.tv-net.ro/phpThumb.php?src=particles/433_doi.jpeg&w=800&h=500&f=jpg

"Partenerii nostri trebuie sa se obisnuiasca cu o Romanie ceva mai activa si mai implicata atunci cand e vorba de protejarea valorilor sale", a spus seful diplomatiei romane, la Romania TV, precizand ca decizia de marti a fost luata pentru ca se doresc mai multe garantii pentru drepturile minoritatii romanesti din Valea Timocului.

"Nu se pune problema unei blocari, deja s-a luat decizia de recunoastere de aderare a Serbiei la UE. (...) A fost o discutie destul de prelungita pentru ca asa cum Romania a fost supusa unei monitorizari la aderare a fost si Serbia. Pana la consiliu urmeaza ca intre Romania si Serbia sa fie semnat un tratat pentru protectia minoritatilor, dar si Comisia se va implica cu o monitorizare pe parcursul lui 2012", a adaugat Diaconescu.
(http://www.tv-net.ro/Stiri-Cristian-Diaconescu-Deja-s-a-luat-decizia-de-recunoastere-de-aderare-a-Serbiei-la-UE+21034)
Iată CV-ul domnului Cristian Diaconescu.

http://www.gov.ro/upload/articles/57/cristian-diaconescu.jpg

Data şi locul naşterii: 2 Iulie 1959, Bucureşti
Starea civilă: căsătorit, un copil

STUDII:
1978 - 1983 - Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti;
1992: cursuri de specializare în măsuri de creştere a încrederii şi securităţii în Europa la Centrul pentru Prevenirea Conflictelor.

ACTIVITATE PROFESIONALĂ
ACTIVITATE DIPLOMATICĂ
- februarie 2012 - ministrul Afacerilor Externe;
- decembrie 2008 - octombrie 2009 – ministrul Afacerilor Externe;
- ianuarie - martie 2004 - secretar de stat pentru afaceri europene la MAE;
- decembrie 2000 - ianuarie 2004 - secretar de stat pentru afaceri bilaterale la MAE şi negociator şef pentru Tratatul privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, pentru Tratatul Politic de bază între România şi Federaţia Rusă şi pentru Legea maghiarilor din statele vecine Ungariei;
- mai - decembrie 2000 - secretar general adjunct al Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN) şi ambasador en pied la această organizaţie;
- 1998 – 2000 - director general al Direcţiei Generale Afaceri Juridice şi Consulare a MAE;
În această calitate, a fost negociator şef pentru tratatele şi acordurile bilaterale privind regimul frontierelor, protecţia minorităţilor şi readmisia, precum şi pentru măsurile de creştere a încrederii şi securităţii în Europa. Totodată, a condus delegaţiile României la reuniunile privind dimensiunea umană a OSCE, la Comisia pentru Drepturile Omului de la Geneva, la Comisia Dunării
- 1996-1998 - Direcţia OSCE din MAE, al cărei şef a devenit în 1997;
- 1995 – 1996 - diplomat la Misiunea Permanentă a României pe lângă Organizaţiile Internaţionale cu Sediul la Viena şi adjunct al şefului misiunii pentru domeniul politico-militar şi de securitate al OSCE;
- 1993 – 1995 - coordonator secţia de cooperare în domeniul politico-militar al OSCE din MAE;
- 1990 – 1993 – MAE, Direcţia CSCE şi Cooperare Regională.

ÎN GUVERNUL ROMÂNIEI
- martie - decembrie 2004: ministrul Justiţiei.

ÎN PARLAMENTUL ROMÂNIEI
- 2011 - vicepreşedinte al Senatului;
- mai 2010 – în prezent - preşedinte de onoare al Uniunii Naţionale pentru Progresul României;
- 2008: senator într-o circumscripţie din Bucureşti. Activitatea sa parlamentară s-a concentrat pe domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, precum şi al politicii externe;
- 2004: senator, reprezentant al judeţului Constanţa din partea Partidului Social Democrat.

ACTIVITATE ACADEMICĂ
- 2004 - lector la Catedra de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene a Universităţii Spiru Haret;
- 1998-2000 - profesor la Institutul de Drept şi Relaţii Internaţionale;
- 1997 - a predat cursuri cu privire la cooperarea europeană şi euroatlantică în domeniul securităţii la Colegiul Naţional de Apărare ;
- 1993 - lector la Catedra de Drept Internaţional Public a Universităţii Hyperion;
Este membru fondator al Colegiului Naţional de Apărare.

ALTELE
1989-1990 - inspector la Ministerul Justiţiei;
1985-1989 – judecător la Tribunalul Bucureşti;
1983-1985 - judecător la Judecătoria Ilfov.
(http://www.gov.ro/cristian-diaconescu__l1a57.html)

Domnul Titus Corlăţean susţine acţiunea domnului Cristian Diaconescu, cu amendamentul că poziţia României trebuia exprimată cu un avertisment prealabil.
http://www.rfi.ro/sites/default/files/imagecache/article-page/articol/2012/02/29/corlatean-pozitia-romaniei-privind-serbia-corecta-fond-trebuia-comunicare-mai-buna.jpg
Titus Corlăţean apreciază că poziţia României privind Serbia "este corectă pe fond. România a susţinut şi susţine în continuare foarte serios şi foarte ferm obţinerea candidaturii la Uniunea Europeană şi viitoarea calitate de membru a UE pentru Serbia, în condiţiile în care însă această ţară respectă între altele criteriile politice de aderare, ceea ce înseamnă şi criteriul protecţiei minorităţilor naţionale, în special românii din Serbia, indiferent de numele sub care sunt cunoscuţi, români sau vlahi".
(http://www.rfi.ro/articol/stiri/politica/corlatean-pozitia-romaniei-privind-serbia-e-corecta-fond-dar-trebuia-o)
Iată însă cu Suedia, o ţară cu tradiţie europeană, de la care ai avea pretenţii, nu-i aşa, să asculte ce are de spus România cu urechea larg deschisă, nu are deloc o reacţie principială şi universal consensuală.
Ministrul de externe al Suediei, Carl Bildt
"Nu este foarte demn atunci când ţări ridică chestiuni fără legătură în timp ce încercăm să facem Serbia şi Kosovo să progreseze. Lipsă de spirit european", a scris oficialul suedez.
(http://www.realitatea.net/ministrul-suedez-de-externe-a-criticat-pozitia-romaniei-privind-serbia_918079.html)
Eu susţin poziţia domnului Cristian Diaconescu. Îmi aduc aminte cât de importantă a fost problema minorităţilor când România a aderat. Nu are de ce să vină domnul Carl Bildt să spună că minorităţile nu sunt o problemă europeană şi că votul unanim nu mai convine şi ar trebui să trecem la votul majoritar. Domnule Nils Daniel Carl Bildt, aţi mediator în conflictul din Balcani din fosta Iugoslavie... Despre români nu aţi auzit nimic pe unde aţi fost?

UPDATE:

MAE...

Semnarea Protocolului Comisiei Mixte privind minorităţile naţionale cu Serbia

Comunicat de presă
Data:
02.03.2012

La 1 martie 2012, la Bruxelles, a fost semnat, de catre Reprezentanţii Permanenţi ai României şi Serbiei la UE, Protocolul celei de-a doua sesiuni a Comisiei Mixte Interguvernamentale între România şi Republica Serbia privind minorităţile naţionale.

Semnarea acestui Protocol este rezultatul demersurilor repetate şi insistente ale României pentru stipularea unor măsuri concrete de protejare a drepturilor şi identităţii persoanelor aparţinând minorităţii române din Republica Serbia, inclusiv a persoanelor aparţinând acestei minorităţi din Valea Timocului. Cu toate că întâlnirea plenară a Comisiei Mixte a avut loc în luna mai 2011, Protocolul nu a putut fi convenit până în seara zilei de 29 februarie 2012, chiar dacă reprezentanţi ai celor două delegaţii s-au întâlnit de mai multe ori în a doua parte a anului 2011, inclusiv în lunile octombrie şi noiembrie. Protocolul semnat la 1 martie 2012 de Reprezentanţii Permanenţi ai României şi Serbiei la UE este primul Protocol al Comisiei Mixte care tratează pe fond problematica minorităţii române din Serbia, respectiv a minorităţii sârbe din România.

El conţine angajamente concrete în vederea protejării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, care variază de la reprezentarea parlamentară a minorităţilor, la autorizaţiile de construire a unor biserici sau asigurare a dreptului la educaţie în limba maternă. Trebuie menţionat ca Protocolul precizează expres asumarea de către Serbia a conexiunii dintre aderarea la UE a acestui stat şi criteriile politice de aderare de la Copenhaga, care includ şi protecţia minorităţilor naţionale. Astfel se prevede că Republica Serbia, în procesul de aderare la UE, se angajează să respecte şi să aplice criteriile politice de la Copenhaga, inclusiv în ce priveşte protecţia minorităţilor aparţinând minorităţilor naţionale, în conformitate cu instrumentele internaţionale regionale şi bilaterale relevante pe care le-a ratificat.

Foarte important, părţile au fost de acord să includă recomandări destinate ameliorării situaţiei minorităţii române de pe tot teritoriul Serbiei, inclusiv recomandări direcţionate, în mod clar, pentru îmbunătăţirea situaţiei persoanelor aparţinând minorităţii române din Timoc (Serbia de Est), cum ar fi necesitatea asigurării posibilităţii de utilizare a limbii române în mod curent în Timoc sau îndreptarea deficienţelor înregistrate în ceea ce priveşte accesul la mijloacele de informare mass-media în limba română în Timoc (Serbia de Est), angajarea în administraţie, problematica proprietăţilor comunităţii române.

