HRISTOS SE NASTE, Mariti-L !
(Sarbatoarea Nasterii Domnului 2000)
"Taina minunata si neobisnuita vad, cer fiind pestera, scaun de heruvimi Fecioara, ieslea salasluire, intru care S'a culcat Cel neincaput, Hristos Dumnezeu, pe Care laundandu-L Il slavim". (Cantarea 9-a din Canonul Nasterii)
La 25 Decembrie, in fiecare an, intreaga crestinatate praznuieste Nasterea Domnului Iisus Hristos, pe care iL marim ca pe Imparatul si Dumnezeul nostru. Cuvintele inchinarii noastre sunt: "Veniti sa ne inchinam si sa cadem la insusi Hristos, Imparatul si Dumnezeul nostru". Cuvine-se dar sa cadem inaintea Lui impreuna cu ostile ceresti si sa cantam: "Hristos se naste, mariti-L! Hristos din ceruri, intampinati-L! Hristos pe pamant, inaltati-va!"(Cantarea I, canonul intai al Nasterii), caci Cel ce sade pe heruvimi, om facandu-Se si ramanand Dumnezeu, in iesle a fost culcat, chip de prunc pentru noi luand, pentru a se face noua cale la ceruri si viata vesnica.
Prin intruparea Fiului vesnic al lui Dumnezeu si Nasterea Sa ca Om, acum aproape doua mii de ani, se descopera in modul cel mai profund iubirea si bunatatea nesfârsita a lui Dumnezeu fata de lume (Ioan 3, 16).
Biblia ne invata ca: "Dumnezeu, bogat fiind in mila, pentru multa Sa iubire cu care ne-a iubit pe noi, cei care eram morti prin greselile noastre, ne-a facut vii impreuna cu Hristos (...), ca sa arate in veacurile viitoare covârsitoarea bogatie a harului Sau, prin bunatatea ce a avut catre noi in Hristos Iisus" (Efeseni 2, 4-7). Scopul venirii Fiului ceresc pe pamânt este acela de a ridica pe oameni, pe pamânteni, din pacat si din moarte si de a-i face partasi la viata vesnica a Sfintei Treimi: "Prin El (Hristos) avem si unii si altii apropierea catre Tatal, intr-un Duh" (Efeseni 2, 18).
Izvorul bunatatii intruchipate este numai Dumnezeu (Matei 19, 17; Marcu 10, 18; Luca 18, 19). Insa bunatatea Sa se arata in mod culminant in Iisus Hristos, prin tot ce El este, invata si face. insa aceasta bunatate a lui Dumnezeu descoperita in Hristos Iisus se impartaseste oamenilor prin Duhul Sfânt. Astfel, Sfântul Apostol Pavel, meditând asupra tainei intruparii si lucrarii mântuitoare a lui Hristos spune: "Iar când bunatatea si iubirea de oameni a Mântuitorului nostru Dumnezeu s-au aratat, El ne-a mântuit, nu din faptele cele intru dreptate, savârsite de noi, ci dupa a Lui indurare, prin baia nasterii celei de a doua si prin innoirea Duhului Sfânt pe Care L-a revarsat peste noi, din belsug, prin Iisus Hristos, Mântuitorul nostru" (Tit 3, 4-6). intrucât, insa, iubirea lui Dumnezeu s-a revarsat in inimile noastre, prin "Duhul Sfânt, Cel daruit noua" (Romani 5, 5), cei care au crezut in Dumnezeu "sa aiba grija sa fie in frunte la fapte bune" (Tit 3, 8).
Acesta este si rostul credintei, al rugaciunii, al postului, al privegherii, al citirii Sfintelor Scripturi, al impartasirii cu Sfintele Taine ale lui Hristos; adica prin aceste mijloace pregatitoare, Duhul Sfânt sa aduca in inimile noastre iubirea si bunatatea lui Hristos, ca apoi ele sa se arate in lume prin faptele bune ale iubirii fata de semeni. Iata de ce virtutile si faptele bune sunt roade ale prezentei si lucrarii Sfântului Duh in oameni. El ne transforma astfel incât, din trupesti si lumesti, devenim duhovnicesti. Sfânta Scriptura ne arata lamurit care sunt faptele oamenilor trupesti sau lumesti si care sunt roadele Duhului Sfânt in viata oamenilor. Sf. Apostol Pavel ne invata ca roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, indelunga-rabdarea, bunatatea, facerea de bine, credinta, blândetea, infrânarea, curatia; impotriva unora ca acestea nu este lege" (Galateni 5, 19-22).
