Bă confuzaţilor!

---

Aş spune că...
Art. 1.
Partidele politice sunt asociatii cu caracter politic ale cetatenilor romani cu drept de vot, care participa in mod liber la formarea si exercitarea vointei lor politice, indeplinind o misiune publica garantata de Constitutie. Ele sunt persoane juridice de drept public.
Art. 2.
Prin activitatea lor, partidele politice promoveaza valorile si interesele nationale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participa cu candidati in alegeri si la constituirea unor autoritati publice si stimuleaza participarea cetatenilor la scrutinuri, potrivit legii.
(Legea nr. 14/2003 a partidelor politice)

De aici se deduce că populaţia trebuie să înţeleagă de la politică "ce şi cum".

Participarea primului-ministru Emil Boc la emisiunea "Actualitatea în dezbatere" de la Radio România Actualităţi

Realizator: Bine aţi venit la Radio România, domnule prim ministru Emil Boc! Stimaţi ascultători, avem o ediţie specială, din care speram să aflăm mai multe despre ce trebuie să facem în calitate de salariaţi, părinţi, pensionari, bugetari, oameni de afaceri, cetăţeni ai acestei ţări ca să ne fie mai bine şi întrebam pe cei care iau deciziile, respectiv pe primul care ia deciziile şi este responsabil de mixul de politici publice. Vă cer voie să facem o convenţie: să fiu pe rând o parte a acestei societăţi, afectată de deciziile pe care le luaţi şi vă întreb dacă acceptaţi această convenţie.
Emil Boc: Bună ziua în primul rând dvs. şi ascultătorilor postului Radio România! Şi, evident, sunt aici să răspund la orice întrebare pe care mi-o adresaţi.
Realizator: "Sunt pensionar, nu înţeleg de ce îmi impozitaţi pensiile. Cine va cere aşa ceva? Sunt umilit după ani în şir de muncă, de propriul meu guvern, partidul de guvernământ împarte banii clientelei politice şi ia bani de la noi, pensionarii şi de la toţi cetăţenii acestei ţări" - o sinteză a mesajelor primite în ultima săptămână.
Emil Boc: În primul rând, aş face un considerent general, după care o să intru în detaliu, la fiecare problemă ridicată de dvs. Şi aş spune în felul următor: România în 2008 se afla pe marginea prăpastiei, atunci când am preluat guvernarea, am reuşit în aceşti doi ani, 2009 şi 2010, să stabilizăm ţara şi, începând cu 2011, mergem pe creştere economică, datorită măsurilor dure, dar corecte cu viitorul acestei ţări. Un argument doar o să vă dau: în 2008 ţara a avut şansa de a avea o creştere de 8% datorită intrării în Uniunea Europeană, dar a fost lasată cu un deficit de 5,2%, asta înseamnă că şase miliarde de euro au fost cheltuiţi de către vechii guvernanţi mai mult decât ţara a produs, în condiţii de creştere de 8%. Gândiţi-vă că a venit criza peste noi şi de la +8 am ajuns la -7 - şi noi trebuie să stăm în deficite nu aşa cum ne-ar fi dus Tăriceanu în 12-14%, dacă urmam politicile lui în 2009 şi în 2010, ci să stăm în 4,4% deficit bugetar în 2011 şi să ajungem la 3% deficit bugetar în 2012. Adică ce vreau sa spun? Nu mai există resurse financiare pentru a continua politici populiste fără acoperire promovate de vechiul guvern! Acel guvern a vândut iluzii în foarte multe domenii, vânzând oamenilor iluzia că se pot finanţa asistenţă socială, pensii, salarii, fără acoperire în activitatea economică. Noi am fost nevoiţi să ajustăm această ţară în raport cu ceea ce ea poate produce şi să nu împrumutăm astfel încât să o ducem în faliment total. Şi acum să le răspundem pensionarilor. Prima greşală pe care o fac unii este aceea că vorbesc despre impozitarea pensiilor. Pensiile nu se impozitează în momentul de faţă altfel decât există situaţia la zi, deci prin măsurile luate nu am impozitat suplimentar pensiile, vreau să se înţeleagă acest lucru. Impozitarea înseamnă 16%, care se aplică în România în momentul de faţă pensiilor peste 10 milioane de lei, dar pentru diferenţa de peste 10 milioane de lei, deci dacă ai o pensie de 12 milioane de lei vechi, diferenţa peste 10 milioane este de 2 milioane de lei vechi, acele 2 milioane se impozitează cu 16%. Aşa a fost, aşa este, aşa rămâne. Deci, să fim bine înţeleşi, cu impozitarea nu discutăm, că nu se impozitează suplimentar faţă de ceea ce există.
