31 December 2012

Din Germania cu îngrijorare




Domnul Ioachim ne povesteşte despre cum stă treaba cu Crăciunul, aşa cum stă bine unui preşedinte nejucător într-o republică parlamentară, cum este şi România. Şi ne mai vorbeşte despre pace, despre Afganistan, despre soldaţii germani care îşi riscă viaţa pentru a proteja civilii, despre premiul Nobel pentru Pace din acest an... Domnul Ioachim atinge însă şi subiectul crizei care, spune domnia sa, până în acest an nu a atins semnificativ Germania. Numai aşa, spune domnia sa, Germania a fost un punct de stabilitate socio-economico-politică în Europa. Domnia sa aminteşte şi de alte probleme, cum ar fi îmbătrânirea populaţiei, încălzirea globală, mărirea decalajului dintre bogaţi şi săraci, recrudescenţa violenţei şi a xenofobiei... Mie mi-a plăcut mai ales îndemnul la o nouă politică şi la cetăţeni angajaţi social. Cât de frumos este un preşedinte care vorbeşte despre solidaritatea între puternici şi slabi, între cei ce discriminează şi discriminaţi...! Aş spune că am descoperit în cuvintele domniei sale o adevărată gingăşie în a lega valorile naţionale ale Germaniei de valorile creştine ale zilei de Crăciun.



Contrastând cu preşedintele, doamna Merkel a ţinut, pentru început, să-l salute public pe prietenul domniei sale domnul Traian Băsescu (glumesc totuşi)... Atât cât am înţeles dintr-o perversă traducere din germană în germană... doamna Merkel e supărată rău de tot.

Contextul economic nu va fi mai uşor, ci mai dificil în anul următor. Asta nu trebuie să ne descurajeze, din contră, trebuie să ne stimuleze.

şi, după o îndelungă electro-stimulare cu electroşocuri pe cord deschis, de spui că a pus politica de un grătar cu bere, într-atât miroase a scaun electric încins...

Reformele pe care le-am decis încep să-şi producă efectul. Însă mai avem nevoie de multă răbdare. Criza este departe de a fi depăşită.

Doamnă Merkel... mi-aţi stricat petrecerea. Când scriu aceste rânduri, doamna Merişoneanu cântă la România TV... până şi domniei sale i-a sărit CD-ul... Nu băgaţi în boală, doamnă Merkel... ne e frică că n-avem ce pune-n oală... măi măi...

Hai... la mulţi ani! Să ne fie viitorul mai fericit ca trecutul! Să bem paharul (cel cu amarul) până la fund (câte un român pe rând).

Programul de Guvernare 2013-2016 a şaptea parte


Episodul trecut:
Programul de Guvernare 2013-2016 a şasea parte

COMUNICAŢII

Deoarece scopul principal al integrarii tehnologiilor digitale în economia si societatea româneasca este de a stimula inovaţia și creșterea economică, îmbunatăţind în același timp calitatea vieţii de zi cu zi a cetăţenilor și a întreprinderilor, principale obiectivele ale programului de guvernare a USL pentru perioada 2013 – 2016 vizeaza implementarea prevederilor europene cu privire la Agenda Digitala, alinierea la cadrul legislativ cu privire la comunicatii in banda larga, accesul la informatii publice, identitate electronica, protectia datelor cu caracter personal, precum si implemantarea solutiilor de interoperabilitate in conformitate cu cadrul european.

Adoptarea si implementarea rapidă a măsurilor aferente domeniului tehnologiei informaţiei și comunicaţiilor din Agenda 2020 a Uniunii Europene se va realiza prin elaborarea si punerea în practică a „Strategia naţională privind Agenda Digitală pentru România”.

Această viziune strategică naţională unică va fi anvelopa tuturor strategiilor sectoriale şi a planurilor naţionale specifice priorităţilor de dezvoltare în domeniu. O astfel de abordare asigură o coordonare unitară a celor şapte piloni cuprinşi în Strategia europeană Agenda Digitală pentru Europa. In acest scop se va institui un mecanism de coordonare și monitorizare internă, la nivelul Guvernului României, pentru armonizarea între diferitele politici si strategii sectoriale propuse în cadrul Agendei Digitale.

Pentru monitorizarea si evaluarea efectelor masurilor prevazute în strategie și pentru îmbunătăţirea sau corectarea acesteia se va institui unui dialog periodic cu reprezentanţii societăţii civile si mediului de afaceri.

In vederea asigurarii dreptului la informare nediscriminatorie a cetatenilor se va asigura cadrul legal pentru trecerea la televiziunea digitala terestra, precum si implementarea unui proiect pilot pentru trasmiterea programelor nationale de televiziune in format digital.

Pentru liberalizarea serviciilor postale, a serviciului universal postal, si a modernizarii serviciilor CN Posta Romana se va asigura cadrului legal adecvat.

DIRECTII DE ACTIUNE

e-Guvernare, Interoperabilitate, Cloud Computing, Media Sociale

E-Guvernarea implică mai mult decât sisteme informatice, aceasta implică regândirea organizaţiilor şi proceselor astfel încât serviciile publice să fie livrate mai eficient. e-Guvernarea permite cetăţenilor, mediului de afaceri şi organizaţiilor publice să-şi atingă obiectivele mai uşor, mai rapid şi la un cost mai mic.

Asigurarea interoperabilităţii sistemelor va încuraja semnificativ furnizarea de servicii publice electronice prin guvernanţă şi procese adecvate, în conformitate cu politicile şi obiectivele Uniunii Europene și prin schimb securizat de informaţii.

· Realizarea interoperabilitatii la nivel national, coordonata cu UE, pentru eficientizarea activitatilor publice in sensul orientarii pe servicii electronice si centrate pe evenimentele din viata unui cetatean.
· Susţinerea unei sistem de coordonare instituţional care sa asigure aplicarea cadrului de interoperabilitate, asa cum este agreat la nivel european din punct de vedere strategic si organizational.
· Sustinerea cooperarii dintre institutiile publice pentru aliniere si interconectare în vederea realizării si implementării serviciilor publice trans-europene
· Implementarea unui sistem centralizat de autentificare şi identificare unică a utilizatorilor (certificat digital, one time password, amprenta digital, etc)
· Implementarea tehnologiilor de tip Cloud la nivelul institutiilor publice prin crearea unei platforme centralizate, scalabile și dinamice care să ofere servicii IT de calitate cu costuri reduse, la un nivel de securitate la standarde europene. Cloud Guvernamental va imbina un concept particular al unui Cloud Hibrid - o zona de Cloud Public destinata relatiei cu cetatenii in contextul e-Guvernarii (eficientizeaza costurile de dezvoltare e-Gov) si o zona sensitiva de Could Privat destinata interoperabilitatii organizatiilor guvernamentale
· Implementarea monitorizarii serviciilor de cloud, definirea unui cadru legislativ si a normelor metodologice pentru furnizarea de servicii de tip cloud si implementarea masurilor de evaluare a vulnerabilitatilor si a testelor de penetrare pentru arhitecturile de cloud computing.
· Aplicarea initiativei europene Open Data - punerea la dispozitia publicului de date accesibile, reutilizabile si redistribuibile in mod liber, fara a tine cont de restrictii de tipul drepturi de autor (copyright), patente sau alte mecanisme de control (open data) printr-un portal de tip open-data guvernamental
· Promovarea si aplicarea tehnologiilor de procesare inovativa a sistemelor de tip big data pentru a asigura optimizarea procesele de luare a deciziilor si pentru a facilita analiza informatiilor din administratia publica
· Simplificarea procedurilor administrative prin promovarea de platforme electronice pentru facilitarea schimburilor de documente la nivelul administratiei publice centrale, regionale si locale
· Implementarea controalelor de securitate în conformitate cu cele mai bune practici în domeniu şi a reglementarilor naţionale şi Europene privind protectia datelor cu caracter personal, precum şi auditarea periodica (anuala) a acestora, reprezintă un prim pas în sporirea increderii cetatenilor în sistemele de guvernare electronic
· Revizuirea legislatiei in domeniu privind identificarea electronica, semnatura electronica, marca temporala si utilizarea documentelor in forma electronica.
· Dezvoltarea unui cadru strategic privind combaterea criminalitatii informatice si de crestere a increderii cetatenilor in utilizarea tehnologiei informatiei.
· Promovarea și implementarea sistemelor colaborative online, instrumentelor si serviciilor electronice participative la initiative publice sau guvernamentale pentru persoane si mediul de afaceri
· Stimularea cetăţenilor în sensul generării de conţinut digital relevant pentru România si contributiei in medii digitale colaborative (Romania on-line)
· Eficientizarea activitatii centrelor de date si dezastru, servicii informatice si suport pentru realizarea mediului comun informational al institutiilor administratiei publice care sa permita accelerarea semnificativa a proceselor de luare a deciziilor la nivel central, sectorial si teritorial prin utilizarea mai eficienta a sistemelor TIC de planificare si suport de decizie.

TIC în slujba Educatiei, Sănătătii și Culturii


· Formarea de competenţe digitale de bază pentru cetăţenii României cu accent pe categoriile dezavantajate (persoanelor de vârsta a 3-a, persoane cu dizabilităţi etc.)
· Susţinerea, în colaborare cu Ministerul Educaţiei, a metodelor inovative de integrare a resurselor educaţionale de tip web 2.0 și a resurselor educaţionale deschise în procesul de învăţare
· Publicarea şi diseminarea patrimoniului cultural digital al României: biblioteci publice, muzee, obiective culturale. Asigurarea accesului facil la informaţii culturale on-line
· Asigurarea, în colaborare cu Ministerul Educaţiei, de programe de formare continuă a profesorilor pentru convergenţa cu ritmul tehnologic
· Susţinerea organizarii concursurilor naţionale de conţinut digital educaţional pentru invatamantul preuniversitar
· Susţinerea informatizării complete a unităţilor educaţionale și serviciilor administrative din învăţământ la toate nivelurile
· Susţinerea de initiative de promovare a aplicării si interoperabilitătii solutiilor de esănătate la nivel national si european (sisteme informatice din spitale, sisteme informatice laboratoare, aplicaţii pentru medicii de familie, etc), sisteme informatice administrative (contabilitate,resurse umane, etc) şi sisteme naţionale e-sănătate (statistică, CNAS, DSP)
· Asigurarea conditiilor de mobilitate a informatiei medicale în format electronic în cadrul organizaţiilor din sistemul de ocrotire a sănătăţii



E-commerce, TIC și cercetare –dezvoltare –inovare
· Promovarea mecanismelor moderne de e-commerce, m-commerce, m-wallet si NFC prin alinierea la reglementarile europene
· Încurajarea comercianţilor în folosirea canalelor de vânzare electronice: ecommerce, m-commerce, atât pe piaţa internă, cât și în afara ţării
· Initierea de programe de cercetare-inovare in domeniul IT&C cu un caracter predominant aplicativ, bazate pe nevoile industriei
· Introducerea specializarii inteligente (smart specialisation) ca o conditie prealabila de finantare a activitatilor de cercetare din sectoarele selectate ca fiind prioritare pentru Romania. Asigurarea de mecanisme de tip clustere de inovare și poli de competitivitate pentru creșterea regională
· Stimularea investitiilor private in domeniul cercetarii-inovarii in scopul cresterii ponderii produselor si serviciilor inovative in economia Romaniei, pentru asigurarea competitivitatii si stimularii productivitati
· Implementarea de proiecte in cadrul programului Conecting Europe, atat in domeniul infrastructurii de comunicatii electronice, cat si in ceea ce priveste dezvoltarea de servicii electronice.

