30 September 2009

Violenţă apolitică



W.A.S.P-Mercy(Dominator-2007)
I'm gonna take you, lay you face
Down on my bed
On bloody roses see you smile
Oh, your screaming heart is bleeding
Black and beating loud
You got no prayer nowhere
There ain't no way out tonight

Gonna make you cry for mercy
I'll make you cry out loud
You're gonna lie and curse me
Hurt me, burn me now
Gonna make you cry for mercy
Nobody never gonna hear you now
I'll make you mine but first I
I'll make you cry out loud
Out loud
Oh, out loud
Oh, out loud

I feel your face embrace the sweat
Fall from my head
My name in vain and flames you cry
Oh, and you blood lips you raise to kiss
Away goodbye
Find More lyrics at www.sweetslyrics.com
You wicked bitch I'll take you
Take you and make you mine

Gonna make you cry for mercy
I'll make you cry out loud
You're gonna lie and curse me
Hurt me, burn me now
Gonna make you cry for mercy
Nobody never gonna hear you now
I'll make you mine but first I
I'll make you cry out loud
Out loud
Oh, out loud
Oh, out loud

Gonna make you cry for mercy
I'll make you cry out loud
You're gonna lie and curse me
Hurt me, burn me now
Gonna make you cry for mercy
Nobody never gonna hear you now
I'll make you mine but first I
I'll make you cry out loud
Out loud
Oh, out loud
Oh, out loud


Bătaie între forţele de ordine şi reprezentanţii PRM Codrin Stefanescu şi Marius Marinescu. S-a întâmplat la şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Poliţia comunitară i-a evacuat din sală pe cei doi membri PRM, Codrin Ştefănescu şi Marius Marinescu, după ce primul s-a adresat în mod injurios preşedintelui de şedinţă al Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CCMB), Călin Murg.
(sursa: http://www.realitatea.net/scandal-cu-politicieni-la-primaria-capitalei--codrin-stefanescu-si-marius-marinescu-s-au-batut-cu-fortele-de-ordine--vezi-video_628582.html)

29 September 2009

Fortuna Imperatrix Mundi



Carmina Burana - Fortuna Imperatrix Mundi
Soarta, conducătoarea lumii

O Fortuna
velut luna
statu variabilis,
semper crescis
aut decrescis;
vita detestabilis
nunc obdurat
et tunc curat
ludo mentis aciem,
egestatem,
potestatem
dissolvit ut glaciem.


Sors immanis
et inanis,
rota tu volubilis,
status malus,
vana salus
semper dissolubilis,
obumbrata
et velata
michi quoque niteris;
nunc per ludum
dorsum nudum
fero tui sceleris.


Sors salutis
et virtutis
michi nunc contraria,
est affectus
et defectus
semper in angaria.
Hac in hora
sine mora
corde pulsum tangite;
quod per sortem
sternit fortem,
mecum omnes plangite!


Fortune plango vulnera
stillantibus ocellis
quod sua michi munera
subtrahit rebellis.
Verum est, quod legitur,
fronte capillata,
sed plerumque sequitur
occasio clavata.


In Fortune solio,
sederam elatus,
prosperitatis vario
flore coronatus;
quicquid enim florui
felix et beatus,
nunc a summo corrui
gloria privatus.


Fortune rota volvitur:
descendo minoratus;
alter in altum tollitur;
nimis exaltatus
rex sedet in vertice,
caveat ruinam!
nam sub axe legimus
Hecubam reginam.



Ah, Soarta eşti precum luna nestatornică, mereu creşti, mereu descreşti; viaţa amară când ne-o dai, când ne-o iei bătându-ţi joc de noi, sărăcia şi puterea ca ghiaţa se topesc;

Soarta înfricoşătoare şi deşartă te schimbi prea uşor, fie jale grea fie fericire deşartă tu le destrami neîncetat. Întunecată şi nepătrunsă mă apeşi şi pe mine. Acum datorită ţie, umblu cu spatele gol, purtând povara nelegiuirii tale.

Norocul binelui şi al frumosului îmi este acum potrivnic; ce-i bine, ce-i rău, eu trăiesc în nelinişte, în acest ceas fără zăbavă, atingeţi strunele inimii şi plângeţi toţi cu mine, căci prin soarta a fost învins cel tare!

Deplâng, cu ochii înlăcrimaţi rănile pricinuite de soarta, căci ea duşmănoasă, îmi răpeşte darurile sale. Este adevărat că alegi când parul buclat iţi înconjoară fruntea dar de cele mai multe ori ocazia se iveşte abia când ţi-e capul chel.

Stăteam sus, în culmea fericirii, încununat cu florile belşugului; iar cel ce inflorea odinioară, fericit şi mulţumit, este acum prăbuşit de pe culmi si lipsit de glorie.

Roata soartei se învârteşte eu cobor umilit; altul este ridicat în slavi chiar prea mult. Ca un rege sta pe culme; ferească-se însă de prăbuşire căci doar sub ceruri s-a aflat şi regina Hecuba.

(sursa: http://www.trilulilu.ro, http://www.limbalatina.ro)

28 September 2009

A apăsat Dan Nica exact pe butonul potrivit?


Deşi nu am acordat nici o atenţie turismului electoral, iată că reacţia extrem de violentă a domnului Boc relativ la o "glumiţă" a domnului Nica mă face să cred că domnul Dan Nica a lovit în plin.

Premierul Emil Boc a declarat ca a cerut PSD ca in 24 de ore sa faca o noua propunere pentru ministerul de Interne, iar daca acest lucru nu se va intampla in acest termen, va propune un interimat.

"Am solicitat informatii de la ministrul de Interne legate de faptul ca nu mai exista autocare de inchiriat in perioada alegerilor prezidentiale si aceste afirmatii nu s-au putut confirma. Afirmatiile au fost fara niciun fel de acoperire - o afirmatie grava ce pune sub semnul intrebarii legitimitatea alegerilor prezidentiale.

Ultilizarea de catre ministrul de Interne a afirmatii respective, fara nicio dovada, este o afirmatie grava care pune in dificultate procesul electoral", a adaugat Emil Boc.

(sursa: http://www.ziare.com/actual/politica/09-28-2009/emil-boc-il-da-afara-pe-dan-nica-de-la-interne-900265)

În luna mai a acestui an...
intrebat cum comenteaza informatiile din presa potrivit carora PSD ar pregati remanierea ministrilor Cristian Diaconescu si Ecaterina Andronescu, Nica a declarat: "Cred ca va trebui sa mai stati vreo trei ani".
(sursa: http://stiri.rol.ro/content/view/287723/2/)

Iată că domnul Boc a rezistat atunci tentaţiei de a remania miniştrii PSD, tocmai de aceea se pare că domnul Nica a lovit absolut din plin.


REALITATEA.NET - Emil Boc l-a demis pe ministrul de Interne Dan Nica

REALITATEA.NET - Emil Boc l-a demis pe ministrul de Interne Dan Nica
Dacă tot se vorbeşte de prevederile programului de Guvernare şi din acest motiv domnul Nica a fost remaniat... mă întreb dacă programul de Guvernare este respectat în zona finanţelor, în zona economiei, în zona sănătăţii, în zona protecţiei sociale... de fapt România merge bine numai în zona Externelor. Poate că domnul Boc ar trebui să se gândească la o remaniere totală, să nu meargă cu jumătăţi de măsură.

Afirmaţia încriminată nu face exact nici o acuzaţie, nici măcar o afirmaţie:
"Dacă informaţia pe care eu o am este că nu mai există autocare libere în România pentru închiriat pe data de 22 noiembrie şi 6 decembrie, înseamnă că are legătură cu faptul că românii s-au hotărât brusc să plece în excursii la mănăstire sau în alte locuri ale României, sau cineva s-a hotărât să organizeze vreo operaţiune de turism electoral”

Eu nu pot avea altă concluzie decât că domnul Nica a apăsat la întâmplare pe un buton important.

Politica omului de cultură


Ieri am urmărit în transmisie directă spectacolul teatrului Masca, GARDIENII SE ÎNTORC, realizat cu ocazia unui mini turneu în oraşul Sinaia. Spectacolul transmis prin internet în streaming a încheiat seria celor trei zile, respectiv spectacolele DOAMNA CU CĂŢELUL şi STATUILE (vineri) şi REGELE CERB (sâmbătă), şi, totodată, cea de-a XVI-a ediţie a Festivalului Sinaia Forever.


http://masca.ro/site/images/stories/Spectacole/doamna_cu_catelul/afis_doamna.jpg

http://masca.ro/site/images/stories/Spectacole/statuile/afis_statuile.jpg

http://masca.ro/site/images/stories/Spectacole/regele_cerb/3906131111_d31e5ea68f.jpg

http://masca.ro/site/images/stories/proiecte/o_foto_3/17_mai_1.jpg
(sursa: http://masca.ro)

Omul făuritor de cultură nu reacţionează precum cetăţeanul obişnuit, el este subtil, inefabil, cu gesturi când violent-oratorice, cânt mângâietoare pentru suflet... dar mai ales lucrează asupra creierului, îndeamnă la decojitul realităţii până la substanţa esenţei... Mulţi nu înţeleg şi privesc spectacolele ca pe o fărâmă de realitate, ele sunt însă nu o privire din afară spre înăuntru, ci tocmai dimpotrivă... iată de ce nu poţi înţelege imediat vocabularul artistului, trebuie mai întâi să începi prin a te scărpina cu mirare în cap, şi apoi să înveţi, cu răbdare, să înţelegi o lume nouă, necunoscută, cu un alt vocabular, cu altfel de vocale şi consoane, cu alte sensuri, cu alte celule cu un alt ADN. Abia la sfârşit, când toate vor fi desluşite, e rost să aplauzi, din toată inima, cu sentimentul deplin al reuşitei intelectuale.



gardienii_0029 by MASCA TEATRU.
gardienii_0050 by MASCA TEATRU.
gardienii_0066 by MASCA TEATRU.
gardienii_0089 by MASCA TEATRU.
gardienii_0144 by MASCA TEATRU.
gardienii_0151 by MASCA TEATRU.
gardienii_0168 by MASCA TEATRU.
gardienii_0189 by MASCA TEATRU.
gardienii_0202 by MASCA TEATRU.
gardienii_0210 by MASCA TEATRU.
gardienii_0224 by MASCA TEATRU.
gardienii_0231 by MASCA TEATRU.
gardienii_0288 by MASCA TEATRU.
gardienii_0265 by MASCA TEATRU.
gardienii_0379 by MASCA TEATRU.
gardienii_0382 by MASCA TEATRU.
gardienii_0433 by MASCA TEATRU.
gardienii_0450 by MASCA TEATRU.
gardienii_0464 by MASCA TEATRU.
gardienii_0483 by MASCA TEATRU.
gardienii_0495 by MASCA TEATRU.
gardienii_0500 by MASCA TEATRU.
gardienii_0538 by MASCA TEATRU.
gardienii_0582 by MASCA TEATRU.
gardienii_0648 by MASCA TEATRU.
gardienii_0670 by MASCA TEATRU.
gardienii_0704 by MASCA TEATRU.
gardienii_0743 by MASCA TEATRU.
gardienii_0757 by MASCA TEATRU.
gardienii_0832 by MASCA TEATRU.
gardienii_0881 by MASCA TEATRU.
(sursa: Miron Pogorean, http://www.flickr.com/photos/mascateatru/sets/72157618229613089/)

Nu sunt spectacolele mai bune decât orice promisiune electorală? Artiştii nu promit, oferă însă tot ce pot oferi, de fiecare dată, cu fiecare eveniment la care luaţi parte. E bine să ai cetăţenia lumii artei! Încerc şi eu să-mi construiesc o mică cetăţuie fără ziduri în această ţară...