O prevedere importantă a Protocolului Comisiei se referă la recomandarea către partea sârbă de a lua măsuri pentru a asigura accesul persoanelor aparţinând minorităţii române din Serbia de Est (Timoc) la serviciul religios în limba maternă. Acest drept este menţionat în Protocol prin raportare directă şi explicită la standardele europene privind drepturile omului, care prevalează asupra cadrului legislativ intern.

La fel de important, Protocolul conţine referiri exprese la interzicerea demersurilor de afectare a identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, subliniind importanţa auto-identificării libere, fără nicio interferenţă, şi precizând în mod expres că autorităţile sârbe au obligaţia de a aplica recomandările formulate de Comisia Mixtă, precum şi prevederile Acordului din 2002, asupra întregului teritoriu al Republicii Serbia, aşadar inclusiv în Timoc.

Semnarea Protocolului răspunde intereselor legitime ale persoanelor aparţinând minorităţii române din Serbia, inclusiv prin faptul că abordează problematica reprezentării directe a minorităţii române în Parlamentul Republicii Serbia.

Protocolul are efecte benefice şi în ceea ce priveşte minoritatea sârbă din România. Părţile au agreat, de exemplu, prevederi concrete referitoare la asigurarea dreptului la educaţie în limba maternă chiar şi în condiţiile scăderii numărului persoanelor care aparţin minorităţii sârbe.


Informaţii suplimentare

Comisia Mixtă a fost înfiinţată prin Acordul între Guvernul României şi Guvernul Federal al Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale, semnat la Belgrad la 4 noiembrie 2002 şi intrat în vigoare la 12 iulie 2004. Comisia Mixtă face recomandări pentru fiecare dintre cele două Guverne, respectiv recomandări comune, privind măsurile necesare în vederea exercitării drepturilor membrilor minorităţilor naţionale şi a protecţiei identităţii acestora (art. 11 din Acord).

Comisia Mixtă ar trebui să se reunească cel puţin odată pe an. Conform textului Acordului, prima reuniune a Comisiei Mixte ar fi trebuit să aibă loc în ianuarie 2005, dar această primă sesiune a putut fi convenită cu partea sârbă şi organizată numai în noiembrie 2009, în urma demersurilor repetate şi insistente ale părţii române. În consecinţă, Comisia Mixtă s-a reunit în plen până în prezent doar de doua ori: în noiembrie 2009 şi în mai 2011.

(http://www.mae.ro/node/12373)

27 February 2012

Nişte cifre pe care le căutam de mult timp


http://www.dvorak.org/blog/wp-content/uploads/2010/10/jobs.jpg
(http://www.dvorak.org/blog/2010/10/05/are-we-doomed-to-having-an-underclass-of-permanently-unemployed/)

https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhEZZHzonlo13noDW0fxI2om2SAhMD57u_6mkSuCG8-0TuKGD11ElnI1qFI5S597MW3_CidgsZ8gVJU-N2AisD1FjZY5CNukz6hLE_3-CzRjtF8a9zehY1nOsQSkv_wxPrz0OPhGWthuZs/s400/unemployed.bmp
(http://muscatconfidential.blogspot.com/2008/12/oman-reduces-oil-price-assuption-for.html)
Sper să reflecte şi adevărul. Sunt destul de încrezător pentru că cifrele vin din spusele doamnei Andreea Paul Vass... şi dacă nici domnia sa nu are acces la cifre, ce să mai vorbim noi, muritorii de rând. Iată cifrele:
· Cati angajati sunt in sistemul bugetar?
1.072.473 persoane la 31 ianuarie 2011
· Cati angajati sunt in sistemul privat?
3.771.046 persoane la 31 ianuarie 2011 + 132.511 persoane atât în sectorul privat, cât şi în cel de stat
· Cate persoane beneficiaza de ajutorul de somaj?
191.969 persoane beneficiari de indemnizaţie de şomaj, la sfârşitul lunii ianuarie 2012 (conform ANOFM)
· Cate persoane iau indemnizatia de mama?
177.000 persoane, decembrie 2011
· Cate persoane sunt care nu au un loc de munca si nu beneficiaza de ajutorul de somaj?
281.600 şomeri neindemnizaţi la sfârşitul lunii ianuarie 2012 (conform ANOFM).
· Cati copii prescolari avem care nu au ajuns la ani pentru a merge la scoala?
1.506.829 copii cu vârsta între 0-6 ani inclusiv în iulie 2010 (conform ultimelor date disponibile).
· Cati pensionari sunt?
5.374.808 persoane în ianuarie 2012 (pensionari de asigurări sociale de stat şi agricultori)
(http://www.andreeavass.ro/blog/2012/02/in-romania-se-inregistreaza-cea-mai-mica-pondere-a-taxelor-in-pretul-benzinei-de-54-si-a-7-a-cea-mai-mica-pondere-a-taxelor-in-pretul-motorinei-de-56-in-ue-27/#comment-30082)
http://immigrationimpact.com/wp-content/uploads/2009/02/unemployed.jpg
(http://immigrationimpact.com/2009/02/05/economic-recovery-everify-stimulus-package-immigration/)

http://damnitkage.com/wp-content/uploads/2010/06/crowd.jpg
(http://damnitkage.com/tag/unemployed/)

Să facem o mică socoteală de milioane. Pun mai mult, să nu pierd timpul cu "rotunjimile" milioanelor...
5,4 + 1,5 + 0,3 + 0,2 + 0,2 + 3,9 + 1 = 12,5

Deci 6,6 milioane, până la 19,1 milioane, sunt tineri cu vârsta cuprinsă între 6 ani şi 18 ani, până să intre în şomaj... sau aşa ceva.

Recunosc că estimarea mea realtivă la câte persoane nu au un loc de muncă şi nu beneficiază de ajutorul de şomaj este de peste un milion de persoane, poate şi peste două. Nici trei milioane nu aş fi prea mirat dacă mi s-ar spune că sunt.

Dacă măcar 10% din ceea ce spune Deputatul PSD Ion Stan este purul adevăr, atunci puşcăriile vor fi pline


Eu nu pot să spun că sunt surprins de ceea ce spune domnul Deputat Ion Stan, un deputat nu prea vizibil al PSD, sunt însă surprins că un deputat spune astfel de lucruri. Eu bănuiesc astfel de lucruri de mai mulţi ani de zile, nu am însă nici cea mai mică dovadă (nici nu e treaba mea să strâng dovezi, dar SRI-ul ar trebui să ne apere, că acesta este rostul lui...). Iată ştirea:
Deputatul PSD Ion Stan susţine că lideri de la vârful guvernării au falsificat datele economice ale ţării, astfel încât România să fie nevoită să se împrumute de la FMI, relatează România TV. Într-o declaraţie politică, depusă la Camera Deputaţilor şi intitulată "Asasinii economici ai României. Ce-i (Cine-i) leagă pe Traian Băsescu, Jeffrey Franks, Sorin Blejnar şi «blonda lui Boc»?", Stan acuză planurile de "asasinare economică" a României.
Ion Stan acuză FMI de malversaţiuni financiare
Ion Stan acuză FMI de malversaţiuni financiare
Foto: evz.ro
"Puterea de la Bucureşti este cel puţin complice la o manoperă sistemică de falsificare a indicatorilor macroeconomici, care a împins la decizii politice greşite, ale căror efecte sunt trădarea de ţară, în varianta subminării economice şi a ştirbirii suveranităţii şi independenţei politice, urmare a aservirii faţă de organizaţii străine", a afirmat deputatul Ion Stan, membru al comisiei parlamentare de control al Serviciului Român de Informaţii, într-o declaraţie politică, depusă la Camera Deputaţilor.
(ştirea completă pe... http://www.rtv.net/un-deputat-psd-acuza-puterea-a-falsificat-datele-economice-ca-sa-justifice-imprumuturile-de-la-fmi_18020.html)
Cine este dl. Ion Stan? Domnia sa este deputat de Dâmboviţa.

Ion STAN
Curriculum Vitae

http://www.cdep.ro/parlamentari/l2008/mari/Stan_Ion.jpg

Date biografice

  • Data şi locul naşterii: 13.08.1955, Nucet, Jud.Dâmboviţa
  • Stare civilă: căsătorit 2 copii
Studii şi specializări

  • 1971 - 1975: Elev - Liceul Nucet, Jud.Dâmboviţa
  • 1978 - 1982: Student - ASE Bucureşti - Facultatea de Comerţ
  • 1984: Curs postuniversitar în cadrul ASE Bucureşti - Specializarea Marketing
  • 2002: Absolvent al Colegiului Superior de Siguranţă Naţională din cadrul Academiei Naţionale de Informaţii, Bucureşti
  • 2003: Absolvent al Colegiului Naţional de Apărare din cadrul Academiei Militare, Bucureşti
Activitate profesională

  • 1982 - 1996: Economist la ICSMA Târgovişte şi UJECOOP Dâmboviţa
  • 1996: Prefect al judeţului Dâmboviţa
  • 1997 - 2000: Director la S.C. ALIM Târgovişte
  • 2000 - prezent: Deputat în Parlamentul României
Funcţii, activităţi într-un partid politic

  • 1996 - Prezent: Preşedinte Organizaţia PSD Dâmboviţa
  • 2006 - Prezent: Vicepreşedinte al Partidului Social Democrat
Funcţii, activităţi parlamentare anterioare

  • Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI
    • 2000 - 2004: Preşedinte
    • 2004 - 2008: Secretar
Distincţii, decoraţii

  • Serviciul Credincios în grad de Cavaler acordat de Preşedintele României în 2004
  • Crucea patriarhală acordată de Sfântul Sinod al BOR
(http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=278&cam=2&leg=2008&pag=0&idl=1)

Dacă sursa acestei informări este chiar SRI, cred că ar trebui să-l luăm în serios pe domnul Stan şi să silim autorităţile să ne ofere un răspuns clar.