Realizator: Deci nu se impozitează pensiile, pe anul viitor, de până în 7 milioane, cum s-a zvonit?
Emil Boc: Doamna cred că şi în mintea dvs. este o confuzie, la fel ca în mintea acelora care nu cunosc domeniul.
Realizator: În mintea mea nu ştiu ce confuzie este...
Emil Boc: Impozitarea este una...
Realizator: Eu sunt pensionară acum.
Emil Boc: Asta vreau să vă spun, credeam că dvs. totuşi v-aţi pregătit pentru emisiune.
Realizator: M-am pregătit, dar v-am spus, aţi acceptat convenţia, lăsaţi-mă să fiu pensionară acum!

(sursa: http://www.romania-actualitati.ro/rrapages/view/11703)

Emil Boc: Asta este disputa noastră de obicei. Sigur că da. Am înţeles, dar facem diferenţa, impozitarea este una ca politică, contribuţia de asigurări de sănătate este cu totul altceva. Deci, vorbim de două lucruri total diferite. Impozitarea, care, repet, este cea de 16%, şi am explicat cum este, aşa va ramâne şi în viitor, nu se schimbă. Vorbim despre sănătate şi haideţi să vorbim exact cum stăm aici cu sănătatea, ca să înţeleagă lumea despre ce este vorba, fiindcă amestecul acesta de impozitare cu contribuţii de asigurări de sănătate nu ne face bine, pentru că nu înţelegem lucrurile corect. Deci, sănătatea în România se plăteşte din banii rezultaţi din plata contribuţiilor de asigurări de sănătate. Deci, ca să avem bani de sănătate, cineva trebuie să contribuie la acest fond de sănătate. Vreau sa ştiţi că, până la momentul luării deciziei noastre cu privire la contribuţiile de asigurări de sănătate, 10.732.000 de persoane nu plăteau contribuţii de asigurări de sănătate. Deci, atenţie! Din aproape 22 de milioane de români, 10.700.000, aproape 10.800.000 nu plătesc contribuţii de asigurări de sănătate în România, acea contribuţie, care este, aşa cum ştiţi, de 5, 5%. Deci, în aceste condiţii, vă daţi seama că avem numai 6.729.000 de plătitori de asigurări şi vrem să avem un sistem de sănătate performant.
În aceste condiţii, vreau să ştiţi că, în trecut, în anul 2002, de exemplu, nivelul contribuţiilor de asigurări de sănătate era mult mai mare. Deci, iniţial, era 7% atât pentru angajatori, cât şi pentru cetăţeanul individual care muncea. Acest lucru s-a redus în momentul de faţă, aşa încât acum este 5,5% pentru persoane fizice şi 5,2% pentru angajatori. Deci, de la 14%, cât era iniţial, s-a ajuns la 10,7% ca şi contribuţie totală angajator şi angajat. Deci, s-au redus aceste contribuţii. S-au introdus foarte multe categorii scutite, astfel încât am ajuns la 10.700.000 de oameni scutiţi de contribuţii de asigurări de sănătate. Dar cu toţii avem nevoie de sănătate, cu toţii vedem că în spitale avem nevoie de mai mulţi bani, de un management mai performant, avem nevoie de lucruri de calitate, de medicamente bune, pentru a ne trata bolile pe care le avem, de plata drepturilor salariale ale medicilor ş.a.m.d. De aceea, în momentul de faţă am fost nevoiţi, obligaţi pentru a echilibra bugetul de asigurări de sănătate, să luăm această decizie de a mai elimina o categorie din rândul scutiţilor şi a-i introduce în rândul acelora care contribuie la sistemul de sănătate. Vreau să ştiţi că am avut grijă, în primul rând, de cei cu venituri mici şi asupra lor nu am dorit să punem o povară suplimentară.