Nasterea Domnului aduce in inimile noastre, an dupa an, bucuria rascumpararii noastre, bucurie marturisita de Sf. Sfantul Ioan Gura-de-Aur cand glasuieste ca "toate puterile ingeresti impreuna cinstesc aceasta sfanta praznuire, contempland Dumnezeirea pe pamant si omul in ceruri. Cel mai presus de toate, salasluieste acum jos pe pamant pentru a noastra mantuire, pentru ca cel aflat jos sa fie ridicat mai presus de toate, dupa harul indumnezeitor." Si in alta parte spune:" ingerul s'a aratat pastorilor pentru c erau curati la inima" Si noi toti, daca suntem curati la inima ne vom bucura intru nasterea Domnului si Dumnezeului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos "care s'a facut om pentru a tamadui suferintele robilor sai"(PG.56, col.385).
"Toti bucurandu-se", continue acelasi Sfant Parinte "voiesc sa ma bucur si eu...purtand in bratele mele pe Hristos din iesle. Pentru ca aceasta imi este nadejdea, aceasta imi este viata, aceasta imi este mantuirea...si purtandu-L pe El ma nasc si eu si primind din puterea Lui darul grairii, cant si eu impreuna cu ingerii: Slava intru Cel de sus lui Dumnezeu si cu pastorii cant: pe pamant pace, intre oameni bunavoire!"
Vorbind in acelasi sens, un alt Mare Parinte al Bisericii, Sfantul Leon cel Mare, spune ca "Mantuitorul nostru nascandu-Se astazi, toti sa ne bucuram...Nimeni nu este alungat de la impartasirea acestei veselii, deoarece pricina bucuriei noastre este comuna tuturor oamenilor...Domnul nostru, Cel ce a invins pacatul si moartea, a venit pentru a aduce tuturor mantuirea. Fiul lui Dumnezeu si-a unit Siesi firea noastra omeneasca, pentru ca diavolul, pricinuitorul mortii noastre, s fie invins de insasi firea pe care el a calcat-o. Cuvantul lui Dumnezeu s'a facut om, pentru ca omul sa fie izbavit de moartea vesnica. Caci daca n'ar fi fost Dumnezeu adevarat, nu ne-ar fi putut da nici un ajutor si daca nar fi fost om adevarat, nu ne-ar mai fost pilda de viata vesnica. Ca atare, iubitii mei, sa multumim lui Dumnezeu Tatal, prin Fiul, intru Sfantul Duh, care ne-a iubit pe noi atat de mult incat a trimis pe Fiul Sau jertfa de ispasire pentru pacatele noastre... ca in El sa devenim o noua faptura. Ia aminte, crestine, la cinstea ce ti-a fost data! Facandu-te partas firii dumnezeiesti, te-a mutat in Lumina si Imparatia lui Dumnezeu si cu dreptate te va judeca pe tine, care din marea mila Sa te-a rascumparat" (PL 54,col.190).
Imparatul Pacii a venit sa vindece suferintele noastre suntem mantuiti de insasi Domnul si Imparatul Slavei din pacat si din moartea cea vesnica. Vrajmasul nostru, Diavolul asupritor a fost invins si am devenit zidire noua cu o innoita demnitate, cuvenita fiilor si fiicelor Celui Atotputernic.
Taina Nasterii Domnului nostru Iisus Hristos ca aratare a iubirii si bunatatii covârsitoare a lui Dumnezeu pentru oameni, precum si invatatura Sfintilor Apostoli si a Sfintilor Parinti despre bogatia netrecatoare a bunatatii inimii si a faptelor bune ne aduc multa lumina si speranta in suflet, ne indeamna la o lucrare neincetata a binelui in tot locul si in tot timpul.
Astazi, când foarte adesea iubirea si bunatatea din inimi este inlocuita cu ura si rautatea, când faptele bune se imputineaza, iar cele rele se inmultesc, când putini oameni se imbogatesc, iar foarte multi saracesc, Evanghelia Nasterii lui Hristos-Domnul ne cheama pe noi, crestinii, care purtam numele lui Hristos, la multa rugaciune si priveghere, la multa atentie si multa lucrare a faptelor bune. Nu zadarnic a patruns indemnul Evanghelic atât de adanc in evlavia poporului nostru, in colindele duhovnicesti, specifice acestui Sfant Praznic, cantate melodios de intreaga suflare romaneasca, an dupa an: "Si acum te las, fii sanatos, si vesel de Craciun, Dar nu uita când esti voios, Române, sa fii bun!"
La Marele Praznic al Nasterii Domnului biserica drept-maritoare ne indeamna sa-I cantam lui Hristos: "Veniti sa ne inchinam si sa cadem la insusi Hristos! Fiule a lui Dumnezeu, slava intru sfintii Tai! Mantuieste-ne pe noi ce-ti cantam, Aliluia!
Hristos se naste! Slaviti-L!
Parintele Constantin Alecse,
(sursa: http://biserica.org/Publicatii/2000/NoX/03_index.html)
(sursa: http://video.crestinortodox.ro/Nyw8NF5xACt/Hristos_se_naste_mariti_l.html)
SĂRBĂTORI FERICITE!
No comments:
Post a Comment