Nichita StanescuNu e nevoie decât de o căutare printre textele cu sigla "Transcript preluat de pe www.monitoring.ro"
Alexandria - Conferinţă de presă Mircea Geoană şi Adrian Năstase: Vineri, 29 August 2008 12:51
Realizator: Social-democraţii organizează astăzi Forumul Naţional al Agricultorilor, un eveniment la care este realizată starea agriculturii româneşti. Iată-l pe Mircea Geoană susţinând în acest moment o declaraţie. Să-l ascultăm.
Mircea Geoană: ...domeniu vital pentru ţara noastră. Se împlinesc patru ani de zile de când puterea de dreapta a preluat puterea în România şi probabil că nu există un domeniu socio-economic în care nepăsarea, neputinţa şi incompetenţa puterii de dreapta să se fi manifestat mai pregnant decât în agricultura şi în satul românesc. Stau şi mă întreb uneori, oamenii ăştia fie sunt cinici şi ştiu că nu prea iau voturi de la ţară şi atunci nesocotesc în mod deliberat satul românesc şi ţăranul român şi agricultorul român şi producătorul român şi tradiţia şi vatra naţiunii române sau sunt de-a dreptul netoţi şi nu-şi dau seama că într-o lume în care există o criză a alimentelor România cu potenţialul său agricol poate şi trebuie să reprezinte o forţă în Europa, o forţă în lume.
Eu cred că sunt şi una şi alta. Sunt şi aşa şi aşa, şi răspunsul nostru trebuie să fie vă mulţumim, patru ani de zile ne-am lămurit ce-i de capul vostru, plecaţi acasă şi lăsaţi să vină o echipă care să pună şi agricultura şi satul românesc şi economia ţării pe drumul cel bun. Nu avem voie să-i mai lăsăm să mai conducă. 13 miliarde de euro subvenţii pentru agricultură şi dezvoltare rurală până în 2013. Au avut doi de pregătire pentru intrare în Europa cu faimosul domn Flutur, cu faimosul program Fermierul, în care 7000 de miliarde de lei stau prin bănci şi nu s-au dus şi fac profit bancherii, nu s-au dus către proiectele de investiţii, doi ani de zile de pregătire în care trebuiau să pună APIA şi programele de absorbţii de fonduri europene, SAPARD-ul s-a dus şi spuneţi-le românilor şi celor de la ţară: vreţi să continuăm să ne batem joc de norocul nostru? Votaţi-i pe ăia de dreapta! Vreţi să dăm României şi satului românesc şansa unui nou început şi să-l ridicăm şi să-l punem acolo unde este locul său natural, votaţi PSD, votaţi Alianţa PSD-PC pentru că aceştia sunt oamenii care ştiu să pună România pe drumul cel bun! Ăsta este de fapt mesajul pe care trebuie să-l dăm. Am fost în vara asta la Dăbuleni, tot vorbiră unii de la presă că nu ştiu ce cu lubeniţele şi cu candidatura lui Geoană în Dolj. Vreau să vă spun ca exemplu: este nefiresc ca într-o Românie europeană să continuăm să facem comerţ şi distribuţie de produse agricole pe şanţ, pe marginea drumului în loc să avem depozite şi un sistem centralizat. Am fost în vara aceasta un weekend în Italia, şi am fost cazaţi, am stat un weekend la o fermă de agriturism, aşa-i spun ei, noi îi spunem agroturism, de undeva din Umbria, într-o zonă liniştită, o minunăţie - produse ecologice, turişti, familii care aveau... Exact la ferma de agriturism unde am stat weekend-ul respectiv era o familie de români, doi tineri, Gabriela, frumuşică foc, din Bacău, era cu bărbatul şi Gabriela muncea la agriturism acolo şi zice domnul Geoană, era spirt, ea ţinea ferma aia în spate, zice domnul Geoană de ce să stau să-mi rup eu şalele aici la italieni? De ce nu creăm şi noi condiţii că am veni mâine dacă am avea un împrumut, să putem să ne cumpărăm o bucată de pământ, să începem o afacere şi să primim din partea statului sau a Europei, cum primesc şi italienii, sprijin ca să poată să înceapă o mică afacere, acasă la ţară în judeţul Bacău, la frumoasa Gabriela şi la norocosul de bărbat. Şi-i spun Gabrielei dacă se uită la televizor că banii ăştia sunt, că programul SAPARD prevede împreună cu ceea ce trebuie să facă Guvernul României 25 de mii de euro pentru o familie de tineri care se reîntoarce la ţară. 60% subvenţionarea creditului pentru începutul unei afaceri, cumpăratul unui teren, unui utilaj sau o fermă de agroturism, de ce Gabriela are recunoaştere în Italia şi de ce nu-i creăm Gabrielei şi miilor de Mării, de Marii, de tineri care au plecat de nevoie şi necaz din România, condiţii la ei acasă? Banii aceştia există şi incompetenţa Guvernului de dreapta din ultimii patru ani de zile alungă tinerii de la ţară şi îi alungă la exploatare în străinătate! Vreau să vină tinerii României acasă, vreau să-i văd pe cei tineri alături de ăi bătrâni în satul