25 September 2009

Indicele de încredere al mediului de afaceri calculat de Deloitte


București, România – 24 septembrie, 2009 – Companiile românești se numără printre cele mai optimiste în regiune cu privire la perspectivele generale ale economiei naționale în următoarele șase luni (38,5% se așteaptă la o redresare, procent ce plasează România pe locul doi în urma Poloniei, cu 51,2%). Pe de altă parte, liderii companiilor românești sunt cei mai pesimiști în ceea ce privește perspectivele financiare ale companiilor lor (doar 15,4% se așteaptă la o îmbunătățire, față de liderul clasamentului Polonia, cu 76,7%).

Aceste concluzii sunt incluse în raportul Deloitte despre primul indice de încredere al mediului de afaceri (Deloitte Business Sentiment Index – DBSI) – o analiză aprofundată realizată pe baza opiniilor și previziunilor directorilor executivi și financiari (CXOs) ai celor mai mari companii din șase state central-europene – Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Croația și România.

România - alte concluzii

* Conform unei majorități de 65,4%, în România nu există întârzieri semnificative de plată a datoriilor (din acest punct de vedere, companiile locale se situează pe locul doi în regiune, după cele din Polonia, unde procentul este de 79,1%).
* Majoritatea respondenților români își manifestă intenția de a lansa produse și servicii noi în următoarele 12 luni (61,5% dintre răspunsuri, al doilea procent după Polonia, cu 62,8%).
* 60% dintre respondenții români se așteaptă la o înăsprire a reglementărilor în următoarele 12 luni.
* O majoritate de 69,2% consideră că fondurile europene sunt foarte greu de accesat.

„Concluziile raportului DBSI confirmă rezultatele primului nostru studiu din perspectiva CEO asupra mediului local de afaceri pe care l-am lansat la sfârșitul lunii mai,” subliniază George Mucibabici, Președintele Deloitte România. „De notat că firmele românești își continuă strategia de creștere a afacerilor, însă cu o atenție sporită asupra costurilor (de exemplu, majoritatea respondenților cred în relansarea economiei și pregătesc noi produse și servicii, anticipând totodată o reducere a cheltuielilor de capital și noi reduceri de personal). Pe de altă parte, însă, oamenii de afaceri preconizează o nouă înăsprire a reglementărilor, în următorul an, și lansează un avertisment asupra accesării dificile a fondurilor europene”.

Accesarea fondurilor europene ar trebui să fie o prioritate pentru România, cu atât mai mult într-o perioadă atât de dificilă, când lipsa fondurilor afectează investiții și întârzie proiecte.

Radu Kubinschi, manager în cadrul Grants & Incentives, departamentul Deloitte România specializat în accesarea fondurilor structurale, subliniază că interesul comunității românești de afaceri este tot mai mare.

„În ultimul an, am asistat la o creștere susținută a cererii, numărul de clienți urcând cu 38% față de 2008. Proiectele sunt numeroase, dar au valori mai mici față de anul trecut. Dată fiind criza economică, multe companii s-au reorientat către retenția angajaților și restructurarea organizației, tendință care se reflectă și în destinația fondurilor structurale din acest an: 90% pentru proiecte de resurse umane, restul fiind distribuit între proiecte pentru IMM-uri și cooperare trans-frontalieră (câte 5%). Comparativ, 80% din proiectele de finanțare de anul trecut vizau investiții în echipamente, proiecte turistice (5%) și proiecte pe resurse umane (15%).”

Deloitte Business Sentiment Index în regiune

Primul studiu Deloitte Europa Centrală privind indicele de încredere al mediului de afaceri indică un optimism moderat. Opiniile celor aproape 200 de respondenți reflectă viziunea respondenților asupra mediului de afaceri actual și viitor, de la perspectivele pe piața muncii și tendințele de salarizare, până la intenția de dezvoltare de noi produse și cheltuieli de capital. Rezultatele pentru primul semestru indică un nivel al indicelui de 97, urmând ca indicele următor (care va fi publicat la începutul lunii decembrie) să permită o comparație între diferențele și asemănările în atitudine și viziune de la țară la țară și de la sector la sector. Deloitte va publica acest index cu regularitate în 2009 și 2010, urmând ca după aceea să îl lanseze la fiecare șase luni.

Raportul va deveni un barometru periodic care ia pulsul oamenilor de afaceri cu cea mai mare influență asupra direcției economiei și companiilor importante din Europa Centrală. Indicele oferă o perspectivă necesară care nu se bazează pe statistici și rapoarte financiare, ci pe reacții umane și opinii ale liderilor cu influență, care au un rol crucial atât pentru succesul companiilor lor, cât și pentru redresarea și reluarea creșterii economiilor naționale individuale și a regiunii în ansamblu.

Europa Centrală: concluziile principale

Per ansamblu, aproape trei sferturi dintre respondenți consideră că economia fie se va înrăutăți, fie va rămâne la fel anul următor. Pe de altă parte, contrar acestei tendințe prudente și pesimiste, oamenii de afaceri manifestă optimism în privința perspectivelor pe care le au companiile lor, doar 15% dintre respondenți exprimând așteptări negative pe viitor.

Dintre cele șase țări incluse în studiu, Polonia manifestă cel mai mare grad de optimism atât în ceea ce privește perspectivele economice, cât și cele legate direct de companii. Polonia continuă să beneficieze de cerere de consum, comparativ cu restul țărilor din regiune. Croația, pe de altă parte, este foarte pesimistă în privința economiei (cu un total de 89,7% răspunsuri negative).

Deși există un sentiment profund negativ cu privire la perspectivele pe termen scurt (șase luni) față de aproape toate subiectele discutate, există semne clare că optimismul devine din ce în ce mai pronunțat.

O selecție de statistici în baza rezultatelor obținute:

* În pofida provocărilor legate de creditare la nivel global, aproape două treimi dintre respondenți (57,9%) consideră că facilitățile de credit sunt în continuare disponibile dacă este nevoie de ele; o cincime consideră că aceste facilități sunt ușor de accesat.
* Condițiile de plată a datoriilor sunt sigure, consideră peste jumătate dintre respondenți; peste 45% dintre ei spun că aceste condiții sunt destul de sigure
* Aproape jumătate (45,3%) se așteaptă la o creștere a veniturilor în următoarele 12 luni.
* Mai mult de jumătate sunt optimiști (iar 44% destul de optimiști) în privința lansării de noi produse și servicii anul următor.
* În ton cu tendințele globale, companiile rămân pesimiste în ceea ce privește angajările, deși peste jumătate (52,1%) se așteaptă ca nivelul angajaților să rămână relativ neschimbat; 31,6% cred că acest nivel se va reduce.
* Posibilitatea de a derula activități de fuziuni și achiziții este foarte scăzută, 60% dintre respondenți declarând că nu își angajează companiile în asemenea tranzacții, pentru moment.
* Peste jumătate (51,6%) consideră că fondurile europene sunt greu de obținut, față de un procent de 25,5% care spun că aceste fonduri sunt disponibile.

(sursa: http://www.deloitte.com/view/ro_RO/ro/press-release/45193f93a3be3210VgnVCM100000ba42f00aRCRD.htm)

Eu aş semnala mai ales acel 51,6% din oamenii de afaceri care consideră că fondurile europene sunt greu de obţinut. Aici statul român se poate implica în mod direct, nu numai declarativ, imediat.

La alegeri noi, softuri noi


Am auzit următoarea ştire care m-a umplut de nedumerire...

Softul pentru alegeri va fi cumparat prin negociere directa



Softul pentru alegeri va fi cumparat prin negociere directa
Foto: Arhiva
Autoritatea Electorala Permanenta va cumpara soft-ul pentru centralizarea rezultatului alegerilor prin negociere fara publicarea unui anunt de participare, fiind autorizata miercuri de Guvern, urmand sa publice anunturi in presa pentru a transparentiza procesul de achizitie, au declarat surse AEP.

Decizia a fost luata de Guvern miercuri deoarece Autoritatea nu s-ar fi incadrat in calendarul de achizitie prin licitatie deschisa, procedura care ar fi presupus aproximativ 60 de zile pana la semnarea contractului, depasind astfel data alegerilor din 22 noiembrie, au explicat pentru NewsIn sursele citate.

In cazul negocierii, procedura de achizitie s-ar reduce la 30 de zile, iar AEP va face "transparenta" achizitia prin anunturi in mai multe publicatii si pe site-ul institutiei, au mai spus sursele AEP.

Guvernul a discutat si aprobat miercuri opt proiecte de Hotarari care vizeaza desfasurarea alegerilor prezidentiale din 22 noiembrie, fiind stabilite bugetul necesar,modelul stampilelor si al buletinului de vot,dar si sectiile de votare speciale organizate in localitati.

Astfel, alegatorii care nu se afla in localitatea de domiciliu in ziua alegerilor prezidentiale din 22 noiembrie pot vota in una dintre cele 3.500 de sectii speciale de vot, dar numai dupa ce vor declara pe propria raspundere ca stiu prevederile legale referitoare la votul multiplu, a decis Guvernul.