Ne-am gândit în felul următor: în vremuri de criză, cea mai grea situaţie o au oamenii cu venituri mici şi foarte mici. Din acest punct de vedere, vreau să ştiţi că cei care au o pensie sub 740 de lei nu sunt afectaţi de introducerea măsurii de contribuţii de asigurări sociale, nu au nici un fel de problemă. De ce ne-am orientat la aceasta valoare, în jur de 740-780, de unde practic începe plata contribuţiei de asigurări sociale, ca să rămână în mână cu 740 de lei? De la pensia medie. Aici, în jur de 780 de lei este pensia medie în România. Si atunci am spus: să nu îi afectam pe cei care au pensie mică, oricum o duc foarte greu – deşi, în mod normal, într-o ţară, dacă vrem să vorbim de sănătate, toţi ar trebui să plătească pentru sănătate, fiindcă toţi beneficiază de sănătate – şi am spus să limitam, doar la cei care au pensie medie şi peste pensia medie să lărgim sfera celor care contribuie la asigurări de sănătate. Din acest punct de vedere, în momentul de faţă situaţia stă în felul următor: pensionarii cu pensii peste 740 de lei sunt în jur de 2.000.0000 de persoane. Aceştia vor plăti o contribuţie de 5,5% pentru pensii. Menţionez faptul că şi astăzi, cei cu peste 10 milioane de lei vechi plătesc 5,5%, dar numai pentru diferenţa peste 10 milioane, aşa cum am spus. Deci intră în această categorie acum, să plătească contribuţii de asigurări de sănătate, şi cei cu pensii între 740 şi 1000 de lei. Rămân, în aceste condiţii, 3.443.000 de pensionari care nu plătesc contribuţii de asigurări de sănătate nici de aici înainte. 3.443.000 nu vor plăti nici după acest moment contribuţii de asigurări de sănătate, pentru că ei au venituri mici, au sub 7.400.000 lei vechi, sau sub 740 de lei.
Realizator: De când intra aceasta măsură în vigoare?
Emil Boc: De la 1 ianuarie.
Realizator: În cazul în care este aprobat bugetul, da sau nu?
Emil Boc: Ea, bineînţeles, figurează în cadrul bugetului şi este prevăzută prin ordonanţă de urgenţă aceasta măsură, astfel încât să poată asigura echilibrarea bugetului asigurărilor sociale. Spun asta pentru că, în acest moment, după adoptarea acestei măsuri, se echilibrează oarecum numărul contribuabililor cu numărul scutiţilor la asigurări de sănătate. Numărul contribuabililor ajunge la 8.797.000 persoane, în raport de 6.729.000, câte erau în trecut, iar numărul de exceptaţi rămâne la 8.664.000. Deci, dacă înainte 10.700.000 de oameni erau scutiţi, acum vom avea 8.664.000 de persoane care sunt scutite de la plata contribuţiilor de asigurări sociale şi 8.700.000 care plătesc. Un pic s-a mai echilibrat. Dar vă daţi seama că încă, în România, 8.600.000 nu plătesc contribuţii de asigurări de sănătate şi, în condiţiile acestea, evident că şi bugetul este vitregit. Spun asta referindu-mă la pensionari, pentru că ţinta noastră a fost să îi protejăm pe cei cu venituri mici. Şi încă o dată repet: să nu se uite faptul că peste un milion de pensionari beneficiază de ceea ce noi am introdus în 2009, pensia socială minimă de 350 de lei. Un milion de oameni în România nu beneficiau de această pensie minimă, ca o formă de protecţie socială pe care am introdus-o suplimentar şi care nu este afectată, se va plăti în continuare. De asemenea, toţi pensionarii, indiferent de cuantumul pensiei, beneficiază de şase călătorii pe tren, dus-întors, cu o reducere de 50%, măsură care se păstrează şi va fi aplicată în continuare, tot ca o formă de sprijin pentru pensionari. În al treilea rând, toţi pensionarii cu pensii până în 700 de lei beneficiază de compensarea cu 90% a preţului medicamentelor din sublista B. Deci iarăşi ne-am orientat astfel încât cei care sunt cu venituri mici să poată avea acces la medicamente compensate în raport de 90% şi să poată să se descurce. La aceasta, se mai adaugă faptul că administraţiile locale acorda facilităţi pe transportul în comun pentru pensionari.
Realizator: Dacă vor.