românesc, începând să muncească şi să trăiască în condiţii de decenţă. Irigaţii? Pe vremea noastră, de bine, de rău, pe vremea guvernării Năstase, a guvernării PSD-ului şi cu Ilie Sârbu ministrul agriculturii, readusesem suprafaţa irigată undeva spre 1,5 milioane hectare. Astăzi a recăzut la vreo 300 de mii de hectare. Şi stau şi mă gândesc, cum este posibil ca ţări cum este Israelul să transforme din deşert în oază şi noi aici, mai ales în sudul României, în Oltenia, în Lunca Dunării, să transformăm paradisul şi oaza în deşert? Probabil că domnul Tăriceanu şi miniştrii lui de agricultură au următoarea strategie: noi să vorbim, adică ei să vorbească despre irigaţii şi toamna ştii ce facem? Facem poze cu porumbul care creşte, că porumb nu poate să crească dacă nu-l irigi. Deci programul nostru de investiţii masive în irigaţii, vreau nu numai 1,5 milioane hectare irigate, vreau tot ce înseamnă suprafaţă irigabilă în România, Ilie Sârbu, pentru următorii patru ani de zile, să subvenţionăm şi să facem din întreaga Românie un paradis şi o oază de prosperitate. Ăsta este pariul şi aceasta este obligaţia noastră. N-avem voie să ne batem joc de ce ne-a dat Dumnezeu, cea mai bogată ţară cu potenţial agricol după Franţa, din Europa, să fie principalul importator de produse agroalimentare. Pariul meu pentru voi dragii mei şi pariul nostru pentru România şi angajamentul nostru cu România este ca până în 2012 România să devină un exportator net de produse agroindustriale, e treaba specialiştilor să ne spună cum facem, cum dăm 150 lei noi la hectar subvenţie, nu mai vreau să fiu în situaţia în care să import de trei ori mai mult decât export pe pieţele străine, în condiţii în care există o explozie a preţurilor pe plan internaţional. Acesta este angajamentul pe care vreau cu toţii azi în forumul nostru, în dialogul nostru naţional, să spunem că dorim să transformăm agricultura într-o agricultură performantă şi care să aducă resurse acestei ţări şi nu să fie astăzi un producător de dezechilibre, de deficite şi de instabilitate economică. E al doilea mare pariu care este pariul şi cea mai mare provocare, şi este provocarea cea mai mare pentru noi, care suntem social-democraţi şi cei care credem cu tărie în faptul că nu poţi să laşi decalaje de dezvoltare şi şanse diferite de succes în viaţă a unui cetăţean român doar pentru faptul că se naşte undeva la ţară sau într-o familie mai necăjită. (...)
Adrian Năstase: Suntem probabil atât de importanţi în viaţa politică a României, datorită unui lucru simplu: acceptăm să învăţăm în permanenţă, şi de aceea, chiar dacă uneori nu suntem foarte iubiţi ca partid, dar suntem respectaţi pentru expertiză, pentru profesionalism. Au fost multe idei interesante, o să discutăm poate despre ele atunci când vom vorbi despre mesajele politice generale, România nu mai vrea şi nici nu poate să se izoleze de ceea ce se întâmplă în lume, aşa cum piaţa cerealelor în lume determină nişte măsuri necesare în România în perioada următoare. Nu vreau să vorbesc mult, vor fi mulţi colegi care vor adăuga elemente tehnice concrete, eu aş vrea să cred că dezbaterea de astăzi, Forumul Naţional al Agricultorilor, iată, o primă reuniune importantă naţională organizată în cadrul Consiliului Naţional, după ultima reuniune pe care am avut-o la Bucureşti, urmată mâine de un forum al ecologiştilor, la Piteşti, de alte forumuri pe care le vom dezvolta mai departe, în perioada următoare, aceste forumuri au două funcţii importante: prima funcţie este aceea de a lărgi dezbaterile noastre şi în perspectiva guvernării, de la departamente spre ceilalţi specialişti pe diferite domenii. În felul acesta, ceea ce încercăm să găsim ca idei, ca soluţii trebuie să-şi găsească până la urmă o reverberaţie dacă este cazul, sau sugestii din partea dumneavoastră, din partea specialiştilor. În al doilea rând, noul mod de campanie electorală care are şi unele avantaje dar are şi multe defecte va duce dezbaterea în colegii pe chestiuni uneori mai mărunte, mai legate de agenda locală, agenda naţională rămâne însă extrem de importantă şi mai ales pentru un partid cum este partidul nostru. De aceea, în cadrul acestor dezbateri va fi important să aducem ideile de bază, pe care după aceea le vom multiplica în cadrul dezbaterilor la nivel local. Avem datoria pe de-o parte să analizăm critic situaţia de astăzi a agriculturii şi sunt convins că veţi face acest lucru în orele următoare. Avem datoria să dăm mesajele