28 September 2010

Ce ai făcut, Căpitane?


http://media2.gruprc.ro/photo/thumbs/450_500/072008/570f331e1525ad1983759c1f46f01edf.jpg
(sursa: old.cotidianul.ro)


Nu e deloc uşor să ajungi într-o asemenea situaţie.
La început Căpitanul a numit la timonă un ofiţer cu navigaţia care s-a dovedit a iniţia o revoltă şi a-l închide în cabina de la Cotroceni o bună parte a drumului. Ajuns la destinaţie însă, Căpitanul l-a reclamat la autoritatea portuară care l-a demis din funcţia de timonier şi la retrogradat la responsabil cu întreţinerea navei.

Căpitanul şi-a pus apoi un timonier servil, fost căpitan pe naveta Kolozsvár, care i-a ascultat comenzile întocmai şi la timp.

Dreapta!, ţipa căpitanul... Dreapta, repeta timonierul... Stânga, stânga, stânga, căpitanul ţipă... Am înţeles căpitane, stânga iau... muuuuuult.

Căpitanului i-a plăcut atât de mult să se joace "de-a stânga" şi "de-a drepta" încât marinarii, îmbolnăviţi de tangajul puternic al navei, s-au revoltat şi a demis timonierul, punând iarăşi în discuţie autoritatea căpitanului.

Căpitanul însă a chemat în ajutor nişte păreri din Franţa, a câştigat ciudat şi discutabil lupta cu marinarii răzvrătiţi, şi a readus timonierul său preferat la cârma României. Şi pentru ca să se răzbune pe marinarii răzvrătiţi, a comandat stânga/dreapta până ce cârma s-a rupt de tot.

Văzând că nava nu mai poate fi controlată prin cârmă, cu un râs demn de filmele de groază alb-negru, căpitanul a poruncit timonierului să arunce un sac de zahăr în rezervor distrugând de tot motoarele navei. Iar Nava România, fără cârmă, fără motoare, fără măcar o ancoră... mergea dusă de curent spre recif.

SĂ NE SALVĂM! A strigat Căpitanul, poruncind un colac de salvare lansat la apă pentru a se salva pe sine, lăsând marinarii şi timonierul să se descurce cum doresc.

Numai că cineva săpase colacul pe dinăuntru şi înghesuise acolo nişte bani din micul trafic cu blugi, exprimaţi în valută forte numai în monede de un cent (International Monetary)... Colacul s-a dus la Fund.

Timonierul, rămas la fel de servil şi după abandon, a venit şi a reclamat, într-o engleză aproximativ marinărească şi internaţională...

Capităn... capităn... salveişăn caput... Internaţional Monetării... ăăă... Fund. Colac... ăăă... Caput.

Căpitanul, un pic încurajat de un pahar în care pluteau patru cuburi de gheaţă, nu prea a înţeles...

Ce dreacu au venit ăştia de la Fondul Monetar pe nava mea... Dă-i la peşti! Stai! La loc comanda. Poate mai iau nişte combustibil pentru navă, să-mi umplu bricheta. Mi-am pus ţigara în portţigaret şi nu mai am benzină în brichetă... Să cânte marinariiii!

Şi aşa a ajuns nava România în starea în care este astăzi... după cum se vede în fotografie.

27 September 2010

26 September 2010

O "ofticare" cât o stare de urgenţă


Declaraţia de presă
a preşedintelui României, Traian Băsescu
(26 septembrie 2010)

Bună ziua. Cred că se impune o foarte scurtă clarificare a poziţiei mele cu privire la cooperarea cu Ministerul de Interne. Înainte de a face această scurtă clarificare, pentru a reduce volumul speculaţiilor, vreau să ştiţi că Bogdan Hossu a sunat la cabinet când au plecat din Piaţa Victoriei. Am fost contactat de şefa de cabinet, care i-a răspuns înapoi că nu sunt în Palatul Cotroceni. De altfel, n-am fost în Bucureşti. Ca atare, speculaţiile că n-am vrut să ies sunt... Dar am dat instrucţiuni unui consilier, dacă ajung aici, să discute cu reprezentanţii sindicali. În ceea ce priveşte declaraţia, aş vrea să precizez că este vorba de marşul neautorizat de vineri, 24 septembrie. Şi plec de la premisa că sunt foarte mulţi români care sunt nemulţumiţi de măsurile de austeritate pe care guvernul a fost nevoit să le ia, pur şi simplu pentru că nu are bani - şi, din acest punct de vedere, înţeleg nemulţumirea tuturor categoriilor sociale, inclusiv pe cea a poliţiştilor; şi ei fac obiectul reducerii salariilor cu 25%. De asemenea, ştim foarte bine că mulţi români au manifestat în Bucureşti în această perioadă, dar toţi au manifestat respectând legea. Singurii care au încălcat legea au fost salariaţii Ministerului Administraţiei şi Internelor. Şi nu mă refer aici numai la poliţiştii care au manifestat, ci şi la jandarmii care nu au aplicat legea, au negociat-o cu sindicaliştii.

Până la urmă, un act ilegal rămâne un act ilegal. Cei 6.000 de poliţişti au efectuat un marş ilegal şi ei sunt exact aceia care, alături de jandarmi, trebuie să vegheze la respectarea legalităţii altor manifestări publice, inclusiv mitinguri de protest. Cred că vor avea o dificultate să ceară la manifestaţiile următoare respectarea legii. Poliţia şi Jandarmeria sunt, din punctul meu de vedere, instituţii extrem de importante ale statului român. Îmi permit să spun că le consider instituţii esenţiale ale statului, pentru că ele au ca principală misiune respectarea şi impunerea legii, apărarea cetăţeanului şi apărarea instituţiilor statului. Ceea ce Domniile Lor au făcut vineri - cei 6.000 de poliţişti - nu s-a încadrat nicicum în obligaţiile pe care ei le au în viaţa de zi cu zi. Cu atât mai mult, încălcarea legii s-a făcut purtând uniforma statului român şi, pe uniformă, simbolurile statului român. Cred că cel mai grav lucru dintre ilegalităţile comise de poliţiştii care s-au angajat într-un marş neautorizat este că pur şi simplu au subminat autoritatea statului român şi instituţiile statului român, fie că este vorba de Ministerul Administraţiei şi Internelor, ca instituţie, fie că este vorba de instituţia prezidenţială.

Vreau să înţelegeţi foarte bine că Palatul Cotroceni nu este al meu. Eu sunt un vremelnic chiriaş la Palatul Cotroceni. Palatul Cotroceni este şi el, ca şi Poliţia şi Jandarmeria, un simbol al statului român. De aceea cred că eu, în calitate de Preşedinte - şi nu cred, sunt convins că în calitate de Preşedinte nu pot asocia Preşedinţia României ca instituţie şi pe preşedintele României cu salariaţii dintr-o instituţie, salariaţi care au încălcat grav legea. Acesta este motivul pentru care am dat dispoziţie Serviciului de Protecţie şi Pază să nu mai apeleze la nicio prestaţie a Ministerului de Interne. Vreau să vă fie foarte clar: Poliţia şi Jandarmeria nu au atribuţiuni directe în securitatea preşedintelui României, ci doar atunci când sunt solicitate de Serviciul de Protecţie şi Pază. În ceea ce priveşte Poliţia Circulaţie, să ştiţi că îi cunosc aproape pe toţi poliţiştii din escorta mea, îi simpatizez şi le mulţumesc pentru sprijinul pe care mi l-au dat de fiecare dată, dar fac parte dintr-o instituţie care în momentul de faţă este asociată de români cu o instituţie a legii care nu respectă legea. De aceea, nu pot asocia instituţia prezidenţială cu salariaţi ai Ministerului de Interne. Este problema Guvernului să rezolve imediat problemele de disciplină şi de respectare a legii în Ministerul de Interne. Aceasta este declaraţia. Vă mulţumesc, vă doresc o duminică plăcută.

Departamentul de Comunicare Publică

26 Septembrie 2010

(sursa: http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=12399&_PRID=lazi)


Renunţarea la poliţie şi jandarmerie nu este un lucru foarte grav. Dacă domnul Băsescu spunea că renunţă la însoţitori să mai facă o economie la bugetul Administraţiei Prezidenţiale, probabil că lume îl aplauda şi poliţia capitalei avea nişte oameni în plus care să patruleze pe străzi sau să dirijeze circulaţia. Să-l vezi pe preşedinte în Loganul său stând la stop, ar fi fost un semn de normalitate care dă încredere cetăţenilor mai mult decât să-l vezi pe preşedinte mergând de colo-colo însoţit de maşini în valoare de cam jumătate de milion de euro şi 15-20 de oameni.

Preşedintele spune însă că motivul pentru care renunţă la serviciile poliţiştilor şi jandarmilor este că Instituţiile Poliţiei şi Jandarmeriei sunt în afara legii (de vreme ce poliţiştii şi jandarmii încalcă legea). Preşedintele are rolul să rezolve problemele de acest fel (Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice) şi nu să-mi transmită mesajul că Poliţia şi Jandarmeria se situează în afara legii. Din acest motiv este preşedintele CSAT.

Din punctul meu de vedere, ceea ce a spus preşedintele astăzi echivalează cu anunţarea stării de urgenţă.

În ORDONANTA DE URGENTA nr. 1 din 21 ianuarie 1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenta se spune:
ART. 3(MODIFICAT DE Art. 1 LEGE 453/2004)(COMPLETAT DE Art. 1 LEGE 453/2004)
Starea de urgenta reprezinta ansamblul de masuri cu caracter politic, economic, social si de origine publica, instituit in intreaga tara sau in anumite zone ori in unele unitati administrativ-teritoriale, in urmatoarele situatii:
a) existenta unor amenintari la adresa sigurantei nationale sau democratiei constitutionale, ceea ce face necesare apararea institutiilor statului de drept si mentinerea sau restabilirea starii de legalitate;
b) iminenta producerii ori producerea unor dezastre, ceea ce face necesare prevenirea, limitarea si inlaturarea efectelor acestora.

Din punctul meu de vedere (repet că este o părere pur personală), gestul preşedintelui este de o gravitate deosebită prin care România nu a trecut în ultimii 20 de ani. Eu nu-mi dau seama dacă cei care ne conduc îşi dau exact seama ce fac, sper că da… altfel ne îndreptăm de-a dreptul spre anarhie.

Update:

Preşedintele a convocat o şedinţă a CSAT.

Sper să nu aud că declară stare de urgenţă ca să restrângă drepturile şi libertăţile cetăţenilor pentru 30 de zile.

Deja Parlamentul a dat dovadă că poate vota în orice condiţii… începe să-mi fie frică.


ORDONANTA DE URGENTA nr. 1 din 21 ianuarie 1999 privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgent

ART. 5

Starea de asediu se poate institui pe o perioada de cel mult 60 de zile, iar starea de urgenta, pe o perioada de cel mult 30 de zile.


ART. 4(MODIFICAT DE Art. 1 LEGE 453/2004)

Pe durata starii de asediu si a starii de urgenta, proportional cu gravitatea situatiei ce a determinat instituirea acestora si numai daca este necesar, poate fi restrans exercitiul unor drepturi sau libertati fundamentale inscrise in Constitutie, cu acordul ministrului justitiei.

ART. 7(MODIFICAT DE Art. 1 LEGE 453/2004)

(1) La instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta, unele atributii ale administratiei publice centrale si locale, legate de aplicarea dispozitiilor art. 20 din prezenta ordonanta de urgenta, trec in competenta autoritatilor civile si militare prevazute in decretul de instituire a starii de asediu sau de urgenta.

(2) Autoritatile civile ale administratiei publice centrale si locale de specialitate continua exercitarea atributiilor care nu au fost transferate autoritatilor si au obligatia de a acorda sprijin autoritatilor militare.

ART. 12

In termen de cel mult 5 zile de la instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta, Presedintele Romaniei solicita Parlamentului incuviintarea masurii adoptate.

Este incredibil cât de aproape este România de o nouă dictatură. Au trecut doar 20 de ani de la revoluţie şi privim neputincioşi la ceea ce se întâmplă.


ART. 20(ABROGAT PARTIAL DE Art. 1 LEGE 453/2004)(COMPLETAT DE Art. 1 LEGE 453/2004)(MODIFICAT DE Art. 1 LEGE 453/2004)

Pentru aplicarea dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta, precum si a masurilor prevazute in decretul de instituire a starii de asediu sau a starii de urgenta, autoritatile civile si militare au urmatoarele atributii si raspunderi:

a) sa intocmeasca planurile de actiune si planurile de ridicare graduala a capacitatii de lupta, in conformitate cu ordinele si instructiunile proprii;

b) sa dispuna depunerea temporara a armelor, munitiilor si materialelor explozive aflate asupra populatiei si sa procedeze la cautarea si ridicarea lor; la incetarea masurii exceptionale, acestea vor fi inapoiate celor in drept sa le detina; sa dispuna inchiderea temporara a societatilor care comercializeaza arme si munitii si sa instituie paza acestora;

c) sa limiteze sau sa interzica circulatia vehiculelor sau a persoanelor in anumite zone ori intre anumite ore si sa elibereze, in cazuri justificate, permise de libera circulatie;

d) sa efectueze perchezitii oriunde si oricand este nevoie;

e) sa efectueze razii;

f) sa exercite in mod exclusiv dreptul de a autoriza desfasurarea adunarilor publice, a manifestatiilor sau marsurilor;

g) sa evacueze din zona supusa regimului starii de asediu sau de urgenta persoanele a caror prezenta nu se justifica;

h) sa dirijeze persoanele evacuate sau refugiate pe directiile si in zonele stabilite si sa tina evidenta acestora;

i) sa protejeze informatiile cu caracter militar destinate a fi comunicate prin mass-media; informatiile cu privire la starea de asediu sau la starea de urgenta, cu exceptia celor referitoare la dezastre, se dau publicitatii numai cu avizul autoritatilor militare; mijloacele de comunicare in masa, indiferent de natura si de forma de proprietate, sunt obligate sa transmita, cu prioritate, mesajele autoritatilor militare, la cererea acestora;

j) sa dispuna inchiderea temporara a unor statii de distribuire a carburantilor, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociatiilor si ale altor localuri publice;

k) sa suspende temporar aparitia sau difuzarea unor emisiuni ale posturilor de radio ori de televiziune;

l) sa asigure paza militara a sediilor autoritatilor publice centrale si locale, a statiilor de alimentare cu apa, energie, gaze, de radio si de televiziune, precum si a unor agenti economici sau obiective de importanta nationala; cand situatia impune, dispun oprirea temporara a alimentarii cu gaze, energie si apa potabila, dupa caz;

m) sa dispuna rationalizarea alimentelor si a altor produse de stricta necesitate;

n) sa emita ordonante militare;

o) sa interzica circulatia rutiera, feroviara, maritima, fluviala si aeriana pe diferite rute;

p) dreptul de a ordona unitatilor Ministerului de Interne competente sa efectueze retineri pe timp de 24 de ore. Arestarea persoanei retinute se poate face pe baza mandatului dat de procurorul delegat.

415 de ani scurşi de la atestarea documentară pentru Călăraşi


„În configuraţia geomorfologică a Văii Braţului Borcea, terasa I – Călăraşi, a cărei denumire nu este legată de cea a municipiului Călăraşi, reprezintă cea mai importantă zonă de locuire în istoria aşezărilor umane de pe această vale hidrografică. Spre deosebire de zonele învecinate, Câmpia Bărăganului – la Nord, Lunca Dunării şi Braţului Borcea – la Sud, terasa I – Călăraşi a oferit un cadru natural optim dezvoltării comunităţilor umane din cele mai vechi timpuri.”