"Aceste sectii sunt special numerotate, sunt special delimitate. Nu vor vota amestecati si cei care aveau dreptul si cei care n-aveau dreptul, profitand poate unii si de aglomeratie", a declarat ministrul Internelor, Dan Nica, la finalul sedintei de miercuri a Executivului.

Potrivit lui Nica, persoanele care isi exercita dreptul de vot in sectiile speciale vor fi obligate sa semneze o declaratie pe proprie raspundere in care se precizeaza ca au luat la cunostinta prevederile legale cu privire la votul multiplu, pentru care risca o pedeapsa cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani.

Guvernul a mai decis utilizarea, in premiera, a stampilelor de vot personalizate, pe care vor fi inscriptionate numarul sectiei de vot si judetul. "Pana acum era doar o stampila cu inscriptia VOTAT si, ca intotdeauna, mai dispareau stampile in ziua votului si toata lumea suspecta ca acea stampila este folosita pentru a se vota ilegal prin alte sectii", a spus Nica.

In ceea ce priveste buletinul de vot, Executivul a decis ca se va aplica stampila doar pe paginile din mijloc, astfel incat sa fie evitata imprimarea tusului pe partea vizibila a buletinului.

Dan Nica a mai spus ca suma alocata pentru alegerile prezindentiale din acest an este de aproximativ 150 de milioane de lei.

(sursa: http://www.ziare.com/actual/alegeri-prezidentiale-2009/09-24-2009/softul-pentru-alegeri-va-fi-cumparat-prin-negociere-directa-896497)

http://www.concord.org/images/logos/cc/software-logo.png

(sursa: http://www.concord.org/images/logos/cc/software-logo.png)

Eu înţeleg că este criză şi o atribuire directă este calea de a mai ciuguli nişte fonduri (că altfel nu înţeleg de ce atâta grabă, se ştia de 5 ani că vor fi alegeri prezidenţiale în această perioadă), dar am şi o întrebare mai hazardată...

Softul de acum cinci ani pentru alegerile prezidenţiale, de ce nu merge şi la alegerile acestea?

Legea pentru alegerile prezidenţiale nu s-a schimbat din punctul de vedere al modalităţii de alegere a preşedintelui României, tot prin vot majoritar în două tururi de scrutin, şi atunci de ce oare ar trebui schimbat softul? Desigur, o întrebare de gâgă... este vorba de 150 de milioane de lei... şi am eu impresia că sunt milioane de lei noi şi nu lei vechi, adică cam 30 de milioane de euro trecute fix.
http://www.concord.org/images/thumbnails/150/images/misc/software-archive.jpg
(sursa: http://www.concord.org/images/thumbnails/150/images/misc/software-archive.jpg)

24 September 2009

Mai citeşte cineva Constituţia?


Zău că aş vrea să mai scriu şi de bine, aş vrea să semnalez lucruri de bun simţ şi despre lucruri care îmi fac plăcere, aş vrea să scriu depre cazuri de normalitate. Nu mi se dă prilejul, politica îmi înghesuie în urechi numai nesimţire, bullshituri, murdării, lipsă de respect faţă de instituţiile statului... Este dincolo de limita suportabilului. Numai ce am scris despre faptul că premierul Emil Boc nu avea voie să se răstească de la tribuna parlamentară la senatorii şi deputaţii PNL, că...

(sursa: http://www.realitatea.net/traian-basescu-propune-un-referendum-pentru-parlament-unicameral-cu-maximum-300-de-alesi_623382.html)

COMUNICAT DE PRESĂ
(24 septembrie 2009)


Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut joi, 24 septembrie a.c., la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă. Şeful statului a precizat că, în vederea continuării reformei statului, a transmis, în cursul zilei de joi, 24 septembrie a.c., o scrisoare preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului României în care solicită avizul consultativ privind organizarea unui referendum naţional pentru trecerea la un parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari.

Vă prezentăm textul integral al declaraţiei de presă:

“Bună ziua,

Bine v-am regăsit! Aş începe prin a saluta măsurile pe care Guvernul le-a adoptat în ultima perioadă cu privire la reducerea cheltuielior bugetare, la modernizarea structurală a României, dacă ne referim la Legea educaţiei sau la noua Lege a salarizării, lege care restabileşte echitatea. Cu siguranţă, probabil că asupra acestor legi viaţa va impune în continuare intervenţii pentru adaptarea lor la unele comandamente sociale, dar esenţial este că Guvernul a declanşat un proces de reformare a României. Unul din obiectivele acestor reforme, şi mă refer în primul rând la legea asumată de Guvern în Parlament prin care se desfiinţează un număr mare de agenţii, este reducerea cheltuielilor publice, utilizarea raţională a banului public şi dirijarea resurselor bugetare către investiţii, către educaţie, sănătate sau asistenţă socială. În mod categoric, ceea ce a făcut Guvernul prin asumarea răspunderii pe aceste legi care reformează sisteme din România nu este suficient. Este doar un început de reformare a statului, iar statul trebuie să fie, în ansamblul lui, parte a procesului de reformă. Trebuie să facem mai mult pentru ca banii publici să ajungă în programele de dezvoltare şi nu să fie consumaţi de un aparat de stat bugetofag.

Consider, deci, că sunt două comandamente fundamentale în continuarea reformelor, după ce Guvernul şi-a asumat răspunderea pe cele trei pachete de legi. Aceste comandamente sunt: continuarea reformării statului, reforma statului nu s-a oprit aici, şi, un al doilea comandament, reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, element esenţial pentru ca statul însuşi să nu fie o povară pentru contribuabil, pentru proprii lui cetăţeni. Din aceste motive, cu puţin timp înainte m-am adresat preşedinţilor celor două Camere, solicitându-le avizul pentru a continua reforma statului. Avizul este necesar în vederea organizării unui referendum naţional prin care să consultăm poporul, poporul suveran, aşa cum este descris de Constituţie, cu privire la două aspecte. Primul este reducerea la un parlament unicameral, iar al doilea aspect, reducerea numărului de parlamentari la maximum 300, România având în momentul de faţă un parlament cu 471 de parlamentari. Data pe care o propun Parlamentului pentru organizarea referendumului este data alegerilor prezidenţiale, în aşa fel încât să diminuăm costurile de consultare a poporului.

Motivele pentru care susţin acest lucru sunt cele pe care le-am prezentat frecvent atunci când am invitat partidele să discutăm despre reforma constituţională. Vă aduceţi probabil aminte că am avut angajamentul partidelor în 2005 că vor activa comisia pentru revizuirea Constituţiei. Sigur, niciun partid nu s-a ţinut de cuvânt. După alegerile din 2008, am avut aceeaşi întâlnire la Cotroceni, de această dată cu partidele care formează marea coaliţie. Au promis ca vor activa comisia constituţională în Parlament, n-au făcut-o, şi atunci singura soluţie pentru a împinge lucrurile înainte este consultarea poporului, organizarea unui referendum.

Sigur, problema revizuirii Constituţiei este mult mai largă, dar un Parlament unicameral cu un număr mai mic de parlamentari, de maximum 300 de parlamentari, cred că răspunde nevoilor României şi avantajele ar fi multiple. Primul şi cel mai important ar fi acela că decizia în Parlament s-ar lua mult mai uşor, iar Parlamentul ar deveni mult mai eficient. În
acelaşi timp, cheltuielile de funcţionare a statului s-ar reduce în mod rezonabil. Nu în ultimul rând, aş menţiona transformările care urmează să aibă loc la nivelul Uniunii Europene prin intrarea în vigoare până la sfârşitul anului a Tratatului de la Lisabona. În baza acestui tratat, Parlamentul European va coopera continuu cu Parlamentul României, Parlamentul European devenind coautor al deciziilor care se vor lua la nivel european, ceea ce înseamnă că România va avea oricum o cameră a Parlamentului la Bruxelles sau Strasbourg.

Un parlament unicameral ar răspunde mult mai rapid consultărilor pe care Parlamentul European le va face cu parlamentele naţionale, iar din acest punct de vedere aţi văzut probabil performanţa Parlamentului României, care în trei ani nu a trimis niciun punct de vedere cu privire la directivele adoptate de Parlamentul European, deşi a fost invitat să o facă. Un parlament unicameral cu un număr mai mic de parlamentari, maximum 300, faţă de 471, câţi avem acum, ar fi un element şi de reducere a corupţiei: mai puţini politicieni de rang înalt care fac trafic de influenţă. Spun acest lucru fără să acuz pe cineva, dar riscul de trafic de influenţă este mai mic dacă de la 471 de parlamentari vor fi maximum 300. Nu în ultimul rând, această măsură ar putea să reducă o clasă a privilegiaţilor cu pensii speciale, cu venituri speciale, cu sume forfetare speciale aflate la dispoziţie.

În sfârşit, cred că această măsură este singurul lucru pe care îl puteam face pentru a-mi ţine promisiunile de la începutul mandatului care vizau modernizarea statului. Atâta timp cât nu am găsit înţelegere, aşa cum am găsit în alte situaţii, educaţie, patrimoniu, sănătate, dacă nu am găsit înţelegere la clasa politică pentru a începe un proces de revizuire a Constituţiei şi adaptarea Constituţiei la realităţile de astăzi ale României, am obligaţia să-mi continui demersul recurgând la mijloace constituţionale legale şi în acest fel să mă adresez poporului.

Vă mulţumesc! Am dorit să vă informez despre această scrisoare transmisă Parlamentului, pentru a avea în primul rând motivaţia mea. Ce motivaţii vor da politicienii şi analiştii - aş vrea să găsească şi un punct de vedere al Preşedintelui României.
Vă mulţumesc mult!”

Departamentul de Comunicare Publică
24 Septembrie 2009

(sursa: http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=9603&_PRID=)



ARTICOLUL 90 - Referendumul

Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national.

ARTICOLUL 150 - Initiativa revizuirii
(1) Revizuirea Constitutiei poate fi initiata de Presedintele Romaniei la propunerea Guvernului, de cel putin o patrime din numarul deputatilor sau al senatorilor, precum si de cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot.
(2) Cetatenii care initiaza revizuirea Constitutiei trebuie sa provina din cel putin jumatate din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel putin 20.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative.