politice necesare şi aici dincolo de ceea ce este legat de aspectele concrete din agricultură, sunt multe lucruri extrem de importante legate de ceea ce ne propunem la nivelul societăţii româneşti, sub aspectul unui raport mai echilibrat între procentul de populaţie din zona rurală, peste 40% şi contribuţia agriculturii la ceea ce înseamnă PIB-ul României, mai puţin de 20%. Aceste lucruri ne duc spre nevoia de a integra problemele agriculturii în problemele dezvoltării rural. De aceea nu vom putea să discutăm şi chestiunile legate de infrastructura de drumuri, infrastructura de transport. Nu vom putea să evităm să discutăm despre zonele, lanţul trofic de la păioase la zootehnie, despre ce înseamnă agroalimentar, locuri de muncă şi utilităţile de fapt, care să permită proiecte în care să aducem cât mai mulţi bani de la Uniunea Europeană şi de la guvern. De asemenea va trebui să discutăm despre proiectele noastre, parte dintre ele le ştiţi, sunt cuprinse în oferta noastră de guvernare, în oferta politică, vor trebui să fie mai bine rafinate, găsite poate elementele cele mai inteligente şi în acelaşi timp cu un suport financiar posibil. Este clar însă că toate aceste lucruri trebuie să le punem şi într-o moţiune care va avea un sens foarte clar, acela de a stabili public care sunt priorităţile noastre pe termen scurt, ce anume cerem Guvernului să facă într-un domeniu pe care adeseori îl neglijează. În fine, vreau să vă vorbesc despre un proiect concret în care cred foarte mult şi vreau să vă informez că astăzi am mai trimis încă o scrisoare primului ministru în legătură cu nevoia de a da un punct de vedere pozitiv la nivelul Guvernului, pentru ceea ce cred că este o iniţiativă legislativă absolut necesară pentru cei care trăiesc în zona rurală, pentru cei care muncesc în agricultură. Este vorba de un proiect de lege pe care l-am iniţiat împreună cu mai mulţi colegi la Camera Deputaţilor şi care vizează crearea unui sistem de pensii pentru agricultori. Ştiţi foarte bine că în momentul de faţă, practic ceea ce numim pensii pentru agricultori reprezintă mai curând nişte ajutoare care vin de la buget, este nevoie de un adevărat sistem care să fie construit pe o bază foarte solidă. Doar 2,5% dintre agricultorii de vârstă activă îşi asigură în momentul de faţă riscul îmbătrânirii. Nu vreau să vă vorbesc foarte mult despre acest proiect de lege, vreau numai să vă semnalez importanţa lui, pentru că trebuie să avem grijă pe de-o parte de teren, de subvenţiile pentru terenurile agricole, pentru culturi, dar trebuie să avem grijă şi de cei care muncesc acest pământuri, şi care vor avea nevoie la o anumită vârstă de un sistem solid, clar, mutual, în care statul să se implice pentru a asigura crearea unui sistem propriu de pensii pentru agricultori. Dragi prieteni va urma o perioadă complicată. Activitatea noastră va fi multiplă, vom găsi surse de inspiraţie în foarte multe locuri din ţară. Am fost ieri într-o comună din Prahova, cei de-acolo îmi spuneau bun, teoriile sunt frumoase, e bine că faceţi forumuri, că propuneţi diverse lucruri, dar cu 4000 de lei pentru grâu, după cum ştiţi că ne-au costat culturile astea nu o să facem absolut nimic, trebuie să găsiţi soluţii. Va trebui să vedem împreună ce este posibil să realizăm, forţând Guvernul să aloce subvenţiile necesare inclusiv pentru noile culturi agricole, pentru cele din această toamnă. Dragi prieteni, mă bucur să vă reîntâlnesc...
Realizator: Adrian Năstase, preşedintele CN al PSD, vorbind despre problemele din agricultură.
(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 11:02)
Alexandria - Declaraţie Mircea Geoană: Vineri, 29 August 2008 14:59
Realizator: În aceste momente la Alexandria, Ilie Sârbu anunţă candidatura lui Mircea Geoană ca premier.
Ilie Sârbu: CN al partidului, prima manifestare mare a partidului nostru, şi într-adevăr e prima manifestare mare. S-a vorbit aici şi toţi colegii care au vorbit tot vorbesc, parcă simt eu cu o anumită reţinere că Guvernul Geoană dacă va fi, dacă nu va fi. Eu aş zice să-i cerem astăzi, aici, domnului Geoană să spună clar, că am văzut prin presă tot felul de nume vehiculate, dacă preşedintele partidul la acest forum poate sau nu poate fi numit candidatul partidului nostru pentru postul de prim-ministru?
Mircea Geoană: Răspunsul este poate. Poate şi vrea. Şi vreau să facem împreună o echipă redutabilă. Într-un fel, la noi în partid nu există o atât de mare dilemă cu privire la acest subiect.