Bandă largă şi infrastructura de servicii digitale

Obiectivul general este acela de a îmbunătăţi disponibilitatea serviciilor în bandă largă pentru cetăţenii români şi întreprinderile din zonele rurale, prin realizarea unei infrastructuri de bandă largă (reţele de distribuţie), urmărind totodată încadrarea în gradul de acoperire și standardele de calitate adoptate la nivelul UE. Această măsură va avea un impact direct asupra reducerii decalajului digital, promovarea mediului concurenţial în piaţa serviciilor IT&C, accelerarea proceselor de trecere la societatea informaţională în România, creşterea coeziunii și incluziunii sociale.
· Elaborarea unui pachet de acte normative și legislative, care să încurajeze dezvoltarea infrastructurii în bandă largă și să asigure un cadru concurenţial;
· Asigurarea unui cadru instituţional unitar, care să permită o coordonare eficientă a investiţiilor din domeniul infrastructurilor de comunicaţii, în care să fie implicaţi toţi actorii importanţi;
· Modernizarea reţelelor de broadband (NGA-FTTH) – prin care se urmărește îmbunatăţirea tuturor reţelelor de comunicaţii de bandă largă, astfel încât să asigure cerinţele tehnice impuse de noul set de aplicaţii generate în conformitate cu Agenda Digitală 2020.

Înfiinţarea în directa coordonare a Primului-ministru a Departamentului pentru Servicii

Online și Design, având ca principale responsabilităţi:
a) Să conducă procesul de transformare și inovare al serviciilor online furnizate de către Guvernul României;
b) Să planifice, să dezvolte și să implementeze iniţiative având drept scop informarea corectă și transparentă a publicului asupra modului de lucru al administraţiei publice;
c) Să îmbunătăţească gradul de implicare a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor în vederea livrării unor servicii publice de calitate;
d) Să coordoneze eforturile pentru realizarea unui portal unic de recrutare pentru posturile vacante finanţate de la bugetul de stat și bugetele locale, precum și alte iniţiative privind transparenţa și integritatea administraţiei publice;
e) Să realizeze centralizarea datelor primare privind personalul angajat în administraţia publică, a celor privind cheltuielile publice, precum și alte iniţiative de agregare a datelor produse de entităţile publice;
f) Să conducă eforturile privind datele deschise (open data), împuternicind cetăţenii să identifice, să descarce și să utilizeze seturi de date publice generate sau deţinute de către administraţia publică;
g) Să monitorizeze implementarea proiectelor de e-Guvernare, Partneneriatul pentru Guvernare Deschisă (Open Government Partnership), strategia privind Agenda Digitală a Uniunii Europene, precum și să sprijine instituţiile publice implicate;
h) Să urmărească procesul de definire și implementare a unei identităţi vizuale unitare la nivelul administraţiei publice centrale și, totodată, a unei prezenţe unitare în mediul online a entităţilor de stat, inclusiv implementarea domeniului gov.ro la nivelul întregului sistem public.

((http://www.gov.ro/upload/articles/117322/program-de-guvernare-2013-2016.pdf))

Episodul viitor:
Programul de Guvernare 2013-2016 a opta parte

Un discurs la care politicienii ar trebui să ia aminte, a doua parte


Viaţa este ciclică. Dacă nu ne amintim unde au dus căile trecutului, vom merge mereu şi mereu pe aceleaşi căi greşite. Cuba mijlocului de secol XX a trăit aceleaşi probleme de astăzi ale României. Poate ar trebui să deschidem larg ochii la trecut pentru a nu cădea în aceleaşi capcane în viitor.

Prezint deci, într-un mini-serial, un discurs al lui Fidel Castro cu subiectul CAPITALUL PRIVAT STRĂIN NU SLUJEŞTE NICIODATĂ BINELE ŢĂRII ÎN CARE ESTE INVESTIT. Cuvântarea a fost rostită de Fidel Castro la 24 februarie 1960 în faţa conducătorilor organizaţiilor muncitoreşti. Textul l-am găsit într-o culegere de texte, "Fidel Castro - Cuvîntări Alese", Editura Politică, Bucureşti, 1961.


Episodul trecut:
Un discurs la care politicienii ar trebui să ia aminte, prima parte


Bilanţul unui an de revoluţie

A trecut un an de la victoria revoluţiei, astfel că putem face acum bilanţul drumului parcurs. Acest bilanţ nu ne va face în nici un caz să ne culcam pe lauri, dar cele înfăptuite şi-au pus amprenta pe toate aspectele vieţii ţării, şi azi putem vedea clar viitorul. Realizările nu au fost dobândite fără luptă. În ultimele 14 luni am fost nevoiţi să ducem o luptă grea, în primul rând împotriva lipsei noastre de experienta în desfăşurarea revoluţiei, împotriva propriei noastre ignoranţe. La aceasta lupta a participat tot poporul. Nu a fost lupta unui grup de oameni, ci lupta întregului popor, căci noi n-am făcut nimic, n-am întreprins nimic fără participarea poporului.

Am avut de realizat multe în toate domeniile vieţii noastre şi am pornit la înfăptuirea lor. Unele sarcini erau mai grele, altele mai uşoare. Dar sarcina cea mai grea şi mai hotărâtoare care se ridica în faţa revoluţiei era lupta împotriva mizeriei, împotriva sărăciei, împotriva slăbiciunii noastre economice, într-un cuvânt lupta împotriva şomajului. Cu alte cuvinte, lupta împotriva moştenirii grele care apăsa permanent asupra poporului nostru, care era cel mai teribil flagel pentru popor. Rezolvarea acestei sarcini era o sarcina fundamentală a revoluţiei, deoarece înfrângerea în domeniul economic ar fi însemnat înfrângerea revoluţiei.

N-a fost uşor, pentru că ne-a rămas o moştenire prea grea; mai grea nici nu se poate imagina. Am primit ca moştenire economia cea mai înapoiată ce poate exista. Dar acum, după ce am păşit pe drumul lichidării efective a acestei moşteniri, avem certitudinea că vom îndeplini această sarcină, pentru că şi poporul nostru are o idee clară despre ea. Noi nu ascundem poporului, nu ascundem milioanelor de oameni situaţia reală, şi poporul a început să înţeleagă toate aceste probleme care mai înainte îi erau necunoscute. Se ştie că în trecut cunoaşterea secretelor situaţiei economice a ţării era privilegiul unor grupuri restrânse, care aveau posibilitatea sa obţină informaţii din diferite surse. Cei mai mulţi dintre aceşti privilegiaţi, având interesul să înşele poporul şi să-i ascundă adevărul, îl ţineau în ignoranţă. Doar nu-i un secret şi nici nu se poate nega că poporul nu ştia absolut nimic despre problemele care priveau interesele tuturor familiilor, despre problemele de care depindea situaţia materială, liniştea şi bunăstarea lor. Poporul făcea numai sacrificii, suferea, dar nimeni nu-i explica deschis şi hotărât cauza tuturor relelor şi cum trebuie să fie lichidate.


Observaţi consistenţa unei politici guvernamentale logice? Deseori auzim la televizor construcţii verbale complicate legate prin cuvinte din slang-ul economiştilor, fraze care au menirea de a spune... "noi suntem specialiştii care ştim despre ce este vorba în propoziţie, în consecinţă lăsaţi-ne pe noi să ne ocupăm de binele vostru"... numai că lucrurile sunt mult mai simple. Poporul nu are treabă neapărat cu compactul fiscal european semnat de preşedinte şi nici chiar cu întreg conţinutul Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii economice şi monetare... Poporul doreşte lucruri relativ simple, precum eradicarea mizeriei, a sărăciei, a economiei labile. El simte foarte simplu totul şi le traduce în "siguranţa zilei de mâine". În momentul în care simplul cetăţean ştie că orice s-ar întâmpla în viaţa lui... totul a doua zi îi va permite supravieţuirea... are un nivel de percepţie a vieţii superior muritorilor de foame. Este un barometru simplu şi fiecare îl poate constata pe pielea sa.

Actul revoluţiei de la 1989 a fost politizat în fel şi chip, plecarea românilor în străinătate a fost şi ea politizată, ceea ce doreau însă românii se poate exprima foarte simplu, "siguranţa zilei de mâine" şi o viaţă în demnitate personală şi naţională. Au câştigat ceva românii după revoluţie? Persecuţie politică încă există, o afirmă cei mai mulţi, fie că vorbim despre sistemul de şpăgi pentru ca "politic" lucrurile să se mişte, fie că vorbim despre invazia de procurori care caută prin sate şi comune pe cei ce au votat... Chiar şi semnele poliţiei politice, interceptările comunicaţiilor, interceptările ambientale, urmăririle de orice fel, un sistem pus la punct de control al maselor... Toate aceste tare ale societăţii socialiste conduse de structura unui partid paternal s-au transmis şi s-au îmbogăţit exponenţial... nu, nimic nu s-a schimbat... Lumea speră ca măcar economic România să o ducă mai bine. Cu siguranţă astăzi avem mai multe autoturisme, mai multe frigidere, mai multe televizoare, mai multe magazine ticsite cu mărfuri de larg consum, junk food, toate acele lucruri care ne luau ochii când urmăream, cu jind, filmele americane. Avem locuri de fast food, avem discoteci, avem televiziuni, avem distracţii şi moravuri uşoare, avem droguri, ţigări, alcooluri fine... Avem însă un nivel de trai mai ridicat, merge România mai bine din punct de vedere economic? Dacă "înfrângerea în domeniul economic ar fi însemnat înfrângerea revoluţiei", atunci înseamnă că revoluţia română a fost învinsă. Economia, eficientă sau nu, centralizată sau nu... este distrusă şi îngropată şi vândută la fier vechi şi spaţii imobiliare.

Suntem un popor învins de politicienii avizi de interese personale, dar ni se spune că "ce bine că am scăpat de PCR şi statul totalitar". Asta era totuşi problema noastră? Nu era normal să scăpăm de ceva ce ne asupreşte? Trebuie să ne bucurăm pentru o normalitate dacă ea este acoperită de un alt fel de anormalitate? În continuare democraţia este în stadiul de mit, dar suntem minţiţi că democraţia înseamnă că poţi să-şi înjuri preşedintele, premierul, primarul, parlamentarul... Presa este aproape în totalitate aservită intereselor politice, dar ni se spune că avem o presă liberă, asta doar pentru că înjură. Democraţia înseamnă deci un fel de de sindrom Tourette.

Doamnelor şi domnilor care formaţi POPORUL ROMÂN, distrugeţi privilegiul politicienilor şi serviciilor secrete de a cunoaşte realităţile şi a ţine aceste realităţi pentru ele însele! Cei mai mulţi dintre aceşti privilegiaţi, au interesul să înşele poporul şi să-i ascundă adevărul, îl ţin în ignoranţă. Cunoaşterea înseamnă putere şi prin această putere politicianul înşală cetăţeanul. Iată cum cetăţenii, în loc să-şi vadă propriile interese, nu ştiu absolut nimic despre problemele care privesc interesele tuturor familiilor, despre problemele de care depindea situaţia materială, liniştea şi bunăstarea lor. Mai mult, cetăţenii sunt polarizaţi în susţinerea politicienilor şi mai puţin conştienţi că apără chiar ei interese ce sunt contrare intereselor lor.