Emil Boc: Bineînţeles. Aceasta este treaba autorităţilor locale. Eu, când eram primar la Cluj, şi cred că şi colegul meu, în continuare, domnul primar Apostu, menţine facilitatea de a acorda gratuităţi pe transportul în comun în municipiul Cluj Napoca; sunt convins că şi în alte municipii din România este valabil acest lucru, dar acestea sunt de competenţă locală. De competenţă naţionala mai sunt facilităţile pentru veteranii de război, pentru deţinuţii politici, care, evident, beneficiază de drepturi suplimentare în acest sens. Cu alte cuvinte, vreau să se înţeleagă că aceşti bani sunt necesari pentru a ne echilibra bugetul de sănătate. Acum putem să cerem o exigenţă şi mai mare – şi voi cere o exigenţă totală – a modului de cheltuire de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, de către Ministerul Sănătăţii, a banilor pentru sănătate, pentru ca avem nevoie de schimbări radicale în sistem. Spun asta în condiţiile în care am început nişte masuri foarte dure: descentralizarea spitalelor, ceea ce înseamnă că autorităţile locale acum au ocazia să îşi numească ei managerii şi să nu mai depindă directorii de spitale de ministru, ci de cei de acolo, care să îşi pună oameni care să răspundă în faţa comunităţii de modul cum gestionează banii pe care îi primesc, bani adunaţi din contribuţiile de sănătate de la angajatori, de la salariaţi, de la pensionari, pe care trebuie să îi utilizeze în conformitate cu legea şi să ofere servicii de calitate; la nivel naţional impunem acum cardul naţional de sănătate, (...) electronică, începând cu anul 2011, care să intre în implementare, informatizarea completă a sistemului sanitar, pentru a evita scurgerile de bani şi a putea, în sfârşit, să avem în România un prim pas spre un sistem de sănătate modern şi medicamente care să poată sta la dispoziţia oamenilor care au nevoie de ele.
Realizator: Domnule prim-ministru, Legea din 1998 pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate era făcută în aşa fel încât Casa să poată gestiona banii. După aceea s-au schimbat lucrurile şi au trecut în Trezoreria Statului.
Emil Boc: Colectarea aparţine ANAF-ului, adică Ministerului Finanţelor. Da, aşa este acum.
Realizator: Întrebare. De unde ştie Casa cine, cum plăteşte, când toţi banii se duc la grămadă în Trezorerie? Şi dacă aveţi în intenţie să schimbaţi legea şi să reveniţi la cea anterioară, respectiv Casa să gestioneze banii şi noi să putem să dăm în judecata Casa - sunt pensionară acum, din nou.
Emil Boc: Nu cred că schimbarea procedurii rezolvă problema, adică o birocraţie cu o altă birocraţie. Nu cred că asta este soluţia în momentul de fata, ci eficientizarea mecanismului de colectare a banilor.
Realizator: Dar ar fi descentralizare.
Emil Boc: Ce vă spun eu? ANAF-ul are instrumentele financiare să realizeze execuţia bugetară şi să realizeze executări silite acolo unde este cazul, pentru a putea să adune banii de la cei care nu plătesc. Noi ce facem? Prin cardul naţional de sănătate, pe care îl vom introduce începând cu 2011, treptat vom asigura posibilitatea ca fiecare să vadă în orice moment dacă are plătită contribuţia de asigurări de sănătate, adică pe card se va şti dacă angajatorul şi angajatul şi-au plătit contribuţia de asigurări de sănătate. Pentru că astăzi ce se întâmpla? Trebuie să mergi pentru tot felul de adeverinţe, pe care să le duci la Casă, să spună daca ai plătit sau nu ai plătit contribuţia de asigurări de sănătate. Când va fi cardul electornic de sănătate, acest lucru se va realiza direct prin verificarea cardului, ca să se elimine o birocraţie suplimentară. Eu cred că soluţia este nu să descentralizăm acest mecanism centralizat acum şi benefic, cu autorităţi ale statului care sunt competente să adune banii la buget, iar ANAF are responsabilitatea majoră. Aici trebuie lucrat, ca adunarea banilor să fie mai bună şi nimeni care trebuie să plătească să nu scape de lege.
Realizator: Şi dacă atunci se va întâmpla ca fiecare să ştim câţi bani dăm şi, în final, să mai fie scurgeri de bani în tot felul de alte locuri, ce măsuri luaţi în acest sens? Cine va fi responsabil? Cum putem să îi acţionăm în justiţie pe cei care, spre exemplu, nu ne dau serviciile pentru care plătim?
Emil Boc: Eu aici am o politică foarte fermă, ca toţi cei care încalcă legea să răspundă în faţa justiţiei. Nu sunt de acord cu formule generalizate, că toţi fură sau toţi fac abuzuri. Eu cred că trebuie să individualizăm şi fiecare să răspundă după greşeala pe care o face. Vreau să ştiţi că în România administraţiile locale sunt de toate culorile politice: şi PDL, şi PSD, şi PNL, şi UDMR.