Preşedintele partidului a fost în etapa precedentă şi primul-ministru şi vreau să-i mulţumim lui Adrian Năstase pentru ceea ce a făcut în guvernarea noastră. Preşedintele partidului va conduce această campanie pentru revenirea PSD la guvernare şi am să fiu mândru sa reprezint un guvern la alianţei PSD-PC, un guvern Mircea Geoană care sa ducă România acolo unde România merită să fie. Acesta este legământul şi acesta este lucrul pe care-l face un partid serios. Am auzit astăzi... În acelaşi timp trebuie să spunem românilor ce a făcut puterea de dreapta în ultimii patru ani de zile şi ce a făcut Convenţia Democratică împreună cu PD acuma nişte ani de zile. Şi astăzi auzim cu plăcere, cu interes, dar nu pot să nu fiu puţin ironic atunci când îl aud pe domnul Tăriceanu spunând de pe malul mării că doreşte încă patru ani de guvernare. Pentru ce, domnule Tăriceanu? Pentru încă cinci kilometri de autostradă în patru ani de zile? Pentru zero bani europeni în patru ani de zile? Pentru o ţară care nu are politică externă şi nu are direcţie, domnule Tăriceanu? Pentru ce încă patru ani de zile? Poate patru ani de opoziţie că asta maturizează şi face un om politic mai responsabil. Am auzit astăzi şi o propunere simpatică de la PD-L, cică domnul Stolojan ar fi cel care intră în cursă pentru funcţia de prim-ministru din partea acestui partid hibrid. Ei, poate nu-mi aduc eu bine aminte, dar domnul Stolojan parcă a fost prim-ministru acum vreo 20 de ani, nu cumva pe undeva pe la social-democraţi? Parcă după aia s-a transformat brusc în şeful de campanie al domnului Iliescu în '96, Doamne cum îl mai aplauda pe Ion Iliescu domnul Stolojan, frumos şi chipeş bărbat era. Nu cumva după asta s-a făcut liberal. Extraordinar ce metamorfoză. După asta s-a transformat în lacrimogenul de serviciu al lui Traian Băsescu si mai nou este popular-european. Cel mai mare traseist politic din România este Teodor Stolojan şi are tupeul să spună că vrea sa conducă România în următorii patru ani de zile. La revedere putere de dreapta! Este vremea social-democraţilor. Vă mulţumesc!
(Prin Monitoring Media: Realitatea TV, Ora: 12:20
PNL - conferinţă de presă Călin Popescu Tăriceanu: Sâmbătă, 30 August 2008 13:18
Realizator: La Costineşti este în plină desfăşurare Şcoala de vară a tinerilor liberali. În acest moment, preşedintele partidului, Călin Popescu Tăriceanu, susţine o declaraţie. Să-l ascultăm.
Călin Popescu Tăriceanu: ...i-am apreciat eforturile, dar nu vreau să precupeţesc vorbele lăudându-i efortul. Nu numai un efort de mobilizare, ci în acelaşi timp un efort de creaţie şi un efort de inteligenţă.
A făcut o campanie foarte inspirată, a străbătut ţara şi în final Csibi este astăzi membru al Parlamentului European, arătând că se poate, chiar la o vârstă, aş spune, foarte tânără, să faci politică la nivel înalt. De când am început să ne pregătim pentru campania pentru alegerile parlamentare, am văzut-o pe Alina Gorghiu, pe care o ştiu de ceva mai multă vreme, dar care iarăşi este o surpriză plăcută pentru că, fără să aştepte îndemnuri, fără să aştepte sfaturi, a luat campania pe cont propriu cu mult curaj, cu originalitate, a gândit anumite modalităţi prin care să ajungă la cetăţean. Vă daţi seama că este o diferenţă extraordinară între campania pentru alegeri pe sistemul de listă şi sistemul uninominal. Dacă la alegerile pe sistemul de listă foarte mulţi candidaţi şi organizaţiile preferau să meargă cu tabloul partidului sau eventual al liderului - a se vedea mai ales la alte partide unde liderul este venerat - de data asta, nu mai poţi să te duci şi să spui votaţi liderul partidului, trebuie să te duci şi să spui votează-mă pe mine, dă-mi mie votul tău, acordă-mi încrederea! Este esenţial, ca atare, contactul direct cu cetăţeanul, să poţi să discuţi cu el, să i te adresezi, să-i preiei problemele, să-l asculţi, să-i arăţi că te interesează care sunt problemele lui, care sunt interesele lui, ca să folosim un termen de care nu trebuie să ne ferim. Parlamentarul, în viitor, va trebui să reprezinte interesele cetăţeanului, interesele în sens larg, în sensul civic şi Alina, aşa cum v-a şi spus, a demarat cu două produse care mi se par foarte interesante, în primul rând acea broşură prin care explică votul uninominal cetăţenilor şi al doilea produs, pe care nu l-am văzut, dar sunt convins că este interesant, ziarul de campanie pe care-l face. Alina îmi spunea înainte de a începe şedinţa că se presupune că ar trebui să vorbesc despre guvernare. Am înţeles că Varujan Vosganian şi cu Teodor Meleşcanu v-au vorbit pe larg şi nu aş vrea să repet lucruri care deja s-au spus, că ideea este să aflaţi cât mai multe, şi nu să vă plictisim. Vreau însă, totuşi, să vă spun câteva lucruri până să ajungem la guvernare. Ca să ai o guvernare de succes, pentru voi, ca tineri, este un lucru absolut esenţial să parcurgeţi anumite etape. Spun asta de fiecare dată când mă întâlnesc cu voi, de ce? Pentru că foarte mulţi, o dată intraţi în politică, visează obligatoriu la cel mai înalt nivel, vor să ajungă membri ai parlamentului sau, eu ştiu, alte funcţii la nivelul structurilor guvernamentale. Să nu credeţi cumva că mă opun ideii. Sunt în favoarea modelului