Întrebaţi-vă de ce faceţi sacrificii... Priviţi realitatea şi întrebaţi-vă unde se duc sacrificiile pe care le faceţi domniile voastre şi cei din jurul domniilor voastre. Vedeţi că aceste sacrificii v-au făcut cumva viaţa mai frumoasă?

Nu rataţi următorul episod despre "datoria guvernului revoluţionar"... altfel tranziţia va fi eternă între "prost" şi "mai prost".

Episodul viitor:
Un discurs la care politicienii ar trebui să ia aminte, a treia parte

De brumar Brumaru


Voi ce ştiţi toate dedesubturile...

Horatiu Malaele - De dragoste vestimentara (Emil Brumaru)

"Lupta de clasă" se ascute în SUA


Clasa cea mai dezavantajată de proiectele guvernamentalo-legislative în SUA este chiar clasa cea mai puternică, respectiv clasa de mijloc. S-a născut deci un fel de război surd între ce trebuie făcut, ce ar fi trebuit făcut şi ce o să trebuiască făcut. Coerenţa guvernării unei ţări cheltuitoare s-a destrămat, fiecare se zbate să părăsească corabia în flăcări pe o bucată de lemn plutitor... Nu se întrevede însă nimeni să vină cu şalupa salvatoare... Până acum şalupa salvatoare era chiar SUA.

Ia să vedem ştiri peste ştiri... Le dau în original să nu mai aud voci că manipulez eu opinia publică.



Să vedem cum se transferă "Yes, we can!" în "no, they can".

...if an agreement isn’t reached in time between Senator Reid and Senator McConnell, then I will urge Senator Reid to bring to the floor a basic package for an up-or-down vote –- one that protects the middle class from an income tax hike, extends the vital lifeline of unemployment insurance to two million Americans looking for a job, and lays the groundwork for future cooperation on more economic growth and deficit reduction.

I believe such a proposal could pass both houses with bipartisan majorities as long as those leaders allow it to actually come to a vote. If members of the House or the Senate want to vote no, they can –- but we should let everybody vote. That’s the way this is supposed to work. If you can get a majority in the House and you can get a majority in the Senate, then we should be able to pass a bill.

(http://www.whitehouse.gov/blog/2012/12/28/president-obama-urges-congress-prevent-tax-hikes-middle-class-americans)

Ne amintim şi noi trecerea de la "Să trăiţi bine!" la "Să trăiţi?!?!... Bine...". După cum poporul român se încăpăţânează să trăiască după implementarea unor politici tip genocid, iată că şi americanii nu prea vor să părăsească stilul de viaţă american şi nici visul american. Tocmai ei, centrul universului, cei care dau la toţi, cei care sunt jandarmul universal... să-şi scadă nivelul de trai? Nu se poate aşa! Nu mai dau ruşii peste ei, nici teroriştii nu mai se arată aşa de periculoşi de un deceniu încoace... ba chiar americanii par mai terorişti decât arabii pe "american soil". Ce motivaţie poate avea americanul de rând să plătească mai multe taxe?

Americanii nu au o motivaţie intimă de a părăsi traiul îmbelşugat, chiar dacă văd cum printre ei criza loveşte neîncetat prin cei care s-au auto-falimentat cu împrumuturi de consum. Chiar şi preşedintele... scrie negru pe alb...

President Obama Talks About "the Idea that Built America"!!!



President Barack Obama watches as workers explain the process of assembling connecting rods and pistons during a tour of the Detroit Diesel Facility in Redford, Mich., Dec. 10, 2012. (Official White House Photo by Lawrence Jackson http://www.whitehouse.gov/blog/2012/12/10/president-obama-talks-about-idea-built-america)

Toată lumea a observat cum domnul Obama are o idee şi se uită precum preşedintele în blocul motor (entuziasmul muncitorilor se poate citit pe feţele lor).

Tax Cuts... un moment am crezut că citesc Cute Tax... Stilul electoral promitea doar "Yes, we can!". Pe scurt, planurile fiscale ar merge cam aşa:

(http://www.whitehouse.gov/issues/taxes/tax-cuts)

Să aflăm părerea doamnei "Karen, VA":

"Right now $2,000 means that I can afford to pay for the lunch that my four children take to school every day. I am already facing a decision of not going back to school because I am not able to afford to pay. Thank you for not raising our taxes."

"Anne, PA" ne spune ce ar însemna pentru domnia sa cei $2.000:

"Groceries on my table for four months. Heating my home for a year. Two mortgage payments. Any of those, or Christmas gifts for my family, or a contribution to my 401K."

Oare ce părere are doamna "Cynthia, WA"?

"$2000 is a lot of money! The only wiggle room I have in our budget is for food. We prepare all of our meals at home, but feeding a family of four is expensive. Paying an extra $2,000 means $50 less a week for food."

Mai multe pe http://www.whitehouse.gov/my2k

Vedeţi acum cât de bine merge America profundă? Erau voci care spuneau că eu exagerez şi sunt anti-american... Aceasta este clasa de mijloc... Iată clasa de mijloc nu are bani de mâncare. Exagerez? Exageram?

Este pe site-ul oficial al preşedintelui SUA, minte domnia sa, mint şi eu.

Mie mi se pare că americanii o duc foarte prost.

Sigur că da, 2000 de dolari americani înseamnă cam 70 de milioane lei vechi, adică venitul românului obişnuit pe mai mult de o jumătate de an... Dar la americani nu este aşa de mult.

Iată de ce cred că este importantă următoarea ştire...

In pline negocieri de ultim minut, in care congresmenii incearca sa evite o cura de austeritate brutala, presedintele Statelor Unite, Barack Obama, i-a acuzat pe republicani ca au provocat criza "zidului bugetar", relateaza AFP.

UPDATE Negocierile de duminica s-au incheiat fara a se ajunge la un acord care ar fi dus la evitarea curei de austeritate ce se preconizeaza ca va avea loc in SUA daca nu se ajunge la o intelegere pana luni seara, acum ca republicanii si Barack Obama se acuza reciproc pentru criza "zidului bugetar".

Intr-un interviu acordat televiziunii NBC, presedintele Statelor Unite a afirmat ca adversarii sai politici, care controleaza o parte a congresului, nu pot accepta ideea ca "impozitele celor mai bogati american trebuie sa creasca un pic".

Obama, care de la realegerea sa la inceputul lui noiembrie negociaza cu republicanii un acord pentru a evita intrarea in vigoare, in mod automat, de la 1 ianuarie, a unor cresteri generalizate de impozite si reduceri in cheltuielile statului, a deplans faptul ca protectia veniturilor celor mai instariti contribuabili "pare sa fie singura lor tema unificatoare".

"Ei spun ca prioritatea lor este sa trateze de o maniera serioasa deficitul, dar modul in care se comporta pare sa arata ca singura lor prioritate este sa faca in asa fel incat facilitatile fiscale ale celor mai bogati americani sa fie protejate", a spus el, intr-un interviu acordat pentru emisiunea "Meet the press", care a fost inregistrat sambata.

In conditiile in care liderii republicani si democrati din Senat incearca duminica sa ajunga la un acord de ultima clipa, Barack Obama s-a abtinut de la orice pronostic.

"Eram moderat optimist ieri (vineri, n.r.) dar se pare ca nu exista inca un acord", a notat el.

Daca nu se ajunge la un compromis, masurile de austeritate care vor intra in vigoare risca sa arunce din nou prima economie mondiala in recesiune, dupa cum au avertizat o serie de economisti.

De la inceputul negocierilor, chestiunea facilitatilor fiscale mostenite de la presedintele republican George W. Bush a fost una centrala: Obama vrea sa le elimine pentru gospodariile care au venituri mai mari de 250.000 de dolari pe an, in timp ce republicanii nu vor sa auda de nicio crestere de impozite, vizand cheltuielile statului pentru a reduce deficitul.

(http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-13910661-sua-zidul-bugetar-presedintele-obama-critica-republicani-pline-negocieri-ultim-minut.htm)

Yes, We Can!

30 December 2012

Să revenim un pic la agricultură


Subliniam în postarea Programul de Guvernare 2013-2016 a treia parte o anumită tendinţă prezentă în Programul de Guvernare... "Adoptarea de măsuri care sa conduca la comasarea terenurilor si reducerea numarului de ferme şi exploataţii". Ei bine, iată că citesc pe Agerpres un studiu relativ la această problemă. Cum sunt interesat de această chestiune, îl preiau şi aici pentru a-l avea, la nevoie, aproape. Am să subliniez câteva lucruri...

Studiu:
Autorităţile ar trebui să instituie un mix de politici pentru comasarea terenurilor agricole din România deoarece, în următorii ani, acest lucru va contribui la dezvoltarea sistemelor de irigaţii şi la reducerea dependenţei excesive a agriculturii româneşti de starea vremii, se arată în studiul 'Rata de schimb de echilibru şi factorii săi - cazul României', realizat pentru Comisia Naţională de Prognoză (CNP).

Comasarea terenurilor agricole s-ar putea baza pe doi piloni, respectiv pe acordarea de prime pentru cedarea terenurilor de către fermierii vârstnici şi pe descurajarea nelucrării terenurilor agricole din proprietatea persoanelor fizice.

Studiul arată că deşi există în momentul de faţă un proiect de lege benefic în ceea ce priveşte acordarea de prime pentru cedarea terenurilor, acesta ar trebui modificat în sensul creşterii sumelor acordate pentru stimularea vânzării terenurilor.

"Este importantă descurajarea nelucrării terenurilor agricole prin aplicarea pentru terenurile agricole nelucrate, proprietate a persoanelor fizice, a impozitului corespunzător terenurilor intravilane cu destinaţia curţi-construcţii. O astfel de sancţiune există şi este aplicată din 2007, dar numai în cazul terenurilor deţinute de persoane juridice", se menţionează în studiu.

De asemenea, comasarea terenurilor agricole va duce în următorii ani şi la dezvoltarea sistemelor de irigaţii şi reducerea dependenţei excesive a agriculturii româneşti de starea vremii, în condiţiile în care, în prezent, plata irigaţiilor poate fi făcută numai de exploataţiile agricole medii şi mari.

Potrivit estimărilor efectuate de coordonatorii studiului, România pierde în anii cu producţie agricolă slabă aproximativ 800 de milioane de euro, atât în agricultură cât şi în sectoarele economice conexe (industria alimentară, servicii de transport şi depozitare a mărfurilor agricole etc.).

Nu în ultimul rând, în studiul menţionat se precizează că procesul de comasare a micilor terenuri în mari exploataţii agricole poate întări legătura dintre producţia agricolă internă şi formele de comerţ modern (supermarketuri, hipermarketuri) care în prezent este ruptă din cauza incapacităţii micilor proprietari de terenuri de a livra mărfuri în cantitatea şi calitatea solicitată de partenerii lor de afaceri.

România a înregistrat în anul 2011 un deficit comercial pe segmentul de produse agroalimentare de aproximativ 800 de milioane de euro (0,6% din PIB), în scădere constantă faţă de anii anteriori. Cu toate acestea, cifra de ansamblu maschează o performanţă slabă pe segmentul produselor prelucrate industrial sau pe cel al produselor agricole neprelucrate dar cu valoare adăugată mai mare (fructe, legume) pe seama unor rezultate bune în domeniul produselor neprelucrate cu valoare adăugată mică (cereale).