UPDATE:
Doamna Paul Vass a comentat relativ la cele spuse mai sus:
Andreea Paul says:

Politicianisme. Daca fiecare si-ar face curatenie in propria ograda politica, fata decidentilor ar fi mult mai senina.



(http://www.gov.ro/content-gallery__a114657l1.html)

26 February 2012

Preview ACTA


Iată că în Germania lucrurile încep să fie transparente şi înainte de intrarea acordului ACTA în vigoare, putem vorbi despre un preview la nivel local pentru ce va însemna ACTA la nivel mondial. Gândiţi-vă că în scurt timp cineva va urmări cu atenţie tot ce scrieţi şi, la anumite cuvinte pe care le spuneţi dezinvolt sau în glumă, lucrurile se vor dezvolta foarte mult. Ne amintim cu toţi cazul Dan Diaconescu când procurorii îi tot cereau să admită că televizoarele cu plasmă despre care vorbea pe telefonul personal cu nu ştiu cine sunt milioane de euro sau hectare de pământ...

Iată experienţa prin care a trecut domnul Dani Rockhoff.
Corespondenta electronica intrata sub „furia controlului“ serviciilor secrete germane

Ce ar fi ca preşedintele Traian Băsescu să candideze pentru Primăria Capitalei?


S-a construit un pic de mister asupra candidatului PDL pentru primăria capitalei. O fiiiii... sau o fiiiiii... de ce nu chiar preşedintele Traian Băsescu, că tot ne pregăteşte domnul Lăzărescu cu vestea demisiei sale. Mai e şi discursul în Parlament anunţat de preşedinte, şi acesta uşor secret, care ar putea anunţa chiar demisia preşedintelui... Ar fi o lovitură de imagine menită să reabiliteze PDL-ul pentru alegerile din toamnă, ba domnul Băsescu ar beneficia şi de şansa de a demonstra ca încă este în deplinătatea forţelor politice.

Iată ştirea după ştire:

Elena Udrea a declarat sâmbătă că PDL a fixat candidaţii pentru alegerile locale din Bucureşti, urmând ca ei să fie anunţaţi cât de curând.
"Ne-am fixat candidaţii la toate sectoarele la Bucureşti. O să-i anunţăm în perioada următoare cu o strategie potrivită. Suntem la finalul evaluării şi sunt convinsă că PDL la Bucureşti va face o surpriză frumoasă, pentru că nu doar avem în acest moment două sectoare în care deţinem primăria, dar avem mari şanse să mai câştigăm încă un sector", a spus vicepreşedintele PDL.
Întrebată despre faptul că mai mulţi lideri democrat-liberali susţin că preşedintele PDL, Emil Boc, ar trebui să participe la alegerile pentru Primăria municipiului Cluj-Napoca, pentru că ar avea cele mai multe şanse, Udrea a răspuns: "Sunt convinsă că Emil Boc, preşedintele partidului, are toate şansele să câştige Primăria Clujului. Ar câştiga dacă ar candida, dar este o opţiune a dânsului şi dacă decide să meargă acolo sau nu, cred că trebuie să ne spună Emil Boc".

(AGERPRES - http://www.agerpres.ro/media/index.php/politic/item/107969-Elena-Udrea-PDL-a-fixat-candidatii-pentru-Bucuresti.html)

Preşedintele PNG, George Becali, a declarat sâmbătă că partidul său va susţine candidatul PDL pentru fotoliul de primar general al Bucureştiului, deoarece a decis să se alieze cu democrat-liberalii în Capitală.
"Am intrat deja într-o coaliţie la Capitală cu organizaţia PDL Bucureşti. Dacă este surpriză, şi aşa au hotărât aliaţii mei, nu pot să spun. Nu mai pot să fiu chiar Becali pe care îl ştiaţi până acum, pentru că nu mai sunt eu comandantul", a afirmat Becali, la sediul PDL Bucureşti, unde a avut o întâlnire cu vicepreşedintele PDL Elena Udrea.

Liderul PNG a susţinut că el ştie deja cine va fi candidatul PDL la Primăria Capitalei, dar că este o altă persoană decât cea dorită de el.

"Eu ştiu cine este. Eu am avut o altă opţiune, tot din PDL (...). Eu vă pot spune ce opţiune am avut eu. (...) Opţiunea mea a fost Negoiţă (Liviu, primarul sectorului 3 - n.r.), dar se pare că este o persoană care stă mai bine în sondaje decât Negoiţă. Este membru PDL, chiar un membru marcant", a spus Becali.

(AGERPRES - http://www.agerpres.ro/media/index.php/politic/item/107963-Becali-PNG-sustine-candidatul-PDL-la-PMB.html)

Vă întrebaţi care este reacţia fanilor PDL la alierea cu PNG-ul pentru primăria capitalei?
Frank Zapa[King] a scris pe 25 Februarie 2012, 09:27 pm
De cite ori am ocazia,voi spune ,ferm si hotarit-TOTI CEI CARE TRAIESC IN UMBRA LUI DAN VOICULESCU,si fug mincind pamintul de cite ori acesta,TURNATORUL SI PRADUITORUL FELIX-le ordona sa stea in genunchi,la intrare ,in fata portii de la grivco-sunt cei mai ticalosi cetetanin romani.
Lista incepe cu TANDEMUL PONTA-ANTENESCU.
Asadar pot accepta,pe oricine,care nu are legatura cu BALONATUL DAN VOICULESCU,MARELE PROFESOR SI SPECIALIST IN FENOMENUL CUNOSCUT IN MEDICINA -CA FLATULENTA CONTINUA-
Este foarte clar,ca GIGI BECALII,este un individ ,PARFUM ‘ pe linga cei doi clovni,care stau in genunchi in fata BOSULUI DE LA GRIVCO.
Daca pina in 2009,SORIN OVIDIU VINTYU ERA STAPINUL LOR,DE LA ARESTAREA LUI,AU FOST ADOPTATI DE VOICULESCU.

Frank Zapa[King] a scris pe 25 Februarie 2012, 08:18 pm
Incep sa ofer si raspunsuri,asa cum mi se pare firesc.
Bibliotecaru,nu stiu de ce,dar,am asa o vaga senzatie ca textul meu in care vorbeam de MARXISMUL DE CATIFEA SI BURGHEZIA ROSIE ,ti-a cazut greu la stomac,pt ca nu-i asa,tu ca individ esti un produs,S.T.A.S.-al spocietatii romanesti,un produs care are aerul celui mai ridicol provincial,care nu cred ca a mers mai departe de captul liniei de tranvai..4………….
Este atit de vizibil acest handicap,incit un intelectual socialisat venit din franta ori germania,n-ar ezita o secunda sa-ti agate de git eticheta-INDIVID IMBIBAT DE COMUNISM,punct.
Acum,referitor la numarul de firme din romania,asa pt cultura ta generala,la sfirsitul lunii ianuarie,mai exact la data de 23 ianuarie,in Rom. erau mult peste 700.000 de mii de firme,sigur numarul lor oscilind in permanenta,de aceea am spus si scris aprox 800.000 de mii.
Bon,acum cite ceva despre DL GIGI BECALII dar mai ales despre FIUL GENERALULUI DE SECURITATE OPRESCU-ADICA SORIN OPRESCU-
Si el reprezinta un model-MODELUL DE BEIZADEA DIN ANII 70,CARE ASTAZI A AJUNS LA VIRSTA MATURITATII SPRE BATRINETE.
Este excrocul perfect,farsorul grosolan,MITOMANUL PERFECT,asadar o adevarata pacoste pt cei care stau in vecinatatea lui.
Asadar trecind peste defectele cu carul pe care GIGI BECALI LE ARE-il adopt mult mai usor,decit accept sa-l vad doar pe acest FANFARON DE MITIC DEZAGREABIL,HOT SI PUNGAS CUM ESTE OPRESCU.
(http://www.elenaudrea.ro/despre-vulgaritate-si-prostie-sau-cand-politica-e-doar-tupeu-si-superficialitate.html)
Cât de natural se adaptează astfel de oameni la orice face "Partidul". Aş râde, dar nu e de râs.

http://www.searchlores.org/images/stupid02.gif
(http://www.searchlores.org/realicra/basiclawsofhumanstupidity.htm)


Ascultaţi până la final acest comentariu şi veţi vede că manelele sunt instrumentul mamei Omida care ne spune ce va fi înainte ca de chiar ei a şti.

Gheorghe Florescu - Comentariu Pumnii mei minte nu are

25 February 2012

BOR citit invers este ROB


Sigur, Biserica Ortodoxă Română nu are nici o treabă cu robia, dimpotrivă, credincioşii sunt robii lui Dumnezeu deci şi ai Bisericii Ortodoxe. Recomandam acum câteva zile un articol, De ce e Biserica Ortodoxa Romana muta? Ei bine, iată că BOR, prin vocea autorizată a primului păstor de oiţe ortodoxe, îşi dovedeşte, încă o dată, mercantilismul. Iată ştirea:
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Daniel, consideră că mănăstirile nu sunt suficient ajutate, pentru ca ele să poată ajuta şi mai mult mulţimea credincioşilor pelerini, a oamenilor săraci, dezorientaţi, deznădăjduiţi.