"Monografia Municipiului Călăraşi" – Editia a III-a, prof. Nicolae

Profesorul Nicolae Ţiripan este şef serviciu al Direcţiei Judeţene Călăraşi a Arhivelor Naţionale

A intrat în tradiţia locuitorilor municipiului ca la sfârşitul lunii Septembrie a fiecărui an, să se sărbătorească "ZILELE MUNICIPIULUI CĂLĂRAŞI". În acest an se desfăşoară ediţia cu numărul cinci şi se aniversează o cifră semnificativă - 415 de ani de la atestarea documentară a localităţii.
Sărbătoarea se desfășoară pe parcursul a patru zile, în perioada 23 - 26 septembrie 2010, în Piaţa Prefecturii şi va cuprinde:

  • simpozioane
  • expoziţii de pictură şi sculptură
  • lansări de carte
  • concursuri diverse
  • spectacole cultural-artistice
  • prin parteneriate, diferite festivaluri naţionale şi simpozioane organizate de alte instituţii în aceeaşi perioadă calendaristică.
(sursa: http://www.calarasi.djc.ro/DocumenteHtml.aspx?ID=5391)



https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXeS0M1hkp6249Qa4ZlFZ3ciAbjldRGIjk5wal74t9hHZAeSkcr1onfJ3EqSwkSSFpHW6T3bOw48WcE9KdYQ9KFZF2jvqpJCTpUQJOXur5EwwAJiJXpHa5gi8N0Exyd_Jurl3cxKbpKpTL/s1600/pag+4+arhiva.jpg
(deschideţi imaginea pentru a o mări şi a citi)
(sursa: http://ziarulcivic.blogspot.com/2010/09/calarasi-415-ani-de-atestare.html)

http://sphotos.ak.fbcdn.net/hphotos-ak-snc4/hs007.snc4/33707_1520920356208_1630542097_1236649_3449496_n.jpg
(sursa: http://oananiculescumizil.wordpress.com/2010/09/26/la-zilele-calarasiului/)

25 September 2010

După preşedinte, Adrian Năstase la RRA


http://nastase.wordpress.com/2010/09/23/emisiune-radio-romania/
Radio Romania Actualitati: "Editie speciala"
Invitat: Adrian Nastase, presedintele Consiliului National al PSD
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (23 septembrie, ora 13:30)

- Realizator: Silvia Ilieş - Bună ziua, stimaţi ascultători, sunt Silvia Ilieş. O "Ediţie specială", invitat special, Adrian Năstase, prim ministru al României în perioada 2000-2004, preşedintele Consiliului Naţional al PSD, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor şi ministru de externe, profesor universitar. Bine aţi venit la noi, pentru prima dată, în acest studio, în ultimii ani, pentru prima dată la o dezbatere pe teme de actualitate, în direct. Vă mulţumim!
Adrian Năstase: Sărut mâna, vă mulţumesc foarte mult pentru invitaţie.
Realizator: Ştirea orei este că PSD va declanşa procedura de suspendare a preşedintelui României în cazul în care Legea pensiilor va fi promulgată în conformitate cu art. 80 aliniat 2 din Constituţie. Declaraţia aparţine preşedintelui PSD. Dumneavoastră însă, pe blogul personal, mai spuneţi ceva: "Social-democraţii vor continua să militeze pentru alegeri anticipate, iar dacă şeful statului se va opune în continuare convocării acestora, PSD va iniţia procedura de suspendare a sa". Până la urmă, cum este? Ce se va întâmpla de azi încolo?
Adrian Năstase: Nu aduce anul ce aduce ceasul. Când am scris pe blog lucrurile acestea ieri, nu ştiam de evoluţiile... de faptul că urma ca Traian Băsescu să vină la Radio ieri, seara să meargă la o televiziune independentă şi să facă anumite afirmaţii şi, într-un fel, eu am interpretat această dorinţă de a discuta şi de a lansa eventual o procedură de suspendare, mai ales ca un mod de a clarifica ceea ce era o acuzaţie din partea lui Traian Băsescu la adresa noastră, în legătură cu poziţia noastră faţă de Legea pensiilor. Şi pentru a arăta că suntem foarte serioşi, în condiţiile acestor acuzaţii mincinoase, în condiţiile abuzului care s-a făcut şi a fraudei din Parlament, acesta a fost un mesaj foarte clar, pe care Victor Ponta l-a dat astăzi. Dar în ceea ce mă priveşte, sigur că priveam lucrurile cu o anumită înţelepciune, care venea din ruptura aceasta pe care o vedem tot mai mult între realitatea de fiecare zi şi situaţia din Parlament. Pentru a pune în acord cele două planuri, în mod evident ar fi nevoie de alegeri anticipate, pentru că, sigur, starea de spirit a populaţiei s-a schimbat, opţiunile, aspiraţiile, speranţele sau pesimismul care există, toate acestea, în mod evident, cel puţin conform sondajelor, arată un cu totul alt aranjament, să spunem, al ponderii partidelor politice. Pe de altă parte...
Realizator: Numai o secundă, vreau să ne oprim puţin aici.
Adrian Năstase: Iertaţi-mă o clipă. Al doilea element care ar justifica aceste alegeri anticipate ar fi tocmai transferul acesta de jucători, ca să spun aşa, crearea grupului de independenţi şi iată că legi care în mod normal ar trebui să meargă pe o anumită majoritate, dobândită la alegerile trecute, acum sunt cumva, rezultatul lor este falsificat de această situaţie care în mod evident, nu mai reflectă absolut nimic din realitatea societăţii româneşti. De aceea, alegeri anticipate şi de aceea spuneam, în măsura în care Traian Băsescu nu ar recunoaşte aceste lucruri, nu ar accepta alegerile care să ducă la crearea unui guvern care să aibe legitimitate şi soliditate, atunci, în mod firesc, ar urma o procedură de suspendare.
Realizator: Dle preşedinte, de fapt, până la urmă, sunt două lucruri care sunt paralele. Pe de o parte, Legea pensiilor şi ce s-a întâmplat în Parlament şi pe de altă parte, totuşi, acuzaţiile de luare şi dare de mită, pentru că despre asta vorbim, pe spatele oamenilor, care acum sunt în stradă şi cărora li se cere solidaritate pentru situaţia grea a României şi când colo, iată, în spate, un partid mare, de guvernământ, cu un partid mare de opoziţie, aproximativ egale, îşi dau acolo tot felul de blaturi între ele, pentru ca legea aceasta să treacă. Vă rog pe dumneavoastră, ca fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, prim ministru şi cu poziţia pe care o aveţi în PSD, să lămurim acest aspect şi după aceea mergem şi pe situaţia statului de drept.
Adrian Năstase: Semnalul cel mai clar este acesta: ca legea să nu treacă, la limită, pentru Traian Băsescu are posibilitatea să blocheze promulgarea legii şi dacă nu o face, atunci putem să demarăm eventual suspendarea sa. Acesta este un mesaj clar că suntem împotriva acestei legi, care... aşa cum am spus şi până acum. Ca să nu ne mai încurcăm în tot felul de liste, listuţie, care nu au nici un fel de legătură: eu am venit cu stenograma dezbaterii de la Parlament, care dispăruse câteva zile, a reapărut. Pentru cine vrea să citească literatură gen Urmuz, tot ce înseamnă literatură de absurd, vă rog să citiţi această stenogramă, care arată foarte clar toate motivele pentru care acest text este în mod evident neconstituţional. La informaţia care a fost prezentată anterior, aş spune că şi PSD a declanşat o procedură de sesizare şi a depus la Curtea Constituţională o sesizare de neconstituţionalitate privind această lege. Şi am să vă spun - şi poate facem aici o paranteză, dacă îmi permiteţi, chiar cu textele acestea pe care eu le-am adus şi care arată lucruri absolut aberante. În cursul dezbaterii...
Realizator: Bine, dar ascultătorii noştri nu văd textul. Să-l povestim în sinteză.
Adrian Năstase: Îl povestesc atunci. Perfect!
Realizator: Deci este vorba de un text...
Adrian Năstase: Deci este vorba de stenograma dezbaterilor pentru legea pensiilor. Şi, iată, domnul Marton Árpád spune la un moment dat: "Doamnă preşedintă, îmi pare rău, ne aflăm în faţa unei situaţii de neconstituţionalitate". Arată foarte clar raţiunea pentru care nu putem să modificăm o lege care nu poate fi modificată decât de către cele două Camere împreună, şi nu de către o singură Cameră, era vorba de Camera Deputaţilor. Doamna Roberta Anastase îi spune: "Domnule Marton, puteţi să veniţi un minut la prezidiu? Vă rog din suflet". Nu ştiu de ce în sufletul dânsei este mai larg şi, în sfârşit, l-a convins.
Realizator: Domnule preşedinte, dumneavoastră aveţi aşa, un fel de...
Adrian Năstase: L-a convins, a venit domnul Marton Arpad... Dar, ceea ce e interesant, este că l-a convins nu pe dânsul, ci pe colegul său, care este domnul Mate Andras Levente, care este liderul grupului UDMR, şi care a venit imediat după aceea la microfon şi spune: "Doamnă preşedintă, stimaţi colegi, eu cred că ne putem asuma acest risc de a vota astăzi. Deci, cu riscul de neconstituţionalitate. Eu cred că, într-adevăr, putem vota aşa, cum au votat colegii noştri senatori, şi cred că putem trece la vot fără nicio problemă". Deci, vă dau acest element ca să vedeţi că, deşi a fost sesizat chiar din partea UDMR-ului un element de neconstituţionalitate, practic, s-a mers mai departe cu tăvălugul. Şi vă mai dau un singur exemplu şi cu asta închei.
Realizator: Vă rog!
Adrian Năstase: Un singur exemplu, dacă îmi permiteţi, care, iarăsi, mie mi s-a părut absolut minunat. Deci, în ceea ce priveşte vârsta de pensionare, care era unul dintre elementele importante şi aici, în sfârşit, în comisie oarecum se ajunsese la un anumit consens, să fie 63 vârsta de pensionare la femei, 65 la bărbaţi - deşi, în opinia mea, a discuta aceste chestiuni acum, pentru anul 2030, este, în primul rând, o dovadă de lipsă de inteligenţă, pentru că, în mod clar, se creează o nervozitate teribilă, în condiţiile în care speranţa de viaţă în România acum este foarte scăzută. Dacă peste 10 ani vom ajunge la 110 ani speranţa de viaţă, sigur...
Realizator: Pe mapamond, probabil.
Adrian Năstase: Nu ştiu, la noi, atunci o să putem discuta vârsta de pensionare la 75 de ani. Dar, repet, iată cum s-au întâmplat lucrurile în Parlament. Deci a fost unul dintre amendamente. A fost supus la vot. Şi, foarte interesant, pentru cei care spun de blat şi nu mai ştiu ce, domnul Mircea Toader spune în stenogramă foarte clar: "Doamnă preşedintă, stimaţi colegii, n-am făcut niciun fel de înţelegere politică pe vreun punct din legea pensiilor. Ştiţi foarte bine că una a fost în comisie, unde sunteţi majoritari" - spunea el pentru PSD -, "şi noi am avut alt punct de vedere". Deci asta, într-un fel, ca o chestiune publică, este consemnată în stenogramă. Dar revin la ce spuneam înainte în legătură cu vârsta. Domnul Victor Paul Dobre spunea: "Şi înţelegerea a fost 65 cu 63", apropo de vârsta de pensie. Doamna Roberta Anastase: "Domnule Dobre, noi vorbim de raportul de acum, nu de raportul de acum 100 de ani. Reluăm votul pe propunerea comisiei. De acord? Se reia votul pe propunerea comisiei, 65 de ani bărbaţii, 63 de ani femeile". Domnul Mircea Duşa: "V-am cerut procedură". Doamna Roberta Anastase: " Domnule deputat, acum vorbesc eu: 63 de ani femeile. Votul este deschis, vă rog să votaţi. 92 de voturi pentru, 78 împotrivă, 10 abţineri. Amendamentul a fost respins". Sigur, 78 plus 10 înseamnă 88, ceea ce înseamnă mai puţin decât 92, dar pentru doamna Anastase, care era pornită pe această soluţie, amendamentul deci a fost respins în ideea că 92 reprezintă mai puţin decât 88, 78 plus 10. Voci din sală: "A trecut". Doamna Roberta Anastase: "A, nu. A, da. Cu 88 de voturi a trecut amendamentul". Aplauze. Şi, după aceea, ar trebui să continui să vă arăt că, după acest episod, repet, amuzant sau nu, s-a cerut repetarea votului şi s-a reptat votul - să vedeţi cu ce justificări, am pierde prea mult timp să discutăm toate lucrurile astea aici - şi s-a ajuns la 65 cu 65. O aberaţie în condiţiile de acum! Repet, o aberaţie. Şi aici este de fapt ceea ce pe noi ne-a deranjat foarte tare. Domnule, o lege atât de importantă, cu implicaţii pentru decenii de acum încolo, nu o expediezi în câteva ore, pentru că eşti sunat în permanenţă de la Cotroceni sau de la Guvern. Şi nervozitatea noastră şi faptul că lucruri de bun-simţ pe care le discutasem în comisie au fost respinse, de aici a venit acea revoltă şi am protestat plecând în momentul în care am văzut că, practic, orice discuţie era inutilă şi că ghilotina de vot, mecanismul ăsta de vot, practic, ducea la aceste concluzii.
Realizator: Domnule preşedinte, dumneavoastră aţi sesizat din punctul nostru de vedere, care suntem în afara jocului politic şi sunt mulţi ca noi, ca mine cel puţin, că statul de drept are o problemă în acest moment. Dacă aşa ceva se întâmplă în Parlamentul României şi trec amendamente când de fapt n-ar trebui să treacă, când partidele politice fac ce fac, nu ştiu dacă este tocmai bine ce ni se întâmplă.
Adrian Năstase: Daţi-mi voie să fac o intervenţie de procedură...
Realizator: Vă rog.
Adrian Năstase: Pentru că aici este o eroare... Cred că nu e o eroare, este o concluzie generalizatoare pe care eu vreau să o resping. Când vorbim despre faptul că în ultimii 20 de ani nu ştiu ce nu s-a realizat, clasa politică în ansamblu nu e capabilă de nu ştiu ce, clasa muncitoare, în general, nu iese în stradă, Parlamentul face sau nu face anumite lucruri. Nu, puneţi responsabilitatea acolo unde trebuie. E vorba de conducerea actuală a Parlamentului, este vorba de PD-L şi de grupul care a fraudat alegerile, este vorba nu de clasa politică, ci de reprezentanţii PD-L care conduc acum România. Pentru că, altfel, dacă luăm aşa, în ansamblu, spunem că nu s-a întâmplat nimic în primii 10 ani după Revoluţie cum spunea un ambasador de curând, sau dacă spunem, în general nu s-a întâmplat nimic în România în 20 de ani, greşim. S-au întâmplat multe lucruri şi bune şi rele. Unii au tras concluzii din ceea ce s-a întâmplat, alţii nu înţeleg nici acum ce li se întâmplă şi, probabil, precum Nero în Roma Antică ar vrea să ia la plecare odată cu ei flăcările care ar trebui să înăbuşe, să distrugă, practic, cetatea. Nu cred că lucrul ăsta poate fi acceptat şi ceea ce am aflat de la ştiri, că anul viitor ... de la un apropiat al lui Traian Băsescu, domnul Croitoru, înţeleg, că la un moment dat, a fost sau este un fost viitor prim-ministru. Sau, dacă dânsul ne spune că nici anul viitor nu vom avea creştere economică...
Realizator: Ci descreştere...
Adrian Năstase: Ci descreştere, dacă ne spune că vom avea probleme cu atingerea ţintei de deficit, care şi aşa înseamnă scăderea de la 6,8, cât am putea să avem anul acesta, la 4,4 % deficit, asta ar însemna o scădere a cheltuielilor cu încă trei miliarde de euro, faţă de nebunia de acum. Deci, asta este ceea ce ne aşteaptă şi oamenii încă nu înţeleg că anul viitor, Guvernul care va fi anul viitor va trebui să plătească în moştenirea asta a lui Băsescu şi Boc - sper să fie măcar o moştenire, în sensul că nu tot ei vor administra ţara anul viitor - 16 miliarde: cinci miliarde ca să acopere deficitul bugetar, ăsta, aşa cum e planificat, dar înţeleg că ar putea să fie mai mult şi încă 11 miliarde, plata cheltuielilor de capital a datoriilor care au fost asumate. Datoria publică în ultimii trei ani s-a triplat. Toate lucrurile astea, totuşi, creează răni în societate. În loc să discutăm despre ele, discutăm despre tot felul de fapte, de amintiri...
Realizator: Dar sunt importante. Cer şi eu acum conform procedurii...
Adrian Năstase: OK, de acord.
Realizator: Domnule preşedinte, sigur, aţi explicat, ceea ce, din toate punctele de vedere, se poate justifica şi, totuşi, nu mi-aţi răspuns la întrebarea de la care am plecat: ce este cu blatul acela? Cine a luat bani? Ce-i cu listele alea? Ce s-a negociat? Nu vă supăraţi... ca preşedinte al Consiliului Naţional al PSD...
Adrian Năstase: Nu, părerea mea este că americanii au luat banii. Americanii şi-au luat tainul, francezii...
Realizator: S-ar părea că PSD-ul, domnule preşedinte.
Adrian Năstase: Nu. De ce?
Realizator: Adică preşedintele României vine şi spune opiniei publice, nouă tuturor că s-au dat bani, s-au luat bani într-un timp foarte scurt şi că, sigur că da, îi cere primului ministru să plece dacă a dat banii. Vă rog să-mi spuneţi.
Adrian Năstase: Vai de mine, mi-au dat lacrimile, am văzut cum... Absolut.
Realizator: Înţeleg ce spuneţi şi cum vreţi să sucim acest subiect.
Adrian Năstase: Sunt şmecheriile obişnuite. Deci vreau să vă explic următorul lucru...
Realizator: Nu ni se pare, opiniei publice nu i se pare că este şmecherie, ba, din contră, dacă opoziţia împreună cu partidul de guvernământ fac aşa ceva, nu cred că este foarte corect faţă de noi toţi.
Adrian Năstase: Am să vă explic imediat. Tocmai, pentru că nu este aşa şi este vorba despre o minciună. De 15 ani, când se discută bugetul, pentru circumscripţiile parlamentarilor se alocă o anumită sumă de bani pentru anumite proiecte.
Realizator: Pe care buget se discută acum?
Adrian Năstase: S-a discutat la bugetul din februarie, sau când a fost, ianuarie-februarie.
Realizator: Păi asta este, am înţeles că săptămâna trecută s-au întâmplat...
Adrian Năstase: Fac încă o intervenţie de procedură şi vă rog să îmi daţi voie să vă spun până la capăt. O parte din bani, banii prin care reprezentanţii PD-L au vândut Legea pensiilor şi pe pensionari, s-a făcut operaţiunea asta atunci, după buget. Nu au fost bani suficienţi şi s-a spus că restul banilor se vor da după rectificarea bugetară din august-septembrie. Deci dacă eu am înţeles bine, este vorba de o listă cu solicitările pe care deputaţii şi senatorii - că nu e vorba doar de deputaţi - şi am înţeles că sunt şi senatori pe listele respective - pe solicitările formulate anterior, urmau să primească nişte sume de bani nu pentru ei, ca să îi bage în buzunar, ci pentru oamenii pe care îi reprezintă. Deci era vorba tot de pensionarii, de oamenii... nepensionarii din colegii respective.
Realizator: S-ar părea că nu îi veţi mai primi, pentru că dacă se va întâmpla aşa ceva...
Adrian Năstase: Nu, asta este o mare mizerie, pentru că banii aceia nu erau nişte bani pentru parlamentari, erau nişte bani pentru proiecte de învăţământ, pentru probleme urgente de administraţie, în primăriile respective, în colegiile acestea.
Realizator: Dar de unde până unde atunci s-a legat votarea în Parlament a Legii pensiilor cu aceste negocieri?
Adrian Năstase: E foarte /.../ Înţeleg că această listă a venit la câteva zile după aceea, înţeleg - poate că îl mai invitaţi o dată pe dl Traian Băsescu să explice problemele naţiunii aici, la Radio şi vă dă mai multe detalii.
Realizator: Îl întreb pe liderul opoziţiei şi preşedintele Consiliului Naţional al PSD despre aşa ceva.
Adrian Năstase: Eu nu sunt în secretele zeilor, nu am acces... înţeleg că la Parlament, când a fost invitat să clarifice chestiunile acestea, nu a fost în stare, a spus că nu are un articol în Constituţie care să îi permită să facă aceste lucruri. După aceea a venit aici, la Radio şi a descoperit că îşi aduce aminte ce s-a întâmplat la Parlament, iar mai târziu, la B1, sau la nu ştiu care televiziune, a explicat cum are pe birou tot felul de reclamaţii. Ca şi când de la PSD vin reclamaţii. Nu. A venit o solicitare foarte clară de a-şi spune punctul de vedere faţă de uneltele sale de la Parlament în legătură cu felul în care au fraudat votul privind Legea pensionarilor. Ori, acum, eu cred că punctul nostru de vedere a fost foarte clar în legătură cu această lege. Deci ideea că s-au dat bani ca să... Se creează cumva ideea că, domnule, oamenii ăştia au fost mituiţi, au luat bani ca să-şi plătească amantele din Bucureşti, parlamentarii. Deci în primul rând, era vorba, din câte ştiu eu, din câte am înţeles, de nişte solicitări din partea parlamentarilor, când s-a discutat despre anexele la buget, de proiecte din colegiile lor, unde oamenii sunt disperaţi că nu se finalizează anumite lucrări, iar pe de altă parte, punctul nostru de vedere a fost foarte clar şi veţi vedea, în aceste stenograme, în permanenţă, în legătură cu nişte puncte vulnerabile, în care noi am votat foarte clar - şi în legătură cu vârsta de pensionare se poate vedea, acolo, când am fost în sală. De asemenea, punctul nostru de vedere în legătură cu valoarea punctului de pensie - şi veţi vedea în sesizarea noastră la Curtea Constituţională. Deci punctul nostru de vedere e foarte clar. A spune acum altceva este o mârşăvie marca Traian Băsescu. Nu pot să accept aşa ceva. Am fost în sală şi m-am bătut pentru aceste lucruri. Să vii acum şi să spui că PSD a trădat pensionarii, e ceva de o mizerie incalculabilă. Eu am văzut reacţii aproape isterice din partea unor lideri care sunt în conducerea Parlamentului. Mi se pare absolut de necrezut că s-a ajuns la formule de radicalitate şi, practic, de blocaj de dialog. Niciodată nu a existat aşa ceva. Vorbeaţi de statul de drept? Îmi aduc aminte de perioada '90-'92, când era, într-adevăr, erau bătălii politice de substanţă, dar cu oameni de stat, cu oameni care ştiau care este şi valoarea Constituţiei - nu o votaseră, dar o respectau. Acum sunt unii care...
Realizator: Bine, era oricum o tradiţie de şcoală politică, acum, să ne bucurăm că nu mai e ca atunci.
Adrian Năstase: ... care au votat Constituţia, dar nu o mai respectă. Acesta este marele paradox al statului de drept, cu ghilimelele care probabil că nu se văd, le-am pus aici pentru imaginile care vor rămâne probabil aici, în arhivă. Dar problema mea şi a colegilor mei este că în momentul de faţă, se încearcă preluarea tuturor instituţiilor statului sub controlul de la Cotroceni. Ori, lucrul ăsta nu mai merge.
Adrian Năstase: Deja situaţia este atât de inflamată, sigur că oamenii încă nu au curaj să iasă pe stradă, pentru că au... le e teamă că vor fi concediaţi, le este teamă că lucrurile vor merge foarte, foarte rău şi le este pur şi simplu frică. Frica este cea care acum domină spaţiul vieţii publice şi spaţiul vieţii private. Dar numai o vreme. S-a văzut şi în perioada lui Ceauşescu. Iar asta nu înţelege Traian Băsescu şi nu înţeleg unii dintre oamenii de la ei.
Realizator: Eu însă vreau să spun, şi am aici pregătite remarcile care au fost făcute despre opoziţie şi PSD ieri. Preşedintele Traian Băsescu a declarat ieri că va face orice pentru a menţine guvernarea actuală şi coaliţia, deoarece cei de la PSD şi PNL sunt iresponsabili, spunând că nu crede că va fi suspendat din funcţie. A declarat aşa: "Nu voi risca în momentul de faţă", citez din ceea ce s-a spus la B1, "privind la poziţia PSD şi PNL, îmi dau seama că sunt, cel puţin liderii, dacă nu tot partidul, imaturi. Iar declaraţiile lor nu îmi arată că ar înţelege în ce situaţie se află România şi ce trebuie făcut. De aceea obiectivul meu va fi să menţin actuala coaliţie, dacă s-ar putea, ori până îşi vor schimba atitudinea faţă de ţară, liderii PSD". Şi a mai spus aici: "Ce mă fac dacă vine mâine un guvern dominat de partidul lui Ponta şi spune: Ne-aţi luat banii, daţi-le salariile înapoi, daţi înapoi ajutoarele sociale, creşteţi pensiile! Ce te faci cu o asemenea abordare? Pot risca?"
Adrian Năstase: Două comentarii. Şi aici cred că este o contradicţie în ceea ce spune Traian Băsescu. Nu pun în discuţie atitudinea. Preşedintele tuturor românilor nu are rolul de a împărţi dreptatea, de a spune care partide sunt bune, care sunt mature, care sunt imature şi în orice caz, nu cred că are calităţile intelectuale şi politice necesare pentru a face o judecată de valoare de acest gen.
Realizator: Şi totuşi, este preşedintele României.
Adrian Năstase: Cum să spun, eu cred că foarte mulţi şi-au dat seama, se vede şi din sondaje, că a fost vorba de un accident istoric. Dar se întâmplă, şi maşinile uneori au accidente, şi pe stradă se întâmplă multe lucruri. Dar uitaţi-vă, stilul de comunicare, stilul de abordare, nu îmi arată cine este Traian Băsescu, să îi arătăm noi lui ceva. Noi trebuie să arătăm eventual alegătorilor, cetăţenilor României. Ce trebuie să îi arătăm noi lui? El este un slujitor al poporului, la fel ca noi toţi. Are anumite responsabilităţi, are o fişă a postului, care este stabilită prin Constituţie, şi atât. Nu este Carol al II-lea, ca să schimbe guvernele, să aducă pe cine vrea. Iar în legătură cu partidul lui Ponta, şi partidul din care fac şi eu parte, eu v-aş aduce aminte că singurele repere de raţionalitate în ceea ce priveşte guvernarea sunt cele pe care le-a invocat în legătură cu perioada în care PSD a fost la guvernare. Recent, în Parlament, spunea că în 2004, numărul de asistaţi social era de 6 milioane şi ceva, în timp ce după şase ani în care dânsul a fost, este preşedinte al României, numărul asistaţilor social a ajuns la 13 milioane şi ceva, deci dublu. Pe de altă parte, cu un alt prilej, remarcam că numărul funcţionarilor publici în 2004, care era an de alegeri, an electoral, trei alegeri au fost atunci, cu negocieri pentru UE - numărul funcţionarilor publici era de 900.000 şi ponderea cheltuielilor respective era, în PIB, era de 4,3%, iar în ultima vreme s-a ajuns la 1.400.000, deci 500.000 de oameni, mulţi dintre ei introduşi în structurile administrative sub forma clientelei care a fost, care reprezintă, până la urmă, substanţa partidului clientelar şi a statului clientelar pe care l-a construit în aceşti ani Traian Băsescu.
Realizator: Dle preşedinte, despre clientela...
Adrian Năstase: Aşa încât - iertaţi-mă, că nu am tras concluzia: partidul lui Ponta, dacă ar veni la guvernare, ar fi, din nou, la fel de responsabil, aşa cum a fost în 2001-2004. Eu mă ocup, am venit aici de la o discuţie de câteva ore cu departamentele partidului nostru, unde lucrăm la programul de guvernare. Veţi vedea, şi din...
Realizator: Când îl lansaţi?
Adrian Năstase: La congresul partidului, pe 16 octombrie. Dar bătălia noastră este de a încerca să învăţăm din greşelile noastre, de a înţelege care sunt realităţile de astăzi ale României...Dar, bătălia noastră este de a încerca să învăţăm din greşelile noastre, de a înţelege care sunt realităţile de astăzi ale României, care sunt resursele pe care am putea să le folosim, care ar fi soluţiile cu care să mergem, dar, în acelaşi timp, în afară de acţiuni, să introducem şi o viziune despre guevrnare, încercând să aducem din trecut proiectul nostru despre dezvoltare durabilă, care avea ca ţintă anul 2025, şi de a-l cupla cu proiectul Uniunii Europene pentru Europa 2020. Deci, facem nişte eforturi extraordinare. Şi mi se pare jignitor ca cineva care citeşte mai curând stenograme şi informări şi transcrieri de înregistrări la Cotroceni să ne judece în acest fel eforturile pe care le facem în legătură cu căutarea unor soluţii pentru a repara dezastrele pe care el le-a determinat prin deciziile pe care le-a luat: şi în legătură cu formarea guevrnelor, şi în legătură cu politica de împrumuturi, relaţia cu Fondul Monetar şi aşa mai departe.
Realizator: Vreau să vă întreb, pentru că ne apropiem de ultimele minute şi nu aş vrea să rămână neclare anumite lucruri...
Adrian Năstase: Orice doriţi.
Realizator: În 16 prezentaţi programul de guvernare în cadrul unui congres.
Adrian Năstase: Da, va fi Congresul partidului...
Realizator: Sunt şi alegeri pentru conducerea partidului sau numai programul de guvernare?
Adrian Năstase: Nu. Vor fi trei puncte principale pe ordinea de zi. În primul rând, va fi o acţiune de modificare a statutului - şi ideea de bază a fost aceea de a nu modifica statutul cu o zi înainte de congresul în care se alege conducerea, când , eventual, modificările ar putea să fie gândite fie "pro domo", fie pentru a favoriza pe cineva. Încercăm să facem un statut pornind de la anumite principii prin care vrem să modernizăm structura partidului într-o perioadă de linişte sau relativă linişte în partid, fără să gândim la persoane, ci doar la soluţiile ca atare. În al doilea rând, programul de guvernare, într-o viziune de guvernare, şi din care vom abstrage după aceea, vom construi programul concret la momentul în care va trebui să venim la guvernare. Şi, în fine, dar nu în cele din urmă, un program de acţiuni politice pentru anul viitor. Acestea sunt cele trei obiective ale congresului şi eu sunt convins că vom reuşi să mobilizăm energia şi în interiorul partidului. Vom avea cu o zi înainte şi o dezbatere la nivelul aleşilor locali - Liga aleşilor locali -, vom avea cu câteva zile înainte un congres al femeilor din PSD, un congres al tinerilor...
Realizator: Moţiune mai aveţi?
Adrian Năstase: Moţiunea este gata. Adică ea este în stand by. Dacă îmi spuneţi acum că avem o majoritate pentru a câştiga moţiunea în Parlament, o depunem mâine. Dacă nu, mai aşteptăm. Asta este problema noastră - şi aici eu cred că cei care ne urmăresc, ne ascultă sau ne privesc vor accepta această idee. Moţiunea este, până la urmă, un pretext pentru a dovedi că există o altă majoritate capabilă să schimbe guvernul actual şi să impună o formulă de guvernare, să spunem, tranzitorie până la alegerile anticipate, care să ne permită după aceea să vedem, să facem o fotografie în timp real, nu decalată în timp, pe un alt fus orar, şi care să ducă, bineînţeles, la recâştigarea încrederii şi mai mult optimism în societate, şi, eventual, ceva credibilitate în exterior, pentru că ceea ce se întâmplă acum, cu decuplarea Bulgariei de România, ceea ce se întâmplă la ONU, unde singurul mesaj care a venit este că i s-a adus un scăunel lui Boc să se urce la tribună ca să vorbească acolo... Dacă ne uităm la problemele pe care le avem cu intrarea în Spaţiul Schengen, ne dăm seama că lucrurile nu stau foarte bine.
Realizator: Şi ultima întrebare, pentru că suntem pe ultimul minut: relaţia cu liberalii. Nu puteţi singuri.
Adrian Năstase: Este evident. Poate că unii nu au înţeles foarte bine despre ce este vorba. În momentul în care eşti... Echipa Dinamo îşi construieşte propria sa formulă. Echipa Steaua, de asemenea.
Realizator: Domnule preşedinte, este ultimul minut.
Adrian Năstase: Fiecare trebuie să aibă echipa completă, cu căpitan, cu antrenor. Când se va face echipa naţională, şi asta va fi opoziţia unită, evident că vom face compromisurile necesare şi vom găsi soluţiile cele mai inteligente. Şi o vom face.
Realizator: O veţi face.
Adrian Năstase: O vom face.
Realizator: Vă mulţumesc mult pentru participarea la emisiune. Vă mai aşteptăm. Toată lumea este bine-primită la noi în studio şi ne bucurăm că aţi venit şi dumneavoastră acum şi vă mai aşteptăm în continuare. Mult succes!
Adrian Năstase: Mulţumesc!