Realizator: Sunt oameni toţi.
Emil Boc: Şi toţi aceştia au responsabilitatea cu privire la cheltuirea banului public. Vreau să ştiţi că din bugetul general consolidat al statului banii de investiţii, mai mult de jumătate, sunt cheltuiţi de autorităţile locale, care, repet, sunt de la toate partidele politice. Şi aici trebuie manifestată o intransigenţă maximă, indiferent despre cine este vorba, cu privire la modul de cheltuire a banului public.
Realizator: Prin ce pârghie veţi face asta, domnule prim-ministru?
Emil Boc: Pârghia respectării legii, a utilizării instrumentului Curţii de Conturi, pentru a sesiza folosirea abuzivă a banului public, şi aceasta trebuie să îşi facă datoria. Sesizarea (trebuie să o facă) oricine are informaţii cu privire la o licitaţie care nu este corectă, cu privire la un contract care nu este atribuit conform legii – sesizare fie a instanţei de judecată, fie a DNA, dacă este vorba de o faptă de corupţie. Dar trebuie să îi responsabilizăm pe cei care au aceste obligaţii, repet, indiferent de culoare politică, şi (să îi identificăm pe cei) care trebuie traşi la răspundere. Această încercare de a spune că doar unii sunt mai vinovaţi decât alţii nu rezolvă problema. Repet, administraţiile publice locale sunt de toate culorile şi achiziţii publice se desfăşoară la toate primăriile, la toate consiliile judeţene din ţară.
Realizator: Şi baroni locali sunt peste tot.
Emil Boc: Acolo trebuie avut grijă ca legea să fie respectată la nivel central. Vreau să fiţi foarte convinsă că nu am nici un fel de înţelegere sau de toleranţă pentru cei care vor încălca legea în raport cu procedurile publice de cheltuire a banilor noştri.
Realizator: Sunt tot mai multe informaţii şi apar ştiri în legătură cu abuzurile care sunt făcute în teritoriu, în administraţiile locale. Apar baronii, conţi, în fine, cum sunt numiţi acolo, dar oameni care taie şi spânzură pe teritoriul lor şi de care nu te poţi atinge. Ce veţi face, domnule prim-ministru, cu această percepţie pe care o avem că suntem neajutoraţi în faţa lor?
Emil Boc: Eu cred că, în primul rând, fiecare om care simte o nedreptate trebuie să aibă curajul să o spună şi să adreseze plângerea instanţei abilitate. Primul-ministru nu poate să ia locul justiţiei, a DNA-ului, a Parchetului, a Curţii de Conturi, a MAI.
Realizator: Acela este la dvs.
Emil Boc: Fiecare trebuie să se adreseze acelei instanţe, să aibă curajul să spună: "aici s-a solicitat mită, aici ştiu că există un contract fără respectarea legii". Să avem curajul să spunem acestor lucruri pe nume, să ni le asumăm cu responsabilitate şi să facem plângeri autorităţilor competente. Dacă aceste autorităţi nu răspund şi nu îşi fac datoria, tot noi suntem aceia care trebuie să îi tragem la răspundere, evident pe palierul pe care îl avem la dispoziţie. Eu nu pot să intervin într-un dosar aflat în instanţă, nu pot să dau un ordin unui procuror, acest lucru nu este posibil sa îl facă factorul politic, dar am încredere, însă, că aceste autorităţi îşi fac datoria, pentru că, în primul rând, sunt şi ele plătite din bani publici şi, în al doilea rând, legea le obligă să facă acest lucru; nu în ultimul rând, suntem ţară a UE, ceea ce presupune respectarea statului de drept. Dar eu aş merge mult mai direct pe rezolvarea acestor cazuri instituţional. A ne rezuma doar la a face afirmaţii, fără ca afirmaţia noastră să fie dublată de o plângere concretă împotriva persoanei despre care ştim că a săvârşit infracţiunea, repet, nu face decât să ne creeze rău tuturor, prin întreţinerea unei imagini care, ca ţară, nu ne avantajează.
Realizator: Sunt voci, sunt studii care spun că România este o ţară cu o economie captivă unor grupuri de interese - şi scenariile sunt de toate felurile, fie scenariu din afară, fie o dorinţă ca România să îşi vadă de treaba ei la graniţa dintre fostele imperii, noile imperii, cum sa le numim? Domnule prim-ministru, dvs. ce veţi face ca, totuşi, României să îi fie bine, să fie prosperitate aici, să stimulaţi capitalul autohton, să ieşim din această gaură neagră în care ne afundam, când alţii, iată, din jurul nostru încep să crească?