"Adesea ne lăudăm cu mănăstirile în ţară şi în străinătate, dar aceste mănăstiri nu sunt suficient de ajutate astăzi pentru ca ele să poată ajuta şi mai mult mulţimea credincioşilor pelerini, a oamenilor săraci, dezorientaţi, deznădăjduiţi. Deci, lucrarea noastră misionară este menţinerea credinţei drepte, mărturie adusă prin cuvânt şi faptă şi ajutorarea celor care sunt mai neajutoraţi decât noi", a spus înaltul ierarh, citat de Agenţia Basilica a Patriarhiei Române.

Patriarhul consideră că trebuie întărită frăţietatea monahală, cooperarea dintre mănăstiri, dar şi legătura mănăstirilor şi a schiturilor cu centrul eparhial.
(mai multe pe http://www.agerpres.ro/media/index.php/cultura/item/107909-Patriarhul-Daniel-Manastirile-nu-sunt-suficient-ajutate-pentru-ca-ele-sa-poata-ajuta-mai-mult.html)
Cu alte cuvinte BOR este mută pentru că nu are bani să vorbească.

24 February 2012

Am atins un moment al penibilului sublim: "Toţi copiii vor merge la şcoală"


Trăim vremuri în care lucruri simple, cum ar fi ceva de mâncare în fiecare zi, apa potabilă, canalizare, aer cu puţin oxigen în el cât să poţi respira şi să nu mori sufocat, pâine în magazinul de pâine şi copii care merg la şcoală sunt... măreţe împliniri.

Cum poţi să te numeşti cumva guvernant al României şi să rosteşti public mesajul "Toţi copiii vor merge la şcoală"? Copii mergeau la şcoală şi pe vremea războiului, dar iată, în România anului 2012 mersul copiilor la şcoală este o problemă.

Iată ştirea:
"Doresc să spun foarte clar că toţi copiii vor merge la şcoală. Nu o să avem copii care, din diverse motive, nu or să aibă acces la educaţie", a spus ministrul Baba.

(...)

"Nu sunt necesare modificări în ceea ce priveşte acest ordin, în timpul discuţiei s-au clarificat două din principiile care au stârnit multă emoţie în ultima perioadă şi care au fost considerate, la nivelul opiniei publice, în anumite situaţii, cel puţin neclare. Este vorba de dreptul părinţilor de a-şi înscrie copiii în orice şcoală doresc. Şi înscrierea copiilor se face fără nicio evaluare şcolară prealabilă", a spus Suciu.
(ştirea pe larg... http://www.agerpres.ro/media/index.php/politic/item/107854-Catalin-Baba-Toti-copiii-vor-avea-acces-la-educatie.html)
Dacă vreţi să ştiţi cine este domnul Baba, vă ofer CV-ul domniei sale:

http://www.politicaromaneasca.ro/files/fisiere/cv-catalin-ovidiu-baba.pdf


Dacă însă aveţi un pic de lene să citiţi cele patru pagini, am şi un fişier video al fratelui meu de blogging Darius Groza. Iaca filmuleţul:

Catalin Baba, pentru jeg.ro

(http://www.trilulilu.ro/video-blog/catalin-baba-pentru-jeg-ro)

Avem şi ministru la educaţie, educaţi-vă doamnelor şi domnilor... Cât despre copii...

http://www.gov.ro/upload/articles/115912/baba.jpg
(http://www.gov.ro/catalin-ovidiu-baba__l1a115912.html)

Intuiţia mea spune că PP-DD are încă un deputat


Cu toţi îl ştim pe primul parlamentar PP-DD, domnul Oajdea. Iată CV-ul deputatului de Iaşi.

Daniel Vasile OAJDEA
Curriculum Vitae

Date biografice

  • Locul si data nasterii: 11.06.1969, loc. Vaslui, Jud. Vaslui
  • Stare civila: casatorit, 1copil
Studii şi specializări

  • 1975-1983 Scoala Generala cu clasele I-VIII Costesti, Jud. Vaslui;
  • 1983-1987 Liceul Sanitar Iasi;
  • 1993-1998 absolvent sef promotie 1998, Univ. Tehnica “Gh. Asachi” Iasi, Fac. Constructii si Arhitectura, sectia Instalatii
  • 2004- doctorand in domeniul Inginerie Civila - Geotehnica si Fundatii
Limbi straine

  • Limbi straine studiate: franceza, engleza, rusa
Activitate profesională

  • director general al S.C. “Concurs” S.R.L.
Alte activitati desfasurate:
  • membru in Societatea Romana de Geotehnica si Fundatii
  • consilier local al Municipiului Iasi
  • membru in BPL PD-L Iasi
  • vicepresedinte BPL PD Iasi
  • vicepresedinte al Organizatiei de Tineret a Partidului Democrat din Iasi
  • presedinte “Liga Studentilor de Profil Tehnic”
  • membru in Consiliul de administratie la “Casa de cultura a studentilor” Iasi
http://www.cdep.ro/parlamentari/l2008/mari/Oajdea_Daniel_Vasile.jpg

2008-prezent
iniţiative legislative
întrebări şi interpelări
luări de cuvânt în plen
votul electronic
declaraţie de avere
declaraţie de interese

(http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=209&cam=2&leg=2008&pag=0&idl=1)

Iată încă un parlamentar face gestul demisiei din PDL, de data aceasta fără să fie forţat, în mod direct, de către conducerea PDL să-şi de demisia (din ciclul Corabia se scufundă odată cu căpitanul, fiecare se salvează cum poate): Marian Avram. Recunosc că nu-mi spune mare lucru acest nume. Iată ştirea:
Deputatul PDL de Tulcea Marian Avram a anuntat joi seara ca a demisionat din partid, in urma conflictului avut cu seful filialei judetene, Victor Tarhon, informeaza realitatea.net. El spune ca va deveni deputat independent si se va gandi in perioada urmatoare daca va intra intr-un alt partid.

"Am demisionat in aceasta seara din toate functiile detinute la nivel local si din calitatea de membru al PDL. Mi-am depus in scris demisia la Biroul permanent Judetean al partidului. Am luat hotararea sa demisionez pentru ca nu ma mai regaseam in aceasta structura, in special la nivel local. In ultimii ani lucrurile au luat o intorsatura urata. Liderii locali, mai ales presedintele CJ si al organziatiei de Tulcea au inteles ca echipa si partidul reprezinta doar persoana sa. Atitudinea sa a culminat cu decizia de a ma muta sa lucrez in alt colegiu decat cel in care am fost ales. Am discutat si la nivel central, i s-a spus ca nu e in regula, insa a continuat sa impuna masuri incorecte", a explicat Avram.

Deputatul a mai spus ca, tinand cont de neintelegerile avute, nu ar mai fi putut candida pentru un nou mandat in acelasi colegiu. "In acest moment nu as mai vrea sa fac politica. Sunt la primul meu mandat si deja regret anii in care profesam ca medic veterinar", a afirmat Avram.
(http://www.hotnews.ro/stiri-politic-11584003-deputatul-marian-avram-demisionat-din-pdl.htm)
Cine este stimatul deputat de Tulcea? Iată ce spune fişa domniei sale de la Cameră:

Marian AVRAM
Curriculum Vitae

Date biografice

  • Locul şi data naşterii: 14.08.1967, Enisala, jud. Tulcea,
  • Stare civilă: căsătorit cu Avram Gabriela - Liliana(profesor); 3 copii: Stefan Adrian ( 17 ani), Ana Maria (14 ani), Anca Elena (10 ani)
Studii şi specializări

  • 2003 - Şcoala de Înalte Studii Postuniversitare Bucureşti - Management
  • 2000 - F.M.V. Cluj - medic veterinar primar în igiena şi sănătate publică
  • 1991 - F.M.V. Bucureşti - medic veterinar
Activitate profesională

  • 2007 - 2008 (dec.) - Director executiv, DSVSA Tulcea
  • 2006 - 2007 (apr.) - Secretar de Stat - Preşedintele ANSVSA Bucureşti
  • 2005 - 2006 (mai.) - Director executiv DSVSA Tulcea
  • 2001 - 2005 (apr.) - Medic veterinar DSVSA Tulcea
  • 1999 - 2001 (ian.) - Director executiv DSV Tulcea
  • 1995 - 1999 (dec.) - Medic veterinar DSV Tulcea
  • 1992 - 1995 (mai.) - Medic veterinar U.M. 02150, Babadag
  • 1991 (oct.) - 1992 (mai) - Medic veterinar S.C. Pigcom S.R.L., Satu Mare
Funcţii, activităţi într-un partid politic

    2004-2008 - vicepreşedinte PD-L (PD) Organizaţia judeţeană Tulcea
Funcţii, activităţi într-o organizaţie din administraţia publică centrală sau locală

  • 1999-2001 şi 2005-2006, 2007-2008 - Director executiv la Direcţia Sanitar Veterinară
  • 2006-2007 - Secretar de stat în ANSVSA Bucureşti
Funcţii, activităţi în alte organizaţii naţionale

    2007-prezent - Preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari filiala Tulcea
Funcţii, activităţi în organizaţii internaţionale