ARTICOLUL 151 - Procedura de revizuire
(1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptata de Camera Deputatilor si de Senat, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere.
(2) Daca prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, hotarasc cu votul a cel putin trei patrimi din numarul deputatilor si senatorilor.
(3) Revizuirea este definitiva dupa aprobarea ei prin referendum, organizat in cel mult 30 de zile de la data adoptarii proiectului sau a propunerii de revizuire.


Ca să se schimbe Constituţia nu se face referendum înainte, ci la final, atunci când cunoşti textul exact. În acest caz, ar trebui să se facă referendum, apoi să ajungă în Parlament pentru a se formula proiectul sau propunerea de revizuire, apoi se discută, se supune la vot şi se urmează procedura de adoptare. În caz de adoptare să ajunge iar la referendum. De ce două referendumuri? Domnul Preşedinte Traian Băsescu nu trebuie să ştie părerea poporului pentru asta, trebuie doar să primească solicitarea de la domnul Boc şi să se ducă cu ea în Parlament...

De ce două referendumuri?


În acest caz, spun de acum, nu voi vota la referendum. Nu voi vota nu pentru că nu aş fi de acord (până nu văd cum anume se schimbă Constituţia, nici nu aş putea să fiu de acord sau să nu fiu de acord), ci pentru că nu aceasta este procedura de modificare a Constituţiei. Eu nu pot să justific prin votul meu încălcarea procedurilor şi a Constituţiei.

Domnule preşedinte, de ce două referendumuri?

...îţi dau palme, mă-nţelegi?


Am ascultat cu uimire discursul domnului premier Emil Boc rostit în faţa plenului Parlamentului României cu ocazia dezbaterilor asupra moţiunii de cenzură referitoare la proiectul de lege privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Uimirea mea se naşte din faptul că domnul premier a găsit de cuviinţă să şuteze câteva lovituri de penalty în popourile peneliste. Sunt absolut convins că nu foarte multă lume a sesizat "ineditul situaţiei". Domnul Emil Boc se afla la tribuna Parlamentului României ca premier al României, şeful unei instituţii care depinde de încrederea acordată de cărte membrii Parlamentului României. Cu alte cuvinte, domnul Emil Boc este premier pentru că a cules voturile aprobatoare ale majorităţii parlamentarilor români. Sigur, premierul nu este în subordinea Parlamentului, dar datorează instituţia Parlamentare şi parlamentarilor un minim de decenţă în exprimare. Domnia sa nu are de ce să ceară socoteală, în calitate de premier, parlamentarilor României, nici măcar propriilor parlamentari PD-L. În Constituţie se vorbeşte despre o imunitate a declaraţiilor pe care o au parlamentarii României şi preşedintele României. Premierul însă nu are o imunitate a declaraţiilor rostite de la tribuna Parlamentului, pentru că nu este membru ales, ci numit. Sigur, dacă domnul Boc era şi parlamentar pe lângă premier, era altceva, dar aşa domnia sa nu putea face de la tribuna Parlamentului României declaraţii de tipul celor pe care le-a făcut în prima parte a discursului, trebuia să se limiteze la zona politicilor guvernamentale.

La o emisiune TV, în orice alt spaţiu, domnia sa poate apărea şi în calitate de şef de partid şi, în această calitate, poate oricând să facă declaraţii politice, în limitele decenţei şi a legilor în vigoare, desigur. Eu îl înţeleg pe domnul Boc, pot parcurge mecanismul care îl împinge să recurgă la un limbaj mai violent, şi ceilalţi lideri de partid apelează la exact acelaşi limbaj. Eu înţeleg nevoia domnului Emil Boc de a riposta cumva în faţa unui atac direct la domnia sa, cum este această moţiune. Este adevărat, nu sunt de acord cu o astfel de violenţă, nu pot să spun că o şi aprob, dar evident că înţeleg un astfel de atac. Tribuna parlamentară este însă ceva diferit de emisiunea de televiziune, este un spaţiu oficial şi solemn. Cuvântul în Parlamentul României nu este un cuvânt în spaţiu public şi atât, el angajează o răspundere morală şi politică, dar mai ales legală, o răspundere care se reflectă asupra statutului de parlamentar. Domnia sa, domnul premier Boc, trebuia să ţină seama de asta. Cum ar fi ca un parlamentar să vină la şedinţele guvernului şi să facă miştouri de premier? Aşa ceva nu se face, aşa ceva înseamnă o desconsiderare a parlamentului, o jignire adusă cetăţenilor. Eu personal am fost jignit pentru că premierul şi-a permis un asemenea ton într-o şedinţă publică a Parlamentului României. Domnia sa putea să-şi spună în faţa parlamentarilor argumentele angajării răspunderii pe respectiva lege şi, după ce şedinţa se termina, putea să spună şi celelalte lucruri la o emisiune, sau într-o conferinţă de presă la partid... Exista şi posibilitatea ca acele lucruri să le comunice cineva din PD-L care avea statutul de parlamentar, şi nu era cu supărare... Emil Boc însă era acolo în calitate de premier şi atât.

http://www.gov.ro/upload/articles/103790/prim-ministru-emil-boc-oficial.jpg

Iată discursul:

Doamna preşedintă a Camerei Deputaţilor,
Distins prezidiu,
Doamnelor şi domnilor parlamentari,
Doamnelor şi domnilor miniştri,