Daţi-ne...
Emil Boc: Aţi văzut că, în România, criza a ajuns cam la 6-8 luni după ce a fost în plină desfăşurare în Vestul Europei sau în America. Şi ieşirea din criză, evident, este puţin întârziată faţă de celelalte ţări care încep să o depăşească. Însă noi ieşim acum cu stabilitate economică. România a făcut ceea ce trebuie, chiar dacă dureros, pentru a avea un viitor consistent pe termen mediu şi lung din perspectiva creşterii economice. Prin măsurile pe care le-am luat, am evitat derapaje de gen Grecia, de gen Irlanda sau alte ţări, cu ştaif în UE, care astăzi au mari probleme. Dacă noi nu luam aceste măsuri, eram o ţară cu greutăţi mult mai mari decât Letonia, Lituania, Portugalia, Spania, Irlanda, Grecia.
Realizator: Dar au creştere economică acele ţări acum, sau cel puţin stabilitate. Noi nu suntem ultimii, ultimii acum?
Emil Boc: Nu este adevărat. Şi uitaţi-vă în ce greutăţi majore intră ţări precum Irlanda, pentru că nu au făcut ceea ce trebuie şi astăzi sunt practic în pragul colapsului.
Realizator: Nu ne putem compara cu Irlanda.
Emil Boc: Nici nu aş vrea să ne comparăm cu Irlanda la deficitul şi datoria publică pe care o are această ţară. Nu aş vrea să ne comparăm, pentru că am fi în colaps dacă am fi ca Irlanda. Dimpotrivă, noi am limitat. Dacă nu făceam ce am făcut şi urmam politicile lui Tăriceanu eram într-o situaţie mult mai gravă decât Irlanda, pentru că am fi avut în 2009 un deficit în jur de 12%. Şi va daţi seama... De unde luam aceşti bani? Cu ce finanţam acel deficit? Împrumutam ţara, practic, la o situaţie în care nu mai putea să aibă viitor economic pe termen mediu şi lung, şi vă asigur că nici un investitor străin nu ne finanţa deficitul de 12% în condiţiile crizei economice. Că vedeţi că acum nu se mai găsesc bani pe pieţe, aşa cum se găseau înainte de 2008. Acum, fiecare se uită foarte atent dacă te mai împrumută cu ceva bani. Noi banii pe care îi obţinem din aceste restructurări nu îi ducem în altă parte, în ultimă instanţă, ci doar ne împrumutăm mai puţin, fiindcă scopul nostru este să cheltuim atât cât producem, iar banii pe care îi împrumutăm să îi ducem în investiţii. Gândiţi-vă, de la 6,8% deficit bugetar în 2010, ajungem la 4,4% în 2011, la 3% în 2012, deci încă tot mai sunt bani pe care îi împrumutăm. Dar vrem ca aceşti bani să nu mai meargă doar pe consum, cum s-au dus în 2008, ci să meargă spre investiţii ţi locuri de muncă, să ne dea posibilitatea să ajungem la un echilibru bugetar în perioada următoare şi să nu împrumutăm, pentru că nu se găsesc bani. Iar, aşa cum ştim, ca în orice familie: când ai resurse financiare limitate, trebuie sa le drămuieşti astfel încât să îţi ajungă şi să îţi acoperi nevoile de bază. Deci nu este o dorinţă a cuiva de a lua dintr-o parte doar aşa, pentru că trebuie sa dea în altă parte, ci ajustăm cheltuielile statului cu atât cât poate statul să producă şi, după aceea, cu banii pe care îi avem luaţi cu împrumut, care înseamnă deficitul, să realizăm marile lucrări de modernizare a acestei ţări: infrastructura, în primul rând, susţinerea agriculturii, susţinerea educaţiei, susţinerea spitalelor, lucruri despre care am vorbit.
Realizator: Sunt om de afaceri, în acest moment, şi doresc să vă întreb: să plec din România, să rămân aici, să lupt în continuare? Cum mă sprijiniţi în calitate de investitor autohton?