    CVO (şeful serviciilor veterinare Naţionale) în Comitetul Veterinar Permanent al DG SANCO al Comisiei Europene din perioada mai 2006-aprilie 2007
Activitate civică

  • Preşedinte al Grupului Comunitar „Forest Visterna” pt. implementare proiect „Împietruire şi modernizare DC 17 Visterna” finanţat de FRDS Bucureşti prin Banca Mondială
  • Facilitator comunitar la proiecte de infrastructură rurală finanţate prin Proiectul de Dezvoltare comunitară PHARE 2000 şi Proiectul de Dezvoltare Rurală finanţat de Banca Mondială
Activitate publicistică, ştiinţifică, în foruri academice

  • Doctorand - "Analiza Cd, Ni, Zn din lacurile Deltei Dunării şi influenţa acestor metale grele asupra păsărilor sălbatice" - coordonator: Prof. Univ. Dr. Crivineanu Victor
  • Detectarea concentraţiilor şi nivelul poluării cu detergenţi anionici în Delta Dunării, Iaşi, 2005
  • Metode de identificare în sol a sporilor de B. Anthracis, Iaşi, 2005
  • Rezultate ale investigaţiilor epidemiologice în gripa aviară din gospodăriile populaţiei 2005/2006, coordonator N. Manolescu - mai 2006
http://www.cdep.ro/parlamentari/l2008/mari/Avram_Marian.jpg

2008-prezent
iniţiative legislative
întrebări şi interpelări
luări de cuvânt în plen
votul electronic
declaraţie de avere
declaraţie de interese
(http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=17&cam=2&leg=2008&pag=0&idl=1)

Rămâne de văzut dacă Dan Diaconescu va mai "apuca" un deputat de-un picior în scopul realizării grupului parlamentar.

23 February 2012

Corbii cu gulere albe


România începe să miroasă a stârv şi poate de aceea se rotesc în jurul nostru tot felul de "sanitari" pregătiţi să desfacă după oase româneşti România.

Voi începe cu o poezie scrisă de Arthur Rimbaud cu aplicaţie în Franţa... dar se potriveşte şi la noi.

Corbii de Arthur Rimbaud

Cînd, Doamne-i, pajistea-ngheţată,
Cînd în pustii cătune-acu
Tac clopote de seară, tu
Din ceruri mari fă să se-abată
Peste natura fără flori,
Ah, dragii corbi fermecatori.

Oşti stranii, ce ţipaţi severe,
Vă intră-n cuiburi asprul vînt !
Mari fluvii galbene urmînd,
Voi, peste căi vechi de durere
Şi peste gropi şi găuri, rar
Vă risipiţi, vă strîngeţi iar !

Peste cîmpii din Franţa,-n care
Dorm morţii de mai ieri, noian
Rotiţi-vă voi, iarna,-avan,
Ca trecătorii să măsoare !
Ai datoriei crainici, deci,
Funebru-alai ne fiţi pe veci !

Dar, sfinţi din cer, umplînd stejarul,
Catarg pierdut în seri de rai,
Lăsaţi voi silvia de mai
Celor din codru, secularul,
Prin iarbă-ascunşi, pe sub ogor,
De-nfrîngeri fără viitor.
Iată ştireacare mi-a provocat reacţia:
Vladimir Ionescu:
Istvan Székely, directorul pentru România al Directoratului General al Comisiei Europene, a susţinut, miercuri, la discuția cu premierul Mihai-Răzvan Ungureanu, că piaţa internațională vrea de la Guvernul României să vadă determinare şi continuitate în procesul de consolidare fiscală şi cel de reformă structurală.

Oficialul CE a susținut că scopul Programului Economic al României este ”de a consolida capacitatea României de a se finanţa pe cont propriu de pe pieţele internaţionale”, a informat Guvernul.

Jeffrey Franks (FMI) și Istvan Szekely (CE)

”Piaţa nu se aşteaptă ca Guvernul să rezolve instant toate problemele, ci vrea să vadă determinare şi continuitate în procesul de consolidare fiscală şi cel de reformă structurală, mai ales în contextul economic internaţional”, a mai spus Istvan Székely, potrivit sursei citate.

De asemenea, șeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a remarcat că România este la zi cu țintele asumate în relația cu Fondul.

”Trebuie să remarc faptul că în acest moment suntem la zi în ceea ce priveşte ţintele asumate, pe care le vom prezenta la sfârşitul lunii martie în boardul FMI”, a spus Franks.

La rândul lui, premierul Ungureanu a declarat jurnaliștilor că România este ”pe cale de a se pregăti” pentru orice șoc extern.

”Economic, ţara este, în momentul de faţă, pe cale de a se pregăti foarte bine pentru a rezista oricărui posibil şoc economic extern. Către asta, de fapt, tindem, în aşa fel încât siguranţa noastră să poată determina apariţia unei Românii atractive pentru investiţiile străine, atractive în general în Europa, într-o Europă care, după cum vedeţi, are destule probleme de înfruntat”, a susținut Mihai-Răzvan Ungureanu.

De asemenea, el a discutat cu reprezentanții FMI și CE ”despre modul în care am putea flexibiliza hotărârile unor guverne naţionale în interiorul Uniunii Europene, pentru a accepta forţa de muncă românească în propriile pieţe naţionale”.

”Avem nevoie ca Uniunea Europeană, mai ales statele reticente la importul de forţă de muncă românească să înţeleagă două lucruri: că face parte dintre libertăţile esenţiale, din filosofia esenţială a Uniunii Europene şi că beneficiul este mutual, şi pentru cel care trimite, şi pentru cel care primeşte”, a menţionat şeful Guvernului.
(http://cursdeguvernare.ro/szekely-ce-piata-nu-asteapta-minuni-de-la-guvern-ci-continuitate-in-reformele-structurale.html)
A doua poezie este următoarea:
Corbi albi de Stanica Ilie Viorel

au trecut corbii prin mine
sa ma scape de starvuri
am ramas gol
de priviri
de dureri
n-am avut lat sa-i prind
sa nu-mi zboare sufletul in ei

ma ametesc zborurile acum
ma scarbesc pipotele ce framanta
starvuri
celule viciate secreta metastazele
decaderilor ingurgitate
corbii albesc

Premierul Mihai Răzvan Ungureanu i-a vorbit lui Jeffrey Franks în limba lui Premierul Mihai Răzvan Ungureanu i-a vorbit lui Jeffrey Franks în limba lui
(http://www.rtv.net/presa-internationala-jeffrey-franks-vine-in-vizita-de-curtoazie-la-bucuresti_17372.html)



http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/06/Moreau_-_Prometheus.jpg
(http://ca.wikipedia.org/wiki/Prometeu_%28mitologia%29)

22 February 2012

PROGRAMUL DE CONVERGENŢĂ 2009 - 2012


Radiografia Guvernării...

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/pdc/Programconvergenta_ro.pdf

Vă recomand mai ales ultimul tabel, respectiv Tabelul 6. Sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice. Este evident că peste 50 de ani viaţa noastră va fi cu mult mai grea decât acum. Vin vremuri grele, foarte grele... Noi nu le vom mai prinde, dar cu siguranţă vom fi înjuraţi de cele sfinte şi de cele mai puţin sfinte de cei ce vor urma după noi.

http://www.capital.ro/typo3temp/pics/shutterstock_35638885_0d68059bf0.jpg
(http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/e-sigur-nu-mai-trecem-la-euro-in-2015-146528.html)

Banking


Astăzi am primit pe email acest minunat desen:



Aşa funcţionează sistemul bancar.

Unde stăm prost


De la doamna Paul Vass aflăm cam pe unde stăm prost.

http://www.andreeavass.ro/blog/wp-content/uploads/2012/02/Dezechilibre-externe-si-de-competitivitate.jpg
http://www.andreeavass.ro/blog/wp-content/uploads/2012/02/Dezechilibre-interne1.jpg
(http://www.andreeavass.ro/blog/2012/02/dezechilibrele-macroeconomice-europene-sub-lupa/#comment-29987)

Deci stăm prost la Balanţa de Cont Curent şi la Poziţia Investiţională Netă.

Cam ce ar fi acestea? Scrie în teorie... http://www.ligiagolosoiu.ro/content/MVII/capI.pdf
Poziţia investiţională a economiei naţionale. Balanţa de plăţi

Balanţa de plăţi serveşte ca instrument de analiză a nivelului de dezvoltare a unei ţări şi a structurii economiei acesteia.

Într-o economie de piaţă, statul poate folosi balanţa de plăţi pentru a influenţa evoluţia unor fenomene economice, mişcările de capital şi, implicit, situaţia monedei din ţara respectivă (I. Stoian şi A. Berea, Balanţa de plăţi externe, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977).

Evoluţia balanţei de plăţi a unei ţări este în strânsă legătură cu evoluţia economică a ţării respective şi reflectă, într-un anume moment, gradul şi modul în care ţara respectivă este angrenată în circuitul economic mondial.

Poziţia unei economii naţionale în raporturile ei cu restul lumii este reflectată în două documente: balanţa de plăţi şi balanţa creanţelor şi angajamentelor externe.

Se poate afirma că balanţa de plăţi este în esenţă barometrul întregii activităţi economico-financiare a unei ţări. Ea pune în evidenţă capacitatea de producţie a bunurilor şi competitivitatea acestora pe piaţa internaţională, atât în ceea ce priveşte calitatea, cât şi preţul acestora.