aspiraţional, dar trebuie să înţelegeţi că performanţa, o dată ajuns la un anumit nivel, o realizezi numai dacă ai îndeplinit nişte condiţii prealabile. Condiţiile prealabile ar însemna obligatoriu, pentru un om care vrea să facă politică, o cultură solidă. În al doilea rând, o carieră profesională în domeniul pe care şi l-a ales, care să fie cartea de vizită personală a lui. Dacă în cariera profesională n-ai obţinut nimic, e foarte greu ca în politică să fii credibil şi cetăţenii să-ţi dea votul lor de încredere. Deci, vă sfătuiesc călduros, urmaţi-vă o carieră profesională alături de cea politică! Şi, sigur, apoi, pentru că vorbim de politică, este la fel de esenţial să parcurgeţi nişte etape. Încercaţi să învăţaţi ce înseamnă administraţia locală, încercaţi să fiţi pe o listă de consilieri, să mergeţi mai sus şi să parcurgeţi câteva minime etape, în aşa fel încât, odată ajuns într-o poziţie înaltă, să ai experienţa şi eficienţa necesare. Mi-e foarte la îndemână să vă dau un exemplu, preşedintele Franţei, Sarkozy. A parcurs în politică, plecând de la vârsta voastră, lansându-se la vârsta voastră în politică, toate aceste etape de care vă vorbeam. A fost consilier într-o comună, a ajuns primar, după aceea a fost secretar de stat, a fost ministru şi a ajuns preşedinte. Şi, într-adevăr, lucrurile acestea, acumulările acestea nu pot să nu fie roditoare. Deci, acesta este un sfat pe care vi-l dau călduros. Sigur că toate acestea trebuie împletite cu cunoştinţe solide legate de ideile şi valorile pe care noi dorim să le promovăm, valorile şi ideile liberale. De ce? Pentru că am să încerc să vă vorbesc puţin mai târziu şi o să vedeţi că aceste valori rămân şi astăzi extrem de actuale şi trebuie să încercăm să ducem această zestre mai departe. Nu vreau să vă vorbesc despre programul de guvernare, nu vreau să vă vorbesc foarte mult despre rezultatele guvernării, ci vreau să vă spun că, totuşi, ca partid de guvernare avem obligaţia, astăzi, cetăţenilor să le arătăm că avem două lucruri esenţiale: o viziune pentru România viitoare şi un program. Programul l-am prezentat ieri cu colegii mei şi probabil că Vosganian şi Meleşcanu v-au mai vorbit despre lucrurile esenţiale din acest program. Cred însă că, în ceeea ce înseamnă viziunea, merită să vă spun câteva lucruri şi am să plec de la constatarea ultimilor 18 ani ai parcursului României în sistemul democratic. Sigur că tranziţia de la socialism la capitalism şi economie de piaţă şi democraţie nu a fost una uşoară, nimeni nu ştia care este cel mai bun parcurs. Fără îndoială că ţări precum cele din Europa Centrală - Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria - au avut curajul adoptării unor reforme rapide şi lucrul acesta s-a văzut. Startul a fost a fost mult mai eficient, avansul a fost mult mai mult mai eficient şi, prin urmare, şi consecinţele au fost altele, au aderat la UE cu trei ani înaintea noastră. La noi reformele au fost întârziate, au fost trenate, au fost discutate şi noi, totuşi, ca liberali, am avut un rol extrem de important în această evoluţie a României pentru că am crezut cu fermitate în necesitatea unei reformări profunde a societăţii. Mai mult de atât, ştiţi bine că, la începutul lui 2005, cele mai multe voci erau extrem de sceptice, se îndoiau de capacitatea noastră de a face un efort, o mobilizare pentru a adera la UE în 2007. Prin reforme care au readus credibilitatea României am reuşit această performanţă şi este meritul nostru, al liberalilor, dar vreau să vă spun că nu este numai un merit al partidului, ci al unei întregi ţări, pentru că efortul a fost uriaş şi fără efortul unei întregi ţări şi al unui întreg popor acest lucru nu ar fi fost posibil. Ei bine, spuneam că România a reuşit în final să se integreze în familia europeană şi astăzi România, după ce a reuşit cu un efort major să se integreze, aş spune, am prins cam ultimul tren la nivelul UE, reuşeşte în continuare o performanţă care este cu mult peste nivelul celorlalte şi acesta este lucrul care mă bucură şi mă face să fiu mândru că sunt român şi mă face să încerc să judec într-o altă logică. Până în 2005 România a fost o ţară care era, dacă vreţi, tot timpul codaşă, eram ultimii în Europa, inclusiv după Bulgaria, după cum ştiţi bine, şi primeam lecţii - ne dădeau lecţii de la FMI, de la Banca Mondială, de la UE - toţi ne dădeau lecţii şi partea proastă era că aceste lecţii, care de multe ori erau rodul unei lucidităţi politice, nu doreau să fie asimilate de clasa politică românească şi din acest motiv România, într-un fel, nu ştiu cum să vă spun, parcă s-a chircit, a devenit mai mică, mai modestă, mai umilă. După aderarea la UE, cred că nu mai avem de dovedit nimic în plus, pentru că am asimilat valorile democratice profunde ale liberalismului democrat, am asimilat valorile economiei de piaţă. Suntem într-adevăr cu un statut de european de la cap la coadă, dar mai ne trebuie ceva - trebuie să depăşim această stare în care România s-a autoplasat timp de 15 ani după căderea comunismului. Trebuie să încercăm să ne fixăm un alt orizont şi acest orizont poate să fie dat de capacitatea acestui popor şi acestei ţări. Suntem a şaptea ţară ca mărime a populaţiei şi a