Vă rog să-mi permiteţi ca în minutele care urmează să fac o serie de aprecieri la conţinutul moţiunii de cenzură şi, evident, să ofer câteva răspunsuri la problemele ridicate în cadrul acestei moţiuni. Încă din start, aş face precizarea că această moţiune de cenzură este în fapt o automoţiune îndreptată, în fapt, împotriva iniţiatorilor ei. Prin aceasta ce vreau să spun? Că majoritatea criticilor pe care le formulează sunt, în fapt, critici la adresa vechii guvernări, care a avut incapacitatea să promoveze, pe de o parte, un asemenea proiect de lege, iar, pe de altă parte, să-şi dea cu stângul în dreptul şi să nu observe că la baza acestui proiect de lege stau chiar lucrurile pe care el le-a propus. Două exemple în acest sens: primul, guvernul anterior a adoptat setul de principii care să stea la baza legii salarizării unice. Vreau să ştiţi că exact aceleaşi principii au fost adoptate şi de către actualul guvern, în parteneriat şi în urma discuţiilor cu patronatele şi sindicatele, şi l-am pus în practică. Cu alte cuvinte, când sunt serioşi cei care până anul trecut au guvernat ţara, atunci când au propus acele principii şi au fost de acord cu ele sau acum, când noi, respectând aceleaşi principii avem forţa şi curajul să facem proiectul de lege. În fapt, PNL a avut curajul să abordeze problema salarizării bugetare abia atunci când a fost sigur că nu mai poate face nimic, adică, în prag de alegeri. Asta a fost contribuţia PNL, iar astăzi, tot domniile lor sunt aceia care se întorc împotriva propriului lor proiect, pe care l-au propus, dar nu au avut curajul şi forţa să-l ducă mai departe, iar acum, îi critică pe aceia care au reuşit să facă acest lucru.
Al doilea argument: spun autorii moţiunii că un asemenea proiect de lege trebuie promovat într-o perioadă de creştere economică, şi nu într-o perioadă dificilă, de criză, aşa cum este momentul de faţă. Domnilor foşti guvernanţi, vă amintiţi când am avut noi o creştere economică de aproape 8% şi întrebarea mea este, dacă vă amintiţi, de ce nu l-aţi promovat atunci? De ce nu l-aţi promovat atunci când am avut creştere economică de 8% şi, în fapt, v-aţi bătut joc de acea creştere economică a României şi, în loc să promovaţi legi sănătoase într-un climat când într-adevăr, nu aveam criză economică, aţi sfidat banul public, ne-aţi lăsat datori, ne-aţi lăsat un deficit de 5,4%, ne-aţi lăsat cu datorii de două miliarde de euro, ne-aţi adus în faţa situaţiei ca Uniunea Europeană să declanşeze procedura de deficit excesiv împotriva României, iar acum veniţi şi plângeţi şi spuneţi: "nu ne trebuie lege, trebuia să o adoptăm când eram noi".
De aceea, spun că această moţiune de cenzură este în fapt o moţiune împotriva dumneavoastră, împotriva incompetenţei şi incapacităţii şi de a gestiona România în perioade când am avut şansa unei creşteri economice, dar şi de a promova acele legi, atât de necesare reformei statului român. De aceea, încă o dată, repet, apreciez acest demers, ca fiind unul îndreptat împotriva acelora care l-au conceput.
Şi acum, câteva răspunsuri punctuale la unele întrebări din conţinutul moţiunii, că proiectul de lege nu a întrunit consensul partenerilor sociali. Pe lângă faptul că, precizez din nou, că la elaborarea legii s-au avut în vedere principiile convenite în luna noiembrie 2008, menţionez faptul că, încă din primele zile ale guvernării am deschis consultarea cu partenerii sociali, am identificat modalităţile de lucru pentru a promova acest proiect de lege. Construcţia noului act normativ a început în luna martie 2009 şi s-a finalizat în luna august, perioadă în care, grupul de lucru constituit din reprezentanţi ai ministerelor, confederaţiilor şi federaţiilor sindicale, a avut 23 de întâlniri de lucru. La acestea s-au adăugat alte 5 întâlniri ale reprezentanţilor confederaţiilor sindicale, cu primul-ministru, cu ministrul muncii, cu ministrul finanţelor, ocazie cu care au fost discutate şi operate observaţiile formulate de către aceştia în conţinutul actului normativ.
Responsabilitatea şi voinţa de a face reforme înseamnă dialog, dar şi existenţa unor puncte de vedere diferite. Atunci când se iau măsuri de genul celor cuprinse în Legea salarizării unitare, consultarea partenerilor sociali nu garantează obţinerea consensului. Asta nu înseamnă că partenerii sociali nu au fost consultanţi şi că de opiniile lor nu s-a ţinut cont. În fapt, Guvernul are obligaţia să ţină cont de interesele celor 22 de milioane de români. În cadrul negocierilor, fiecare sindicat, fiecare confederaţie şi-a apărat, punctual, punctul de vedere al categoriei sociale pe care o reprezenta. Dacă am fi adunat la un loc propunerile formulate de confederaţiile sindicale în privinţa drepturilor salariale, vreau să vă asigur că ne-ar fi trebuit mai multe bugete ale României, pentru a putea face o lege a salarizării unitare. Şi este firesc, poate, să fie aşa. Fiecare a încercat, maximal, să ceară cât mai mult. Statul însă îşi poate permite o salarizare care să ţină cont de realităţile zilei de astăzi, de productivitatea muncii şi de resursele bugetare pe care le avem. În aceste cadre am propus o lege care, pe de o parte, elimină privilegiile, pe de altă parte asigură echitatea şi dreptate în sistemul de salarizare a personalului bugetar. Asta înseamnă că nu mai avem 39 de legi ale salarizării, ci avem o singură lege. Asta înseamnă ca nu mai avem salarii de 30.000 de euro, de 40.000 de euro, de 50.000 de euro în domeniul bugetar, salarii promovate de vechiul guvern, ci avem salarii decente, în concordanţă cu importanţa şi munca depusă. Nu mai avem un raport de 1 la 29 între cel mai mic şi cel mai mare salariu, ci avem un raport de 1 la 12. Pe de altă parte, realizăm, în cadrul sistemului de salarizare, un echilibru între diversele categorii socio-profesionale, atât pe orizontală, cât şi pe verticală. Asta înseamnă că fiecare este tratat corect şi recompensat după munca pe care o desfăşoară.
E adevărat, aceste măsuri de reformă îi vor leza pe unii privilegiaţi, care nu vor mai avea privilegiile pe care le-au avut în trecut, dar asta înseamnă că toţi ceilalţi vor avea parte de un tratament corect şi echilibrat. Din acest punct de vedere, consider că este un gest de onoare şi de responsabilitate pentru actualul guvern, pe care-l reprezint, să vină în faţa dumneavoastră şi să pună pe masă şi în discuţie mandatul pentru a putea totuşi promova această lege. Acest curaj nu l-a avut guvernul anterior şi, repet, a avut toate condiţiile, şi economice, şi politice, să-l promoveze.
În al doilea rând, în conţinutul moţiunii, se vehiculează cu obstinaţie ideea greşită, că veniturile salariale vor scădea prin aplicarea legii salarizării unitare. Din nou, mă văd obligat să repet, pentru cei care nu au avut urechi să audă şi ochi să citească în conţinutul legii. Legea spune foarte clar şi fără echivoc, că realizarea trecerii, de la actualul sistem de salarizare, la noul sistem de salarizare, se efectuează în mod etapizat, astfel încât, în perioada de implementare a prezentei legi, nicio persoană să nu înregistreze o diminuare a salariului brut, de care beneficiază potrivit actualelor reglementări.
Deci, îi rog pe toţi cei care mai aud de la unii sau de la alţii afirmaţii de genul: 'prin intrarea în vigoare a acestei legi, scad salariile', îi invit cu eleganţă să citească textul de lege. Vreau să ştiţi că a fost un efort major, pe care Guvernul l-a făcut şi în analiza bugetară, şi în cadrul dialogului, să putem realiza impunerea acestui principiu, că niciun salariu nu va fi diminuat prin intrarea în vigoare a prezentei legi. Este însă adevărat că nu toate salariile vor creşte în acelaşi ritm, în perioada de implementare a legii, 2010-2015. Ce se întâmpla până acum? Când se dădea o indexare de salarii, şi la cel care avea 50.000 de euro, şi la cel care avea 1.000 de lei, cu acelaşi procent creştea salariul. Acum, prin punerea în aplicare a legii salarizării unitare, cei care au salarii mai mari, vor avea o creştere mai înceată sau chiar deloc, în timp ce, ceilalţi care au salarii mai mici, vor avea o creştere accelerată a salariilor, în perioada 2010-2015, pentru a se realiza, repet, echilibrul de 1 la 12, dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu, în comparaţie cu 1 la 29, cât este în momentul de faţă. Spuneam, şi la prezentarea proiectului de lege în Parlament, că media creşterilor salariale în perioada de implementare a legii va fi de 56%; asta, pe întreg sistemul bugetar. În interiorul sistemului, evident, dacă media este 56, înseamnă că unii vor avea o creştere mai mare, alţii o creştere mai redusă. Creşterea mai mare se regăseşte la educaţie, şi de exemplu, în învăţământul preuniversitar, creşterea va fi de 78%, va fi regăsită creşterea la sănătate, unde creşterea va fi de 76%, va fi regăsită la funcţionarii publici, unde creşterea va fi de 70%, sau la personalul contractual, unde creşterea va fi de 62%. Pe de altă parte, în interiorul acestor profesii, vom avea creşteri diferenţiate şi, în esenţă, cei care intră în sistem: medicul debutant, profesorul debutant - aceştia vor avea o creştere mult mai mare şi faţă de media creşterii din sistemul de învăţământ sau din sistemul de sănătate. De exemplu, în sistemul de învăţământ, un profesor debutant, în această perioadă, va avea o creştere de 128%, sau un profesor definitiv cu vechime între doi şi şase ani, va avea o creştere de 134%, în timp ce un conferenţiar universitar va avea doar o creştere de 39%, sau învăţătorul debutant va avea creşterea de 82%, pentru a putea, repet, încuraja intrările în sistem. Să fie atractiv şi sistemul de învăţământ şi sistemul de sănătate pentru cei care intră în sistem. Vorbim de sănătate - medicul stagiar va avea o creştere de 139% în această perioadă, medicul specialist de 72%, dar medicul primar de 39%, deci realizăm şi în interiorul profesiei, acest principiu al echităţilor. În privinţa personalului contractual, dacă bibliotecarul va avea, de exemplu, treapta unu, o creştere de 80%, un restaurator sau un conservator, treapta întâi, tot personal contractual, va avea o creştere de 61%, deci, şi aici, evident că aceste creşteri sunt în funcţie de poziţia pe care o au în momentul de faţă. La fel, vreau să ştiţi că acest principiu, potrivit căruia nimeni nu pierde prin intrarea în vigoare a noii legi se aplică şi magistraţilor şi, aici, vreau să se ştie foarte clar că, în privinţa magistraţilor, am asigurat, pe de o parte, prin rectificarea de buget, sumele necesare pentru a asigura funcţionarea justiţiei.
Pe de altă parte, prin legea salarizării unitare am rezolvat problema salarizării, pentru ca nici aceştia să nu aibă diminuări, pierderi ale veniturilor, prin intrarea în vigoare a noii legi. De aceea, cred că sunt întrunite toate condiţiile, pentru ca activitatea justiţiei să continue fără existenţa vreunor blocaje. Evident, în acele condiţii, existând toată disponibilitatea de a discuta şi alte aspecte pe care sistemul judiciar, ca de altfel şi alte sisteme instituţionale din statul de drept, le au.
În al treilea rând, să facem menţiunea următoare în conţinutul moţiunii: spun, semnatarii moţiunii, că singurul criteriu în baza căruia s-a făcut evaluarea şi proiectarea grilelor de salarizare a fost criteriul politic. Nimic mai fals, dragi colegi. Din acest punct de vedere, mă văd, din nou, obligat să reiau din textul legii, criteriile care au stat la baza alcătuirii proiectului de lege şi la baza realizării ierarhiilor salariilor de bază, potrivit prezentei legi. Iar aceste criterii, repet, le citesc din lege, sunt: nivelul studiilor şi competenţelor, importanţa socială a muncii, complexitatea şi diversitatea activităţilor, responsabilitatea şi impactul deciziilor, expunerea la factorii de risc, incompatibilităţile şi conflictele de interese, dificultatea activităţilor specifice, condiţiile de acceptare la post. Deci se vede, şi este de ordinul evidenţei, că aceste criterii n-au nimic de-a face cu ceea ce spun autorii moţiunii, că, în fapt, aceste grile de salarizare au la bază - criterii de natură politică. Nu sunt, în fapt, decât aceleaşi criterii pe care şi dumneavoastră le-aţi proiectat în 2008, dar, din nefericire, aşa cum am spus, n-aţi avut nici forţa şi nici capacitatea politică să le duceţi mai departe.
În ceea ce priveşte capitolul din moţiune "Realizările Guvernului Tăriceanu", vă spun cu toată sinceritatea că mi-au adus un zâmbet pe faţă, ca de altfel, sunt convins, şi colegilor mei, demonstrând încă o dată că vechii guvernanţi - deşi a trecut aproape un an de când au părăsit guvernarea - nu s-au trezit. Nu-şi dau seama unde au lăsat România, în anul 2008, şi au disponibilitatea să facă în continuare precizări, în conţinutul moţiunii, cu privire la realizările "măreţe" ale vechii guvernări. Aceste realizări "măreţe" le văd toţi românii şi le resimt, din nefericire, pe pielea lor. Asta, în condiţiile în care am avut şansa să avem ani buni de creştere economică, dar, din nefericire, am fost lăsaţi datori. În acei ani, în loc să punem bani deoparte pentru vremuri grele, am tocat tot ce s-a putut toca, am lăsat vistieria goală, am lăsat ţara plină de datorii, am lăsat ţara cu un deficit de 5,4%, am pus ţara în dificultate în raporturile cu Uniunea Europeană ca, astăzi, noi să suportăm consecinţele deficitului bugetar excesiv şi aceste proceduri declanşate de Uniunea Europeană. Acest lucru reprezintă marca guvernării PNL, care ne-a lăsat şi cu datorii de 2 miliarde de euro şi cu un deficit peste orice limită de imaginaţie. Deci, din acest punct de vedere, cu toată eleganţa posibilă, trebuie să vă spun că nu pot fi de acord cu dumneavoastră, cu privire la concluziile formulate în textul moţiunii.
Pe de altă parte, aţi făcut un dezmăţ pe bani publici, aţi oferit clientelei dumneavoastră politice salarii de 30.000 de euro, 40.000 de euro, 50.000 de euro pe lună. Amintiţi-vă, dragi foşti guvernanţi, de salariile pe care le-aţi dat foştilor şefi de agenţii care nu erau alţii decât foştii dumneavoastră clienţi politici. Actuala guvernare a avut tăria şi forţa să spună nu unei asemenea practici şi toţi cei care în guvernarea dumneavoastră aveau 30 de mii de euro pe lună sau 40.000 de euro pe lună sau 50.000 de euro pe lună, astăzi au salariul unui secretar de stat, adică maxim 48 de milioane de lei vechi. Asta înseamnă să ai curaj, să tai din rădăcină răul şi să ai un respect pentru banul public.
Pe de altă parte, vreau să ştiţi că, tot din raţiuni politicianiste, numărul de angajaţi din sectorul public a fost majorat în perioada dumneavoastră cu peste 180.000 de persoane, mult peste nevoile efective ale sectorului, astfel încât angajaţii statului au ajuns să reprezinte o treime din numărul total de angajaţi din economie. Nu a contat pentru dumneavoastră evoluţia principalilor indicatori macroeconomici. Nu au contat semnalele de alarmă pe care instituţiile financiare internaţionale le-au emis. În multe cazuri, stabilirea concretă a sporurilor, a bonusurilor a fost un criteriu pur subiectiv. Ponderea salariilor de bază în totalul cheltuielilor salariale a arătat în felul următor, în perioada dumneavoastră: salariile de bază au crescut cu 79%, în timp ce sporurile au crescut cu 136%, iar cheltuielile pentru premiere şi ore suplimentare cu 272%, asta în condiţiile în care n-am avut compensare în realitate cu productivitatea muncii, iar în ceea ce priveşte deficitul bugetar, l-aţi dus la minus 5,4%.
Dacă este să ne referim la eficienţa aparatului administrativ, la nivelul anului 2008, situaţia este şi mai deplorabilă, mai ales dacă ne comparăm cu alte state europene - adică fostul guvern a cheltuit din ce în ce mai mult pentru a produce din ce în ce mai puţin. De exemplu, în Germania, cheltuielile publice cu salariile reprezintă 16% din totalul veniturilor bugetare, în Cehia şi Austria 19%, în Slovacia 20%, în Bulgaria 23%. În România, aţi reuşit contraperformanţa de a înregistra cheltuieli salariale publice de 31% din veniturile bugetare. Repet, asta înseamnă iresponsabilitate - să nu ai capacitatea să prognozezi un buget sustenabil şi care să răspundă nevoilor României.
În perioada 2007-2008, România a fost singura ţară dintre noile state membre ale UE în care, din nefericire, salariile nu au avut acoperire în productivitatea muncii. Asta ce înseamnă pentru români, şi trebuie să înţeleagă: aţi minţit românii, asta înseamnă că guvernul liberal i-a minţit pe oameni, oferindu-le ceva ce nu aveau acoperire în realitate. Aţi făcut cadouri otrăvite, pe care acum românii trebuie să le plătească îndoit şi din cauza crizei, pentru faptul că nu aţi pus bani de-o parte în vremuri mai bune, pentru vremuri aşa cum sunt acum, mai dificile.
Se mai spune, în conţinutul moţiunii, că acest proiect de lege ar reprezenta un exerciţiu de imagine al guvernului. Vreau să ştiţi foarte clar: după 20 de ani, România nu îşi mai poate permite amânări. Guvernarea dumneavoastră nu a avut curajul şi nici forţa să facă aceste reforme ale statului. Dacă ele nu sunt făcute, nu vom face altceva decât să adâncim în continuare criza, să păstrăm privilegiile şi din sistemul de salarizare şi din alte sisteme, nu vom face altceva decât să punem în pericol plata corectă a salariilor şi a pensiilor din această ţară. De aceea, sistemul trebuie să fie corectat, reforma statului trebuie să fie dusă mai departe, chiar dacă ea, repet, presupune şi costuri politice. Acest guvern şi-a asumat responsabilitatea, punându-şi în joc chiar existenţa sa, să vină în faţa dumneavoastră şi să ceară acest proiect de lege atât de necesar reformei statului român. Nu în ultimul rând, autorii moţiunii spun că, prin procedura de asumare a răspunderii, s-au încălcat prevederile constituţionale.
Vreau să fiu iarăşi foarte clar şi explicit: tot ceea ce am propus este exact în limita şi în cadrul Constituţiei. Articolul 114 din Constituţie dă dreptul Guvernului să vină să-şi angajeze răspunderea asupra unui proiect de lege, program sau declaraţie de politică generală. Am avut trei şedinţe consecutive ale camerelor reunite ale Parlamentului, în care, în baza textului constituţional, Guvernul a venit cu forţă şi curaj să-şi asume răspunderea pe trei proiecte, astfel încât, din toate punctele de vedere, procedura constituţională este respectată. E adevărat, ceea ce face diferenţa între actuala guvernare şi fosta guvernare este voinţa politică de a face aceste reforme ale statului, de a adopta o lege corectă, dreaptă, pentru 22 de milioane de români şi pentru a elimina privilegiile, pe care dumneavoastră le-aţi impus în sistemul de salarizare.
În aceste condiţii, doamnelor şi domnilor parlamentari, pentru a nu frâna, pentru a nu opri procesul de reformă a statului, vă solicităm, în numele Guvernului, să respingeţi moţiunea iniţiată de către foştii guvernanţi. Vă mulţumim.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 24.09.2009

