09 September 2009

A alege să-ţi pese


Instinctiv considerăm că un doctor nu face o afacere din meseria lui ci trebuie să fie plin de compasiune, să se poziţioneze în lupta pentru viaţă, să-i pese, să nu doarmă, să sufere alături de pacient.
Instinctiv considerăm că poliţistul se zbate pentru aflarea adevărului, se sacrifică pentru semenii săi, sare în calea glontelui pentru a apăra un cetăţean.
Instinctiv construim un piedestal pentru judecător, pentru un asistentul social, pentru un profesor, pentru un preot... Instinctiv construim personaje ideale supuse unui ţel superior care îi face supraoameni, feriţi de greşeli şi de ispite. Dar oamenii nu sunt deloc aşa, oamenii sunt răi şi se chinuiesc să fie buni.

http://1.bp.blogspot.com/_XDLnpGlOHFU/Si_Vm3ak7XI/AAAAAAAADjg/XOrI8FLfzhQ/s400/MobiusSuck.jpg
(sursa: http://rsmccain.blogspot.com/2009/06/how-bad-do-i-suck.html)

Politicienii ar trebui să iubească să ajute pe cei care le acordă încredere, politicienii sunt însă exact ca noi, exact ca un doctor, un poliţist, un judecător, un asistent social, un profesor, un preot sau un motociclist în costum de piele pe un Harley Davidson. Nu există supra-oameni, ci doar modele în mintea noastră pe care le asociem unor supraoameni. Oamenii nu sunt donatori ci consumatori, instinctiv omul distruge orice pentru a-şi crea avantaje. Politicienii nu pot fi deci supra-oameni... Dar sub-oamenii?

http://fnewsmagazine.com/wp/wp-content/gallery/eric-garcia/2009-08-15-garcia.jpg
(sursa: http://fnewsmagazine.com/wp/wp-content/gallery/eric-garcia/2009-08-15-garcia.jpg)

8 comments:

maca said...

Mai sunt si unii care i-si fac meseria "din suflet", uite cum este Ciutacul pe cea de ziarist. Sunt super multumit de el pt halul in care ia suparat pe PDL-ist. Nu am fost un fan al domnieie sale dar acum si-a castigat respectul meu. Bravo lui!

Bibliotecaru said...

Nu ştiu cât de mult se apropie domnul Ciutacu de idealul unui ziarist, mai ales că un ziarist teoretic ar trebui să cultive limba română în relatările lui cât mai exacte şi nepărtinitoare, dar este evident că unii se străduiesc să ridice şi să se ridice la nivelul momentului în câre trăiesc, alţii dimpotrivă fac un efort în sens invers.

Problema este că noi situăm instinctiv un egal între om şi meseria lui, echivalăm scopul meseriei cu scopul omului care îndeplineşte funcţia meseriei respective.

maca said...

Ai vazut? Baselu plange cand vorbeste despre fregatele jaf? I-si aminte ca a vandut navele? El sigur si-a gresit meseria.. de presedinte.

Bibliotecaru said...

Nu ştiu de ce noi ne raportăm la ei, când ar trebui să fie exact invers. Astăzi domnul premier Boc vorbea despre bacalaureat, explica cum e cu legea, cu examenele... Nu am mai putut suporta şi am schimbat programul. Este prea mult...

LuMassa said...

Aici gresim Biblio, construim prea usor imaginea dorita de noi, pt cei mentionati de tine, iluzia ca ei ne vor salva din toate: doctorii,politicienii,preotii.....o facem poate din disperarea de a gasi linistea atunci cand apelam la ei. Apoi vine acel zid de care ne lovim apoi ne revenim...si spunem: Doamne cat am crezut in ei! Se pare ca azi nu mai putem sa credem in NIMENI! Si ce pacat, asta inseamna izolare, inseamna crispare, uratirea sufletului, tristete...Cine sa mai vindece,sa mai repare societatea meschina care prinde aripi, daca ei o accepta si o intretin?

Bibliotecaru said...

@ LuMassa
Dar de ce oare nu ne dorim noi să fim mai buni, mai aproape de idealul uman, de idealul creştin, de idealul social şi, în mod frecvent, dăm acest ideal ţintă pe o bunăstare materială, pe liniştirea stomacului care ghiorcăie de foame, pe o partidă de sex sau chiar pe o sfântă mită de câteva milioane de lei? De ce avem un preţ atât de mărunt şi, mai ales, de ce nu conştientizăm, atunci când ne vindem sufletul, pentru a ne atârna precum Iuda de cracă dintr-o metanoia adâncă.

LuMassa said...

biblio, grele intrebari pui, par a fi dintro alta lume...Asa este, azi aproape toata suflarea se vinde petru placeri de moment, pt ceea ce tu mentionezi:sex, stomac plin, diverse bunuri care alimenteaza fals existenta, de aici si degenerarea speciei noastre. Sensul valoroii se masoara astazi in cat ai "vanat", pe cine si cum ai prosperat prin aceste metode. Se pare ca nonvaloarea ne ranjeste cu succes!

Bibliotecaru said...

Aştept ca măcar lumea politică să ofere din când în când câte o cină unui academician pentru plăcerea de a conversa cu un om superior. Politica trebuie să asculte infinit mai mult decât să vorbească. Când vocea politică va fi rară, concisă, documentată şi esenţială, lumea va citi discursul politic cu nesaţ...

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.