Emil Boc: În primul rând, cota unică de impozitare de 16% este o măsură extrem de dinamică şi de atractivă; în al doilea rând, neimpozitarea profitului reinvestit, măsură extrem de directă şi benefică; în al treilea rând, creşterea valorii, în miliarde de lei, a investiţiilor în România. De la vreo 33 miliarde de lei în 2010, la 35 miliarde de lei creşte valoarea investiţiilor în infrastructura din România. Asta înseamnă mai multe lucrări pentru firme, mai mute posibilităţi de a se dezvolta. În al patrulea rând, aş vorbi de faptul că menţinem facilităţile fiscale pentru: sprijinirea firmelor care angajează şomeri, sprijinirea cu garanţii guvernamentale pentru IMM-uri a firmelor care realizează activităţi economice productive şi creează locuri de muncă. Continuarea Programului "Prima casă", continuarea Programului "Rabla", continuarea programului de cofinanţare a proiectelor europene, astfel încât banii din Europa, gratis, să fie cheltuiţi în România, mărirea gradului de prefinanţare în cadrul acestor proiecte, astfel încât să poată exista resursele financiare pe piaţă. Şi, nu în ultimul rând, un program naţional de dezvoltare a infrastructurii de patru miliarde de euro, care începe cu 2011, se derulează pe patru ani de zile şi înseamnă modernizarea satului românesc, în primul rând, adică asfaltarea a 10.000 km de drumuri judeţene şi de interes local, 600 de localităţi care vor beneficia de apa, canalizare, staţii de epurare în sistem integrat şi realizarea unor importante lucrări de combatere a inundaţiilor şi de prevenire a acestora în viitor.
Realizator: Domnule prim-ministru, de ce au plecat banii din România, atunci, dacă mediul de afaceri este atractiv?
Emil Boc: La ce bani va referiţi?
Realizator: La banii investitorilor străini. Au menţinut doar banii... au păstrat banii în companii pentru supravieţuire. Dinamica investiţiilor directe în România a scăzut.
Emil Boc: Păi, a scăzut peste tot în lume. În perioada de criză economică toţi investitorii au o politică mult mai constrângătoare decât în perioada de boom economic. Credeţi că în alte ţări din lume politica investitorilor este diferită? În perioade de criză, până văd cum se stabilizează pieţele, au o anumită politică. Pot doar să vă asigur că România este apreciată pe plan internaţional pentru măsurile de stabilitate economică pe care le-a luat şi care îi conferă atractivitate pe viitor. Adică România va redeveni un mediu atractiv pentru investiţii, datorită faptului că am reuşit să luăm masuri care au stabilizat economia.
Realizator: Emisiunea noastră se va încheia peste câteva minute. Mai aveam câteva întrebări, o să le pun foarte scurt. De ce, domnule prim-ministru, aţi luat aceste măsuri legate de părinţi şi copiii lor, să nu spun de "mămici şi bebeluşi"? Când va propuneţi, în 2011, să faceţi un program pentru creşe, pentru părinţi? De ce nu aţi luat masurile din 2012?
Emil Boc: Tocmai de aceea.
Realizator: Şi de ce le luaţi de la 1 ianuarie?
Emil Boc: Am luat unele masuri cu impact pentru 2012. Am menţinut posibilitatea concediului de doi ani de zile. În primul rând, toţi cei care au o indemnizaţie în exerciţiu, indiferent dacă în acest moment copilul are o lună sau un an, beneficiază de concediu până la 12 luni. Deci toţi cei care au o indemnizaţie în curs merg mai departe cu concediul de 24 de luni. În al doilea rând, am creat şi în 2011, pentru părinţii care vor avea copii începând cu luna ianuarie, posibilitatea unui concediu de 24 de luni. În 2011 am creionat un program de construcţie a 400 de creşe, care să constituie o alternativă pentru cei care vor dori să revină mai repede la muncă, începând cu anul 2012. Deci am creat aceasta opţiune de concediu de doi ani de zile pentru cei care doresc să fie activi şi să revină, am creat şi această posibilitate cu un an de zile, dar cu indemnizaţie mai mare pe perioada celor 12 luni şi cu o primă de reîntoarcere, astfel încât fiecare părinte să se regăsească în una sau alta dintre alternative, în condiţiile în care menţionez faptul că, în momentul de faţă, 12 ţări din Uniunea Europeană, 12 ţări puternice, nu acordă indemnizaţia pentru creşterea copilului. România, chiar