suprafeţei în Europa şi avem un potenţial uriaş, care înseamnă că ne poate duce pe un loc în Europa care să fie în concordanţă cu potenţialul natural al ţării şi al poporului. Vreau ca România să devină a şaptea ţară ca putere economică în Europa. De ce vreau acest lucru? Pentru că trebuie să înţelegeţi bine că orice ţară este respectată în funcţie de potenţialul ei şi, în cele mai multe cazuri, o ţară cu un potenţial economic solid este şi o voce puternică în planul politic, în planul politicii externe, al politicii internaţionale. Nu am văzut nicio ţară amărâtă, cu un nivel de trai scăzut, care să fie o forţă în lume. Aceasta este, dacă vreţi, logica naturală a lucrurilor pe care vreau să o promovăm împreună. Vreau să aducem la orizontul anului 2012 România la acest nivel. Mulţi o să se întrebe, oare putem, nu este o promisiune, eu ştiu politică, electorală? Dragii mei, în momentul în care vă uitaţi pe cifrele de evoluţie economică ale celor mai multe ţări europene şi o să vedeţi că creşterea economică este între 1 şi 2%, iar România are cifre care înseamnă 6-7-8, se pot face toate evaluările şi care să ne arate clar cum evoluăm în următoarea perioadă. Dacă vom menţine în continuare ritmuri de creştere foarte înalte, precum cel pe care îl are în momentul de faţă România, este evident - şi acest lucru o spun nu politicienii, ci v-o pot spune economiştii, analiştii economici - că România poate să recupereze, să diminueze aceste decalaje şi să ajungem, într-adevăr, o forţă la nivel european. Sigur, unii se întreabă dacă această criză economică mondială nu va avea efecte asupra României. E greu de spus, nimeni nu ştie să cuantifice, nu există modele matematice care să stabilească cu exactitate. E de presupus că anumite efecte, dar foarte reduse, vor apărea şi în România. Nu vă îngrijoraţi, nu aceasta este preocuparea majoră. În România, atâta vreme cât suntem catalogaţi ca o ţară cu o economie emergentă, în care există o discrepanţă majoră între cerere şi ofertă, creşterea economică va continua să se situeze la nivele foarte înalte şi aceasta este şansa noastră pe care vrem să o fructificăm. Sigur că, pentru a atinge acest obiectiv, este nevoie de câteva lucruri esenţiale. În primul rând, am vorbit zilele acestea despre un efort major pe dezvoltarea infrastructurii. Foarte multă lume spune' nu se construieşte în România suficient'. În nicio ţară cu creştere economică de acest nivel infrastructura nu poate să ţină nivelul cu creşterea economică. Întotdeauna creşterea economică depăşeşte cu mult capacitatea de dezvoltare a infrastructurii, dar, sigur că şi efortul trebuie calibrat de îndată ce atingem aceste cifre. Gândiţi-vă că până în anul 2000 România nu a avut creştere economică, ci a avut descreştere economică. În momentul acesta este esenţial ca infrastructura să înceapă să ajute economia să meargă în continuare, să poată să atragă investiţii, să le disemineze în teritoriu şi să nu le lase să se concentreze numai în polii de creştere economică, care sunt marile oraşe ale României. Trebuie să asigurăm o dezvoltare relativ uniformă între regiuni şi sigur că trebuie să ducem investiţiile în cele mai mărunte comunităţi, în aşa fel încât să putem absorbi forţa de muncă. Al doilea element fundamental este calitatea educaţiei. Se vorbeşte foarte mult despre sistemul educaţional din România. Nu sunt adeptul ideii că sistemul educaţional în România este prost sau este o catastrofă, mai ales, cum vorbesc unii. Sistemul educaţional a început să se reformeze şi sistemul universitar a dat mari valori în toate domeniile. Este un sistem universitar de calitate - mă refer la cel public. Atenţie, dacă vreţi să faceţi o carieră serioasă în viaţă, în momentul de faţă, nu vă pot spune eu, ca prim-ministru, când văd calitatea învăţământului privat - şi nu vreau chiar să generalizez, dar într-o măsură importantă sunt îngrijorat de calitatea sistemului universitar privat. Deci, avem un sistem public de învăţământ care este la un nivel foarte ridicat şi unde am investit şi vom investi în continuare pentru a ridica acest nivel, pentru a da posibilitatea tinerilor, pentru a vă da posibilitatea dumneavoastră, ca odată ce aţi terminat o facultate şi sunteţi deţinătorii unei diplome, să fiţi căutaţi pe piaţa forţei de muncă şi să nu deveniţi şomeri de lux. Cu un sistem educaţional puternic, cu un sector de cercetare puternic, România se îndreaptă spre profilul unei ţări europene de viitor şi aceasta este direcţia pe care trebuie să mergem şi nu am nici cea mai mică ezitare în a vă spune că, dacă vom urma câteva direcţii esenţiale, România poate atinge această ţintă, care este o viziune de a reface România la prestigiul pe care l-a avut odată, la prestigiul pe care îl merită în ceea ce înseamnă a transforma România într-o ţară prosperă şi de care să fim mândri cu toţii, să fim mândri de ţara noastră şi să fim mândri că suntem români. Sigur că pentru a parcurge aceste etape şi a ne apropia de această ţintă este nevoie de o guvernare de calitate. O guvernare de calitate se bazează pe politici publice solide, dar în acelaşi timp trebuie să existe un cadru şi o arhitectură instituţională şi constituţională stabilă şi echilibrată.