"O strategie coerentă de dezvoltare a agriculturii româneşti trebuie să cuprindă şi un program de facilitare a investiţiilor private în capacităţi de prelucrare a produselor agricole în cadrul industriei alimentare care să se dezvolte în mediul rural. Guvernul ar trebui să sprijine dezvoltarea infrastructurii de drumuri, apă şi canalizare din mediul rural în acele sate care au capacitatea şi doresc să plătească aceste servicii prin intermediul taxelor locale şi direct (apă, canalizare) iar nu pe criterii de algoritm politic. Conform principiului bunelor practici, tot mai multe sate ar putea adopta această strategie care le poate permite atragerea de investiţii private în industria alimentară", se mai arată în studiul 'Rata de schimb de echilibru şi factorii săi - cazul României', realizat pentru Comisia Naţională de Prognoză (CNP).AGERPRES

(http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/168030-Autoritatile-ar-trebui-sa-instituie-un-mix-de-politici-pentru-comasarea-terenurilor-agricole-din-Romania-studiu.html)

Observaţi aceşti doi piloni, acordarea de prime pentru cedarea terenurilor de către fermierii vârstnici şi descurajarea nelucrării terenurilor agricole din proprietatea persoanelor fizice, reprezintă o idee destul de veche, eu am auzit de acestea de ani de zile... nici nu mai ştiu câţi şi de la cine. Deja avem două soluţii de comasare a resurselor pentru producţia agricolă (nu neapărat al terenurilor), darea în arendă şi asocierile dintre fermieri.

Eu aş mai adăuga nevoia unei legi mai precise în ceea ce priveşte arendarea suprafeţelor de păşunat astfel încât cel ce păşunează să poată face nişte îmbunătăţiri funciare.

Problema desfacerii producţiei româneşti la super şi hipermarket este un pic mai complicată, asta pentru că trebuie asigurată o producţie mare cu desfacere ritmică. Problema aici nu ar fi neapărat la comasarea terenurilor ci mai ales la depozitele agro-alimentare pentru fructe şi legume.

Şi trebuie să leg această ştire la o altă ştire Agerpres...

Ţinta stabilită de România pentru cheltuielile brute de cercetare şi dezvoltare conform Strategiei Europa 2020 este de 2% din PIB, repartizată egal între sectorul guvernamental şi cel privat, se arată în studiul 'Rata de schimb de echilibru şi factorii săi - cazul României', coordonator Lucian Anghel, lansat de Comisia Naţională de Prognoză (CNP).

'Datele statistice aferente anului 2010 arată că România a cheltuit 0,46% din PIB pentru cercetare (fondurile publice au avut o pondere de 0,25% din PIB iar fondurile private şi fondurile din străinătate au înregistrat o pondere de 0,21% din PIB). Efortul la orizontul anului 2020 este relativ egal - sectorul public trebuie să consemneze o creştere de patru ori a cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare ca şi pondere în PIB, în timp ce sectorul privat (incluzând aici şi fondurile externe) o creştere de cinci ori. Atât efortul sectorului public cât şi cel al sectorului privat la orizontul anului 2020 sunt deosebit de ambiţioase, având în vedere continuarea procesului de consolidare fiscală a guvernului şi restrângerea finanţărilor bancare pe fondul noilor reglementări prudenţiale din sectorul bancar', se arată în document.

În acest context, atât Guvernul cât şi mediul privat de afaceri ar trebui să exploreze surse alternative de finanţare a activităţii de cercetare şi dezvoltare precum folosirea Bursei de Valori pentru listarea unor proiecte inovative din domeniul cercetării sau prin utilizarea unor fonduri de tip venture capital (inclusiv prin crearea unui fond de investiţii din surse precum sumele deţinute din vânzarea pe bursă a pachetelor minoritare de acţiuni la unele companii de stat).

'Guvernul ar trebui să exploreze posibilitatea investirii în proiecte dezvoltate în sectoare care pot genera export şi finanţate într-un sistem 50% sector de stat/50% sector privat sau 75% sector de stat/25% sector privat. (...) Documentele Comisiei Europene arată că performanţa Europei în domeniul cercetării şi inovării se află în urma celei a Statelor Unite ale Americii şi Japoniei, în timp ce China, Brazilia şi India recuperează decalajele într-un ritm rapid. Datele statistice confirmă acest lucru - UE alocă pentru cercetare 2% din PIB, în timp ce SUA şi Japonia alocă 2,79% şi respectiv 3,45% din PIB. Discrepanţele dintre ţările UE sunt foarte mari - România alocă doar 0,47% din PIB pentru cercetare şi dezvoltare, cel mai puţin din UE, în timp ce Finlanda alocă 3,87% din PIB', informează studiul CNP.AGERPRES)

(http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/166189-Tinta-Romaniei-pentru-cheltuielile-de-cercetare-si-dezvoltare-este-de-2-din-PIB.html)

Francois Hollande se pare că e primul preşedinte european "greu" care a înţeles cum stă treaba cu criza


Acum 10 ani o astfel de ştire ar fi părut extraordinară, astăzi este un semn de normalitate... sau de supra-normalitate. Domnul preşedinte al Franţei a înţeles că, dincolo de cuvintele frumoase şi speranţa îmbujorată a viitorului, foamea şi frigul se înghesuie la graniţa ţărilor care au trăit de multe decenii în îndestulare. Are nevoie, nu neapărat de o economie "ce n-a văzut Parisul", dar mai ales de un semn al cumpătării transmis francezilor.

(http://www.archdaily.com/149901/architecture-city-guide-paris/)

Ştire:
Parisul și-ar putea pierde renumele de “orașul luminilor”. Președintele Franței, Francois Hollande, și ministrul Energiei, Delphine Batho, plănuiesc să “stingă” din simbolurile Parisului în timpul nopții, pentru a economisi bani și energie electrică, informează Fox News.

Potrivit unui raport Bloomberg, din vara lui 2013, turiștii care vor să se plimbe pe Champs Elysees, între 1 a.m. și 7 a.m., vor avea nevoie de lanterne, întrucât Guvernul francez ia măsuri pentru a-și reduce cheltuielile. Acțiunea face parte dintr-o serie de eforturi pentru atingerea obiectivul creșterii eficienței energetice cu 20% până în 2020. Prima etapă a eforturilor s-a concretizat în iulie, când mai multe magazine și companii au fost obligate să stingă, între 1 a.m. și 6 a.m., neoanele evidențiatoare ale numelui.

De asemenea, mai mult de 300 de biserici, poduri și monumente, printre care și Turnul Eiffel, au intrat deja sub regula economiei.

Ministrul Energiei și Mediului, Delphine Batho, a declarat pentru French TV că propunerea de a stinge luminile pe parcursul nopții se va aplica tuturor orașelor și satelor din Franța, în scopul economisirii de energie electrică și bani, îndeosebi pentru “a arată cumpătare”: “Unul dintre obiectivele principale este de a schimba cultura… este necesar să închidem cercul producție mari pentru că avem consum mare. Ar trebui să arătăm cumpătare în folosirea energiei”, a declarat Delphine Batho.

Potrivit site-ului qz.com, criticii spun că un Paris întrunecat ar încuraja rezidenții să stea acasă, iar pe turiști i-ar trimite mai devreme la culcare, afectând afacerile. Patronii magazinelor dezaprobă acțiunea Guvernului, susținând că “turiștii și localnicii urmăresc lumina, de la un neon la celălalt, toată noaptea” și, totodată, lasă ideea de siguranță pe stradă. Mulți dintre cei 650.000 de comercianți se opun ideii, sugerând că Executivul le amenință mijloacele de a-și câștiga existența.

(http://www.dcnews.ro/2012/12/hollande-vrea-bezna-in-orasul-luminilor-cu-scopul-de-a-economisi/)

(http://scrapetv.com/News/News%20Pages/Everyone%20Else/pages-17/French-court-rejects-millionaire-tax-by-actually-standing-up-to-authority-Scrape-TV-The-World-on-your-side-2012-12-29.html)

Un discurs la care politicienii ar trebui să ia aminte, prima parte


Viaţa este ciclică. Dacă nu ne amintim unde au dus căile trecutului, vom merge mereu şi mereu pe aceleaşi căi greşite. Cuba mijlocului de secol XX a trăit aceleaşi probleme de astăzi ale României. Poate ar trebui să deschidem larg ochii la trecut pentru a nu cădea în aceleaşi capcane în viitor.

Prezint deci, într-un mini-serial, un discurs al lui Fidel Castro cu subiectul CAPITALUL PRIVAT STRĂIN NU SLUJEŞTE NICIODATĂ BINELE ŢĂRII ÎN CARE ESTE INVESTIT. Cuvântarea a fost rostită de Fidel Castro la 24 februarie 1960 în faţa conducătorilor organizaţiilor muncitoreşti. Textul l-am găsit într-o culegere de texte, "Fidel Castro -  Cuvîntări Alese", Editura Politică, Bucureşti, 1961.

Tovarăşi conducători ai organizaţiilor muncitoreşti din Cuba!

S-ar putea ca adunarea de astăzi să devină cea mai grandioasă acţiune revoluţionară a etapei actuale a revoluţiei. Importanţa ei este cu atât mai mare, cu cât aceasta adunare are loc la 24 februarie.

Cu 65 de ani în urmă, în acestă zi compatrioţii noştri au lansat chemarea lor la unire, chemarea de a porni la ultima bătălie pentru eliberarea patriei.

Noi nu uitam acea memorabilă dimineaţă, nu-i uitam pe oamenii care în urmă cu o jumătate de veac au izbutit să realizeze atât de mult pentru patria lor, jertfind pentru aceasta tot ce aveau.

Aspiraţiile revoluţionarilor din 1895

Ce idei i-au însufleţit pe acei revoluţionari? Ce speranţe i-au animat? Ce visuri au nutrit gândindu-se la fericirea patriei? Ce-i drept, ei n-au înţeles cât de departe erau aceste visuri de înfăptuirea lor, căci independenţa şi libertatea deplină a patriei, suveranitatea republicii, năzuinţa ca poporul să devină stăpânul destinelor sale erau atunci doar un vis, care începe să devină realitate abia astăzi. De aceea adunarea aceasta are o semnificaţie profundă nu numai sub aspectul sentimentelor patriotice, bazate pe idei înalte, a sentimentelor revoluţionare, ci şi din punctul de vedere al numeroaselor trăsături noi, proprii timpului nostru, care n-au existat înainte; tocmai prin aceasta ea reprezinta începutul realizării visurilor revoluţionarilor din 1895.