Între balanţa de plăţi şi moneda naţională există o dublă influenţă: pe de o parte, cursul valutar al monedei influenţează preţurile şi, deci, mărirea sau micşorarea profitului în tranzacţiile internaţionale, iar, pe de altă parte, balanţa de plăţi influenţează cursul valutar al monedei proprii, prin situaţia de a fi activă sau pasivă.

Pe măsura „maturizării” procesului de convertibilitate, creşte tot mai mult rolul balanţei de plăţi în determinarea convertibilităţii şi a mobilităţii cursurilor valutare. Pentru trecerea cu succes la convertibilitatea pe termen mediu şi lung, este esenţial să se atingă şi să se menţină un anumit echilibru structural între tranzacţiile curente şi cele de cont financiar şi de capital.

În acelaşi timp, pe piaţa internaţională financiar-valutară, calitatea balanţei de plăţi a unei ţări constituie un criteriu important în acordarea de credite şi în stabilirea condiţiilor acestora.

Sistemul conceptual al balanţei de plăţi

Balanţa de plăţi se bazează pe înregistrarea fluxurilor (tranzacţiilor) dintre rezidenţi şi nerezidenţi, contabilizate de-a lungul unei perioade de timp, de obicei un an. Balanţa de plăţi înregistrează la activ încasările, respectiv, creanţele exigibile în perioada de referinţă, iar la pasiv plăţile, respectiv datoriile exigibile în aceeaşi perioadă, indiferent dacă operaţiunile comerciale sau financiare care le-au generat au fost efectuate în această
perioadă sau anterior.

Potrivit manualului Fondului Monetar Internaţional, balanţa de plăţi reprezintă o declaraţie statistică care rezumă sistematic tranzacţiile economice ale unei ţări cu restul lumii, de-a lungul unei anumite perioade de timp (în general, un an).

Obiectul balanţei de plăţi îl constituie tranzacţiile şi, de aceea, aceasta include mai degrabă fluxuri decât stocuri. Astfel, balanţa de plăţi conţine evenimente economice care se petrec într-o anumită perioadă de timp şi nu totaluri ale activelor şi pasivelor economice care există la un moment dat.

Tranzacţiile, în marea lor majoritate între rezidenţi şi nerezidenţi, se referă la fluxurile economice care reflectă crearea, transformarea, schimbul, transferul sau stingerea unei valori economice şi care presupune schimbarea de proprietate asupra bunurilor sau a drepturilor financiare, prestarea de servicii sau disponibilizarea de forţă de muncă şi capital.

Schema generală de înregistrare a tranzacţiilor in balanţa de plăţi poate fi prezentată astfel:

Tranzacţii Credit (+) Debit (-)
A. Mărfuri şi servicii Export de mărfuri,
servicii prestate
nerezidenţilor
Import de mărfuri,
servicii prestate de
către nerezidenţi
B. Venituri Primite de la nerezidenţi Plătite nerezidenţilor
C. Transferuri
(curente şi de capital)
Primite de la nerezidenţi Transmise
nerezidenţilor
D. Tranzaţii cu active
şi pasive financiare
Majorarea
angajamentelor faţă de
nerezidneţi, micşorarea
creanţelor faţă de
nerezidenţi
Micşorarea
angajamentelor faţă de
nerezidenţi, majorarea
creanţelor faţă de
nerezidenţi


Elaborarea balanţei de plăţi se bazează pe un set de reguli care definesc agenţii, natura tranzacţiilor şi modalitatea de înregistrare a acestora. Distincţia dintre agenţii rezidenţi şi nerezidenţi constă în centrul principal de interes al activităţii lor.

Astfel, rezidenţii unei economii sunt reprezentaţi de următoarele tipuri de unităţi economice:
-> întreprinderile, corporaţiile şi cvasi-corporaţiile, inclusiv
sucursalele investitorilor direcţi nerezidenţi;
-> guvernul şi administraţia publică locală;
-> instituţiile nonprofit;
-> gospodăriile populaţiei şi persoanele fizice ce alcătuiesc o
gospodărie.

Ca urmare, pentru a fi considerată rezidentă a unei economii, o entitate economică trebuie să aibă un centru de interes economic în acea economie.

Pe de altă parte, în categoria nerezidenţilor sunt incluse: persoanele fizice şi juridice străine care se află în afara teritoriului naţional românesc, dar şi românii care şi-au mutat centrul de activitate în străinătate, filialele şi sucursalele întreprinderilor româneşti stabilite în străinătate (inclusiv muncitorii care lucrează temporar în altă ţară), precum şi oamenii de afaceri, turiştii, diplomaţii străini aflaţi temporar în România.

Se consideră că centrul de interes economic al unei persoane fizice sau juridice se află într-o ţară atunci când aceasta are plasamente (sediu, loc de fabricaţie etc.) pe teritoriul economic al ţării respective, unde (sau de unde) s-a angajat (sau intenţionează să se angajeze) în activităţi sau tranzacţii economice, pe o perioadă de timp nedefinită sau pe o perioadă finită.

Teritoriul economic al unei ţări reprezintă teritoriul geografic administrat de guvernul unei ţări, în cadrul căruia persoanele, bunurile şi capitalul circulă liber. În cazul ţărilor maritime, teritoriul geografic include insulele supuse aceloraşi autorităţi monetare şi fiscale, ca şi teritoriul continental. În conformitate cu manualul balanţei de plăţi, teritoriul economic al unei ţări include: spaţiul aerian, apele teritoriale şi platforma continentală asupra cărora o ţară se bucură de drepturi exclusive; enclavele teritoriale; zonele libere, depozitele sau fabricile administrate de întreprinderi aflate sub control vamal.

Evaluarea tranzacţiei se face la preţul pieţei, preţ care este definit, conform metodologiei Fondului Monetar Internaţional, ca fiind suma de bani pe care un potenţial cumpărător o plăteşte pentru a achiziţiona ceva de la un potenţial vânzător, în condiţiile în care ambii parteneri sunt părţi independente, iar considerentele care stau la baza tranzacţiei sunt strict comerciale.

Momentul înregistrării tranzacţiei este, conform metodologiei Fondului Monetar Internaţional, momentul în care are loc transferul de proprietate.

1.3.2 Sistemul dublei înregistrări

Balanţa de plăţi se bazează pe principiul contabilităţii în dublă partidă. La activ, se înscriu creanţele exigibile ale ţării faţă de străinătate, iar la pasiv, datoriile ţării faţă de străinătate, scadente în perioada respectivă.

Convenţia contabilă de bază pentru balanţa de plăţi este ca fiecare tranzacţie înregistrată să fie reprezentată prin două intrări cu exact aceeaşi valoare. Într-o înregistrare a balanţei de plăţi, cele două intrări sunt folosite pentru a recunoaşte exact partea care dă şi cea care primeşte, pentru fiecare tranzacţie în parte. De aceea, înregistrările din balanţa de plăţi sunt similare cu înregistrările financiare tipice, care respectă principiul dublei înregistrări,
folosit în general în contabilitatea afacerilor.

Sistemul dublei înregistrări subliniază faptul că şi contabilitatea balanţei de plăţi este guvernată de anumite reguli. Astfel, în conformitate cu contabilitatea afacerilor şi cu principiile conturilor naţionale, termenul credit este folosit pentru a ilustra o reducere de active sau o creştere de pasive, iar termenul debit este folosit pentru a ilustra o reducere de pasive sau o creştere de active.

Balanţa de plăţi se întocmeşte:
-> global, pentru fluxurile economice şi financiare ale unei ţări cu
restul lumii;
-> bilateral, pentru relaţiile stabilite cu o anumită ţară;
-> regional, pentru relaţiile cu un grup de ţări.

1.3.3 Structura balanţei de plăţi

Deşi, în prezent, nu se poate vorbi despre un model al structurii balanţei de plăţi unanim acceptat de către toate ţările lumii, acesta poate fi rezumat la următoarea structură bipartită pe conturi: contul curent sau balanţa de plăţi curente şi contul de capital şi financiar sau balanţa mişcărilor de capital. În interiorul acestei scheme, fiecare ţară îşi realizează propria detaliere.

Este demnă de amintit metodologia de întocmire a balanţei de plăţi în accepţiunea Fondului Monetar Internaţional.

Se poate spune că statistica balanţei de plăţi are o structură coerentă, care facilitează analizele întocmite pentru numeroase scopuri, între care: formularea şi monitorizarea politicilor macroeconomice, proiecţii, studii privind comportamentul pieţelor reale şi financiare, comparaţii bilaterale şi multilaterale. Lista componentelor standard incluse în balanţa de plăţi oferă un standard internaţional pentru sistemul structural pe care se articulează balanţa de plăţi. Lista componentelor standard ale balanţei de plăţi se bazează pe o serie de consideraţii conceptuale şi practice. Structura listei componentelor s-a întocmit luându-se în considerare opiniile specialiştilor în balanţa de plăţi, principiile analizei balanţei de plăţi şi clasificările utilizate în alte sisteme statistice internaţionale.

Componentele standard sunt grupate în două capitole principale: contul curent şi contul de capital şi financiar. Contul curent este, la rândul său, subdivizat în trei mari categorii: bunuri şi servicii (subdivizat în bunuri şi servicii), venituri şi transferuri curente. Contul de capital şi financiar include în contul de capital transferurile de capital şi tranzacţiile
(cumpărare/vânzare) cu active nemateriale, nefinanciare (inclusiv patente, drepturi de autor), iar în contul financiar tranzacţiile internaţionale cu active şi pasive financiare – ERORI ŞI OMISIUNI.