(sursa: http://www.gov.ro/discursul-primului-ministru-emil-boc-la-dezbaterea-motiunii-de-cenzura-referitoare-la-proiectul-de-lege-privind-salarizarea-unitara-a-personalului__l1a106726.html)

Oiţa europeană nu mai este năzdrăvană şi ciobanul european nu mai este ortoman


România este reprezentată în Parlamentul European de un specialist al ciobănitului. Deşi chiar aş vrea să ştiu părerea domnului Gigi Becali, nu mi-a ajuns la ureche o luare de poziţie a domniei sale. Mi-a ajuns în schimb la urechi poziţia unui alt euro-parlamentar român, membru al Comisiei de agricultură a Parlamentului European.

Bruxelles, 22 septembrie 2009

Eurodeputata PSD Daciana Sarbu, membra a Comisiei de agricultura a Parlamentului European (AGRI), a adresat marti o intrebare scrisa Comisiei Europene privind criza din sectorul ovinelor, solicitand executivului comunitar detalii privind masurile destinate sprijinirii mai consistente a crescatorilor de oi.

http://www.webphoto.ro/evenimente/foto-evenimente/daciana-sarbu1.jpg

(sursa foto: http://www.webphoto.ro/evenimente/carte-de-dragoste.php#)

In acest an sectorul agricol ovin cunoaste cel mai insemnat recul din istoria Uniunii Europene, inregistrandu-se o scadere cu 4% a numarului de oi. Un studiu cerut de Parlamentul European releva faptul ca, in tari precum Spania, Franta si Irlanda se preconizeaza o scadere a productiei de carne ovina, de pana la 8-10% in anul 2015″, se arata in intrebarea scrisa.

Avand in vedere faptul ca importul nu reprezinta cea mai buna solutie pentru suplinirea nevoii de carne, deputata europeana considera ca este nevoie se acorde un sprijin mai consistent crescatorilor de ovine autohtoni, “mai ales pentru ca standardele de calitate si siguranta alimentara a produselor de origine ovina produse in UE sunt net superioare celor importate”.

Daciana Sarbu intreaba in acest context Comisia Europeana care sunt masurile prevazute pentru sprijinirea mai consistenta a crescatorilor de ovine si pentru stoparea depopularii turmelor de oi. Executivul comunitar este intrebat si daca intentioneaza sa ia masuri pentru a estompa diferentele dintre ajutoarele acordate sectorului ovin si celui bovin, respectiv cele dintre culturi si pasuni”.

(sursa: http://dacianasarbu.wordpress.com/2009/09/22/criza-din-sectorul-ovinelor-adusa-in-atentia-comisiei-europene/)

Problema ridicată de doamna Daciana Sârbu este importantă pentru crescătorii de oi din România. Retrocedarea pământului, fie că este vorba despre păşune, fie că este vorba despre păduri, duce practic la dispariţia transhumanţei. Modalităţile de "închiriere" pentru izlazul comunal nu permite investiţii de lungă durată din partea exploatatorului... O parte din probleme sunt cauzate de legislaţia românească, de autorităţile româneşti şi de lipsa de voinţă politică, alte probleme sunt legate de legislaţia europeană şi de politicile europene care nu se pliază prea bine pe sistemul agricol românesc, destul de diferit de cel european. Agricultura nu poate exista într-o funcţionare armonioasă decât dacă se face o legătură între diferitele ei ramuri, ori această armonizare pare să sufere.


22 September 2009

Vrem voturi de la...


Preşedintele în funcţie îşi asumă că...

Propuneri privind limitarea consumului de droguri ilegale, a pros­ti­tu­ţiei şi răspândirii infecţiei cu virusul HIV:

- Dezincriminarea consumului de droguri (nu a traficului!) pentru a aduce la „suprafaţă” consumatorii. Recent s-au deschis în multe oraşe ale ţării (Braşov, Bacău, Galaţi, Hunedoara, Brăila, Iaşi, Bucureşti) magazine care vând produse etnobotanice ce au acelaşi efect ca drogurile ilegale uşoare şi efectele lor sociale nu par a fi vizibile. Consumul de droguri trebuie descurajat dar cu diferenţele de rigoare între drogurile uşoare şi drogurile tari, în special cele injectabile precum heroina care au efecte negative devastatoare. Incriminarea consumului produce efecte secundare grave precum refolosirea seringilor care conduce la transmiterea unor boli grave

- Este imperativă şi menţinerea programelor şi serviciilor de inter­venţie stradală dezvoltate de către ONG-uri şi finanţarea acestora de la bugetele locale întrucât asigură reducerea riscurilor prin asigurarea per­soanelor consumatoare de drog injectabil a seringilor de unică folosinţă în schimbul celor deja folosite. Există şi posibilitatea introducerii în cartierele cu mulţi dependenţi de droguri injectabile a unor automate cu fise şi cu seturi sterile de injectare, la fel ca în unele ţări europene pentru a preveni refolosirea seringilor.

- Înfiinţarea de servicii specializate pentru consumatorii de droguri în cadrul Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din subor­dinea Consiliilor judeţene este de asemenea o prioritate.

- Legalizarea sexului comercial (nu şi a intermediarilor de servicii sexuale) ar fi o posibilitate de control a bolilor cu transmitere sexuală. Impunerea unei astfel de măsuri în absenţa unei analize bazate pe experienţa altor state şi în funcţie de particularităţile României ar putea genera totuşi efec­te nedorite.

- Înfiinţarea de servicii şi centre de specialitate prin intermediul cărora fe­meile care practică sexul comercial să poată beneficia pe lângă ser­viciile de asistenţă (medicală, socială, psihologică) şi de prezervative oferite gratis ar ameliora însă situaţia acestora.