Noi ne număram printre cei pe care îi entuziasmează toate aceste simptome ale noului, care ştiu să preţuiască toate acestea. Luând în discuţie problemele actuale ale ţării, noi ne aducem aminte de Cuba de ieri, de ziua de ieri a republicii, dar totodată vedem şi problemele noastre de astăzi, viaţa de azi a Cubei. Toate acestea ne insuflă speranţă şi mândrie; niciodată încă, noi - cărora ne revine uriaşa răspundere de a lua hotărâri de care depinde încrederea profundă în guvernul revoluţionar şi speranţele puse în el — n-am mai simţit o mândrie atât de profundă pentru poporul nostru. Ajunşi la etapa actuala a revoluţiei noastre, ar fi nedrept sa nu devenim optimişti, să nu încercăm o satisfacţie la gândul că tot ce s-a făcut n-a fost în zadar. Ar fi greu să-şi închipuie cineva un sprijin mai ferm şi mai deplin decât acela pe care poporul îl acordă astăzi revoluţiei. Poate că mulţi încep abia acum să înţeleagă ce este revoluţia, în ce constă importanţa şi măreţia ei, căci în trecut cuvântul "revoluţie" era un cuvinţel la modă, care se repeta des, iar pentru mulţi nu era decât un cuvânt de efect. Era o noţiune cât se poate de vagă; orice eveniment era supranumit revoluţie şi fiecare îşi spunea revoluţionar. Revoluţia părea un lucru uşor. În realitate, însă, nu-i de loc asa. Revoluţia nu este un eveniment simplu în istoria unui popor. Ea reprezintă o sarcină grea şi complexă. Dar totodată ea este un mare dascăl. În cursul desfăşurării ei, revoluţia ne învaţă, întăreşte conştiinţa poporului, şi pe zi ce trece noi înţelegem tot mai mult esenţa ei. Pentru aceasta a fost însă nevoie de timp. Şi cu toate că n-am avut timp — căci la noi revoluţia a repurtat victoria abia în urmă cu 14 luni —, aceste 14 luni ne-au învăţat multe. Cea mai mare satisfacţie ne-o da faptul că revoluţia se desfăşoară bine. Ea păşeşte înainte, în pofida tuturor piedicilor, în pofida tuturor obstacolelor, a tuturor calomniilor şi uneltirilor. Şi se poate spune că pe zi ce trece ea se desfăşoară din ce în ce mai bine.

Sarcina care stătea în faţa noastră la 1 ianuarie 1959 era pentru noi, deci şi pentru popor, mare şi complexă. În ziua aceea, pretutindeni oamenii fremătau de bucurie, de bucuria pe care le-a pricinuit-o sfărâmarea lanţurilor, a lanţurilor ruşinii, nedreptăţii şi crimei, a lanţurilor înroşite de sânge care ţinuseră poporul în umilinţă, îl sugrumaseră, îl osândiseră la mizerie şi mai cu seamă la desperare.

În acele zile a domnit bucuria generală, deşi nu ne dădeam încă seama precis ce ne aştepta în viitor. Revoluţia nu căpătase încă o forma bine determinată. Revoluţia era încă ceva nedesluşit, ceva care nu se conturase încă limpede în conştiinţa poporului. Era doar ca o speranţă, iar bucuria nu ne îngăduia încă pe atunci să ne gândim la ceea ce va trebui sa facem mai departe. Nu ne-a dat prin gând că ruperea lanţurilor nu reprezenta decât începutul, începutul unui drum greu şi complex. După lupta de mai bine de un secol pe care poporul nostru a dus-o până aici fără succes, noi, reprezentanţii generaţiei de astăzi, am căpătat, pentru prima oara în istoria patriei noastre - căci în alte vremuri factori mai puternici decât dorinţele, aspiraţiile şi visurile poporului nostru ne-au lipsit de o asemenea posibilitate —, am căpătat, în sfârşit, posibilitatea de a medita la toate cele petrecute.


Îşi aduc aminte politicienii români de aspiraţiile poporului român în momentul revoluţiei din 1989. Revoluţiile fac schimbări de la un sistem social la altul, nu-i vorbă, aspiraţiile poporului însă sunt, de regulă, aceleaşi... o speranţă de mai bine, demnitate personală şi naţională, preţuire din partea liderilor societăţii...

Iată cât de bine seamănă aspiraţiile poporului român din decembrie 1989 cu aspiraţiile cubanezilor din 1895...

Ce spuneţi însă despre "...căci în trecut cuvântul revoluţie era un cuvinţel la modă, care se repeta des, iar pentru mulţi nu era decât un cuvânt de efect. Era o noţiune cât se poate de vagă; orice eveniment era supranumit revoluţie şi fiecare îşi spunea revoluţionar...". Nu este exact ce se întâmplă acum cu "revoluţionarii" şi "îndreptăţiţii"? "Noi suntem singurul partid de dreapta", "adevăratul partid de dreapta", "noi suntem singurii care luptăm împotriva structurilor PCR şi ale Securităţii"... tot felul de sloganuri menite să facă din dictatură democraţie... Nici nu mai contează astăzi cine eşti, important este împotriva cui lupţi, asta abia te defineşte.

Prima întrebare care mă frământă este dacă poporul va aştepta (şi dacă popoarele vor aştepta), secol după secol, ca visele lor să fie împlinite de nişte politicieni care, deşi conceptual (prin cuvinte rostite în discursuri) sunt total diferiţi, intrinsec sunt identici de la începuturile politicii în lume.

Episodul viitor:
Un discurs la care politicienii ar trebui să ia aminte, a doua parte

Programul de Guvernare 2013-2016 a şasea parte


Episodul trecut:

Programul de Guvernare 2013-2016 a cincea parte


BUGET

· Un ritm mediu anual de creştere economica de 3% in perioada 2013-2016.
· Menţinerea deficitului bugetar pe sistem ESA sub 3% din PIB până în 2016, respectând criteriul stabilit de Tratatul de la Maastricht.
· Atingerea unui deficit bugetar structural de 0,7% din PIB în 2014 şi menţinerea la acest nivel în 2015 şi 2016.
· Menţinerea ponderii datoriei publice totale în PIB la un nivel sustenabil, semnificativ mai mic decat nivelul de 60% din PIB fixat prin Tratatul de la Maastricht.
· Realizarea unei Strategii de management a datoriei publice după model polonez, transpusa prin lege, care să includă măsuri automate de ajustare în cazul depăşirii unor praguri ale datoriei.
· Realizarea tuturor paşilor necesari pentru trecerea, odată cu bugetul anului 2014, la programare bugetară multianuală conform bunelor practici internaţionale în domeniu.
· Vom continua acordurile cu partenerii externi (Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială) și vom respecta prevederile acestora.
· Gestionarea finanţelor publice va fi caracterizată prin predictibilitate, transparenţă, reguli și proceduri clare în toate segmentele acestora, atât la nivel central, cât și la nivel local.

((http://www.gov.ro/upload/articles/117322/program-de-guvernare-2013-2016.pdf))

O creştere economică anuală de 3% pentru patru ani înseamnă o creştere de 12,55% pe tot ciclul de patru ani. Personal eu nu cred că va exista măcar un an cu o creştere economică de 3%, nicidecum patru ani consecutivi... Dar ce ştiu eu?!?!

Deficitul structural ar trebui definit foarte exact, altfel el va avea valoarea funcţie de cum se defineşte (sau nu se defineşte). În calculul deficitului structural "ajută" creşterea economică negativă. Având o creştere economică pozitivă, mai ales dacă este de o valoare mare de până la 3%, nu se poate da vina deficitului pe seama ciclului economic în scădere (criză). Personal am impresia că aici lucrurile nu au fost corect dimensionate... mai mult după ureche. Vom vedea bugetul, aşa cum este el în legea bugetului, cum se va dimensiona mai exact.

În altă ordine de idei, Tratatul de la Maastricht vorbeşte despre o limitare la 60% din PIB pentru valoarea datoriei publice totale... numai că aici trebuie ţinut seama de faptul că datoria, în sistemul "rostogolirii" ei cu intenţia de a fi plătită cumva "când va fi bine României"... nu prea te lasă să te opreşti când doreşti. Următorii doi ani sunt vârfurile de plăţi ale datoriei şi nu ştiu cum vor fi plătite fără o îndatorare suplimentare.

Să spunem că datoria publică totală depăşeşte 100 de miliarde euro (e ceva mai mare, dar să spunem că e aşa). Să spunem că PIB-ul României este 130 miliarde euro (e ceva mai mic dar să spunem că e aşa).

Nu veţi crede, dar dacă facem regula de trei simple:

130.........100%
100.........X

X=(100×100)÷130=76,92%

Dar poate greşesc eu la calculele, sau am cifrele greşite...

Episodul viitor:
Programul de Guvernare 2013-2016 a şaptea parte

România, o ţară a paradoxului social


În ultimul timp sunt bulversat de incapacitatea unor cetăţeni români (sau care au fost odată români şi acum sunt "fugiţi" prin lume) de a înţelege exact natura poziţiei lor politicianiste. Să nu mă înţelegeţi greşit, consider că a susţine, consecvent, o poziţie politică este un lucru necesar (dacă nu cumva şi obligatoriu)... nu vorbesc despre voinţa politică a cetăţenilor. Eu vorbesc de un fel de credinţă politicianistă, respectiv despre cetăţenii care susţin o grupare politică sau un grup politic, uneori şi un singur politician... no matter what. Este o abnegaţie necondiţionată spre un lucru dăunător, nociv uneori, şi asta este, pentru mine de neînţeles. Când ceva îţi face bine, când îţi este de folos, este normal să exprimi o oarecare susţinere. Când ceva însă este cu totul împotriva intereselor şi valorilor personale şi a celorlalţi de lângă tine... la ce bun să-ţi dedici viaţa unui asemenea ideal.

În societatea românească a apărut o dihotomie între poporul român şi politica românească. Prima dată când am înţeles acest lucru a fost un moment legat de o reacţie la "o spusă" a preşedintelui Traian Băsescu care ne-a comunicat, în live la TV, că domnul Boc şi domnia sa, preşedintele, în scopul evoluţiei în bine a societăţii româneşti, a silit poporul român să facă ce trebuie. Altădată a spus că poporul român este o piedică în calea reformelor pe care politicienii doresc să le facă.

Iată deci că există măcar o diferenţă de "viteză", chiar şi atunci când toată lumea are aceiaşi ţintă... interesul politicienilor este o viteză mare pentru a ajunge cât mai repede la destinaţie, interesul poporului român este o viteză rezonabilă pentru a putea ajunge măcar la destinaţie. Pentru politicieni viteza nu este o problemă, au maşini rapide a căror viteză este practic limitată, nu de puterea motorului şi cutia de viteze... ci de regulile de circulaţie. Sigur, cine are girofar... poate ignora şi regulile. Cetăţeanul însă este limitat numai de viteza picioarelor, fuge cât poate de tare, oboseşte repede... Totuşi el nu poate să se oprească şi să se odihnească când doreşte pentru că... tot sistemul s-ar duce de râpă... şi atunci cetăţeanul este condamnat să alerge în spatele maşinilor de lux cu girofar fără a mai spera la altceva decât că, la un moment dat, va putea să-şi tragă sufletul... Numai că, şoferul politician nu oboseşte, doar mai scoate, din când în când, capul pe fereastră şi strigă la cetăţeanul aflat de decenii în alergare să nu fie puturos, să alerge mai repede... doar ţine întreaga ţară în loc cu puturoşenia lui...

Şi acum filmuleţul pe care l-am primit pe email... Poate în această prezentare plastică toată lumea va înţelege că politicianul nu poate şi nici nu trebuie să facă nimic fără cetăţean sau în defavoarea cetăţeanului, oricât de bine ar răta lucrurile din cabine cu comenzile maşinii.

Dualismul României de astăzi
 

Marrakesh



Marrakesh, come to Marrakesh
to the city of gold near the sky  
Marrakesh, come to Marrakesh  
where the troubles of life drift on by

 



Poveştile nemuritoare par să-şi stingă însă ecoul... Marrakesh se transformă, pe nevăzute, în Marra-cash. Interesele financiare ucid serenitatea, liniştea şi constituţia non-schimbării...

Ştire:
Treizeci de persoane au fost arestate vineri în cursul ciocnirilor care au avut loc în oraşul Marrakech, din sudul Marocului, între poliţie şi manifestanţii care protestau faţă de majorarea preţurilor la apă şi energie electrică, a anunţat sâmbătă Ministerul de Interne, citat de AFP.