Conform structurii prezentate, contul curent al balanţei de plăţi cuprinde trei capitole distincte, şi anume: bunuri şi servicii (A), venituri (B) şi transferuri curente (C).

Capitolul bunuri şi servicii cuprinde la rândul său balanţa comercială şi balanţa serviciilor.
Balanţa comercială este o componentă importantă a balanţei de plăţi şi reprezintă importul şi exportul de bunuri corporale. Ambele fluxuri (exportul şi importul) de bunuri sunt evaluate f.o.b.( free on bord = franco la bord, vezi condiţiile de livrare Incoterms 2000.), adică la frontiera vamală a ţării exportatoare.

Balanţa serviciilor înregistrează încasările şi plăţile rezultate din derularea operaţiunilor de comerţ internaţional cu servicii de transport de mărfuri şi călători, de recepţie şi control cantitativ şi calitativ, de înmagazinare, manipulare şi transbordare a mărfurilor, comisioanelor, taxelor şi spezelor portuare şi aeroportuare, de reclamă şi publicitate comercială, servicii de poştă şi telecomunicaţii, radio, televiziune, turism, asigurări şi reasigurări internaţionale, comisioane şi speze bancare etc.

Poziţia Venituri include următoarele tipuri de venituri:
*veniturile din salarii şi alte compensaţii, plătite atât în numerar, cât şi în natură, câştigate de persoane individuale într-o economie, alta decât cea în care ele sunt rezidente, pentru munca prestată;
*veniturile din investiţii (directe şi de portofoliu). Cele mai comune tipuri de active financiare sunt depozitele bancare, împrumuturile, cambiile, obligaţiunile şi alte efecte de comerţ creanţe, părţi din capitalul social al unei întreprinderi şi creanţe ale principalei asupra sucursalei. Veniturile din investiţii se referă, în principal, la dobânzi, dividende, remiteri din profiturile sucursalei şi părţile investitorilor din câştigurile obţinute de întreprinderi prin investiţie directă etc.

Transferurile curente sunt definite de metodologia Fondului Monetar Internaţional ca fiind intrările sau ieşirile de resurse reale sau financiare fără o compensare din partea beneficiarului. Transferurile curente sunt împărţite în: transferurile guvernului (se referă la subvenţii sau donaţii de la bugetele curente; asistenţă tehnică; despăgubiri impuse de tratate de pace; prime de asigurare împotriva pierderilor mai puţin costul serviciilor şi prime de asigurare împotriva pierderilor şi contribuţiile guvernamentale la bugetele administrative ale organizaţiilor internaţionale), transferuri private (remiteri
ale muncitorilor angajaţi în alte economii) şi alte transferuri (includ cadouri; pensii alimentare şi alte transferuri de ajutoare; bilete de loterie vândute şi premiile câştigate de la loterii; pensii necontractuale de la agenţii neguvernamentale; prime de asigurare temporară nu pe viaţă mai puţin cheltuielile aferente acestor servicii şi asigurările temporare; ajutoare date în alte scopuri).

Contul de capital şi financiar sau balanţa mişcărilor de capital cuprinde două categorii de tranzacţii şi anume: contul de capital şi contul financiar.

Contul de capital cuprinde toate operaţiunile de încasări şi plăţi legate de transferul internaţional de capital, achiziţionarea sau vânzarea de active care nu sunt rezultatul activităţii umane şi active intangibile care sunt efectuate între rezidenţi şi nerezidenţi.

Conform definiţiei din manualul balanţei de plăţi, contul financiar reprezintă totalitatea tranzacţiilor cu active şi pasive financiare externe ale unei economii care presupun transferul dreptului de proprietate, incluzând crearea şi lichidarea de creanţe.

Astfel, pentru ca o tranzacţie să fie inclusă în contul financiar trebuie să îndeplinească trei criterii, şi anume:
• tranzacţia să implice un transfer al dreptului de proprietate, inclusiv crearea sau lichidarea unui activ sau pasiv;
• un activ sau un pasiv trebuie să reprezinte o creanţă/obligaţie care există în mod legal;
• tranzacţia trebuie să implice un activ sau un pasiv financiar extern.

Tranzacţiile financiare sunt înregistrate în contul financiar la valoarea de piaţă şi în momentul schimbului de proprietate.
Manualul balanţei de plăţi distinge patru categorii de investiţii, şi anume:
investiţii directe, investiţii de portofoliu, alte investiţii şi active de rezervă.

Investiţia directă reprezintă o parte componentă a investiţiilor internaţionale, prin care o entitate rezidentă într-o economie are un interes pe termen lung într-o întreprindere rezidentă din altă economie. Investiţiile directe presupun o relaţie pe termen lung între investitorul direct şi întreprinderea – investiţie directă, precum şi un grad de influenţă
semnificativ al investitorului direct în conducerea întreprinderii – investiţie directă. Investitorul direct poate fi o persoană fizică, o companie privată sau publică încorporată sau neîncorporată, un grup de persoane fizice sau companii, un guvern sau o agenţie guvernamentală care deţine o întreprindere – investiţie directă într-o altă economie decât cea în care investitorul direct este rezident. O întreprindere – investiţie directă este o
întreprindere încorporată sau neîncorporată, în care un investitor direct deţine cel puţin 10 procente din acţiuni sau din puterea de vot (în cazul unei întreprinderi încorporate) sau echivalentul acestei ponderi (în cazul unei întreprinderi neîncorporate ).

Investiţia directă se înregistrează în balanţa de plăţi pe baza sensului investiţiei, şi anume investiţii directe ale rezidenţilor în străinătate şi respectiv investiţii directe ale nerezidenţilor în economia raportoare.

Investiţiile de portofoliu cuprind tranzacţii cu acţiuni, alte titluri financiare şi derivate financiare, cu excepţia cazului în care aceste tranzacţii se referă la investiţii directe sau active de rezervă. Investiţiile de portofoliu se referă atât la instrumente pe termen scurt, cât şi la cele pe termen lung. Trăsătura esenţială a instrumentelor clasificate ca investiţii de portofoliu este aceea că sunt negociate sau negociabile. Aceasta înseamnă că instrumentele oferă investitorilor posibilitatea de a-şi transfera capitalul investit de la un instrument la altul, independent de scadenţă.

Tranzacţiile privind investiţiile de portofoliu sunt acelea care implică activele şi pasivele financiare ale unei economii. În cadrul activelor şi pasivelor, tranzacţiile privind investiţiile de portofoliu sunt grupate pe tipuri de instrumente. Componentele standard ale balanţei de plăţi includ patru tipuri de instrumente, şi anume:
-> acţiuni (instrumente care conferă deţinătorului un drept asupra
valorii reziduale sau a venitului rezidual al întreprinderii
emitente, după ce s-au stins creanţele tuturor celorlalţi creditori);
-> obligaţiuni şi bilete (cuprind titlurile financiare creatoare de
datorie, a căror scadenţă contractuală iniţială este mai mare de
un an şi care sunt purtătoare de dobândă). Instrumentele
aparţinând investiţiilor de portofoliu incluse în această categorie
sunt titlurile financiare creatoare de datorie, care conferă
deţinătorului dreptul necondiţionat de a obţine un venit fix sau
un venit variabil determinat prin contract, dar care este
independent de veniturile emitentului. În această categorie, se
mai includ şi alte titluri financiare, cu scadenţă mai mare de un
an, cum ar fi: obligaţiunile cu venit fix; titlurile financiare
preferenţiale neparticipative; obligaţiunile convertibile;
obligaţiunile fără scadenţă fixată; certificate de depozit
negociabile; obligaţiuni ipotecare; obligaţiuni fără dobândă şi
alte obligaţiuni scontate; obligaţiuni cu dobândă variabilă; şi
obligaţiuni indexabile);
-> instrumente ale pieţei monetare, şi
-> derivate financiare (opţiunile) sunt instrumente financiare care
conferă uneia dintre părţi dreptul dar nu şi obligaţia de a
cumpăra, în cazul unei opţiuni de cumpărare sau de a vinde, în
cazul unei opţiuni de vânzare, un anumit activ financiar sau real
la un preţ predeterminat de la o altă parte numită emitentul
opţiunilor).

Alte investiţii se referă la credite comerciale, împrumuturi obţinute de la
organisme financiare internaţionale, depozite bancare. Aceste investiţii sunt
evaluate pe baza valorii nominale a sumelor rămase plus dobănzile
acumulate şi neplătite.
Activele de rezervă reprezintă instrumente financiare aflate la dispoziţia
autorităţilor centrale pentru a finanţa, absorbi sau ajusta dezechilibrele
financiare. In cadrul balanţei de plăţi, activele de rezervă sunt definite ca:
aur monetar deţinut de autoritatea unei ţări, creanţele autorităţilor asupra
nerezidenţilor, disponibilităţi în Drepturi Speciale de Tragere şi poziţia
rezervelor la Fondul Monetar Internaţional. Aceste patru componente
formează activele externe brute ale autorităţilor centrale.
Principala funcţie a activelor de rezervă este de a asigura sau absorbi
lichiditatea necesară în vederea ajustării dezechilibrelor de plăţi între o ţară
şi restul lumii. În plus, ele contribuie la menţinerea încrederii în
solvabilitatea ţării şi reprezintă garanţii pentru împrumuturile din străinătate.
Activele de rezervă determină aspecte importante ale relaţiilor dintre ţările
membre şi Fondul Monetar Internaţional. Astfel, deţinerile de rezerve
reprezintă unul din factorii pe baza căruia se calculează cota de participare a
unei ţări şi influenţează eligibilitatea acesteia în obţinerea unei tranşe de
rezervă şi în utilizarea creditului de la Fond.