(sursa: http://nastase.wordpress.com/2010/09/23/emisiune-radio-romania/)

M-am hotărât: Fac Partid!


Bibliotecaru says:

Nu ştiu de ce, dar dialogul cu anumiţi oamenii scoate ce este mai rău din mine. :(


silverstar says:

***bibliotecaru – nu Domnule, nu dialogul cu anumiţi oamenii scoate ce este mai rău din tine ci adevărurile care ţi se spun despre tine, adevăruri pe care crezi că le ştii numai tu.
Înţelege că, cel puţin din punctul meu de vedere, poţi simpatiza cu cine vrei, e treaba ta, problema ta. Pe mine mă deranjează duplicitatea ta…
Revin


Bibliotecaru says:
@ silverstar
Aveţi dreptate. În ziua de astăzi nu mai poţi să trăieşti fără să te raportezi la un partid sau altul. De acea voi spune astăzi... ÎMI FAC PARTID POLITIC. Am să-l numesc Partidul Contra Lor. Am verificat, nu există în Registrul Partidelor Politice.

Numai aşa pot rezolva problema duplicităţii.

Voi începe să lucrez la un program politic, la un statut şi la o doctrină, aşa cum este normal să aibă orice partid. Când voi termina, voi începe să adun adepţi pentru partidul meu, voi organiza seminarii de îndoctrinare, voi primi numai noi membrii care să dovedească că şi-au însuşit programul, statutul şi doctrina partidului, şi voi face un partid alternativă al "membrilor de partid care nu vor să câştige puterea", adică care aleg voluntar să piardă în alegeri susţinând absolut toate acele aspecte politice pe care partidele le ascund. Ce o să ne mai distrăm!

Domnul Berceanu spunea de curând că numai un nebun poate să spună anumite lucruri adevărate în campanie electorală. Voi face un partid de nebuni, atât de nebuni încât să provoace adevărul ştiind dinainte că vor pierde.

24 September 2010

Am o soluţie mai bună pentru poliţişti!


O soluţie mai bună decât o astfel de manifestare în care poliţiştii îşi riscă libertatea (văd că poliţiştii sunt ameninţaţi cu puşcăria).