'Treizeci de persoane au fost arestate vineri la Marrakech pentru că au organizat o manifestaţie neautorizată', se menţionează într-un comunicat al ministerului care precizează că persoanele în cauză au comis 'acte de violenţă şi de vandalism' şi au aruncat cu pietre asupra forţelor de ordine şi a cetăţenilor.


Potrivit martorilor oculari, cel puţin 60 de persoane au fost rănite în cursul violenţelor. Unul dintre aceştia a informat că patru manifestanţi au fost grav răniţi, însă bilanţul nu putut fi confirmat din surse medicale. Conform martorilor, manifestaţia a fost dispersată cu ajutorul gazelor lacrimogene şi a tunurilor cu apă.

Guvernul islamist de la Rabat condus de Abdelilah Benkirane, instalat la putere în urmă cu un an în contextul Primăverii arabe, se confruntă cu un val de nemulţumiri sociale, în timp ce ţara este traversată de o criză economică. AGERPRES.
(http://www.agerpres.ro/media/index.php/international/item/167998-Maroc-Ciocniri-violente-intre-politie-si-manifestanti-la-Marrakech.html)

Eu zic să ne amintim, ca să nu ne ia prin surprindere


Criza în România devine din ce în ce mai profundă. Nu putem aştepta rezolvarea acestei crize prin intervenţia cuiva din exterior... şi ei sunt "în crize". Ar trebui să ne amintim un text de lege ca să nu ne ia pe nepregătite când îl vom afla prin Monitorul Oficial... cu minime schimbări.

Lege nr. 13/1980 din 19/12/1980, privind constituirea, repartizarea şi folosirea pe judeţe a resurselor pentru aprovizionarea populaţiei cu carne, lapte, legume şi fructe.

În temeiul art. 57 din Constituţia Republicii Socialiste România semnăm şi dispunem să fie publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România Legea nr. 13 din 19 decembrie 1980 privind constituirea, repartizarea şi folosirea pe judeţe a resurselor pentru aprovizionarea populaţiei cu carne, lapte, legume şi fructe.

NICOLAE CEAUŞESCU

PREŞEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA

Bucureşti, 23 decembrie 1980.

Înfăptuirea programului de ridicare continuă a nivelului de trai al întregului popor, stabilit de Congresul al XII-lea al Partidului Comunist Român, impune sporirea producţiei agricole, vegetale şi animale, în toate unităţile de stat şi cooperatiste, valorificarea în mai mare măsură a resurselor din gospodăriile populaţiei, în vederea îmbunătăţirii aprovizionării cetăţenilor cu produse agroalimentare, lărgirii bazei de materii prime ale industriei şi satisfacerii altor nevoi ale economiei naţionale.

Consiliile populare au obligaţia să acţioneze permanent pentru îndeplinirea integrală a programelor de dezvoltare a producţiei agricole vegetale şi animale în unităţile administrativ-teritoriale în care îşi desfăşoară activitatea.

În fiecare judeţ şi localitate, constituirea şi folosirea resurselor de carne, lapte, legume şi alte produse agroalimentare trebuie să se realizeze pe baza aplicării principiilor autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii economico-financiare.

Prin folosirea integrală a potenţialului productiv al pămîntului şi buna gospodărire a resurselor existente, în condiţii de eficienţă cît mai ridicată, consiliile populare trebuie să asigure satisfacerea nevoilor de produse agroalimentare ale populaţiei din fiecare judeţ în strînsă corelare cu sporirea producţiei şi creşterea aportului la realizarea fondului de stat, pentru acoperirea celorlalte cerinţe ale economiei naţionale.

În acest scop, Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România adoptă prezenta lege.

Art. 1. - Consiliile populare au obligaţia să asigure conducerea unitară a agriculturii din unităţile administrativ-teritoriale în care îşi desfăşoară activitatea, pe baza principiilor autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii economico-financiare, în scopul creşterii producţiei agricole, satisfacerii nevoilor de consum ale populaţiei din resursele fiecărui judeţ şi al participării într-o măsură tot mai mare la constituirea fondului de stat.

Art. 2. - Consiliile populare răspund de aplicarea tuturor măsurilor prevăzute în programele de dezvoltare a producţiei agricole în profil teritorial, de valorificarea cît mai deplină a potenţialului productiv al pămîntului, utilizarea cu randament ridicat a celorlalte mijloace de producţie şi folosirea raţională a forţei de muncă ocupate în agricultură, în vederea creşterii continue a producţiei de carne, lapte, legume şi fructe în unităţile agricole de stat şi cooperatiste şi în gospodăriile populaţiei.

Art. 3. - Producţia obţinută în toate sectoarele agriculturii trebuie să asigure, în fiecare judeţ, îndeplinirea integrală a obligaţiilor de livrare la fondul de stat a producţiei de carne, lapte şi alte produse animaliere, de legume, cartofi şi fructe, precum şi realizarea unor cantităţi suplimentare de produse prin contractări şi achiziţii de la gospodăriile populaţiei. Toţi locuitorii din mediul rural şi urban, care deţin terenuri agricole, sînt obligaţi să le cultive şi să crească animale şi păsări în vederea acoperirii nevoilor proprii de consum, precum şi pentru crearea de disponibilităţi care să fie valorificate la fondul de stat sau la piaţă, În condiţiile prevăzute de lege.

Art. 4. - Consiliile populare răspund, potrivit legii, de constituirea fondului de marfă pentru satisfacerea în întregime, în mod ritmic, a nevoilor de consum ale populaţiei cu carne, lapte şi produse lactate, cartofi, legume şi fructe în stare proaspătă, de organizarea şi aprovizionarea, în condiţii corespunzătoare, a pieţelor agroalimentare pentru buna servire a populaţiei, de constituirea stocurilor de toamnă şi iarnă, de asigurarea industriei de conserve cu materii prime, precum şi de crearea disponibilităţilor pentru satisfacerea altor nevoi ale economiei naţionale.

Hotărîrile în legătură cu aprovizionarea populaţiei, constituirea, repartizarea şi folosirea resurselor de produse agroalimentare, dezvoltarea şi diversificarea gamei de produse, buna organizare şi aprovizionare a pieţelor agroalimentare se iau de comun acord de către comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare şi consiliile sindicale teritoriale.

Art. 5. - Consiliile populare poartă întreaga răspundere pentru îndeplinirea integrală a obligaţiilor ce le revin la livrările de carne, lapte, legume şi fructe pentru constituirea fondului de stat.

Realizarea fondului de stat în conformitate cu prevederile planului naţional unic, contractarea şi achiziţia unor cantităţi suplimentare de produse de la gospodăriile populaţiei şi dezvoltarea celorlalte activităţi de producţie trebuie să asigure buna aprovizionare a populaţiei cu carne, produse lactate, legume şi fructe proaspete din producţia obţinută în fiecare judeţ, precum şi satisfacerea celorlalte nevoi ale economiei naţionale.

Resursele de carne, lapte, legume şi fructe pentru consumul populaţiei prin fondul pieţei şi celelalte nevoi ale economiei naţionale se asigură din:

1. fondul de stat constituit, potrivit legii, din:

a) producţia livrată de unităţile agricole de stat;

b) producţia valorificată prin contractări şi achiziţii de către unităţile agricole cooperatiste;

c) contractări şi achiziţii de la gospodăriile populaţiei.

2. resurse suplimentare realizate în fiecare judeţ din:

a) cantităţile de produse realizate prin contractări şi achiziţii suplimentare de la gospodăriile populaţiei;

b) producţia obţinută în unităţile anexe de pe lîngă cantine-restaurant, unităţi de alimentaţie-publică, cabane turistice, ocoale şi cantoane silvice şi alte asemenea;

c) alte activităţi de producţie organizate pe plan local, în condiţiile prevăzute de lege.

Art. 6. - Cantităţile de produse necesare aprovizionării populaţiei din fondul de stat şi din resursele suplimentare constituite în fiecare judeţ se stabilesc anual, prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială, diferenţiat pe judeţe, în funcţie de numărul total al locuitorilor, de populaţia din centrele urbane şi muncitoreşti, inclusiv populaţia sezonieră, precum şi de condiţiile de producţie existente în fiecare zonă, în următoarele proporţii medii:

a) pentru carne, în proporţie de 90 la sută din fondul de stat şi de 10 la sută din resurse constituite în fiecare judeţ şi provenite din contractări şi achiziţii suplimentare din gospodăriile populaţiei, producţia realizată în unităţile anexe şi din alte activităţi organizate pe plan local;

b) pentru produse din lapte, în proporţie de 85 la sută din fondul de stat şi de 15 la sută din produsele preluate suplimentar prin contractări şi achiziţii de la gospodăriile populaţiei din judeţul respectiv;

c) pentru legume şi fructe proaspete, în proporţie de 70 la sută din fondul de stat şi de 30 la sută din contractări şi achiziţii suplimentare, realizate în judeţ, în funcţie de structura producţiei şi condiţiile pedoclimatice.

La elaborarea planului de aprovizionare în fiecare judeţ, se va asigura constituirea unor rezerve de produse agroalimentare de pînă la 5 la sută la carne, 10 la sută la lapte şi produse lactate şi 15 la sută la legume şi fructe, calculate la cantităţile de produse planificate pentru aprovizionarea populaţiei din fondul de stat.

Art. 7. - în raport cu depăşirea sarcinilor de livrare la fondul de stat, nivelurile de consum, de desfacere şi de livrare către fondul pieţei, stabilite pe fiecare judeţ, se suplimentează după cum urmează:

a) cu 10 la sută din cantităţile livrate peste plan de către unităţile agricole de stat;

b) cu 40 la sută din cantităţile livrate peste plan de unităţile agricole cooperatiste;

c) cu 70 la sută din cantităţile livrate peste plan la fondul de stat din contractări şi achiziţii de la gospodăriile populaţiei;

d) cantităţile obţinute prin depăşirea sarcinilor proprii de producţie de către cantine, restaurante şi alte unităţi de alimentaţie publică vor fi utilizate integral de unitatea producătoare.

Prevederile prezentului articol privind suplimentarea nivelurilor de consum la carne se aplică numai cu condiţia realizării efectivelor de animale planificată şi depăşirea sarcinilor de livrare la fondul de stat pe întregul judeţ.

Livrări suplimentare faţă de sarcinile stabilite prin plan se vor putea face numai din comunele care realizează efectivele de animale planificate la gospodăriile populaţiei. Pentru unităţile socialiste livrările suplimentare de animale în viu se vor putea face în condiţiile realizării efectivelor, a greutăţilor medii de tăiere planificate, precum şi a încadrării în normele de consum a furajelor.

Art. 8. - în cazul neîndeplinirii integrale a obligaţiilor de livrare la fondul de stat, cantităţile prevăzute a fi repartizate din fondul de stat pe fiecare judeţ se diminuează proporţional cu gradul de neîndeplinire a sarcinilor de livrare a animalelor în viu, a laptelui şi a produselor din lapte, legumelor şi fructelor proaspete.

Art. 9. - Aprovizionarea cu carne, produse lactate, legume şi fructe proaspete, a creşelor, grădiniţelor, spitalelor şi a unităţilor de asistenţă socială se asigură din fondul de stat, pe baza normelor de consum stabilite potrivit legii.

Art. 10. - Aprovizionarea cu carne a cantinelor, restaurantelor şi a altor unităţi de alimentaţie publică se face din fondul de stat, precum şi din producţia proprie, potrivit sarcinilor stabilite prin planul fiecărei unităţi.