Realizator: Călin Popescu Tăriceanu le dă sfaturi tinerilor liberali la Şcoala de Vară pe care tinerii din Partidul Naţional Liberal o desfăşoară în aceste zile la Costineşti. Cele mai multe sfaturi au revenit la strategia pe care ar trebui s-o aibă politicienii, mai ales în contextul votului uninominal, câteva detalii despre modul în care un politician ar trebui să-şi construiască imaginea pentru a se pregăti pentru acest tip de alegeri.
PSD va depune săptămâna viitoare la Senat moţiunea simplă pe probleme de agricultură, intitulată "Promisiuni şi minciuni" Sâmbătă, 30 August 2008 13:26
PSD va depune săptămâna viitoare la Senat moţiunea simplă pe probleme de agricultură, intitulată "Promisiuni şi minciuni". Vicepreşedintele Ilie Sârbu, fost ministru al agriculturii, autorul textului moţiunii, menţionează principalele probleme cu care se confruntă în prezent agricultura românească.
Ilie Sârbu: Stocarea fondurilor care veneau pe fostul SAPARD. După aceea, faptul că până la ora actuală nu s-a accesat nici un euro de la Uniunea Europeană, pe Agenţia de Plăţi. O parte dintre subvenţiile care erau prevăzute în buget nu au fost acordate decât în proporţii procentuale foarte mici, începând de la 8%, cea mai mare, 49%. Dezastrul care a început în sudul ţării cu seceta, iar sectorul de irigaţii este la pământ, preţul grâului, la fel, a fost tratat cu iresponsabilitate. Acciza la motorină, deşi putea fi ca în Uniunea Europeană, la 21 de euro, guvernul a pus-o la 80 şi ceva de euro. Noi am decis să depunem o moţiune simplă şi propunem prin această moţiune să remediem toate aceste deficienţe în această toamnă.
(Prin Monitoring Media: Radio România Actualităţi, Ora: 07:04)
Fostul ministru al agriculturii, Ilie Sârbu, a tras un semnal de alarmă în legatură cu seceta din sudul ţării Sâmbătă, 30 August 2008 13:33
La lucrările Forumului agricultorilor români, care s-a desfăşurat ieri, la Alexandria, fostul ministru al agriculturii în guvernul PSD, Ilie Sârbu, a tras un semnal de alarmă în legătură cu seceta care a cuprins aproape în întregime sudul ţării:
Ilie Sârbu: E greu să se mai facă ce nu s-a făcut în 4 ani. Trebuia păstrat ceea ce am lăsat noi, un milion jumătate la 2004, suprafaţă care putea fi irigată, reabilitat sistemul şi, dacă se continua, ajungea la cele 3 milioane, 3,216 milioane de hectare care se irigau pe vremea lui Ceauşescu. Nimeni nu a făcut nimic. Totul s-a distrus. Au ajuns iar la vreo 200.000. Deci asta e greu de rezolvat, e greu de remediat. Pierderile vor fi foarte mari din cauza faptului că seceta în sud a început să facă ravagii. E un dezastru peste tot, şi în zootehnie, şi în vegetal, şi pe legumicultură şi pomicultură. Deci nu e un sector care să spunem că la ora actuală merge bine, e performant şi ne putem asigura măcar producţia internă.
(Prin Monitoring Media: Radio România Actualităţi, Ora: 09:00)
Preşedintele PNL, Călin Popescu Tăriceanu, le-a spus astăzi tinerilor liberali că, după alegerile parlamentare, e necesar un proces de analiză a sistemului de organizare a statului român Sâmbătă, 30 August 2008 13:46
Preşedintele PNL, Călin Popescu Tăriceanu, le-a spus astăzi tinerilor liberali că, după alegerile parlamentare, e necesar un proces de analiză a sistemului de organizare a statului român. Premierul a susţinut că, din cauza unor aspecte neclare din Constituţie, instituţia prezidenţială nu s-ar afla în echilibru cu celelalte puteri ale statului.