Doamnelor şi domnilor poliţişti,
Există o soluţie mai bună şi perfect legală. Soluţia este să aplicaţi cu conştiinciozitate legea în ce priveşte clasa politică. Staţi cu ochii pe politicieni, staţi cu ochii pe copii de bani gata, fiţi pe fază şi când parchează greşit, şi când trec pe roşu, şi când nu au centură sau vorbesc la telefon, dar mai ales fiţi pe fază când au o afacere dubioasă. Loviţi politicienii acolo unde-i doare, în afacerile care ţin loc de demnitate şi cinste, loviţi politicienii în statutul lor de intangibili, de stăpâni ai ţării. Dacă este să luăm ştirile din presă, România este plină de politicieni care fac afaceri la limita legii. Mergeţi şi aplicaţi legea cu scrupulozitate până la amănunt, reperaţi clanurile mafiote protejate de politicieni, atacaţi tot ce este ilegal şi protejat politic.

Este mult mai simplu să loviţi politica aplicând legea decât să-i siliţi să facă o democraţie funcţională strigând la porţile clădirilor luxoase în care îşi fac “treaba”.

Sunt absolut convins că fiecare poliţist ştie ce se întâmplă în zona lui, cine pila cui este, cine pe cine susţine… Vă îndemn, nu să faceţi grevă, ci să impuneţi legea toţi odată rupând afacerile care fac politica profitabilă, eliberând astfel şi ţara de structurile de interese.

România nu mai este, în mod oficial, stat de drept









23 September 2010

Politica pestilenţială


Politica pestilenţială... Nu, "pestilenţială" nu se referă numai la dezgustul provocat de materii fecale sau orice altceva insalubru, dar şi la sensul primar, provenit de la "pestă", adică vreau să cuprindă sensul de "a molipsi", de a fi endemic, epi(c)demic sau pandemic.

Înjurăturile sunt molipsitoare, puternic molipsitoare, venalul se propagă cu rapiditate...

După un scandal generalizat în Parlamentul României, "secţia" Camerei Deputaţilor, mizeria s-a extins şi spre Preşedintele României. Unii spun că ar fi ajuns mizeria până la Bruxelles, dar aici părerile sunt împărţite, unii zic că da, alţii că nu...

Doamna Nicoleta Savin ne oferă, pe blogul său, transcriptul întâlnirii preşedintelui cu domnul Radu Moraru la televiziunea B1 TV (http://realpolitic.ro/traian-basescu-intre-atacuri-dezlantuite-si-degete-pe-rani.html#comment-2772). Deşi ceea ce spune domnul preşedinte Traian Băsescu depăşeşte total prerogativele descrise de Constituţie pentru funcţia de Preşedinte al României, totuşi, privind global politica, acest interviu se înscrie perfect în marmelada politică românească.


Radu Moraru: Bună seara, bun găsit la „Naşul”. Sunt Radu Moraru. Vom avea o ediţie interesantă în această seară cu atât mai mult cu cât veţi participa la construirea acestei emisiuni. În câteva minute urmează să sosească pe Calea Victoriei preşedintele României. (…) Bună seara, domnule preşedinte! Bine aţi venit!

Traian Băsescu: Bună seara dumneavoastră şi telespectatorilor dumneavoastră.

Radu Moraru: Ne uităm la televizor astăzi ca la un spectacol cum nici Shakespeare nu cred că era în stare să regizeze. Şi noianul ăsta de informaţii, de ce s-a întâmplat, chiar şi pentru oamenii care vă cunosc… – cum cred că sunt eu: vă cunosc şi vă urmăresc de aproape 18 ani, dacă nu 19. Vreau să vă întreb ceva de deschidere: cum să ştiu eu astăzi, repet, de stânga, de dreapta, pro-Băsescu, anti-Băsescu, că preşedintele României, al ţării mele, lucrează pentru România şi pentru români; joacă în echipa asta, a românilor, a României.

Traian Băsescu: Vă dau un element, spre exemplu, care este public, pentru că altfel, să enumăr întâlnirile, să enumăr abordările pe care le am, la Consiliul European, în întâlnirile zilnice cu personalităţi, cu oameni de decizie, cred că ar fi foarte abstract, pentru că n-ar spune mare lucru românilor. Întâlnirea cu – spre exemplu, astăzi – preşedintele Comitetului Internaţional Olimpic. O să spună orice român: “Dar de ce s-o fi întâlnit preşedintele cu acest personaj mondial? Dar cu ce ne creşte nouă pensia?” Nu, interesul era să consolidăm încrederea că vom putea face Jocurile Tineretului European de sub egida Comitetului Internaţional Olimpic din 2013. Şi al doilea interes era că România are o nominalizare pentru CIO şi să-i spun preşedintelui CIO că cel nominalizat are toată susţinerea preşedintelui României. Un exemplu minor, mărunt.

Radu Moraru: Cine e persoana, acum, că asta e o ştire, cine?

Traian Băsescu: Domnul Morariu, pentru că este preşedintele Comitetului Olimpic Român.

Radu Moraru: Pun asta în cifre şi în fapte.

Traian Băsescu: Dar astea sunt lucruri abstracte. Sau, dacă aş reproduce parte din discuţia cu preşedintele Sarkozy, ar trebui confirmată; e dificil. Dar dacă discutăm pe ceea ce vede publicul, ar putea să constate următorul lucru: că în 5 ani şi jumătate, cei care l-au făcut pe domnul Constantinescu să se recunoască învins de structuri, de nu ştiu ce, nu au reuşit să obţină un compromis cu mine – fie că se numesc Sorin Ovidiu Vântu, Dan Voiculescu, că numele lor e Dinu Patriciu sau oricine altcineva. Iar în ce mă priveşte, continui să fiu un politician care spune: “Nu am a negocia cu voi interesele românilor”. Punct! Ceea ce implică un cost uriaş în anticampaniile de pe trusturile lor de presă, fie că e presă scrisă, radiouri sau televiziuni.

Radu Moraru: Atunci, întrebarea: aţi câştigat toate bătăliile politice de până acum, începând cu cele din partid şi terminând cu cele prezidenţiale de două ori, inclusiv suspendare. De fiecare dată păreaţi să aveţi în spate o armată – o armată, adică iniţial partidul, apoi poporul, apoi majoritatea alegătorilor. Acum v-aţi luat de popor – aşa sunteţi taxat -, aţi umblat la portofelele soldaţilor dumneavoastră, mulţi care v-au votat. Credeţi că puteţi lupta la fel şi câştiga la fel cu acest popor uşor lovit?

Traian Băsescu: Eu cu poporul român nu lupt, împotriva poporului român nu lupt.

Radu Moraru: Nu cu el, nu, nu, dar în sensul că aţi avut tot timpul armata în spate. Aţi umblat la soldele soldaţilor…

Traian Băsescu: Aşa este, dar suntem în situaţia în care nu mai putem continua aşa cum am început în 2007 şi în 2008. Vă dau câteva cifre care, sigur, nici nu pun românilor mâncare pe masă, nici nu le aduc bunăstare, dar sunt realităţile noastre; sunt realităţi ale momentului, generate de măsuri luate în 2007-2008 şi chiar în 2009. Însă trebuie să fim conştienţi că nu putem trăi cu realităţile pe care ni le arată cifrele în momentul de faţă. Condamnăm România! Iar acesta este mesajul meu onest faţă de români. Nu pot intra în jocul în care să spunem: “Cât mai e până la alegeri? Mai sunt doi ani. Trebuie să facem ceva să rămânem populari. Mai ducem în consum încă vreo 20 de miliarde de euro şi o descurcăm, iar pe urmă, după noi, potopul”. O să vă dau câteva cifre, şi aş vrea să înţeleagă foarte bine: sunt un om care înţelege perfect şi dificultăţile funcţionarilor publici sau ale celor din sectorul bugetar, care au salarii mici şi li s-au tăiat acum 25% din venituri; înţeleg perfect şi dificultăţile pensionarilor, înţeleg perfect şi frustrarea pe care o simt oamenii vechi în sistemul public, care ştiu că sunt foarte bine pregătiţi, ştiu că sunt oneşti cu serviciul lor şi totuşi li s-au tăiat 25% din salarii. Deci toate lucrurile acestea le înţeleg. În acelaşi timp, mi-am spus că nu mai putem continua aşa. Într-o frază, nu mai putem consuma mai mult decât producem, dacă vrem să nu prăbuşim România. Sau, mai simplu: dacă vrem să putem construi autostrăzi, nu mai putem continua aşa. Vă pun o întrebare pe care ar trebui să ne-o punem toţi: măi frate, din 2000, România a fost numai cu creştere economică. Oare de ce nu am reuşit, din 2000 până în 2010, să construim autostrăzi? Oare de ce nu am reuşit să construim?? Şi iată, nu iau perioada 2000-2004; ştiu mai puţin ce s-a întâmplat în acea perioadă. Dar vă dau câteva cifre care ilustrează de ce nu avem autostrăzi din acest interval: în anul 2004, deci la sfârşitul guvernării Năstase, când guvernul Tăriceanu a preluat conducerea executivă, în România existau 6.366.765 de asistaţi social. Deci, spunând rotund, 6,4 milioane de asistaţi social. În 2008, deci după ce economia “duduia” în 2007 şi 2008, la sfârşitul anului 2008, erau 13.855.624 de asistaţi social! Asta înseamnă mai mult decât dublarea asistaţilor social. Repet, 13,9 milioane de asistaţi social! Şi aceştia nu dispar de la un an la altul…

Radu Moraru: 60% din populaţia României!

Traian Băsescu: Da. Aceşti oameni primesc asistenţă şi ajutoare sociale în baza unor legi care există. Deci nu poţi să spui tu, guvern, “mâine nu ţi le mai dau”. E un proces de corectare a legilor, de verificare a celor care primesc corect sau incorect aceste ajutoare sociale.

Radu Moraru: Aici vă referiţi şi la pensionari?

Traian Băsescu: Fără pensii.

Radu Moraru: Fără. Păi asta, pentru că mulţi consideră că atunci când vorbiţi de cifra asta enormă, de 13,8 milioane , e vorba şi de cele 5 milioane de pensionari.

Traian Băsescu: Dacă discutăm despre pensionari, sunt doar pensionarii agricoli, care nu au contribuit niciodată, şi aşa se şi numeşte, “pensie de ajutor social”.

Radu Moraru: Deci nu de pensionari, că cineva vă acuza că aţi numit pensionarii “asistaţi social”. Nu aţi făcut această…

Traian Băsescu: Nu, nu. Aici vorbesc de toate categoriile de asistenţă socială, mai puţin de pensionarii sistemului de stat. Sigur, mulţi dintre ei intră şi ei aici, dar nu-i evidenţiez pe cei 5 milioane în interiorul celor 13,9 milioane asistaţi social. Deci, o dublare a numărului de asistaţi social cum s-a făcut: ordonanţe şi legi, mai dăm nu ştiu ce ajutoare, mai înfiinţăm nu ştiu ce – totul pentru cumpărare de voturi. Numai că s-a produs următorul lucru: dacă în 2004 această asistenţă socială – în afară de pensiile de stat, repet! – ne costa 3,9 miliarde de Roni, deci un miliard de euro, în anul 2008 această asistenţă ne costă 16,2 miliarde de euro, ceea ce înseamnă 4 miliarde de euro!

Radu Moraru: A, deci 16,2 miliarde de RON…

Traian Băsescu: Deci 4 miliarde de euro, da? Păi aici sunt autostrăzile dumneavoastră, domnule Moraru! În demagogia de a se da ajutoare sociale şi celor care aveau nevoie, şi celor care n-aveau nevoie, dar ei erau aducători de voturi; aici sunt autostrăzile dumneavoastră, autostrăzile noastre, ale românilor.

Radu Moraru: Trebuie să vă întreb ceva aici: când PDL, prin Emil Boc, lua acea măsură – încă nu ştiam cât de gravă e criza economică – de a da unor oameni năpăstuiţi acel mic ajutor de 100 de euro, credeţi acum că a făcut-o în scop electoral? Că el a făcut-o după alegeri; a fost chiar după alegeri.

Traian Băsescu: Domnule Moraru, cei 13,8 miliarde – vorbesc sfârşit 2008. Nu-i includ pe cei care au primit pensiile sociale.

Radu Moraru: Nu, dar ca să înţeleg eu mecanismul. Dacă acum m-aş gândi la fel, că şi Emil Boc de-aia a dat aceste pensii sociale, pentru a avea nişte voturi nu ştiu când, mai târziu?

Traian Băsescu: În 2012.

Radu Moraru: Nu se face; se dă atunci, înainte, nu?

Traian Băsescu: Uită toată lumea. Atunci se dau.

Radu Moraru: Am înţeles.

Traian Băsescu: Vă mai dau o cifră: la momentul de faţă, în acest moment deci, sunt 11,2 milioane de asistaţi social, deci mai puţin cu 2 milioane faţă de 2008.

Radu Moraru: Dar ce s-a întâmplat?

Traian Băsescu: S-au anulat anumite ajutoare sociale, s-au redus, s-au controlat şi s-a constatat…

Radu Moraru: Mă gândeam că medicina românească a dat performanţă şi i-a vindecat pe…

Traian Băsescu: Nu. Deci, nu vorbim de pensionari aici. Vorbim de diverse forme de ajutoare sociale.

Radu Moraru: Ştiţi ce e interesant? Că s-a micşorat numărul şi după alegeri; a crescut înainte de alegeri cu mult, deci e destul de evident că e un fel de mită electorală.

Traian Băsescu: Asta a şi fost. Pentru alegerile din 2008, partidul aflat la guvernare guverna minoritar; a făcut toate exagerările cu putinţă, inclusiv dublarea pensiilor, lucru pe care bugetul nu îl mai poate susţine în momentul de faţă. Deci, acestea sunt costurile demagogiei politice. Dumneavoastră, presa, aţi criticat tot timpul cadourile electorale – găleţile care se dădeau, pachete cu mâncare sau nu ştiu ce…

Radu Moraru: Mai puţin aici.

Traian Băsescu: Nimeni n-a observat jaful bugetului de stat. Nu putem fi o ţară de 13,2 milioane de asistaţi social, domnule Moraru. Or, aici, acestea sunt lucrurile pe care eu le spun. Hai să dăm ajutoare sociale…

Radu Moraru: Dar credeţi că nouă, românilor, ne plac adevărurile astea? Pentru că am întrebat şi eu pensionari… Să ştiţi că mulţi au fost mulţumiţi că s-au dublat pensiile…

Traian Băsescu: Aşa este.

Radu Moraru: Nu s-au gândit şi la consecinţe pentru generaţiile viitoare.

Traian Băsescu: Ştiţi ce nu înţeleg ei? Spre exemplu, bugetul de pensii pentru anul viitor are un deficit prognozat de 3,6 miliarde de euro. 3,6 miliarde, dacă se includ şi pensionarii militari; dacă nu se includ pensionarii militari, strict bugetul de pensii are un deficit de 3,1 mde de euro. Acest deficit nu poate fi transferat din bugetul de stat pentru că nu avem venituri în bugetul de stat. Şi atunci, banii aceştia trebuie împrumutaţi; deci îi împrumutăm de pe piaţă, cu dobânzi de 4%, 5%, 6% şi plătim pensiile. Dar ce nu înţeleg pensionarii: că tot ei plătesc înapoi, deci… Sau, în orice caz, populaţia activă este cea de la care se vor lua impozite şi taxe pentru ca aceşti bani să fie rambursaţi.

Radu Moraru: Deci copiii pensionarilor plătesc.

Traian Băsescu: Cei care au serviciu. Cei 3,5 milioane care lucrează în sectorul privat sigur vor fi cei care plătesc împrumuturile – şi sunt doar 3,5 milioane. Iar noi toţi ceilalţi suntem diferenţa până la 22 de milioane. Că nu sectorul bugetar plăteşte datoriile, ci sectorul privat. Iar apelul meu la asta este: oameni buni, hai să fim rezonabili, să nu ne distrugem pe termen lung! Încă suntem într-o perioadă în care, impunându-ne şi un an 2011 ca an de austeritate, putem să corectăm lucrurile. Acesta este apelul meu. Credeţi că îmi place să susţin acţiuni care pot părea a fi împotriva oamenilor? Pe fond, ele sunt pentru oameni, pentru că aceşti oameni care astăzi ar primi bani pe care nu-i avem şi îi împrumutăm tot ei plătesc înapoi, dar plătesc cu dobândă. Le dăm o sumă netă şi vor plăti înapoi suma plus dobânda.

Radu Moraru: Plus că… vă mai spun ceva: cred că nu o să ne mai împrumute nimeni, în 2-3 ani de acum încolo, dacă noi toţi banii îi ducem în…

Traian Băsescu: Asta-i marea noastră problemă de credibilitate în momentul de faţă. Având în vedere că în anul 2009 am împrumutat 11,5 miliarde de euro ca să ne acoperim deficitul bugetar, dar un deficit generat strict de consum, de lipsa de venituri în bugetul de stat, să ne plătim salariile şi cheltuielile materiale, de lipsa de venituri în bugetul de pensii, să ne plătim pensiile. Aceşti bani i-am împrumutat ca să-i consumăm. Nu a construit nimeni niciun metru de autostradă. Parte din ei s-au dus în Banca Naţională, pentru consolidarea Rezervei Băncii Naţionale, ca urmare a faptului că Banca Naţională a eliberat bani către băncile comerciale, pentru ca guvernul să poată împrumuta aceşti bani; şi a trebuit refăcută continuu rezerva Băncii Naţionale.

Radu Moraru: Guvernul devenind şi competitor cu piaţa privată. Că nu puteai să împrumuţi bani de la bancă, fiindcă îi lua guvernul pe toţi.