În acest scop, comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare municipale şi orăşeneşti vor lua măsuri de dezvoltare a capacităţilor de producţie pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor, la cantine, restaurante şi celelalte unităţi de alimentaţie publică, pentru folosirea integrală în hrana animalelor a resturilor culinare, precum şi pentru dotarea cu utilajele necesare furajării animalelor, în condiţiile respectării normelor sanitar-veterinare.

De asemenea, consiliile populare judeţene vor lua măsuri de identificare şi atribuire a terenurilor virane din perimetrele construibile ale localităţilor, care anual vor fi puse la dispoziţia unităţilor cu consumuri colective - cantine, restaurante, internate şi alte unităţi - sau cetăţenilor, în vederea cultivării acestor terenuri cu legume, cartofi şi alte culturi alimentare.

Art. 11. - Constituirea, repartizarea şi folosirea resurselor stabilite prin plan şi a celor suplimentare pentru aprovizionarea populaţiei la fondul pieţei, consumuri colective şi alte consumuri, cu carne, produse lactate, legume şi fructe se face de către consiliile populare de comun acord cu consiliile sindicale teritoriale, pe bază de programe elaborate şi aprobate în condiţiile stabilite de lege.

Consiliile populare sînt obligate să supună dezbaterii programele de aprovizionare a populaţiei şi să prezinte rapoarte în adunări ale cetăţenilor cu privire la hotărîrile şi măsurile adoptate în legătură cu constituirea resurselor şi repartizarea produselor agroalimentare, pe localităţi şi sisteme comerciale.

Art. 12. - Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum şi unităţile cooperaţiei de consum trebuie să asigure intensificarea activităţii de valorificare pe calea contractărilor şi achiziţiilor a produselor agricole disponibile în gospodăriile populaţiei.

În vederea sporirii producţiei agricole, cooperaţia de consum va organiza, în capacităţi proprii, producerea puilor de o zi, creşterea scroafelor de prăsilă pentru obţinerea de purcei şi înmulţirea iepurilor de casă. Puii, purceii şi iepurii de casă obţinuţi de la unităţile cooperaţiei de consum vor fi vînduţi gospodăriilor populaţiei, cu care se încheie contracte pentru valorificarea animalelor şi păsărilor la fondul de stat sau prin contractări şi achiziţii suplimentare, precum şi pentru satisfacerea unor nevoi proprii de consum.

De asemenea, unităţile cooperaţiei de consum pot vinde purcei, pui şi iepuri de casă cantinelor, restaurantelor şi celorlalte unităţi de alimentaţie publică, pentru organizarea de către acestea a activităţii proprii de creştere şi îngrăşare a animalelor, păsărilor şi iepurilor pentru carne.

Art. 13. - Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare împreună cu Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie şi consiliile populare vor lua măsuri pentru îndeplinirea integrală a programelor de creştere a animalelor, realizarea efectivelor totale şi matcă, a indicilor de reproducţie, precum şi pentru livrarea ritmică şi la greutăţile stabilite prin lege a animalelor destinate sacrificării.

De asemenea, vor asigura baza furajeră prin cultivarea şi folosirea integrală a suprafeţelor destinate plantelor de nutreţ, culturilor duble, precum şi pentru reînsămînţarea pajiştilor şi fîneţelor naturale, recoltarea, depozitarea şi folosirea completă a tuturor resurselor de furaje de volum şi a subproduselor vegetale.

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum au obligaţia să asigure, potrivit sarcinilor stabilite prin planul naţional unic, material de prăsilă şi ouă de incubaţie unităţilor cooperaţiei de consum. De asemenea, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va asigura asistenţa tehnică necesară pentru organizarea activităţii de incubaţie şi reproducţie în unităţile cooperaţiei de consum.

Art. 14. - Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare împreună cu Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie şi consiliile populare sînt obligate să asigure ca toate unităţile agricole socialiste, de stat şi cooperatiste, toţi deţinătorii de terenuri agricole să aplice măsurile prevăzute pentru folosirea integrală a pămîntului şi creşterea potenţialului de producţie al acestuia, să folosească cu eficienţă ridicată forţa de muncă şi baza tehnico-materială, să execute în bune condiţii toate lucrările agricole stabilite prin tehnologiile de producţie, să realizeze în întregime programele de creştere a producţiei agricole, vegetale şi animale.

Art. 15. - Nerespectarea dispoziţiilor din prezenta lege atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă sau penală.

Această lege a fost adoptată de Marea Adunare Naţională în şedinţa din 19 decembrie 1980.

Preşedintele Marii Adunări Naţionale, NICOLAE GIOSAN
Bucureşti, 19 decembrie 1980. Nr. 13

(http://www.comunismulinromania.ro/Legislatie-comunista/1980-legea-13-rationalizarea-alimentelor.html)

(http://www.glasul.ro/main_numar.php?show=36&lang=ro&name=Retro&numar=2010-09-28)

29 December 2012

De ce sunt propagandiştii PDL debusolaţi?


Toată lumea a observat că elementele de propagandă ale PDL sunt profund dezorientate. Nu vorbesc numai despre profesioniştii ce comunică pe bloguri (cred că am şi eu unul pe acest blog... ceea ce înseamnă că PDL-ul mai are încă bani să-l plătească), nu vorbesc numai despre propagandiştii PDL de pe televiziunile pro Traian Băsescu... dar chiar şi ce a mai rămas din votanţi ULTRAŞI ai PDL. Dezorientarea vine din faptul că ei nu pot înţelege cum se poate recupera atât de mult, de la 60% cât are la USL la... să spun rotund 20% cât are PDL. Problema se complică mai ales că singurul candidat pe care aceşti propagandiştii îl intuiesc este Mihai Răzvan Ungureanu.

Mai ţineţi minte de acel soldat japonez "uitat" de ţara lui pe o insulă, loc unde acesta a păzit "nimic" ani şi ani... fără să ştie că între timp a venit pacea?

Ultimul cuvânt de ordine rostit de Traian Băsescu a fost MRU, propagandiştii au rămas deci blocaţi pe acest MRU care nu are măcar susţinerea integrală a PDL-ului, nu mai vorbesc de posibilitatea de a învinge un USL pe val. Şi atunci propagandiştii trebuie să inventeze şanse pentru PDL în varianta MRU.

Vorbeam aseară cu un prieten şi îi spuneam aşa... Traian Băsescu spune un băsism, fie că vine de la el, fie că este sfătuit să-l spună. Urmează apoi efortul "echipei de îmbrăcare cu consistenţă a spuselor preşedintelui" care face o mare bulă în jurul băsismului comunicat de preşedinte. Apoi se ia câte o bucată din bulă şi se dă, "la prelucrat" propagandiştilor PDL.

Ei bine, nici nu mă gândeam că ce spuneam aseară va fi atât de bine ilustrat de un comentariu care mi-a căzut astăzi sub ochi.

http://www.ziare.com/politica/presedinte/meciul-anului-2013-crin-vs-mru-1209621

Nu vreau să comentez de fapt ce spune domnul Lucian Lumezeanu în articolul domniei sale, ci mai ales cum se reflectă regula propagandistă pedelistă în ceea ce spune domnia sa.

- Observaţi mai întâi cum apare soldăţelul japonez în discuţie, MRU unicul candidat pentru preşedinţie din partea PDL. Sigur, o minte inteligentă (cum este cea a preşedintelui Traian Băsescu) înţelege că, de exemplu, Elena Udrea ar lua de 10 ori mai multe voturi decât MRU pentru funcţia prezidenţială la nivel naţional... dar ar mai ştii că nici un fel de candidat nu ar putea concura cu un candidat comun al USL.
- Observaţi cum în articol se caută nu o soluţie "cum să fie PDL pentru a putea câştiga poziţia prezidenţială"... ci cum să piardă USL pentru ca PDL să aibă o şansă cu MRU.
- Problema identificată nu este factorul uman MRU, problema este că propaganda nu este "cum trebuie":

Credentialele lui de prezidentiabil n-au fost sporite nici de faptul ca a pierdut la peste 10 procente colegiul in care a candidat si a intrat in Parlament doar prin redistribuite, dar asta nu inseamna defel ca e scos din calcule.
De ce are nevoie? Cum spunea celebrul consultant american Dick Morris, orice politician are nevoie de o tema foarte buna, cu care sa se asocieze. Unii lupta pentru taxe mai mici, altii pentru a scapa de sistemul ticalosit al lui Nastase sau Basescu. MRU trebuie sa-si gaseasca si el tema.

Adevărul este că singurul care ameninţă candidatura domnului Antonescu este o eventuală candidatură din partea domnului Ponta... ca reprezentant al USL. Părerea mea este că până în 2014 vom asista la schimbarea conducerii de partid în PNL şi... acesta este motivul pentru care grupul Antonescu tot zoreşte spre suspendarea domnul Băsescu, indiferent de consecinţele pe plan social şi economic. Aşa că 2014 ar putea fi o schimbare de paradigmă, Victor Ponta preşedinte şi viitorul preşedinte al PNL (aici nu mă hazardez să numesc o anumită persoană) premier. Un ajutor pentru a determina viitorul preşedinte al PNL este chiar acest "amănunt"... cine ar fi capabil să fie, în acest moment şi pe Programul de Guvernare deja exprimat... premier din partea PNL. Trebuie căutat printre cei cu pricepere în economie, dar să fie şi dintre cei care are o oarecare pricepere în a stăpâni "masele largi ale politicii useliste".

Eu am oferit ocazia celor de la PDL să mă întrebe ce au de făcut, dar... nu au făcut-o. Îi las singuri să-şi prindă... oportunitatea. Vom vedea cum se descurcă... hi hi hi hi

 
(http://www.clickuntilyoulaugh.com/2012/05/16/crazy-funny-gifs-see-this-gif-in-full-screen-6/)

Reţete electronice în România?


Cineva s-a gândit la o chestiune interesantă... De ce să mergi cu reţetele "pe lângă tine", să ai probleme cu faptul că poate farmacia nu are toate medicamentele şi nu-ţi poate onora toată reţeta... când poţi face o reţetă electronică cu care să te poţi duce la orice farmacie.

Hmmm... nu sunt convins, personal cred că reţeta electronică este mai mult pentru a controla "medicii care emit reţete că nu emit reţete false" pentru a le transforma, cu complicitatea farmaciştilor... în bani. Este evident că reţetele electronice emise sunt cu mult mai uşor de controlat de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate decât cele pe hârtie... pentru simplul fapt că pot fi centralizate mai uşor... OK, să spunem că un control mai bun al reţetelor înseamnă un abuz mai mic din partea doctorilor, o eficientizare a banilor din asigurări... şi aşa mai departe. Numai că...

Numai că trăim în România. Reţetele electronice înseamnă furarea unui timp suplimentar din partea doctorului care astfel nu mai are timp de pacient, un timp şi aşa furat fără zgârcenie pentru a completa acel SIUI (şi el obligatoriu... şi tot pentru ca cei de la CNAS să ştie...). Dar ce te faci dacă internetul nu funcţionează. Liniile prin care doctorii se leagă la sistemul central nu este asigurat de STS, este unul (sau "un nul") comercial care, măcar din când în când, mai cade că vine furtuna, că cineva a furat cablul... sau are un bottleneck de comunicaţie... Chiar şi serverele performante unde se "depozitează" aceste date pot cădea sub avalanşa de cereri de comunicaţie sau pentru că grupul de transformare din cartier a scos fum...