(raport al Comisiei Prezidenţiale Pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice Riscuri şi inechităţi sociale în România)

Nu discut cât de moral este să legalizezi prostituţia şi consumul de droguri "ca în Olanda", aici este o altă discuţie, mă interesează cum de astfel de probleme apar în campania electorală, ca din întâmplare. Pe cine vrea preşedintele să atragă cu o astfel de "oportunitate"? Sunt singurul care vede o dorinţă de atragere a voturilor prin această "întâmplare"?

Comisia Prezidenţială pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice din România


D E C I Z I E

privind înfiinţarea Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Riscurilor Sociale
şi Demografice din România


In temeiul prevederilor art. 20 din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Administraţiei Prezidenţiale, aprobat prin Decizia nr. 7/14.05.2008


PREŞEDINTELE ROMANIEI
D E C I D E :


Art. 1

Se înfiinţeazã Comisia Prezidenţialã pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice din România, denumitã în continuare Comisia, care va funcţiona în cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

Art. 2

Comisia funcţioneazã pânã la data de 31 octombrie 2009, fiind condusã de domnul Prof.univ.dr Marian Preda.

Art. 3

Scopul Comisiei este acela de a analiza situaţia actualã în ceea ce priveşte riscurile sociale şi demografice majore la care este expusã populaţia României în ansamblu, dar si anumite segmente sociale vulnerabile, precum şi de a identifica soluţiile alternative pentru reducerea inechitãţilor şi riscurilor sociale în contextul apartenenţei României la UE şi al crizei economice mondiale.

Art. 4

Comisia are un caracter pluridisciplinar, fiind compusã din experţi în politici sociale, asistenţã socialã, demografie, statisticã socialã şi alte domenii conexe recunoscuţi pentru activitatea lor în domeniul riscurilor sociale şi demografice.
Anexa nr.1, cuprinzând membrii comisiei, face parte din prezenta Decizie.

Art. 5

Activitatea Comisiei se desfãşoarã în baza Regulamentului de organizare şi funcţionare.
Anexa nr. 2 cuprinzând Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei face parte din prezenta Decizie.

Art. 6

Comisia funcţioneazã pe lângã Departamentul de Planificare şi Analizã Politicã din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

Art. 7

Cheltuielile necesare organizãrii şi funcţionãrii Comisiei se asigurã din fonduri publice aprobate prin bugetul de stat al Administraţiei Prezidenţiale.


PREŞEDINTELE ROMANIEI

Traian Băsescu

Nr. 2

Din. 13.01.2009

COMUNICAT DE PRESĂ
(22 septembrie 2009)

REF: Participarea preşedintelui României, Traian Băsescu, la lansarea Raportului Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice din România


Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat marţi, 22 septembrie a.c., la Palatul Cotroceni, la lansarea Raportului Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice din România. Vă prezentăm discursul susţinut de şeful statului:

“Bună ziua,

Aş spune doar câteva cuvinte, începând prin a mulţumi domnului profesor Marian Preda şi întregii Comisii pentru munca extraordinară pe care au făcut-o. În fapt, acest Raport este o oglindă a sistemului de protecţie socială din România, cu toţi factorii care au contribuit la ineficienţa acestui sistem. Ei sunt menţionaţi pentru că Raportul are două părţi esenţiale: zona de diagnostic a sistemului de protecţie socială şi zona de soluţii. Am convingerea că şi una şi alta reprezintă primul material, de asemenea dimensiuni, care înglobează toate aspectele şi care se poate constitui într-un excelent document de la care să pornească mai departe politici guvernamentale adaptate realităţilor României. Aş sublinia doar câteva elemente ale acestui Raport sau aş face doar câteva comentarii. În primul rând, din Raport rezultă clar şi este aproape o somaţie adresată clasei politice că şi-a concentrat deciziile în acordarea asistenţei sociale preponderent pe momente electorale şi, în mod deosebit, categoriilor care pot aduce voturi. Ori acest lucru este spus nu de un politician, nu de un om care are ceva cu clasa politică, ci de nişte specialişi care au făcut-o neutru, sec şi cu realităţile în faţă. Acesta este unul din motivele funamentale ale eşecului eficienţei sistemului de protecţie socială românesc. Tot intrând în acest spectru, este o responsabilitate consistentă, aparţine fraudării sistemului de protecţie socială prin acele sute de mii de pensionari de invaliditate, pentru că şi-au scos amigdalele, apendicita şi au dat de nişte foarte generoşi medici, care pe de-o parte spun că au salariile foarte mici, iar pe de altă parte, cu semnătura lor şi pentru o traistă de porumb, trimit în sistemul de pensii oameni care pot fi utili economiei. Şi sunt câteva sute de mii de astfel de oameni care beneficiază de pensii de invaliditate în mod nemeritat, iar resursa este luată de la cei care au nevoie de ea şi este dată unora care au dat ori un pachet de ţigări ori o sticlă de whisky.

Îmi pare rău că spun lucrurile atât de brutal, dar erau lucruri pe care toţi le ştiam, le-am mai spus într-un fel sau altul, în diverse ocazii, dar acum sunt scrise într-un Raport oficial al unei Comisii Prezidenţiale şi avem obligaţia să ţinem cont de această realitate, iar, spre exemplu, în cazul celor cu pensii de invaliditate cred că un proces rapid de verificare a celor care şi-au dobândit această calitate în ultimii ani, şi mai ales în zone în care densitatea este uriaşă, trebuie declanşat, cu medici duşi din altă parte, nu aceiaşi medici, dar procesul trebuie făcut că procesul de asistenţă socială este grosolan fraudat. Aş mai spune un lucru, nu am fost adeptul ca acest lucru să se întâmple la alte rapoarte, dar ca şi la Raportul pentru Educaţie şi aici susţin necesitatea unui Pact naţional pentru protecţie socială. Avem nevoie de o viziune pe termen lung, avem nevoie de solidaritatea societăţii, dar şi a întregii clase politice, care pe de-o parte să garanteze că încetează utilizarea sistemului de protecţie socială în scopuri electorale, iar pe de altă parte că-şi însuşeşte o viziune pe termen lung. Pentru că aşa cum aţi văzut şi din prezentarea domnului profesor, ce nu facem astăzi va fi un dezastru pentru 2030, în materie de protecţie socială şi de asigurare a resurselor financiare pentru ca protecţia socială să poată avea loc pe termen lung, deciziile care nu se iau astăzi vor avea sau împing factura către cei care vor avea nevoie de protecţie socială în anii 2025-2030. Deci măsurile trebuie luate acum. În sfârşit, aş face o observaţie care reflectă exact ceea ce sublinia şi domul profesor, exact ceea ce am spus şi eu, sunt 179 de acte normative care reglementează protecţia socială. Ele instituie 202 categorii de asistaţi sociali. Sigur, aici nu intră cei care beneficiază de subvenţie la încălzire fără să aibă nevoie de ea. Cei care sunt racordaţi la încălzirea centrală deşi nu au nevoie primesc această subvenţie, dar sunt 202 categorii de asistaţi sociali.

Este evident că impactul politicului asupra deformării sistemului de asistenţă socială din România a fost uriaş, că multe acte normative s-au emis în preajma alegerilor pentru a atrage voturi din partea uneia sau alteia din categoriile asistate şi că acest lucru trebuie să înceteze. De aceea, un cod al asistenţei sociale, care să stabilească ce categorii primesc asistenţă socială şi în ce cuantum şi care sunt metodologiile, metodele, condiţiile de intrare într-o astfel de categorie, trebuie să fie stabilit. Sigur, este un efort consistent, pe care am convingerea că Ministerul Muncii îl poate declanşa. Ceea ce eu aş ruga în continuare Comisia ar fi să ne pună la dispoziţie tuturor un proiect al Pactului pentru Asistenţă Socială, pe care să şi-l însuşească partidele, să vină cu observaţii la el, să-l dezbatem în societatea civilă şi, zic eu, undeva în ianuarie să ne limpezim de alegerile prezidenţiale, pe calm, să putem începe discuţiile pentru un Pact Naţional cu privire la asistenţa socială, la protecţia socială. Dar rugămintea pe care eu o adresez, în încheierea intervenţiei mele, este ca aceeaşi Comisie, care ştie foarte bine realităţile sistemului de protecţie socială românesc, să ne dea o bază de discuţie, venită de la profesionişti şi cu argumentul oamenilor care nu sunt angajaţi politic. Încă o dată mulţumesc întregii Comisii, mulţumesc domnului profesor Preda pentru sacrificiul pe care l-a făcut. Vreau să menţionez ceea ce am menţionat cu ocazia fiecărui raport întocmit de comisiile prezidenţiale că aici oamenii au lucrat din pasiune, au lucrat gratis, au lucrat cu dorinţa de a pune la dispoziţia clasei politice, a Parlamentului, a Guvernului un document de lucru valoros, pe care să-şi poată întemeia deciziile viitoare. Încă o dată vă mulţumesc mult domnule profesor, mulţumesc mult Comisiei, mulţumesc celor care asistă astăzi la lansarea acestui Raport. Vă mulţumesc!”

Departamentul de Comunicare Publică
22 Septembrie 2009

(sursa: http://cparsd.presidency.ro/, http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=11426&_PRID=lazi)

Comisa Prezidenţială pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice şi Naturale din România


D E C I Z I E

privind înfiinţarea Comisiei Prezidenţiale pentru Patrimoniul Construit,
Siturile Istorice şi Naturale din România

In temeiul prevederilor art. 18, coroborat cu art. 17, pct. 3 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Administraţiei Prezidenţiale


PREŞEDINTELE ROMANIEI
D E C I D E :


Art. 1

Se înfiinţează Comisia Prezidenţială pentru Patrimoniul construit, siturile istorice şi naturale, denumită în continuare Comisia, care va funcţiona în cadrul Administraţiei Prezidenţiale.


Art. 2

Comisia funcţionează pe o perioadă de 6 luni, începând din data de 21 aprilie 2008.


Art. 3

Comisia are următoarele scopuri:

(1) elaborarea unui raport referitor la situaţia actuală a patrimoniului construit, siturilor istorice şi naturale;

(2) elaborarea unei strategii pe termen mediu şi lung privitoare la modalităţile de protejare şi promovare a patrimoniului cultural;

(3) identificarea unor măsuri eficiente la nivel instituţional care să asigure o mai bună coordonare şi implementare a politicilor prioritare în domeniul patrimoniului construit, siturilor istorice şi naturale;

(4) elaborarea unui Ghid al patrimoniului construit, siturilor istorice şi naturale.