Acest lucru ar fi produs o serie de probleme în comunicarea dintre instituţiile statului, consideră Călin Popescu Tăriceanu. În discursul său de la Şcoala de Vară a PNL, el a precizat că, începând de anul viitor, trebuie să se facă o alegere clară între o guvernare de tip prezidenţial şi una de model european.
(Prin Monitoring Media: Radio România Actualităţi, Ora: 11:00)
Instituţia prezidenţială nu se află în echilibru cu celelalte puteri ale statului Sâmbătă, 30 August 2008 16:53
Instituţia prezidenţială nu se află în echilibru cu celelalte puteri ale statului - le-a spus, astăzi, preşedintele PNL, Călin Popescu Tăriceanu, tinerilor liberali, la Şcoala de Vară de la Costineşti. El afirmă că, după alegerile parlamentare din toamnă, trebuie iniţiată o dezbatere privind modificarea Constituţiei, pentru ca România să nu devină "o republică prezidenţială condusă de un lider discreţionar".
Reporter: Preşedintele PNL le-a spus tinerilor de la Şcoala de Vară de la Costineşti că, astăzi, în România, cadrul constituţional permite un echilibru între legislativ, justiţie şi executiv. În afara acestui echilibru se află însă instituţia prezidenţială, fapt care a minat acţiunea guvernamentală şi progresul României în ultimii patru ani.
Călin Popescu Tăriceanu: După alegeri va trebui generată în România o dezbatere serioasă, profundă către ce model politic ne îndreptăm. Vrem să mergem către ceea ce este modelul autentic european, sau modelul oriental cu un lider atotputernic şi discreţionar, unde derapajele se înlănţuiesc unul după altul şi se ajunge cât mai rapid la regimul de dictatură personal.
(Prin Monitoring Media: Radio România Actualităţi, Ora: 13:00)
Premierul Tăriceanu crede că după alegeri trebuie să aibă loc o dezbatere serioasă privind revizuirea Constituţiei Duminică, 31 August 2008 11:10
Premierul Tăriceanu crede că după alegeri trebuie să aibă loc o dezbatere serioasă privind revizuirea Constituţiei. El susţine că România ar trebui să aleagă între republică parlamentară sau monarhie.
Tăriceanu a explicat că actuala Constituţie lasă instituţia prezidenţială în afara echilibrului puterilor în stat şi nu este supusă controlului.
(Prin Monitoring Media: Radio Guerrilla, Ora: 09:00)
Se-apropie viitorul, se-aude, se vede... Doamne ce sumbru se apropie, se aude, se vede!
Omul-fanta de Nichita Stanescu
Se inchina lui Georg Wilhelm Friederich Hegel
Omul-fanta are indepartate origini.
El vine din afara:
din afara frunzelor,
din afara luminii protectoare
si chiar
din afara lui insusi.
Ia fiinta venind.
Astfel, el se umple
cu imaginile diforme
atarnand latoase de marginile
existentei,
sau, pur si simplu,
el adulmeca existenta
si ia nastere lasandu-se
devorat de ea.
Nu se stie cine mananca pe cine.
Omul-fanta azvarle mari piramide
de vid
peste mari deserturi.
El se apropie, se apropie.
Intalneste sfera
si are vederea aerului
si a simunurilor.
El mananca o frunza,
dar o mananca pe dinlauntru.
El este in afara pantec
si inlauntru gura cu dinti.
Nu se stie cine il mananca pe cine.
Omul-fanta face inconjurul lumii
si exista numai cat sa ia cunostinta
de existenta.
Sufletele mortilor
sunt atmosfera terestra.
Respiram sufletele lor;
sufletele lor isi infig cate un deget
adanc in respiratia noastra.
Omul-fanta moare
ca sa ia cunostinta de moarte.
El se lasa respirat
si la randul lui
respira
obiecte insufletite si neinsufletite
ca si cum ar fi aer.
Nu se stie cine respira pe cine.
Istoria coaguleaza in cuvinte solemne;
viitorul ni se infatiseaza sub forma unei
vorbiri
pronuntate de niste guri
cu mult mai perfecte decat ale noastre.
Pamantul lui a fi
isi trage aerul din pamantul
lui a nu fi
Nu se stie cine il respira pe cine.
Omul-fanta vine si vede.
Nu se stie daca intre ochiul lui
si ochiul lucrurilor
exista vreun spatiu pentru vedere.
Retina omului-fanta e lipita
de retina lucrurilor.
Se vad impreuna, deodata,
unul pe celalalt,
unii pe ceilalti,
ceilalti pe ceilalti,
Nu se stie cine il vede pe cine.
Nu e loc pentru semne,
pentru directii.
Totul e lipit de tot.
Omul-fanta vine din afara,
el vine de dincolo
si inca de mai departe de dincolo.
Odata venit,
nu se mai stie cine-a venit
si cine intr-adevar e de dincolo
si inca de mai departe de dincolo
este.
Totul e lipit de tot;
pantecul de pantec,
respiratia de respiratie,
retina de retina.