Mai mult, se pare că nu toate farmaciile au posibilitatea de a elibera medicamente pe baza acestei reţete electronice. În Bucureşti mai e cum mai e, dar mă îndoiesc că toate localităţile României au internet. Este trist să trăieşti în România.

Una peste alta, cei câţiva doctori pe care i-am întrebat despre cum stă treaba cu aceste reţete... nu au fost prea mulţumiţi.

Ştire (un articol de Ionuț Iordăchescu):
Medicii vor fi obligaţi începând din prima zi a anului 2013 să prescrie reţete electronice. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a nominalizat, vineri, comisia care va supraveghea derularea programului, aceasta fiind condusă de medicul şef al CNAS, Marius Filip, potrivit Mediafax.

Din Comisia de Supraveghere şi Suport a Prescripţiei Electronice fac parte Adrian Cazachevici, consilier la Direcţia Sisteme Informatice, Lucian Medves, director la Direcţia Sisteme Informatice, şi Anca Alexandrescu, consilier la Direcţia Control Monitorizare.

“Casa Naţională de Asigurări de Sănătate informează atât publicul, cât şi furnizorii de servicii medicale, de medicamente şi dispozitive medicale că, de la 1 ianuarie 2013, prescripţia electronică (PE) va fi utilizată în exclusivitate, atât în format online, cât şi offline la cabinet şi offline la domiciliu”, a declarat, vineri Marius Filip.

Medicul şef al CNAS a precizat că tratamentul înscris pe formularele cu regim special pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală (formularele autocopiante) va fi eliberat numai dacă are data prescrierii până în 31 decembrie inclusiv. Orice înscris de acest tip cu o dată ulterioară nu va fi validat la plată pentru farmacii.

Potrivit legislaţiei, toţi furnizorii de servicii medicale trebuie să se alinieze cerinţelor tehnice pentru implementarea prescrierii electronice până la 31 decembrie 2012. Utilizarea altor formulare pentru prescrierea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală atrage răspunderea persoanelor vinovate, în conformitate cu dispoziţiile legale.

CNAS şi casele judeţene de asigurări de sănătate au stabilit un serviciu de permanenţă, ca suport suplimentar pentru perioada 29 decembrie 2012 – 3 ianuarie 2013. Numerele de telefon şi adresele de email ale persoanelor care vor asigura permanenţa pentru suport vor fi afişate pe site-urile caselor de asigurări de sănătate.

Potrivit lui Filip, termenul de aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Contractului-cadru s-a prelungit până la data de 28 februarie 2013, dar acest lucru nu afectează utilizarea în exclusivitate a PE, online sau offline, de la 1 ianuarie 2013.

În perioada 29 decembrie – 3 ianuarie 2013, toţi prescriptorii, în special spitalele şi medicii de familie, trebuie să preia în sistem propriu un calup suficient de mare de serii şi numere de PE (instalate şi disponibile pentru prescriere) şi să aibă un număr suficient de mare de prescripţii electronice pretipărite offline la domiciliu (acoperitor pentru consumul mediu lunar), pentru a putea asigura continuitatea prescrierii chiar şi în situaţii limită, cum ar fi o pană de curent sau lipsa conexiunii la internet. În cazul în care nu există conexiune internet, spitalele vor elibera PE şi pe formulare pretipărite offline la domiciliu.

Prescripţiile electronice offline la cabinet sau offline la domiciliu sunt valabile pentru eliberare ca şi cele online. Farmaciile sunt obligate să elibereze medicaţia de pe orice variantă a prescripţiei electronice. În 27 decembrie 2012, la ora 18.00, în sistem erau 6.373.735 de reţete prescrise şi validate, dintre care 6.269.760 online, 100.889 offline la cabinet şi 3.086 offline la domiciliu.

(http://www.dcnews.ro/2012/12/medicii-sunt-obligati-sa-prescrie-retete-electronice-din-ianuarie-2013/)

CNAS spune:

   

Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”
-co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională
„Investiţii pentru viitorul dumneavoastră”
Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea
Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro (aici link web (URL): http://www.fonduri-ue.ro).

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a
Uniunii Europene sau a Guvernului României

Proiectul „Prescripția electronică”

Valoarea totală a proiectului:
48.549.000,00 lei , din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 31.792.000,00 lei.

Valoarea totală cheltuită şi solicitată pentru rambursare până în data de 25 mai 2012: 29.103.550, 00 lei

Data de finalizare proiect: 21.02.2013
Data finalizare construcţie sistem: 21 mai 2012
Data intrare în exploatare:
01 iulie 2012 ulterior apariţiei modificărilor normelor legislative care să facă posibilă funcţionarea prescripţiei în format electronic.
Data începere funcţionare prescripţie in format exclusiv electronic: 01 ianuarie 2013
Stare actuală sistem: sistemul este instalat, funcţional, a fost publicată până acum  numai  secţiunea de testare pentru aplicaţiile informatice furnizate de piaţa liberă a aplicaţiilor informatice specializate din domeniu.

Comunicat presa - Casa Nationala de Asigurari de Sanatate informeaza atat publicul cat si furnizorii de servicii medicale, de medicamente si dispozitive medicale ca de la 01 Ianuarie 2013...

Ordin Nr. 893 din 27.12.2012- comisia de supraveghere şi suport Prescripţia electronică

Este un semn de întrebare relativ la "cât de civilizată este România". Funcţie de cât de bine funcţionează acest sistem... vom avea un răspuns.

Programul de Guvernare 2013-2016 a cincea parte


Episodul trecut:

Programul de Guvernare 2013-2016 a patra parte


APE ŞI PĂDURI

Politicile în domeniul apelor şi pădurilor vor urmări gestionarea durabila si eficienta a resurselor naturale in scopul cresterii beneficiilor economice ale populatiei, fara periclitarea dreptului constitutional la un mediu sanatos, asigurarea unui management durabil al apelor, inclusiv prevenirea riscului şi diminuarea efectelor calamităţilor naturale pentru creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor şi asigurarea unui management durabil al pădurilor şi al faunei cinegetice.

DIRECȚII DE ACTIUNE

Managementul resurselor de apă şi al riscului la inundaţii

· Gospodărirea durabilă a resurselor de apă, protecţia împotriva inundaţiilor, asigurarea monitoringului adecvat hidro-meteorologic, protectia surselor de apa, imbunatatirea calitatii apei pana la atingerea starii bune a apelor și perfecţionarea cadrului legislativ, a metodologiilor, normelor si reglementărilor din domeniile gospodăririi apelor, meteorologiei si hidrologiei.
· Integrarea elementelor de protecţie a apelor în politicile sectoriale dezvoltate la nivelul Uniunii Europene, în particular Politica Agricolă Comună, energia şi schimbările climatice.
· Imbunătăţirea infrastructurii de gospodărire a resurselor de apă, pe bazine hidrografice, în scopul asigurării, în condiţii de siguranta, a cerinţelor de apă pentru populaţie, irigaţii, industrie, zootehnie.
· Reducerea vulnerabilităţii la efectele schimbărilor climatice prin îmbunătăţirea capacităţii de răspuns la nivel central, regional și local în situaţii de urgenţă generate de inundaţii ori secetă, prin concentrarea acţiunilor în special în zonele în care cetăţenii sunt deosebit de vulnerabili și/sau ecosistemele sunt expuse riscului unor asemenea efecte.
· Satisfacerea cerinţelor Directivei Cadru privind Apa a Uniunii Europene în vederea atingerii stării ecologice bune a apelor.
· Realizarea proiectelor de investitii de alimentare cu apa, canalizare si statii de epurare ape uzate orasanesti in scopul implementarii directivelor europene in domeniul apelor, in vederea respectarii angajamentelor europene si internationale in acest domeniu.
· Implementarea strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung in scopul prevenirii şi diminuarii riscului la inundaţii al populaţiei si a cresterii gradului de siguranţă a cetăţenilor si a bunurilor.
· Amenajarea bazinelor hidrografice în scopul diminuării efectelor inundaţiilor şi al secetei hidrologice.
· Îmbunătăţirea prognozelor, creşterea timpilor de reacţie a autorităţilor implicate, precum şi îmbunătăţirea exploatării coordonate a acumulărilor. Administrarea sistemului naţional de meteorologie
· Imbunatatirea prognozelor, intregrarea acestora cu prognozele hidrologice in scopul cunoasterii si prognozarii unor fenomene complexe si conjugate precum si eficientizarea fluxului informational catre populatie si factori de decizie, la nivel central si local.
· Asigurarea monitorizarii meteorologice si hidrologice in scopul asigurarii protecţiei vieţii şi a bunurilor materiale.
· Emiterea de prognoze, atenţionări şi avertizări, precum si prognoze, atenţionări şi avertizări integrate hidro-meteorologice în vederea informării populaţiei şi a factorilor de decizie, pentru prevenirea şi/sau diminuarea efectelor datorate fenomenelor meteorologice periculoase.

Protecţia şi gestionarea durabilă a pădurilor şi faunei cinegetice

Gestionarea durabilă a pădurilor şi faunei cinegetice, în scopul creşterii contribuţiei acestora la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi asigurarea dezvoltării durabile, cresterea potentialului economic si ecologic al padurilor, intensificarea eforturilor de protectie a padurilor printr-o administrare adecvata precum si imbunatatirea cadrului legislativ in domeniulile silvic si cinegetic.

· Aprobarea unei strategii forestiere nationale si Revizuirea Programului Forestier National in scopul unui management durabil al padurii.
· Elaborarea unui Program National de Impadurire care sa aibă ca principal obiectiv cresterea suprafetelor impadurite ca suport al adaptarii la efectele schimbărilor climatice (stabilizare terenuri, îmbunătătirea ciclului apei în natură, combaterea deșertificării, creșterea capacităţii de absorbţie a emisiilor de gaze cu efect de seră).
· Intocmirea unui Inventar Forestier National in scopul unei bune cunoasteri a resurselor silvice si crearea cadrului necesar in vederea realizarii lucrărilor de Cadastru pentru Fondul Forestier Naţional.
· Realizarea lucrarilor de amenajare complexa a bazinelor hidrografice torentiale precum si împădurirea terenurilor degradate şi crearea de perdele forestiere.
· Dezvoltarea reţelei de accesibilizare a Fondului Forestier Naţional.
· Promovarea certificării forestiere în Fondul Forestier Naţional in scopul cresterii potentialului economic si ecologic al padurilor.
· Eficientizarea actului de control privind respectarea regimului de utilizare a resurselor pădurii.
· Utilizarea durabilă a resurselor cinegetice.
· Promovarea utilizării şi valorificării produselor secundare şi a serviciilor oferite de ecosistemele forestiere.

Piscicultura

· Activitati durabile de pescuit precum si acvacultura competitiva economic cu respectarea principiilor ecologice.
· Dezvoltarea infrastructurii in vederea eficientizarii economice a pescuitului comercial.
· Crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea acvaculturii cu scopul cresterii aportului acestei activitati la circuitul economic si al scaderii presiunii exercitate de cererea de produse pescaresti pe resursa piscicola naturala.

(http://www.gov.ro/upload/articles/117322/program-de-guvernare-2013-2016.pdf)

Absolut nimic spectaculos, plantări copaci, depoluare, peşti, amenajări, lucrări funciare... Sunt un pic dezamăgit, mă aşteptam la ceva mai multe proiecte.

Episodul viitor:

Programul de Guvernare 2013-2016 a şasea parte

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.