Art. 4

Pentru realizarea scopurilor prevăzute la art. 3, Comisia va identifica principalele probleme ale patrimoniului construit, siturilor istorice şi naturale din România, şi va propune soluţii pentru conservarea, protejarea, revitalizarea şi promovarea patrimoniului, printr-un protocol de colaborare inter-instituţională care să genereze o politică coerentă la nivel naţional, în acord cu reglementările europene în domeniu.


Art. 5

Comisia are un caracter pluridisciplinar, fiind compusă din arhitecţi, specialişti în istoria artei şi în restaurare, istorici, experţi independenţi în domeniul patrimoniului cultural şi membri ai unor instituţii publice şi non-guvernamentale, recunoscuţi pentru activitatea lor în domeniul protejării şi promovării patrimoniului construit.

Anexa nr.1, cuprinzând membrii comisiei, face parte din prezenta Decizie.


Art. 6

Activitatea Comisiei se desfăşoară în baza Regulamentului de organizare şi funcţionare.

Anexa nr. 2 cuprinzând Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei face parte din prezenta Decizie.


Art. 7

Cheltuielile necesare organizării şi funcţionării Comisiei se asigură din bugetul Administraţiei Prezidenţiale.


PREŞEDINTELE ROMANIEI

Traian Băsescu


18 aprilie 2008

COMUNICAT DE PRESĂ
(21 septembrie 2009)

Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat luni, 21 septembrie a.c., la Palatul Cotroceni, la lansarea Raportului Comisiei Prezidenţiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice şi Naturale din România. Vă prezentăm discursul susţinut de şeful statului:

“Bună ziua,

Bine aţi venit. Încep prin a mulţumi celor doi copreşedinţi ai Comisiei şi întregii Comisii pentru eforul extraordinar pe care l-au făcut, timp de mai bine de un an, pentru a pune la dispoziţia Guvernului, a Parlamentului, o radiografie a stării patrimoniului construit şi a siturilor construite şi naturale, dând în acelaşi timp şi soluţii. Aş vrea să ne amintim, acum mai bine de un an când am luat decizia înfiinţării acestei Comisii, ea a avut la origine chiar reacţia arhitecţilor, a oamenilor de cultură, care disperaţi de ceea ce vedeau în Bucureşti şi în ţară, au încercat să găsească o soluţie de a se manifesta pe de-o parte oficial şi pe de altă parte cu speranţa că un Raport făcut de specialişti, de cel mai mare prestigiu, va fi luat în consideraţie de politic şi măsurile propuse vor fi transpuse în legislaţie şi în acţiune. Astăzi suntem la capătul muncii acestei Comisii, care între timp a mai produs un Raport legat de intervenţii legislative de urgenţă, care a fost transferat anul trecut în septembrie Guvernului, aş spune cu oarecare succes, iar astăzi avem Raportul complet, care ne dă calea de urmat şi, aşa cum spuneau şi cei doi copreşedinţi ai Comisiei, el nu este şi capătul de drum. De la acest Raport se poate merge mai departe pentru elaborarea unor strategii mult mai complexe decât putea să facă o Comisie Prezidenţială. Sigur, am pregătit un discurs pe care o să vă cer permisiunea să-l pun direct pe site pentru că el rezumă practic Raportul şi m-aş limita să spun doar câteva cuvinte despre ceea ce eu consider extrem de important. Coincidenţa face ca acest Raport să vină exact după un discurs în Parlament, în care printre altele vorbeam de nevoia de a ne face ma bine cunoscuţi în Europa, dar şi în interiorul ţării, având în vedere că există o furie de autoflagelare publică atunci când vorbim de valorile noastre şi foarte mulţi, mai ales tineri, care probabil au învăţat foarte puţin la şcoală despre ţara lor, propagă dispreţul pentru valorile româneşti, pentru ce înseamnă România, pentru mândria de a fi român şi aşa mai departe.

Eu cred că acest Raport este, dincolo de a fi un raport tehnic şi ştiinţific, este şi o măsură a respectului pe care toţi ar trebui să-l avem pentru propria noastră istorie, dar şi pentru frumuseţea ţării noastre. Când vorbim de monumente istorice care trebuie protejate vorbim de fapt de nevoia de a ne proteja memoria, de nevoia de a ne proteja semnele evoluţiei, de nevoia de a ne proteja valorile trecutului care se aşază ca un postament pentru valori ce urmează a fi generate de această naţiune. Când vorbim de protejarea siturilor naturale, vorbim de fapt de a proteja ce ne-a dat Dumnezeu şi uneori suntem atât de nevolnici încât distrugem nu numai ce am făcut noi sau înaintaşii noştri, ci distugem şi ce ne-a dat natura, din interese financiare, din interese pecuniare, din interese care nu au nimic comun cu ceea ce naţiunile care se respectă prezervă: valorile lor. Că sunt culturale, că sunt naturale, aceste valori trebuie prezervate. Sigur, nu aş vrea să se înţeleagă din ceea ce spun o atitudine împotriva modernizării, nicidecum. Chiar zilele trecute făceam o observaţie legată de mult prea desele blocaje în executarea lucrărilor publice de mari dimensiuni, mă refeream la autostrăzi şi la mult prea îndelungatele blocaje pentru ca echipe de oameni, mai mult sau mai puţin calificaţi, repet ce spun, mai mult sau mai puţin calificaţi, să stea cu lunile să vadă ce este chiar în traseul autostrăzii, când ar putea să vadă în stânga şi în dreapta autostrăzii ce este. Deci nu fac o pledoarie pentru blocarea dezvoltării. Trebuie să găsim acel optim care, pe de-o parte, să ne permită să ne păstrăm memoria, pe de altă parte să ne permită dezvoltarea.

Nicio soluţie absolută nu este cea care să ne dea satisfacţie. Este însă cu totul altceva când vorbim de distrugerea de monumente. Distrugerea de monumente arată cât de mult ne lipseşte şcoala, cât de mult ne lipseşte respectul pentru noi, cât de mult ne lipseşte respectul pentru înţelegerea pentru valorile noastre şi cât de puţină disponibilitate avem să ni le păstrăm. Şi aici eu o să fiu foarte onest, mai ales că am fost primar în Bucureşti, şi ştiu foarte bine că distrugerile şi afectarea patrimoniului construit, în mod deosebit, este rezultatul unei înţelegeri, ca să nu folosesc un cuvânt mai dur, mai rău, între administraţie, în mod deosebit administraţia locală, dar şi între profesioniştii care se ocupă de construcţii. Faţadele schimonosite pe care le vedem în Bucureşti şi în toate oraşele ţării sunt rezultatul compromisului pe care profesioniştii în arhitectură îl fac cu banul. Nu putem arunca totul în spatele statului, în spatele administraţiei. Până la urmă, în unele segmente ale sale, responsabilitatea respectării regulilor de arhitectură, care de multe ori nici măcar nu sunt scrise, sunt reguli ale bunului-simţ, este chiar a profesioniştilor acestei meserii. Ei sunt cei care cedează în faţa omului cu bani care vrea “aşa”. Cred că dacă cinci arhitecţi ar refuza un om cu bani care vrea o vilă care schimonoseşte arhitectura, măcar ar fi o lecţie minimală pentru omul cu bani şi ar trebui să apeleze la un arhitect foarte prost pentru că cei buni nu s-ar angaja în a-i face hatârurile şi în a-i afişa prostul gust.

Deci, dincolo de realităţile noastre, care ţin şi de o legislaţie ce trebuie corectată şi de un sistem de penalităţi care trebuie să fie mult mai sever atunci când se distrug clădiri de patrimoniu prin autorizaţii date de administraţiile locale; deci, dincolo de aceste exigenţe ale legii, trebuie să funcţioneze şi respectul pentru meseria de arhitect, respectul pentru ceea ce ai învăţat la şcoală, la facultate sau în viaţa de zi cu zi că înseamnă respectul pentru tine însuţi. Eu aş spune că încă nu este foarte târziu, sigur s-au produs pierderi iremediabile deja, dar încă nu este foarte târziu, dacă Guvernul va prelua acest Raport, va introduce un set de măsuri severe pentru încălcările de la normele europene pe care România le-a adoptat deja, dar nu le-a transferat în legi, norme care vizează, în primul rând, prezervarea patrimoniului construit şi a patrimoniului natural, ca elemente de identitate ale unei naţiuni. Am convingerea că va fi receptivitate la Guvern pentru a se transpune în legislaţie tot ceea ce înseamnă recomandare a acestei Comisii şi, în acelaşi timp, am convingerea că odată legislaţia apărută, ea va fi şi respectată de toate părţile: administraţie locală, investitor, dar şi arhitect. Sunt condiţii obligatorii şi vreau să ştiţi că oricare dintre cei trei nu respectă regula, practic, legea oricât ar fi de bună, nu va putea să fie un progres pentru ceea ce noi încercăm prin acest Raport: să dăm un instrument, o bază pentru modificări legislative care să încetinească şi chiar să stopeze procesul de degradare a patrimoniului construit şi a siturilor arheologice şi a siturilor naturale.

Aş încheia mulţumind Comisiei pentru munca extraordinară pe care a făcut-o, vă asigur că după ce se termină această întâlnire, voi transmite oficial atât Parlamentului, cât şi Guvernului, Raportul Comisiei Prezidenţiale şi vreau să ştiţi că nu aş fi deloc pesimist în ceea ce priveşte efectul acestui Raport. Avem experienţa Raportului pentru Educaţie de care Guvernul şi Parlamentul au ţinut cont, avem experienţa Raportului pe Sănătate din care Guvernul a preluat etapele de modernizare a sistemului de sănătate şi ceea ce a putut fi făcut anul acesta s-a făcut. Am convingerea că şi acest Raport va fi parte din acţiunea guvernamentală şi parlamentară viitoare. Autoritatea celor care au făcut parte din această Comisie va obliga toate instituţiile statului să ţină cont de recomandări, propuneri şi soluţii formulate de Comisie. Mulţumesc încă o dată acelora care, mai bine de un an, şi în mod deosebit, inclusiv în perioada de vacanţă, au lucrat fără bani pentru a da Guvernului şi Legislativului şi publicului un raport de excepţională competenţă. Mulţumesc mult!”

Departamentul de Comunicare Publică
21 Septembrie 2009

(sursa: http://patr.presidency.ro/, http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=11424&_PRID=lazi)

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.