în condiţiile acestea de austeritate, de reducere a cheltuielilor, o menţine, cu cele doua opţiuni pe care le-am creat. Şi aş mai spune doar faptul că, în ultima şedinţă de guvern, am mai adoptat o decizie foarte importantă pentru ce înseamnă mediul de afaceri – că m-aţi întrebat, mai înainte, ce facem pentru mediul de afaceri (…). Din cinci declaraţii pe care astăzi trebuie să le completeze mediul de afaceri, două pe care le depun la ANAF, adică la fisc, alte trei cu care merg la Casa de Pensii, la Casa de Sănătate şi la Casa de Şomaj, după 1 ianuarie vor completa o singură declaraţie, pe care o vor depune într-un singur loc şi chiar vor avea posibilitatea să o trimită de acasă şi să nu mai meargă nici măcar într-un singur loc cu depunerea acesteia, simplificându-se birocraţia. Dacă se economiseşte doar câte o ora la fiecare dintre cele trei case unde trebuiau să stea la rând în fiecare lună, înseamnă 36 de ore scutite ca timp de a mai sta la ghişee pentru cei care fac afaceri în România. Şi venim cu această modalitate de sprijin. Iar pentru plătitorii de taxe şi impozite, pentru cetăţeni, de la 1 ianuarie deschidem posibilitatea plaţii on-line, cu cardul, a taxelor locale, astfel încât oriunde te afli în lume, că eşti la Cluj, la Bucureşti sau la Los Angeles, poţi să intri pe Internet şi să îţi plăteşti orice taxă pe care o ai în România, în orice localitate, prin simpla accesare a Internetului, cu cardul. Asta înseamnă modernitate, înseamnă să faci ceva pentru debirocratizare şi pentru cetăţean. În prima etapa vor intra municipiile reşedinţă de judeţ şi localităţile cu o populaţie peste 150.000 de locuitori, care vor avea obligaţia ca, în şapte luni, să se înscrie în acest program naţional de plată, prin intermediul cardului, a impozitelor şi taxelor în România.
Realizator: Vă mulţumesc foarte mult pentru participare la aceasta ediţie specială şi vă mai aşteptăm.
Emil Boc: Ca să mai dam veşti despre agricultori, pentru că în ultima şedinţă de guvern am dat câteva decizii importante pentru sprijinirea deţinătorilor de bovine. S-a aprobat plata cuantumului de 410 lei pe cap de bovină, începând cu această lună şi continuând cu luna ianuarie se va plăti pentru toţi ce care deţin vaci în România, iar cuantumul acela de 10 euro aproape pe cap de oaie se plăteşte în momentul de faţă.
Realizator: Şi dacă tot am depăşit ora două, stimaţi ascultători, vă rugăm să ne scuzaţi, întrebare: pe când bugetul de stat aprobat?
Emil Boc: Eu nu pot să înţeleg cum bugetul de stat, care a fost trimis cu aproape o săptămână în urmă la Parlament, nici măcar nu au avut eleganţa să se întrunească în Biroul Permanent, domnul Geoana nu doreşte să fixeze calendarul dezbaterii bugetului. Eu îl consider un gest de iresponsabilitate din partea domnului Mircea Geoana, care nu a acceptat convocarea Birourilor Permanente, a amânat pentru luni aceasta întâlnire pentru a discuta calendarul adoptării bugetului de stat. Am, însă, convingerea că totuşi parlamentarii vor avea o abordare raţională şi acest an se va încheia cu bugetul de stat al României aprobat.
Realizator: Mulţumesc mult pentru participarea la emisiune. Vă mai aşteptăm înainte de bugetul de stat, după bugetul de stat, până la sfârşitul anului.
Emil Boc: Categoric, da. Subliniez faptul că prin adoptarea Legii pensiilor de către Parlament s-a făcut un pas extrem de important pentru modernizarea acestui sistem. Am eliminat pensiile speciale, am impus principiul contributivităţii şi asigurăm pensii sigure pe termen mediu si lung.
Realizator: Mulţumesc mult. La revedere, stimaţi ascultători!

Emitent: Guvernul României – Biroul de presa

Data: 10.12.2010
(sursa: http://www.guv.ro/participarea-primului-ministru-emil-boc-la-emisiunea-actualitatea-in-dezbatere-de-la-radio-romania-actualitati__l1a111323.html)

Domnule Boc,
Am ajuns o ţară cu multe milioane de moguli anti-prezidenţiali şi anti-guvernamentali. Toţi cetăţenii par a deveni nişte moguli confuzaţi. Şi dintre copii dizidenţi, cei care nu mai au scutece de unică folosinţă, sunt moguli care vin din urmă... Până la urmă chiar toată ţară e de vină că ne merge prost, numai câţiva oameni de bine nu?