Nivelul activelor de rezervă al unei anumite ţări depinde de factori cum ar
fi: gradul de deschidere al economiei, amploarea fluctuaţiilor dezechilibrelor
de plăţi, precum şi costul deţinerilor de rezerve. Gradul de deschidere al
economiei unei ţări, reflectând interdependenţa dintre aceasta şi economia
mondială, se poate măsura prin raportul exporturilor (sau importurilor) de
bunuri şi servicii în produsul intern brut. Fluctuaţiile balanţei de plăţi pot fi
stabilite prin observaţii făcute de-a lungul timpului asupra abaterilor faţă de
o tendinţă medie, iar costul deţinerilor de rezerve poate fi evaluat prin
intermediul diferenţialului ratei dobânzii.
Un indicator de măsură al deţinerilor de rezervă îl reprezintă raportul dintre
activele de rezervă şi importurile de bunuri. Rezultatul se exprimă în
numărul de zile, săptămâni sau luni în care importul poate fi acoperit de un
anumit stoc al activelor de rezervă. Această evaluare nu trebuie însă privită
rigid, raportul putând varia considerabil de la ţară la ţară.
Principalele caracteristici ale activelor de rezervă sunt:
*Activele de rezervă reprezintă activele externe aflate la dispoziţia
autorităţilor monetare ale unei ţări, recunoscute pe plan
internaţional drept instrumente financiare utilizate în ajustarea
dezechilibrelor de plăţi derivate din tranzacţiile autonome
internaţionale.
*Activele de rezervă sunt utilizate pentru finanţarea, absorbţia sau
reglarea amplitudinii dezechilibrelor prin intervenţia autorităţilor
monetare pe piaţa valutară, pentru a influenţa cursul de schimb al
monedei naţionale.
*Utilizarea excesivă a rezervelor nu reprezintă o situaţie obişnuită.
În situaţia în care dezechilibrele persistă, autorităţile monetare
recurg la politici alternative sau adiţionale în cadrul politicilor de
ajustare.
*Principala lor funcţie este de a asigura sau absorbi lichiditatea pe
o perioadă limitată, în timp ce sunt implementate măsurile
alternative sau adiţionale, care să determine corectarea
dezechilibrelor.
*Utilizarea activelor de rezervă permite autorităţilor monetare să
evite adoptarea unui curs de schimb liber flotant sau a unor
reglementări restrictive.

Poziţia investiţională internaţională
Aria strictă de cuprindere a balanţei de plăţi este în corelaţie directă cu
poziţia investiţională internaţională.
Poziţia investiţională internaţională este o declaraţie statistică a valorii şi
compoziţiei creanţelor (activelor) unei economii asupra restului lumii şi a
valorii pasivelor financiare externe ale economiei respective, calculată la o
anume dată, ca de exemplu sfârşitul anului.
Diferenţa dintre stocul de active financiare externe şi pasivele financiare
externe este acea parte din avuţia netă a economiei respective atribuibilă sau
derivată din sectorul ei extern.
În metodologia Fondului Monetar Internaţional, există o schemă de
clasificare pentru poziţia investiţională internaţională (care prezintă stocul
de active şi de pasive financiare externe existent la un moment dat) similară
cu schema de clasificare utilizată în contul financiar şi în partea de venituri
din investiţii a contului curent. Similaritatea celor două clasificări reflectă
legătura strânsă dintre poziţia investiţională internaţională şi aceste două
componente ale balanţei de plăţi.
Poziţia investiţională internaţională trebuie prezentată comparativ în două
momente diferite. Modificările apărute într-un interval de timp în poziţia
investiţională internaţională pot fi rezultatul tranzacţiilor înregistrate în
contul financiar al balanţei de plăţi sau al altor modificări, cum ar fi:
modificarea preţurilor activelor şi pasivelor sau modificarea cursului valutar
al unităţii de cont faţă de moneda în care sunt exprimate activele şi pasivele.
O altă cauză exterioară tranzacţiilor, care poate determina modificarea
stocurilor de active şi de pasive financiare, poate fi reprezentată de acţiunile
unilaterale ale unei ţări (monetizarea aurului şi prescrierea datoriei), care
creează sau dizolvă active financiare.

Într-o economie de piaţă, pentru a influenţa evoluţia unor fenomene
economice, statul poate folosi balanţa de plăţi, mişcările de capital şi,
implicit, situaţia monedei din ţara respectivă(I. Stoian şi A. Berea Balanţa de plăţi externe, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977.).
Evoluţia balanţei de plăţi a unei ţări este în strânsă legătură cu evoluţia
economică a ţării respective, şi reflectă, într-un anume moment, gradul şi
modul în care ţara respectivă este angrenată în circuitul economic mondial.
Se poate afirma că balanţa de plăţi este, în esenţă, barometrul întregii
activităţi economico-financiare a unei ţări. Ea pune în evidenţă capacitatea
de producţie a bunurilor şi competitivitatea acestora pe piaţa internaţională,
atât în ceea ce priveşte calitatea, cât şi preţul acestora.
Între balanţa de plăţi şi moneda naţională există o dublă influenţă: pe de o
parte, cursul valutar al monedei influenţează preţurile şi deci, mărirea sau
micşorarea profitului la tranzacţiile internaţionale, iar pe de altă parte,
balanţa de plăţi în situaţia de a fi activă sau pasivă influenţează cursul
valutar al monedei proprii.
Pe măsura “maturizării” procesului de convertibilitate, va creşte tot mai
mult rolul balanţei de plăţi în determinarea convertibilităţii şi a mobilităţii
cursurilor valutare. Pentru trecerea cu succes la convertibilitatea pe termen
mediu şi lung, este esenţială atingerea şi menţinerea unui anumit echilibru
structural între tranzacţiile curente şi cele de cont financiar şi de capital.
În acelaşi timp, pe piaţa internaţională financiar-valutară, calitatea balanţei
de plăţi a unei ţări constituie un criteriu important în acordarea de credite şi
în stabilirea condiţiilor acestora.
Modul în care balanţa de plăţi a unei ţări se echilibrează reprezintă o
informaţie deosebit de sensibilă în privinţa cursului valutar.
Echilibrarea în condiţii de deficit (când echilibrul final se realizează prin
contribuţia finanţărilor externe, a rezervelor valutare sau a unei părţi din
masa monetară internă) determină o reducere a încrederii posesorilor de
monedă ai ţării cu balanţă deficitară. Apare teama că ţara respectivă nu va
putea onora cu mărfuri sumele de bani proprii, existente în afara ţării.

Echilibrarea în condiţii de excedent (când echilibrul financiar se realizează
cu contribuţia încasărilor din export) determină o sporire a încrederii pentru
moneda ţării respective din partea agenţilor de pe piaţa externă(Bran Paul, Relaţii financiare şi monetare internaţionale, Editura Economică, 1995, Bucureşti.).
În cadrul politicii de restabilire a echilibrului balanţei de plăţi şi de
consolidare a monedei naţionale, constituirea şi menţinerea rezervelor
valutare ale statului au o importanţă deosebită(Kiriţescu Costin, Relaţii valutar-financiare internaţionale, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978) deoarece:
• asigură echilibrarea balanţei de plăţi;
• reprezintă un element vital al siguranţei naţionale în condiţiile
geopolitice existente;
• asigură plata serviciului datoriei externe contractate de un stat;
• realizează garantarea solvabilităţii externe a unei ţări, lucru care
măreşte încrederea pieţei financiare internaţionale şi a
investitorilor;
• sprijină şi apără cursul de schimb pe piaţa valutară, în cazul unor
fluctuaţii exagerate ale acestuia (prin vânzarea sau cumpărarea
pe piaţă a unor mijloace de rezervă se poate realiza un echilibru
temporar al cererii şi ofertei).
După cum rezultă din enumerarea prezentată, rezervele valutare ale unei ţări
sunt utilizate numai în anumite scopuri, care nu sunt legate de operaţiunile şi
tranzacţiile curente. Ca urmare, aceste rezerve nu trebuie să fie considerate
drept o sursă curentă pentru realizarea importurilor şi nici un rezervor pentru
menţinerea cursului valutar la un nivel artificial.
Echilibrarea balanţei de plăţi generale se obţine prin compensarea soldurilor
active din relaţia cu unele ţări cu soldurile pasive din relaţia cu alte ţări în
cadrul aceleiaşi modalităţi de plată.
Stingerea soldului pasiv este una din preocupările de bază ale oricărei politici
comerciale externe chibzuite. Aceasta se realizează, în principal, prin:
* sprijinirea producţiei cu posibilităţi de valorificarea superioară pe
piaţa externă (creşterea preţurilor la export, creşterea veniturilor
în valută);
* sprijinirea politicii de investiţii prin atragerea de capitaluri
străine;
* emisiunea de obligaţiuni pe piaţa externă de capital;
* obţinerea unor împrumuturi de la organismele financiare
internaţionale;
* atragerea unor credite guvernamentale străine;
* efectuarea unor operaţiuni de swap cu stocurile de aur şi argint
din rezerva valutară;
* vânzarea din rezerva naţională a unor stocuri de aur şi metale
preţioase, ca măsură extremă.

Complicat domnule, complicat.
© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.