Traian Băsescu: În momentul de faţă, din cauza guvernului, sectorul privat suferă. Nu poate împrumuta bani, băncile pun condiţii extrem de dure către sectorul privat, pentru că ei ştiu că au un mare client, care, când se apropie data de plătit salariile la bugetari şi data de plată a pensiilor, trebuie să vină să ia bani de pe piaţă să plătească pensiile şi salariile. Eu cred că nu mai putem continua aşa. Ştiu că asta stârneşte furie; poate justificată a unor oameni, care, spre exemplu, ar putea să spună: “Domnule preşedinte, de ce nu ne-ai spus din 2008, când ne dădea dublarea pensiilor domnul Tăriceanu?”

Radu Moraru: Aţi spus atunci.

Traian Băsescu: Am spus-o. “Domnule preşedinte, de ce n-aţi spus de salarii din 2007-2008?” Am spus-o; am trimis legea de salarizare a diplomaţilor înapoi, şi pe urmă s-au lecuit şi dădeau ordonanţe de urgenţă, care nu mai treceau pe la preşedinte. Sigur, şi legea de salarizare a diplomaţilor mi-au trimis-o în 48 de ore înapoi. Eu nu am drept de veto pe legi, ci doar să trimit odată înapoi; mi-o trimite parlamentul în aceeaşi formă, sunt obligat să o promulg.

Radu Moraru: A fost prostie, adică, sau asistăm de fapt la un plan de îngenunchere a României? Pentru că astăzi am fost la un forum senzaţional, “România după criză”. Oameni de afaceri îşi pun problema ce o să fie în România după criză… Şi am aflat acolo nişte lucruri tulburătoare: doar nişte trădători puteau să ne aducă România, să o pună atât de în genunchi înaintea unui moment cum e o criză mondială. Asta reiese din nişte cifre. Proşti sau trădători, sau pur şi simplu inconştienţi?

Traian Băsescu: Nu cred că putem vorbi de trădători, dar de politicieni lipsiţi de responsabilitate da. Cum poţi să ai creştere economică în 2008, când spunea domnul Tăriceanu că “duduie” economia? Şi nu vă spun că am scrisoarea – şi asta ar putea să fie penală – în care, atunci când am făcut sesizarea, am cerut guvernului să-mi dea situaţia prezentă şi în perspectivă a fondului de pensii, ca efect al noii legi a pensiilor. Mi-a trimis o scrisoare în care îmi spunea că fondul de pensii nu va face deficit. Asta îmi spunea! Iar eu am pus pe site – se află şi acum – exact calculul deficitului de pensii, care în perioada 2010-2015, dacă nu mă înşel, în cazul în care s-ar aplica legea votată în parlament în 2007-2008, ar ajunge la un deficit cumulat în ani de 30 de miliarde de euro – adică toţi banii pe care ni-i alocă Uniunea Europeană pentru următorul exerciţiu bugetar!

Radu Moraru: Dar pe domnul Tăriceanu îl cred că nu ştia, pentru că el ne-a sfătuit să mergem… în 2008, spunea să plecăm cu toţii în America să cumpărăm case ieftine de acolo. Aţi cumpărat vreo casă din America?

Traian Băsescu: Nu. Eu încă…

Radu Moraru: Dar hotelul ăla din Monte Carlo cu un miliard de dolari l-aţi cumpărat?

Traian Băsescu: Nu. N-are rost să stăm în zona fanteziilor. Ce am ca avere, aia este în declaraţia de avere.

Radu Moraru: Nu. Fanteziile sunt…

Traian Băsescu: Domnule Moraru, aş vrea să fiu foarte bine înţeles: nu-mi place ce fac acum, spunându-le românilor că avem nevoie de austeritate. Dar între plăcere şi responsabilitate, prefer să fiu responsabil. Sigur, românii vor opta. Românii pot să decidă: “Nu, domnule, nu ne interesează!” Dar, spre exemplu, ceea ce li se propune românilor prin noua lege a pensiilor este soluţia de garantare a plăţii pensiilor.

Radu Moraru: Puteţi să ne explicaţi, ca vechi politician, ce s-a întâmplat acolo? Pentru că punctul cu 45% din pensie, dacă s-ar fi votat, presupunând că vine PSD la putere în 2012, Victor Ponta avea o problemă: pensiile în 2012, pe legea asta cu 45%…

Traian Băsescu: Scădeau.

Radu Moraru: Scădeau!

Traian Băsescu: Da.

Radu Moraru: Scădeau sub 732 punctul de pensie. De unde gafa asta, sau ce s-a întâmplat?

Traian Băsescu: Domnule Radu Moraru, eu n-aş vrea să intru în astfel de calcule. Eu vă pot spune că noua lege a pensiilor garantează că statul va putea să le plătească. Sigur, tot va trebui să mai împrumutăm bani, dar nu la sumele uriaşe pe care le împrumutăm acum; şi o să putem să eliberăm nişte bani, să-i punem lângă banii europeni să declanşăm programele de accesare a banilor pe care ni-i pune la dispoziţie UE. Dar, repet, nu-mi place, nu mi-am dorit niciodată să fiu cel care le spune românilor: “Dragi bugetari, trebuie să plecaţi; sunteţi prea mulţi” şi: “Dragi bugetari, trebuie să vă tăiem 25% din salariu” – pentru că, repet, sunt oameni cu salarii de 600 de lei, la început de drum; sunt funcţionari extrem de competenţi şi oneşti, care au 10, 15, 20 de ani în serviciul public. Le înţeleg frustrarea, dar nu avem soluţii.

Radu Moraru: Dar nu e şi vina lor că tac şi înghit, când ştiu că şefii lor tolerează la stat, pe bani publici – jumătate din colectiv poate să fie numai pile, cu lefuri mari? Că totuşi, să angajezi 500.000 de oameni în plus faţă de 2008 e şi vina celor care acceptă că “piţipoanca” ia de trei ori mai mulţi bani şi nu face nimic la stat.

Traian Băsescu: Funcţionarul este relativ vulnerabil, chiar dacă este aparent bine protejat de lege. N-o să-l dea un ministru politruc afară, pentru că e protejat de lege, dar o să-i dea o funcţie de o să plece singur din minister; şi atunci tace. Nu el este cel care trebuie să lupte cu politizarea aparatului, ci chiar politicienii trebuie s-o respingă, nu un funcţionar care are un salariu de 1.100 de lei, de 1.500 de lei, de 2.000, de 3.000 de lei – un bun funcţionar cu vechime; nu el trebuie să lupte cu politicul.

Radu Moraru: Politicul, atunci când pare că toţi sunt o familie – uitaţi ce s-a întâmplat în parlament, acea negociere secretă despre care şi dumneavoastră aţi spus că, iată, nu ştia un şef de partid – sau poate ştia… Politicul dă impresia că sunt toţi o familie, până la urmă.

Traian Băsescu: Aş vrea să clarific şi acest lucru, pentru că văd că domnul acesta lipsit de orice decenţă face afirmaţii inutile – mă refer la Ponta. El minte cu neruşinare. Ştie foarte bine că partidul lui a făcut o negociere, ştie că şeful grupului parlamentar PSD a fost cel care a iniţiat negocierea. Ştiu şi cu cine s-a făcut. Eu sunt acum în situaţia în care am două reclamaţii pe birou: una de la Victor Ponta, care îmi cerea ieri să fac nu ştiu ce anchete în parlament, şi un alt set de documente. De la Victor Ponta am o foaie de hârtie în care îmi spune că Roberta Anastase a stimulat fraudarea votului la legea pensiilor – şi am câteva documente cu repartiţia banilor pentru PSD, informaţia când au început negocierile… Trebuie să ştiţi că au fost negocieri care au durat vreo patru zile.

Radu Moraru: Asta nu ştiam.

Traian Băsescu: Aflaţi acum.

Radu Moraru: Dar nu e şi PDL părtaş sau cineva din PDL?

Traian Băsescu: Ba da. Deci s-a negociat, în fază iniţială, la nivelul şefilor de grupuri parlamentare, Toader cu Duşa – sau cum îl cheamă pe şeful grupului parlamentar PSD -, după care s-au dat unor consilieri liniile de repartiţie a banilor şi, după patru zile, a şi fost transmită premierului de grupul PDL solicitarea PSD ca să nu participe la vot. Deci asta a fost condiţia: “Daţi-ne banii aceştia şi nu participăm la vot”.

Radu Moraru: Păi, s-a ţinut de cuvânt PSD.

Traian Băsescu: Atunci, cum mai vii să spui că aperi interesele pensionarilor, când tu târguieşti pe bani interesele lor şi nu te duci la vot? Eu am fost şi eu opt ani parlamentar, domnule Radu Moraru, şi când aveam ceva – şi, slavă Domnului, am fost de multe ori parlamentar de opoziţie – mă băteam pentru ce credeam, deşi ştiam că am şanse minime să trec la vot, să-mi treacă un amendament sau o anume poziţie să fie acceptată de majoritate, dar mă băteam pentru ea. Şi uneori mi s-a întâmplat, când majoritatea n-a fost atentă, să-mi treacă amendamentul. Deci, este un lucru la care te baţi chiar când ai impresia că eşti în minoritate.

Radu Moraru: Cum putea să se întâmple acum, pentru că, la un moment dat, spunea PSD că ei sunt oricum 95, şi în sală erau doar 80 din PDL…

Traian Băsescu: Păi, i-ar fi bătut la vot.

Radu Moraru: Asta zic, deci puteau. În cazul ăsta, chiar a fost o şansă.

Traian Băsescu: În cazul ăsta i-ar fi bătut la vot; mai ales că este clar că ceva…

Radu Moraru: Deci, veţi promulga legea? Că vă întreba cineva dacă veţi promulga această lege. Spune cineva, să citesc întrebarea, Adina Ionescu: “Să-l întrebaţi pe preşedinte la emisiunea de diseară dacă se gândeşte să retrimită legea pensiilor la parlament înainte de promulgare pentru a fi revotată, din cauza suspiciunilor de fraudă care planează asupra ei”.

Traian Băsescu: Acest joc de a-ţi frauda bănuiesc că nu-l auziţi prima dată.

Radu Moraru: Nu.

Traian Băsescu: De multe ori s-a spus: “N-aţi fost în sală, n-au fost voturi, n-a fost nu ştiu ce”. Suspiciunea nu e un motiv pentru care un preşedinte nu promulgă o lege. Eu trebuie să văd întâi conţinutul legii.

Radu Moraru: Deci doar pe conţinut vă puteţi pronunţa.

Traian Băsescu: Eu nu mă pot pronunţa pe procedură parlamentară. Procedura parlamentară este strict problema parlamentului. Dacă domnul Ponta ar fi fost matur, se adresa Comisiei de Imunităţi a parlamentului. Nu să spui preşedintelui, care n-are dreptul… A doua zi sunt convins că, dacă aş interveni în treburile interne ale parlamentului, a doua zi ar scrie de “dictatorul de la Cotroceni”, care iată ce abuz a făcut. S-a băgat în proceduri parlamentare.

Radu Moraru: Dar de n-au revotat? pentru că la revotare, Roberta Anastase a propus să se revoteze, de ce acolo parlamentarii PSD – explicaţi-mi ca vechi parlamentar – s-au abţinut, adică şi-au scos cartelele? Că erau în sală şi puteau împreună cu liberalii să obţină revotarea.

Traian Băsescu: Nu, nu puteau.

Radu Moraru: De ce? Şi-au dat seama probabil că nu puteau.

Traian Băsescu: Nu puteau s-o obţină; m-am interesat, n-au cum. Erau mai mulţi cei din arcul guvernamental, nu puteau să obţină revotarea. Dar, eu n-am fost niciodată adeptul părăsirii câmpului de bătălie. Dacă am un crez, mă bat chiar dacă par a nu avea şanse.

Radu Moraru: Păi dacă aşa era înţelegerea…? Vă citez pe dumneavoastră: “Dacă aşa înţelegerea”… Ei s-au ţinut de cuvânt. Acum să vedem dacă şi guvernul Boc le va da banii pe care s-au înţeles, că ei s-au ţinut de cuvânt.

Traian Băsescu: Nu. Eu cred că dacă guvernul Boc ar da aceşti bani, public i-aş cere premierului Emil Boc demisia. Sigur, ar putea să şi-o dea sau să nu şi-o dea; dar nu poţi să faci târguri de acest gen.

Radu Moraru: Chiar şi pentru o cauză nobilă, o lege în sfârşit bună, clară?

Traian Băsescu: Dar nu cu bani publici, domnule Moraru.

Radu Moraru: E adevărat, dar s-a mai întâmplat în istorie.

Traian Băsescu: Nu ştiu. Pe bani, acum vine moda asta cu “dăm bani fiecărui parlamentar ca să voteze”…

Radu Moraru: PSD a practicat acest şantaj cu PNL, dacă vă aduceţi aminte, Tăriceanu. Şi noi am arătat cum s-au dat banii.

Traian Băsescu: Eu am sperat că PDL nu va face asemenea târguri; şi sunt convins că premierul nu va accepta un asemenea târg. Pentru că ăştia nu sunt bani nici din buzunar de la Boc, nici din buzunar de la Roberta Anastase, nici din buzunarele lui Mircea Toader sau ale parlamentarilor PDL; sunt bani din bugetul de stat. Bani din bugetul de stat! Nu poţi să continui. Care e diferenţa, atunci, între PDL – care eu am spus, am sperat şi încă mai sper că va fi un partid corect la guvernare, să administreze resursele în interes public – şi ce a făcut guvernul Tăriceanu, care negocia banii bugetului public ca să rămână la putere cu PSD, cu Hrebenciuc, în fiecare zi? Deci, nu cred că premierul trebuie să dea curs acestui angajament. Sigur, trebuie recunoscut că PDL, probabil, a avut şi această motivaţie. Acum, dacă nu mă înşel, pe 26-28, este boardul FMI.

Radu Moraru: Era obligatoriu să fie legea.

Traian Băsescu: Trecerea prin parlament a legii pensiilor este condiţie de tranşă, şi cred că şi acest lucru a determinat PDL să voteze împotriva reluării votului, în condiţiile în care aveau majoritatea în sală. Cred că a mai fost o explicaţie, şi asta v-o spun nu ca avocat al lor, ci tot din experienţa celor opt ani de parlament: n-au vrut să creeze un precedent, pentru că aşa, orice lege se votează, pe urmă iese un politician şi începe să ţipe la televizor să se repete votul pentru că s-a fraudat, şi ar trebui să repetăm votul la fiecare lege. Asta ar face opoziţia când pierde voturi.

Radu Moraru: Bine, suspect e că s-a declanşat scandalul… Noi am transmis miercuri în direct ce s-a întâmplat acolo în parlament, iar scandalul a izbucnit abia sâmbătă şi apoi duminică pe televiziuni. Dar, dincolo de asta, că deja ne-am obişnuit, vă întreb ceva: noi pe 6 decembrie am răsuflat uşuraţi, am zis: “În sfârşit se încheie o campanie murdară, urâtă”. Constatăm că din 6 decembrie până astăzi, acea campanie, acea mizerie, acea atmosferă – şi nu vorbesc acum neapărat de unii sau de alţii – a rămas la fel, ba chiar a mai crescut.

Traian Băsescu: Ba, mai urâtă.

Radu Moraru: Totuşi, nu putem să trăim o veşnicie aşa. Mandatul dumneavoastră mai are vreo patru ani. Dacă încă patru ani mai trebuie să trăim în atmosfera asta, s-ar putea să înnebunim cu toţii. Care e soluţia?

Traian Băsescu: O să fiu cinstit să vă spun că după analizele mele nu există soluţie, pentru că aici sunt interese extrem de mari. Sorin Ovidiu Vîntu are probleme cu legea, Patriciu are problema discutabilă a datoriilor de 600 de milioane transferate la KazMunai – dar nimeni nu ştie ce înţelegere este între KazMunai şi domnul Patriciu la vânzare, legat de cele 600 de milioane, dacă trebuie să le plătească, dacă nu -, domnul Voiculescu, funciar, şi prin ceea ce a fost – Felix i se spune, parcă; ăluilalt, lui Vîntu, Nuş; sunt numele lor conspirative… Nu pot accepta ideea că au un preşedinte cu care nu se poate negocia nici interesul lor în justiţie, nu se poate negocia nici vreun interes financiar. Tradiţional, aceşti oameni au trăit cu mâinile băgate până la coate şi dincolo de coate în banii publici şi în bunurile publice – sau în banii altora, în cazul FNI sau al FNA. Or, cu un preşedinte care spune “nu, instituţiile statului trebuie să funcţioneze”, toţi trebuie să răspundă. Nu funcţionează perfect, nu spune nimeni că funcţionează perfect, dar cu mine nu vor găsi compromisuri.

Radu Moraru: Dar cum explicaţi atunci că Dan Voiculescu, în ultimul sondaj de opinie, este mai sus în sondaj decât dumneavoastră, ca încredere şi imagine?

Traian Băsescu: A, păi n-am niciun dubiu că e foarte sus. Un turnător cum să nu fie foarte sus în România? Cred că-s foarte iubiţi de popor turnătorii, aşa că avem o explicaţie de ce e foarte sus domnul Voiculescu…

În altă ordine de idei, aduceţi-vă aminte că timp de cinci ani până la alegeri nu a fost sondaj pe care Realitatea şi Antenele să nu-l fi comentat de genul: “Băsescu se prăbuşeşte în sondaje”. Mă tot prăbuşesc din 2004; când vin alegerile, câştig. Acum nu mai am alegeri. Eu, personal.

Radu Moraru: Aşa am crezut şi noi.

Traian Băsescu: Da. Nu mai sunt alegeri prezidenţiale la care să pot participa.

Radu Moraru: Dar dictatura când o introduceţi, ca să puteţi candida?

Traian Băsescu: După ce termin al doilea mandat.

Radu Moraru: …

Traian Băsescu: Aş reveni totuşi să clarificăm o părere a mea despre reacţiile lui Victor Ponta.

Radu Moraru: Dură şi scrisoarea, dreptul la replică pe care l-aţi…

Traian Băsescu: Este imposibil ca un lucru negociat de grupul parlamentar să nu-l afle şeful partidului. Lui i-a fost teamă de cu totul altceva: că se va afla de la PDL. Sau a simţit reacţia premierului, care ar fi fost reticent la a împărţi banii în felul acesta. Sau, şi mai probabil, din experienţa pe care o am, Victor Ponta e nimic pentru partid, pentru PSD. Şi el încearcă să se legitimeze prin acţiuni de-acestea kamikaze. El trebuie să se ducă să-i placă lui Adrian Năstase, să-i placă lui Hrebenciuc, să-i placă lui Ion Iliescu, să-i placă lui Dragnea. El trebuie să facă frumos ca maimuţica, aşa, să placă la foarte mulţi din PSD ca să rămână şef de partid, pentru că el nu controlează nimic acolo. Şi atunci, i se pare lui că a fi obraznic, impertinent ajută la ceva. Asta mă face să constat cu părere de rău încă un lucru: până acum credeam că doar faţa îl arată ca imatur. Dar prin comportament, el chiar dovedeşte că nu numai faţa lui, aspectul lui, este de om imatur, ci chiar fondul lui, pregătirea lui pentru viaţă, pregătirea lui politică, capacitatea lui de a înţelege cum se face politică. Eu vă spun un lucru care mi se pare elementar: ţara e în criză din 2009, în plină criză. Cum poţi să fii atât de ostil găsirii unor soluţii prin care să ieşim toţi din criză, mai ales că în 2009 domnul Victor Ponta era în guvern? Şi când s-a făcut acordul cu FMI, şi când s-au luat toate măsurile de finanţare a deficitului bugetului de stat şi pentru consolidarea rezervei BNR! Şi aici e de dat un răspuns, că veni vorba de deficit. Foarte mulţi întreabă: “Să ni se spună unde s-au dus banii care s-au împrumutat”. Iar eu vă spun tranşant: în salarii şi pensii. Acolo s-au dus banii.

Radu Moraru: Dacă Victor Ponta poate e imatur – şi s-a văzut în nişte declaraţii că încă nu poate să fie un preşedinte cum a fost Năstase, care să pună şaua pe partid în trei zile -, dar poate că e de bună credinţă. Credeţi că e mai bun Adrian Năstase, cum se zvoneşte, că vine să preia şefia PSD?

Traian Băsescu: Uitaţi ce cred eu – şi v-o spun acum, văzându-i evoluţia de când e preşedinte de partid. Omul ăsta a venit preş la mine în birou, acest Victor Ponta, cum au mai venit şi alţii. Şi mă întreba: “M-aţi putea sprijini la competiţia pentru alegerile de la Primăria Capitalei?” Răspunsul meu a fost: “Nu, că n-ai şanse; vezi-ţi de treabă, Victor Ponta”.

Radu Moraru: Asta în ce an era?

Traian Băsescu: În 2008. Era la mine în birou, nu în altă parte – ca să nu fie dubii că m-am întâlnit la Golden Blitz sau la Cireşica. Nu! La mine în birou, acesta Ponta, care astăzi vituperează împotriva preşedintelui, era ca un preş care întreba: “Ar fi bine să candidez la Primăria Capitalei? M-aţi putea sprijini?” I-am spus: “Nu candida, că n-ai şanse”, dându-i de înţeles şi că nu sunt dispus să-l sprijin. Tot el discuta înainte de alegeri un portofoliu de ministru prin ieşirea din PSD – înainte de alegerile din partidul lor. Acest Victor Ponta, pe care îl vedeţi ţipând. Or, nu pot să-i mai tolerez obrăznicia când îl ştiu câte parale face.

Radu Moraru: Bun, dar, dacă nu, atunci vă întreb pentru politica în ansamblu: dacă nu Victor Ponta, care poate să facă reforma, cine poate…

Traian Băsescu: Care reformă o poate face?

Radu Moraru: Nu ştiu, stânga…

Traian Băsescu: A demagogiei? Care stângă, domnule Moraru, când el ştie că avem deficit prognozat pentru la anul de 3,6 miliarde în fondul de pensii şi el face acest joc? Nu are curaj să spună pensionarilor: băi, fraţilor, noi, împreună cu Tăriceanu, v-am tras o păcăleală în 2008 când v-am spus că vă dublăm pensiile, preşedintele a avut dreptate. Acum am ajuns la o situaţie aproape disperată a Fondului de Pensii şi asta afectează chiar funcţionarea bugetului, funcţionarea statului român. Pentru că, pentru România, 3,6 miliarde cât se prefigurează deficitul la anul, sunt bani mulţi.

Radu Moraru: Şi 45% era tot o păcăleală.

Traian Băsescu: Categoric, da.

Radu Moraru: Pentru că, dând banii ăia mulţi, creai inflaţie şi se duceau în jos…

Traian Băsescu: Dacă oamenii politici vor să fie responsabili, să spună cinstit unde stăm, cu cifrele în faţă.

Radu Moraru: Domnule preşedintele, dar ştiţi foarte bine că de fapt e retoric ce spuneţi dumneavoastră. Eu nu am văzut nici un om politic să vă dea o replică. Dumneavoastră, că sunteţi, să zicem, un adversar…

Traian Băsescu: Pe cifre…

Radu Moraru: …cu argumente. Toată ziua la televizor aud cum a furat Băsescu, ce a făcut, ce dictator ş.a.m.d. Întrebare: de ce toată piesa asta de teatru? Adică nu e nici unul în stare în România să vă dea o replică pe bune, că or fi unii care ştiu mai multă economie poate decât dumneavoastră sau poate care au cifrele, de ce nu iese nimeni să vă dea o replică pe faţă? De ce teatrul ăsta? Eu nu înţeleg. Nu avem oameni politici, nu avem adversari pe măsura…

Traian Băsescu: Nu, nu. Cifrele nu-i ajută. După mintea lor, trebuie erodat preşedintele Băsescu, să nu mai fie încredere în stat şi noi să revenim în forţă să ne reluăm obiceiurile de dinainte de pierderea alegerilor de către Adrian Năstase, de dinainte de 2000. Ei, nu se mai poate, dragilor.

Radu Moraru: Dar asta nu a mers. S-a văzut în 6 decembrie, nu a mers.

Traian Băsescu: Bun, acum speră, aduceţi-vă aminte şi vor veni probe că s-a sperat să se scoată sindicatele în stradă, la un moment dat, pentru îndepărtarea preşedintelui. Acesta a fost scenariul construit de minţi bolnave. Eu vă asigur că va veni momentul când vă voi face toate probele la ceea ce vă spun, minţi bolnave care au spus să-l alungăm pe preşedinte cu poporul în stradă. Ei nu înţeleg că, deşi au crezut că vor câştiga alegerile în 2008 dând bani publici, poporul ăsta nu a putut fi păcălit, nu a putut fi păcălit. Sunt în opoziţie deşi au făcut ţăndări bugetul de stat, cu implicaţii extraordinare pentru ani de zile, că asta nu-i ca o primă. Ştiţi, îţi măresc pensia, îţi dublez pensia, deci ţi-am dat o primă luna asta. Nu, asta e o lege care produce efecte pe termen lung. Numărul de pensionari în creştere generează creşterea deficitului. Creşterea salariului după legea care a fost până acum, creşterea salariului mediu generează din nou creştere de pensii. Or deficitul creşte continuu.

Radu Moraru: Bun, vă întreb, după Traian Băsescu cine poate urma? Există, se zicem…, că nu mai puteţi fi preşedinte mai mult de două…, există totuşi calitate în oamenii care sunt astăzi pe piaţă? Va fi un preşedinte cunoscut românilor sau unul necunoscut, care va răsări pe ultima sută din partidul Albă ca Zăpada, ca să fiu metaforic, cum aveţi dumneavoastră consilieri poeţi.

Traian Băsescu: Care fac metafore fără aprobare.

Radu Moraru: Am înţeles, deci nu era a dumneavoastră metafora?

Traian Băsescu: A fost a lui şi e dreptul lui să…, consilierii prezidenţiali sunt liberi să se exprime, dar nu îmi atribuiţi mie construcţiile. Eu nu cred că această clasă politică se va limita la a oferi românilor un Victor Ponta, care e în stare, vă asigur şi am spus-o deschis, el să mă contrazică, să vină să lingă preşul să vadă dacă poţi să-l faci primar general…

Radu Moraru: Sunteţi dur aici.

Traian Băsescu: Nu sunt pe măsura obrăzniciei acestui puşti imatur, nu sunt pe măsura obrăzniciei acestui puşti imatur.

Radu Moraru: Acum, dincolo de limbajul dur dintre dumneavoastră şi Victor Ponta…

Traian Băsescu: Nu, eu abia de astăzi îl folosesc, pentru că de circa opt luni tot aştept să apară decenţa în comportamentul…

Radu Moraru: Dar simt şi o dezamăgire în vocea dumneavoastră.

Traian Băsescu: Este, pentru că am sperat că este un politician din tânăra generaţie care va asigura stângii o reprezentare modernă, de tip european. El nu se dovedeşte decât a fi un tip care face frumos ca să-l agreeze Năstase, Hrebenciuc, Iliescu, cei care îl pot schimba la următorul congres.

Radu Moraru: Dar e singurul care a spus că nu vrea nici o înţelegere şi nu se duce să facă prietenii şi spa cu mogulii, nu ştiu, Vântu şi Voiculescu.

Traian Băsescu: Bun, atunci probabil vă spune cine i-a finanţat concediul prin Liban, dacă tot…, nu neapărat în vara asta. Deci poate vă spune lucrurile astea. Victor Ponta eu îl invit public la decenţă şi cu asta am pus punct subiectului Victor Ponta.

Radu Moraru: Mergem mai departe. În perioada care vine, nu mi-aţi răspuns la întrebarea, dacă vine, credeţi că această clasă politică, asta să înţeleg, poate să dea şi alţi oameni politici…

Traian Băsescu: Eu sunt convins că da.

Radu Moraru: Pentru că mulţi cred în proiectele dumneavoastră pe care le-aţi lansat; cine le continuă?

Traian Băsescu: Domnule Radu Moraru, sigur nu m-am aşteptat să fie atât de greu, dar nu înseamnă că nu sunt hotărât să continui, de asta am candidat pentru al doilea mandat.

Radu Moraru: Dar după dumneavoastră cine va urma, ca să gândim pe termenul mai lung?

Traian Băsescu: Eu m-aş uita la câţiva dintre primarii extraordinari care sunt acum şi la PDL, şi la PSD, sunt primari care sunt foarte apreciaţi, deci oameni care au dovedit calitatea de a fi apropiaţi de oameni şi de a le rezolva problemele. Deci, dacă vă uitaţi la ei, veţi depista cel puţin vreo 6 la 10 oameni care au confirmat în administraţia locală. Sigur, nu-i acelaşi lucru administraţia locală cu probleme la nivel naţional care sunt de cu totul altă natură decât ori să mături strada, ori să o asfaltezi, ori să tragă apă curentă. Sunt infinit mai complicate, dar sunt oameni care au probat. M-aş uita, de asemenea, dacă îmi este permis, la oameni de gen Preda, de gen Baconschi, de gen Monica Macovei, Sever Voinescu, sunt oameni care au venit de curând în politică, s-au alăturat PDL-ului, pentru că au crezut în ce declara PDL, au anumite frustrări pentru că au văzut şi jocuri de nepotism făcute de unul sau altul şi îndreptare de resurse în mod mai puţin sau mai mult sau mai puţin justificat şi politizarea aparatului, le-au văzut.

Radu Moraru: Dar nu sunt unşi cu toate alifiile necesare unui şef de stat.

Traian Băsescu: Da. Până în 2014 mai este. Depinde dacă îi va gira partidul la următorul congres, la începutul anului 2010.

Radu Moraru: Din lumea financiară nu vă gândiţi la nimeni?

Traian Băsescu: Finanţiştii sunt prea bine plătiţi ca să se apropie de partide politice. Cei care lucrează în bănci, îi vezi, ţi i-ai dori, dar unul singur…

Radu Moraru: Nu, mă gândeam la un domn, aşa, care a fost discret 20 de ani, aşa.

Traian Băsescu: Vă gândiţi la Mugur Isărescu?

Radu Moraru: Circulă…

Traian Băsescu: Pentru dumneavoastră vă spun că au fost momente în care am discutat cu el foarte deschis subiectul şi l-a respins categoric. Sunt convins că îmi va fi foarte greu să-l mai conving vreodată pe Lucian Croitoru să se apropie de guvern. Perioada asta, ultimii ani au şi arătat oamenilor toată mizeria politicului.

Radu Moraru: Trebuie să ai stomac ca un marinar ca să rezişti la toate înjurăturile. Ştiţi că foarte mulţi nu se apropie de politică, pentru că vor fi înjuraţi. Există acest, cum să spun, cor de înjurături. Noi nu mai ştim nici să înjurăm. Pe vremuri înjuram mai frumos. Cu…, ţineţi minte emisiunea de acum 6 ani, 7 ani, şi Cristian Tudor Popescu, şi alţii parcă veneau cu argumente, veneau…, nu cu atmosfera asta otrăvită, pe care astăzi o vezi pe televiziuni. Eu îi regret şi pe Dinescu de demult şi pe…

Traian Băsescu: Şi eu îi regret, şi pe Dinescu, şi Cristian Tudor Popescu de dinainte de a deveni vulgari. Eu m-am săturat de jignirile lor, drept pentru care îi tratez ca atare. Nu poţi, are o limită orice om, chiar şi omul politic, în a te respecta atât timp cât vede că zilnic începi să-l jigneşti, să-l umileşti… Din momentul în care a atins limita, să nu mai aştepţi de la el nici undă de respect.

Radu Moraru: Scrisoarea de astăzi nu a fost a lui Cristian Tudor Popescu. A circulat o scrisoare…

Traian Băsescu: Nu. nu, nu. Nu ştiu despre ce vorbiţi.

Radu Moraru: Deci nu a fost clar a lui. A dat-o “Cotidianul” şi era puţin, aşa, să nu…

Traian Băsescu: Nu, nu, nu, nu am nicio…, habar nu am de aşa ceva, dar adresările dure, murdare pot fi acceptate până la o limită – hai să spunem – o dată spui că este accident, când vezi că a făcut o practică spui ‘acest om nu mă mai interesează, nu-l mai respect din acest moment, nu-i mai dau semnele exterioare de respect’.

Radu Moraru: Trebuie să vă întreb şi de colegul dumneavoastră Crin Antonescu. Aţi fost colegi cu domnul Geoană, partidul din umbră, iată, a pus…, nu l-a pus pe Vosganian, cel care a păcălit toată România, nu l-a pus ca viitor ministru în acest guvern din umbră. Este o joacă, este o mişcare politică? Este fostul coleg de campanie, de asta vă întreb de ei doi.

Traian Băsescu: Pe Crin Antonescu l-am ajutat într-un moment de criză al lui, când nu-l mai primea nicio organizaţie să candideze undeva, era deputat de Tulcea şi organizaţia de Tulcea nu l-a mai primit să candideze pe listele ei în 2004, şi atunci m-a rugat domnul Stolojan, la schimbarea de ştafetă, să am grijă, rămânând liderul alianţei, să am grijă că a avut o situaţie grea – şi într-adevăr a avut o situaţie grea – să poată să candideze undeva şi l-am pus pe lista de Bucureşti. Situaţia grea era o situaţie de ultim moment, dar faptul că…, cum nu se duce acum la parlament, are 1% prezenţă, la fel face şi ca parlamentar sau a făcut ca parlamentar de Tulcea, de s-a ajuns la o intervenţie să-l pun undeva pe o listă că nu-l mai primea exact organizaţia unde fusese deputat timp de patru ani. Îi ştiu pe amândoi, de aceea îmi este puţin dificil să le tolerez agresivitatea şi obrăznicia. Toţi la un moment… Amândoi – şi Crin, şi Victor Ponta – s-au întâlnit cu mine în momente în care li se părea că ori trebuie ajutaţi, ori… Şi aveau cu totul alt ton atunci. Asta mă surprinde.

Radu Moraru: Dar Mircea Geoană?

Traian Băsescu: Eu, spre exemplu, vă dau un exemplu – eu am considerat întotdeauna că datorez foarte mult unui om politic, lui Petre Roman. Chiar când a fost acid la adresa mea, nu aţi văzut niciodată o reacţie publică a mea la adresa lui Petre Roman şi nici nu veţi vedea. Când treci prin faţa unui om care la un moment dat a spus ‘du-te, ţi-am deschis uşa, dacă poţi, câştigă’ ai un sentiment de respect faţă de cel care…

Radu Moraru: Ştiu că vă plăcea ciorba pe care o făcea Mioara Roman.

Traian Băsescu: Să ştii că şi acum sunt un admirator al ei, să stai să o asculţi pe Mioara Roman este un privilegiu. L-am avut.

Radu Moraru: Mircea Geoană, un comentariu acum, la atâtea luni după ce au trecut alegerile. El este mai discret, mai tăcut, şi-a pierdut poziţia în PSD, aşa este, când nu mai eşti puternic undeva, oamenii îţi întorc spatele, te dau mai încet. Îl vedeţi să reintre în jocul mare politic pe Mircea Geoană?

Traian Băsescu: Nu, nu, nu.

Radu Moraru: Dură politica.

Traian Băsescu: Este prea slab pentru jocul politic mare, este dependent şi niciodată nu poate lua o bătălie politică pe cont propriu. Doar dacă are mare susţinere şi nici el nu ştie de ce trebuie să aibă mare susţinere, dar să o aibă – şi de la Vântu, şi de la Voiculescu, şi de la partid, şi de la Dragnea, şi de la Hrebenciuc, lui îi trebuie susţinere de la toată lumea.

Radu Moraru: Foarte interesant.

Traian Băsescu: Mie îmi ajunge susţinerea soţiei, să ştii.

Radu Moraru: Interesant.

Traian Băsescu: În momentele grele.

Radu Moraru: Luăm o scurtă pauză publicitară. Ne întoarcem în direct cu preşedintele României, îi voi adresa întrebările dumneavoastră. Asta este partea următoare. Voi citi întrebările dumneavoastră. Ne întoarcem în câteva minute. Am revenit în direct. Spuneam că astăzi am participat la forumul economic organizat de Unimpresa, Asociaţia Oamenilor de Afaceri Italieni din România, şi acolo se punea întrebarea “Unde e România, unde va România după criză?” Ei bine, domnule preşedinte, acolo, din situaţii pe care le-au prezentat, atât profesori la Oxford, cât şi specialişti ai Comisiei Europene, reiese că România nu stă atât de rău, stă mai bine decât se aştepta cred că oricine din acea sală, dar, toţi spuneau, cu o singură condiţie: guvernul să termine ceea ce a început, restructurarea. Şi de aici vă întreb: poate guvernul? Ce relaţie mai aveţi cu domnul Emil Boc şi cu guvernul? Sunteţi supăraţi?

Traian Băsescu: Nu, nu am cum să fiu supărat. Pur şi simplu pot fi nemulţumit că lucrurile nu se fac mai repede, că parcă tot se fac poticnit aşa. Există o majoritate, atât cât e, să negocieze în interiorul majorităţii, să facă lucrurile într-o cadenţă suficient de ridicată. Pentru că aţi adus vorba de Forumul economic ce s-a desfăşurat astăzi, în principal eu ştiu care este analiza celor care au participat la forum. În primul rând, ne arată unde a început derapajul: 2007-2008. Ne arată 2009 ca un an în care nu s-a făcut mare lucru, şi aşa este. S-a făcut legea salarizării, dar fără prea mari efecte, pentru că s-au comasat toate sporurile acolo, nu s-a produs o reducere de cheltuieli bugetare.

Radu Moraru: Valentin Lazea – scuze – a precizat…, de la BNR, apreciază că este foarte interesantă. Domnule, nici creşterea aia economică nu era pe bune, pentru că nu s-au stimulat investiţiile în producţie, ca apoi producţia să genereze venituri.

Traian Băsescu: Mare parte din creşterea economică a fost generată de boomul imobiliar şi de un consum excesiv de luat credite cu buletinul, deci nu a avut bază economică solidă, o structură economică performantă, ci boomul imobiliar şi consumul excesiv, care ajunsese să facă din noi nişte oameni care eram pe punctul să credem că putem trăi toată viaţa fără să obţinem bani, că ne dau băncile. Ei, iată că a venit criza şi ne-au…

Radu Moraru: Ne-au cuminţit.

Traian Băsescu: Fără să obţinem bani prin muncă, ci, lasă, luăm de la bănci şi vedem noi ce facem – sunt cele două zone care înseamnă şi căderea masivă a PIB. Au dispărut speculaţiile imobiliare, care aveau o contribuţie uriaşă şi în veniturile bugetului, şi în PIB. Şi consumul excesiv, uneori iraţional de mare, pe care îl aveam, şi aş aduce aminte apelurile guvernatorului Băncii Naţionale, care spunea: încetaţi, băncilor, cu creditul cu buletinul; încetaţi, români, cu consumul excesiv, că nu-i sănătos, creăm o impresie de bunăstare. Dar esenţial acum… Am avut un an 2009, în care pentru a ne acoperi cheltuielile bugetului de stat a trebuit să împrumutăm – în 2009 – peste 12 miliarde, deficitul de 7,4% asta înseamnă, peste 12 miliarde de euro împrumutaţi – toţi s-au dus în consum. 2010, de asemenea, împrumutăm circa 9 miliarde de euro, care toţi se duc în consum, cu precizarea – şi nu vreau să se înţeleagă că insist pentru a face rău cuiva – cheltuielile sociale plus pensii 46% din veniturile bugetului de stat; cheltuielile cu salariile 31% din veniturile bugetului de stat, deci din venituri.

Radu Moraru: 77 deja.

Traian Băsescu: 77%. Şi atunci, ca să funcţioneze spitalele, ca să funcţioneze poliţia, şcoli, cheltuielile materiale, toate astea…, ca să funcţioneze armata, ca să plăteşti datorii, că România nu e o ţară care nu şi rambursează în fiecare an…

Radu Moraru: Din 23 de procente noi şi rambursăm datoriile…

Traian Băsescu: Da, bineînţeles. Dar asigurăm funcţionarea Ministerului de Interne, ai jandarmi, poliţie, că nu pot funcţiona fără benzină, fără muniţie, fără uniforme. Armata, la fel, are combustibil, are costuri materiale, are… Sănătatea…

Radu Moraru: Şi toate celelalte din 23% se fac?

Traian Băsescu: Toate celelalte. Ca dovadă că nu se fac a fost că a trebuit să împrumutăm 11 miliarde.

Radu Moraru: Domnule preşedinte, dar în momentul ăsta care e soluţia? Unde sunt soluţiile?

Traian Băsescu: Anul acesta s-a început crearea premiselor ca ceea ce împrumutăm să nu mai cheltuim integral pentru consum, ci să ducem ceva şi către investiţii. Şi o să vă spun de ce e extrem de important. S-a început cu reducerea cheltuielilor cu salariile în sectorul bugetar. Sper, sper ca până la sfârşitul anului guvernul, în toate ministerele şi în toate structurile sale, să ducă la îndeplinire acest proces de reducere a numărului de salariaţi prin selecţie: incompetenţii să plece, cei competenţi să rămână.

Radu Moraru: Paranteză, iertare. Ce garanţii avem că la sfârşitul anului nu ne trezim şi dumneavoastră şi opinia publică că nu s-a realizat acest lucru?

Traian Băsescu: Domnule Moraru, nu avem această garanţie, dar este un comandament că trebuie să se întâmple. Eu m-am uitat pe evoluţii, într-adevăr, de la începutul anului s-a produs o diminuare cu 27.000 de salariaţi în sectorul bugetar, dar lucrurile trebuie să meargă înainte. Selecţia, în primul rând, pe bază de profesionalism trebuie să funcţioneze. Nu ne putem permite să mai plătim incompetenţi în aparatul de stat. A doua zonă, dacă aici, să spunem, vom veni de la un 31% la un 26-27%, vezi, fiecare procent se obţine cu timp şi cu sacrificii mari, pentru cei împotriva cărora se iau măsurile. Trebuie să reducem şi cheltuielile sociale. Trebuie reduse cu cel puţin 5-6-7 procente, asta plecând de la premisa că avem o înţelegere cu UE şi cu Fondul şi cu Banca Mondială, să facem un deficit de 4,4%, dacă se duce la capăt programul de reducere a cheltuielilor cu aparatul bugetar şi de reducere a cheltuielilor sociale ne-ar putea lăsa la dispoziţie din banii împrumutaţi circa 1,5 miliarde de euro, ne-ar putea lăsa. Este o discuţie pe care eu am avut-o deja cu premierul şi cu miniştrii responsabili să analizăm cum, care sunt soluţiile echitabile de reducere a cheltuielilor, în aşa fel încât să rămânem cu circa 1,5 miliarde din banii împrumutaţi, să-i ducem la investiţii. Unde la investiţii, domnul Moraru?

Radu Moraru: Asta vream să vă… Agricultură sau autostrăzi?

Traian Băsescu: Nu, domnule Moraru, că discutăm că România n-are soluţii, spun la unele trusturi media. Este cea mai mare minciună care se spune, că România n-are soluţii. România are soluţii, dar până acum, din 2008 până acum, nu s-a creat spaţiul fiscal ca să putem utiliza banii europeni, adică să avem în buget nişte bani pentru a constitui componenta autohtonă să tragem banii europeni.

Radu Moraru: Cofinanţarea, cum se spune.

Traian Băsescu: Cofinanţarea. La unele trebuie, la altele nu trebuie o cofinanţare dinainte, dar din marile programe de autostrăzi avem pentru ele alocate 5,6 miliarde de la UE şi noi avem obligaţia să mai contribuim cu un miliard, ca să putem trage aceşti bani, deci noi trebuie să construim autostrăzi şi să modernizăm căi ferate – deci autostrăzi şi căi ferate – de 6,7 miliarde de euro.

Radu Moraru: Adică ne-ar ajunge ăştia 1,5 miliarde dacă îi punem, putem să accesăm 6,7 miliarde. Să zicem.

Traian Băsescu: Nu. Vă spun ce trebuie să consumăm, că nu o să putem să-i consumăm într-un an, dar ca să faci autostrăzi trebuie trei lucruri făcute. Unu: să ai proiectul aprobat. Deja sunt în apropiere de aprobare câteva proiecte. Doi: să ai terenul pe care construieşti autostrada, deci achiziţia terenului pentru construcţia autostrăzii nu este eligibilă pe fonduri europene. Ceea ce înseamnă că două lucruri trebuie să aibă Guvernul României, în afară de proiect, care să fie aprobat: trebuie să aibă bani să cumpere terenurile pe care se construieşte autostrada şi trebuie să aibă o sumă care să se constituie în cofinanţare a proiectului. Puteţi să vă uitaţi în bugetul Ministerului Transporturilor, nu de anul acesta, nu de anul trecut, nu de acum doi ani, nu din timpul lui Tăriceanu – niciodată în execuţie nu s-au dat banii pentru achiziţionarea terenurilor.

Radu Moraru: De ce credeţi?

Traian Băsescu: Toţi au minţit.

Traian Băsescu: Toţi au minţit când se duceau…, construim autostrăzi. Niciodată, deci nici anul acesta nu sunt bani pentru achiziţionarea…, în buget nu sunt bani pentru achiziţionarea terenurilor pe coridorul IV pan-european, unde se pot utiliza aceşti bani.

Radu Moraru: Şi a cui e vina, dacă nu sunt bani nici acum?

Traian Băsescu: Pentru că banii s-au dus la consum, toţi. Când vine data de 5 trebuie să plăteşti salariile…

Radu Moraru: Şi când era creştere economică se duceau la consum?

Traian Băsescu: Păi nu v-am arătat că au sărit de la 6 milioane de asistaţi la 13 milioane. De ce credeţi că nu s-au construit autostrăzi în timpul…

Radu Moraru: A, că au mutat banii, în loc să-i mute la investiţii, i-au mutat la …

Traian Băsescu: Sigur. Ei i-au scris lui Orban acolo că are bani de autostrăzi. Au pus nişte cifre, dar de la Finanţe nu se eliberau banii pentru că practic nu existau. Ei au făcut deficit…, pe creştere economică din 2008 au făcut deficit de 5,4% din PIB. Deci, deficit aproape cât are România astăzi…

Radu Moraru: Fără creştere economică, pe scădere.

Traian Băsescu: Fără creştere economică, pe scădere economică.

Radu Moraru: Dar credeţi că marea minciună…

Traian Băsescu: Niciodată nu s-a corelat cifra din buget în ceea ce priveşte construcţia de autostrăzi cu ce declarau politicienii. Ei spuneau “facem autostrăzi”, dar în buget era o cifră, pe care oricând o puteau arăta, dar niciodată n-o finanţau.

Radu Moraru: Ce credeţi că astăzi cred românii: îi cred pe cei care mint întruna sau pe cei care, ca dumneavoastră, prezintă cifrele acestea?

Traian Băsescu: Domnule Moraru….

Radu Moraru: Că şi dumneavoastră puteţi fi acuzat de minciună, deşi mie mi-ar fi greu să cred că un şef de stat…

Traian Băsescu: Ce minciună să vă spun? Eu vă dau cifrele şi faceţi ce vreţi cu ele.

Radu Moraru: Deci nu le-aţi făcut dumneavoastră azi-dimineaţă la bucătărie.

Traian Băsescu: Nu, le-am cerut de la ministere, pentru că şi eu m-am întrebat, anul trecut m-am întrebat: „de ce nu construim autostrăzi?” „Fraţilor, arătaţi-mi situaţia cu ajutoarele sociale”, adică m-am băgat într-o bucătărie în care niciodată un preşedinte nu se bagă. Dar, dacă nu m-aş fi băgat în această bucătărie, veneam acum şi vă spuneam: „sigur, construim 1.000 de km de autostrăzi la anul”. Dar, când te uiţi pe cifre, constaţi că ar fi o minciună.

Radu Moraru: Românii cum credeţi…, ne-am maturizat, să înţelegem şi să deosebim minciuna de adevăr?

Traian Băsescu: Eu simt şi în…, nu atât în mod direct, paradoxal, deşi umblu destul, că mă duc în week-end la un restaurant, că ies cu soţia undeva la aer sau cum a fost acum două săptămâni…

Radu Moraru: A, că bateţi oamenii, nu? Când ieşiţi la…

Traian Băsescu: Da, da.

Radu Moraru: Am înţeles.

Traian Băsescu: N-am văzut ostilitate. În acelaşi timp, trebuie să vă spun că soţia mea o simte în piaţă, o simte.

Radu Moraru: Oamenii sunt mai rigizi sau unii chiar agresivi, poate?

Traian Băsescu: Verbal. Îmi dau seama că poziţia mea generează, cel puţin în stadiul actual, la unii generează ură. Alţii au intrat în clişeul fals în care spun „ne-aţi minţit în campanie”. Nu-i adevărat. Luaţi discursurile mele din campanie, când spuneam „trebuie reforma statului, trebuie redus aparatul bugetar, trebuie să reformăm Constituţia, trebuie să facem descentralizare, trebuie să accesăm fondurile europene”. În plină campanie am spus că fondul de pensii este în colaps. În plină campanie, în noiembrie şi decembrie 2009, s-au dat zile libere pentru a se reduce salariile…

Radu Moraru: …fără plată.

Traian Băsescu: Zile fără plată, pentru a se reduce salariile bugetarilor. Cine spune că în campanie am spus minciuni…, nu. Chiar îmi spuneau colegii…

Radu Moraru: Că pierdeţi voturi.

Traian Băsescu: „Domnule preşedinte, dar vreţi să câştigaţi alegerile sau ce facem?”. Zic: „Nu daţi zile libere, ca să ne încadrăm în deficit. Nu facem un rău ţării ca să câştigăm câteva voturi. Iese, bine, nu iese… Daţi zilele libere”.

Radu Moraru: Dar v-aţi pus vreodată întrebarea, repet, noi la întretăierea asta, a trei imperii, ca naţie, poate preferăm să fim minţiţi până murim de foame.

Traian Băsescu: Dar nu vă foloseşte la nimic.

Radu Moraru: Nu ştiu. Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare ce le spuneau oştenilor când veneau turcii sau când trebuia să plătim birurile către turci. Poate că le spunea: “oşteni, strângem banii şi mamă ce o să-i batem pe turci”. Nu ştiu, întreb. Că ştiţi mai multe poate decât mine sau ca şef de stat cu siguranţă aveţi mai multe informaţii. Dacă noi, ca naţie, avem vocaţia asta, să ne plângem, să fim minţiţi şi să sperăm că peste 1.000 de ani cad la noi meteoriţi cu aur.

Traian Băsescu: Domnule Radu Morar, noi avem acum, suntem într-un moment crucial. Criza a devoalat la toate statele tot cancerul din sistemele lor de finanţare. Să ştiţi că sunt ţări mult mai avansate decât România care stau mult mai rău din punct de vedere al datoriei publice şi chiar al deficitelor, dar nu pe ei îi plâng eu. Ei au nivelul tehnologic, economic, social…

Radu Moraru: Au autostrăzi.

Traian Băsescu: …să treacă peste momentul ăsta. Noi însă, având datorie publică încă destul de mică, încă acceptabilă, având un deficit bugetar pe care îl putem corecta prin voinţa şi acceptarea noastră, fie că vorbim de cei din asistenţă socială sau pensii, fie că vorbim de cei din sectorul bugetar, avem mecanismele aici. Noi putem să ne rezolvăm problemele de disfuncţionalităţi bugetare, de dezechilibre bugetare prin voinţa noastră. Sigur, nu numai a oamenilor politici, ci a celor asupra cărora se aplică aceste măsuri trebuie să accepte. Că dacă o să iasă cinci milioane de oameni în stradă, ce spui: „băi, e clar. Poporul nu vrea, nu acceptă varianta”. N-o acceptă, punem armele jos şi spunem…

Radu Moraru: Aici e o problemă. Cine iese în stradă, domnule preşedinte? Pentru că ies în stradă sindicalişti multimiliardari, care au cheltuit o grămadă de bani la o televiziune. Doi, ies în stradă oameni care oricum ştiu – orice bugetar în sinea lui ştie că e plătit mai bine ca la privat, ceea ce e anormal, că sunt prea mulţi pentru statul ăsta numit România. Ei ştiu. Acum, eu zic că drama este dacă ies privaţii în stradă, care la un moment dat poate n-o să mai poată să ducă în spate toate birurile şi chiar toate taxele.

Traian Băsescu: Să ştiţi că avem 3,5 milioane de salariaţi în sectorul privat care ne duc pe toţi, şi pe cei din aparatul bugetar, şi pe pensionari, şi copiii la şcoală, tot. Toate cheltuielile sunt generate din venituri obţinute de la ei.

Radu Moraru: Aici trebuie solidaritate politică. În mod normal, într-o ţară ca România toţi oamenii politici trebuiau să spună, indiferent stânga, dreapta, „domnule, avem dreptate noi, ăştia care strigăm. Nu poate să fie 500 de mii de oameni în plus la bugetari”.

Traian Băsescu: Da.

Radu Moraru: Puteţi obţine vreodată această solidaritate din partea clasei politice?

Traian Băsescu: Acesta este motivul pentru care îl etichetez pe Victor Ponta ca fiind imatur. El nu înţelege pe ce lume trăieşte şi unde e România şi cât rău face României prin refuzul pur şi simplu de a discuta, prin agresivitate.

Radu Moraru: Dar aşa a vrut să câştige bătălia în PSD, să arate lumii că el e cel care se va bate.

Traian Băsescu: O face pentru a face frumos în faţa mai marilor, a ălora care l-au făcut preşedinte la PSD. De asta o face, dar nu înţelege cât rău face României în acelaşi timp. Dar problema mea nu este Ponta. Pur şi simplu am simţit nevoia după vreo opt luni în care e mult prea obraznic faţă de câte parale face el să spun public câteva cuvinte. Însă, domnule Moraru, ce aş vrea înţelegem? Uitaţi, tot pe cifre, deci discutăm numai pe realităţi. Avem 19,2 miliarde – asta pentru cei care spun că România n-are programe – de la UE pentru transporturi, deci autostrăzi, căi ferate, pentru mediu, adică să facem diguri, pentru dezvoltare regională, adică apă, canalizare în mediul rural, drumuri locale. Pentru dezvoltarea resurselor umane, ştiţi câţi bani sunt alocaţi de la UE pentru reconversie profesională, pentru…: 3,5 miliarde de euro, domnule Moraru.

Radu Moraru: Adică să-i reconvertim, ca să zic aşa.

Traian Băsescu: Da, recalificare.

Radu Moraru: Iei de la buget, care vor fi lăsaţi…

Traian Băsescu: Să înveţe să facă şi altceva. Totul este banii să fie accesaţi. Avem dezvoltarea capacităţii administrative. Avem 250 de milioane de euro să dezvoltăm capacitatea administrativă a instituţiilor, fie că sunt primării, ministere.

Radu Moraru: Deci mai bun management, practic.

Traian Băsescu: Avem şapte programe pe şapte direcţii.

Radu Moraru: O fi şpaga prea mare, domnule preşedinte. Poate că şi astăzi, când trebuie să mergi la cinci ministere să-ţi dea avize, poate că unele ministere blochează.

Traian Băsescu: Deci avem aceste şapte programe în afară de încă 13 miliarde pentru agricultură. Deci 19 plus 13,8, sunt 14 miliarde; deci 33 de miliarde de euro, bani de la Uniunea Europeană, pe care până acum ar fi trebuit să utilizăm până acum jumătate.

Radu Moraru: Cât am utilizat, aveţi o cifră?

Traian Băsescu: Cam 6% din ce am avut la dispoziţie, deci nu din tot bugetul. Foarte slabă utilizare. Atunci vin şi spun: cine nu pregăteşte proiectele, programele pentru absorbţia banilor? Avem proba supremă a lipsei de calitate a funcţionarilor publici? Asta este, domnule Radu Moraru. Unităţile de management, pentru că se plăteşte cu 75% mai mult, sunt ticsite cu incompetenţi. Sunt doar două ministere – nu spun nume de miniştri, dar de instituţii spun – cel mai avansat este Ministerul Dezvoltării Regionale, care din tot bugetul pe care îl are alocat de 3,7 miliarde…

Radu Moraru: În jur de patru miliarde erau.

Traian Băsescu: 3,7 miliarde sunt bani europeni. Din 3,7 miliarde are acoperite cu proiecte în acest moment 2,5 miliarde.

Radu Moraru: Adică cel mai atacat ministru din cabinetul… Poate că nu este bine, vedeţi…

Traian Băsescu: Al doilea este Ministerul Mediului. Probabil cei doi miniştri au înţeles că dincolo de „îmi dă, nu-mi dă bani de la buget pentru săli de sport” sau „am, n-am bani să construiesc blocuri ANL”, dacă vreau să rămână ceva de pe urma mea, trebuie să rămână banii europeni cheltuiţi.

Radu Moraru: Şi Borbely aşa bine o duce?

Traian Băsescu: Şi Borbely este al doilea, ca şi …

Radu Moraru: Vă dau o veste: Borbely, care până ieri nu a fost atacat aproape deloc de vuvuzele, cum zicem, domnule, au început vuvuzelele să-i care. Iar, aceeaşi chestie: prea şi-a cheltuit bani europeni.

Traian Băsescu: Nu! Fiţi atent că ministerele astea nu i-au cheltuit încă, ministerele astea…

Radu Moraru: Au proiecte.

Traian Băsescu: Au făcut proiectele, le-au aprobat unităţile lor de management şi consultanţa europeană şi în momentul de faţă au transferat proiectele spre execuţie la cei care trebuie să le execute, în cazul lui Borbely la unităţile de îmbunătăţiri funciare, probabil, în cazul Ministerului Dezvoltării, al doamnei Udrea, la administraţiile locale, că văd că şi semnează toată ziua contracte cu administraţiile locale.

Radu Moraru: Dar cine stă prost, că nu ne-aţi spus?

Traian Băsescu: Transporturile stau cel mai prost.

Radu Moraru: Motiv de remaniere să fi fost ăsta?

Traian Băsescu: Nu discutăm motivele de remaniere, asta îl întrebaţi pe primul ministru, care sigur ştie.

Radu Moraru: Am înţeles.

Traian Băsescu: Dar cel mai prost stăm la Ministerul Transporturilor din punct de vedere al pregătirii proiectelor şi extrem de neconvingătoare este utilizarea resurselor pentru dezvoltarea resurselor umane. Reţineţi că avem 3,47, 3,5 miliarde de euro de la Uniunea Europeană să facem reconversia forţei de muncă.

Radu Moraru: Dar pe cine să faci reconversia, că ai nevoie de şomaj? Noi şomajul, domnule preşedinte, îl avem la nivelul unei ţări care nu este în criză. De ce? Pentru că îi ţinem la stat pe foarte mulţi, când am putea să le facem o reconversie profesională şi, în loc de 7 milioane, să câştige 10, 15, bani adevăraţi. Vă întreb ceva, totuşi. Am văzut că aveţi mult timp liber, pentru că v-aţi ocupat, printre altele, l-aţi arestat pe Sorin Ovidiu Vântu.

Traian Băsescu: Ei, asta este una dintre marile trăsnăi ale ultimei perioade.

Radu Moraru: Am înţeles de la Sorin Ovidiu Vântu că el v-a dat temă cum trebuie să reformaţi România în nouă puncte şi, când aţi văzut că aţi căzut la primele două puncte, v-a chemat să vă certe cu beţişorul. Ce tip de adresabilitate să fie asta în societate, când avem asemenea schimburi?

Traian Băsescu: După părerea mea, afirmaţiile astea nu pot fi făcute decât de un om bolnav, bolnav la cap. Cu ce preşedinte poate să stabilească planul de evoluţie a României un infractor? Arătaţi-mi preşedintele care discută cu unul care cel puţin acum este acuzat penal, este de notorietate că a fost în spatele FNI, FNA. Cum vedeţi dumneavoastră un preşedinte stabilind planul de dezvoltare a României cu un astfel de om? Şi în ce condiţii, unde? Pe DN 1? La el acasă? Unde? Domnule Radu Moraru, eu m-am întâlnit în mandatul meu şi cu Patriciu, şi cu Voiculescu, şi cu Vântu. Niciodată, niciodată, abordările mele nu au fost legate de ce am eu de făcut, ci întotdeauna au venit să discute ce au ei de făcut, iar răspunsul meu a fost întotdeauna ‘ce spune legea’. Eu nu discut cu nimeni şi nu am discutat nici când am fost ministru, nici când am fost primar general cu oameni din afara structurii în care lucram ce o fi de făcut. Cât de important s-o crede un Vântu, un Voiculescu sau chiar şi un Patriciu să spună, să gândească că ei trebuie să controleze decizia politică. Sunt oameni deformaţi. Le-ar fi mers asta până în 2000; după 2000 nu mai putea să funcţioneze, pentru că ajungeam un stat vai mama lui, condus din afara structurilor de exercitare legitimă.

Radu Moraru: Până în 2000 sau în 2004?

Traian Băsescu: Până în 2004.

Radu Moraru: Că aţi spus 2000 şi de aceea.

Traian Băsescu: Nu, 2004, când Adrian Năstase a pierdut alegerile. De asta am şi considerat că nu trebuie să-i răspund domnului, mai ales că era şi în oarecare dificultate, se pare că îl reţinuseră din dragoste nişte procurori prin beciuri, pe acolo, şi nu am vrut să dau niciun răspuns, să nu se interpreteze că prin reacţia mea influenţez vreo decizie a instanţelor, iar deciziile instanţelor, de asemenea, nu le discut.

Radu Moraru: Să înţeleg că au spus că pe Viorica Costiniu dumneavoastră aţi influenţat-o, aţi sunat-o şi i-aţi spus să-l elibereze din…

Traian Băsescu: Când am sunat să-l reţină, când am sunat la judecători să-l elibereze.

Radu Moraru: Până unde poate merge acest discurs? Adică mâine o să citim că lui Traian Băsescu i-au crescut aripi, zboară deasupra Românie şi i-a închis şi i-a timorat pe toţi şi îi bate noaptea acasă pe moguli. Nu ştiu, întreb. Până unde? Nu v-aţi pus întrebarea asta?

Traian Băsescu: Deja nu mi-o mai pun.

Radu Moraru: Aţi văzut că loviţi oameni pe stradă, îi bateţi, avocaţi, fratele dumneavoastră pălmuieşte femei…

Traian Băsescu: … femei în intersecţie, da.

Radu Moraru: Traficul, armament, bun. Cât mai trăim aşa?

Traian Băsescu: Uite, o să vă spun un lucru verificabil, pentru că înţeleg să nu mă las influenţat de atmosfera creată de trusturile mass-media, la mine nici la birou, nici acasă nu mai există de câteva luni abonamente la presă. Eu nu mă mai uit la televizor decât pe Discovery, iar dimineaţa…

Radu Moraru: Şi la “Naşul” în fiecare seară.

Traian Băsescu: Bun. Iar dimineaţa Biroul de Presă ştie că trebuie să-mi facă sinteza, care de fapt este o sinteză a atacurilor, subliniindu-mi cu roşu atacurile la care ei cred că s-ar impune un drept la replică. Atât.

Radu Moraru: Vă dau o veste proastă. Mogulii vor cumpăra şi Discovery, ca să vă poată înjura şi acolo.

Traian Băsescu: Bun. Am exagerat spunând Discovery, dar sunt Animal Planet, sunt atâtea posturi…

Radu Moraru: Păi nu avem noi Animal Planet aici, în România, ce vă mai uitaţi la… Uitaţi, s-a uitat de reforma politică, unicameralul…

Traian Băsescu: Nu, nu, nu.

Radu Moraru: …s-a votat de uninominal, deşi aţi pomenit acum în Parlament de… Vă întreb sincer, dincolo de ce vreţi să spuneţi, credeţi că până la alegerile viitoare…

Traian Băsescu: …legislative.

Radu Moraru: …chiar vom avea parlamentari mai puţini?

Traian Băsescu: Eu sunt convins că da. Am considerat că nu este momentul şi nici nu se poate organiza, să spunem, în 3-6 luni un referendum, de aceea nu am înaintat încă proiectul de revizuire a Constituţiei către parlament, dar eu sunt convins – este o convingere a mea – că se va continua procesul de reformă a structurii politice a României şi prin clarificarea votului uninominal şi va fi ori într-un singur tur, ori în două tururi, dar va fi uninominal curat şi sunt convins că se va revizui şi Constituţia. Nici un partid nu poate intra în viitoarea campanie electorală spunând: ştiţi, dragi români, aţi votat voi în proporţie de 85% să fim parlament unicameral şi 300 de parlamentari, dar eu, parlamentarul Gigel, nu am vrut.

Radu Moraru: Păi nu, o să zică: am vrut, ceilalţi ticăloşi din parlament nu au vrut. Votaţi-mă pe mine.

Traian Băsescu: Da, nu se poate, pentru că…

Radu Moraru: Perversiunile clasei politice şi-au atins, cum să spun, maximumul…

Traian Băsescu: Este imposibil. Vor fi trataţi la pachet, şi cei care au fost la putere, şi cei care au fost la opoziţie, dacă românii nu vor avea posibilitatea să revizuiască Constituţia prin referendum.

Radu Moraru: Suntem la final, domnule preşedinte, luăm doar o scurtă pauză. Ne întoarcem în câteva minute strict pentru finalul serii. Am revenit. Avem şi problemele romilor, şi Sarkozi, şi Merkel, dar până atunci am promis întrebări de la telespectatori. Mariana Nicoleta vă întreabă dacă se va termina odată acest circ şi o să înceapă oamenii să-şi facă treaba, indiferent de culoarea politică?

Traian Băsescu: Eu sper să înţeleagă, până la urmă nu eu generez această atmosferă care poate fi descurajatoare, chiar pentru populaţie. Sper, şi asta am şi sperat, ca mesajul meu din Parlament să fie unul în care clasa politică să devină receptivă la nevoia de a fi solidară cu ţara şi cred că se va întâmpla. Eu sper că se va întâmpla destul de repede, o liniştire a atmosferei şi o căutare împreună a soluţiilor.

Radu Moraru: Vă întreabă Dana Munteanu dacă veţi reuşi să vă duceţi mandatul până la capăt, date fiind eforturile disperate ale PSD şi PNL de a vă elimina politic pe cele două posturi de televiziune, adică se mai poate face politică şi război la televizor şi apoi iarăşi să avem suspendări şi cine ştie ce? Cred că asta vrea să întrebe Dana.

Traian Băsescu: Eu nu cred că se mai poate ajunge la aşa ceva. Am certitudinea că îmi voi termina cel de-al doilea mandat. Şi vă mai spun un lucru. Nu cred că în momentul de faţă partidele de opoziţie ar putea să susţină credibil în faţa poporului necesitatea de a suspenda un preşedinte care nu face nimic altceva decât le spune românilor unde suntem.

Radu Moraru: Marius Ogrean vă întreabă ce pârghii instituţionale aveţi să ajutaţi justiţia să funcţioneze mai bine.

Traian Băsescu: Nu am nici una, din păcate. Singurele zone în care pot să fac ceva sunt legate de numirile la vârf în justiţie, care întâi primesc aprobarea CSM şi pe urmă eu trebuie să emit un decret de numire în funcţie. Săptămâna trecută am numit noul preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, noul vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi şeful Secţiei Comerciale.

Radu Moraru: I-aţi şi verificat pe aceşti oameni, prin instituţiile pe care le aveţi, să vedeţi dacă puneţi nişte infractori sau nişte oameni buni?

Traian Băsescu: Nu, judecătorii chiar am considerat că pentru numirea în funcţii de judecători nu trebuie să verific decât reputaţia lor şi nimic altceva, mai ales că şi toţi trei sunt în momentul de faţă judecători la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Şi vă mai spun un lucru. Sigur că nu s-au făcut numirile…, exact pentru a evita respingeri de candidaţi, a existat o consultare, spre marea mea satisfacţie CSM mi-a propus două femei în fruntea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Eu cred că femeile vor fi mult mai oneste şi am mare speranţă că cele două judecătoare pe care le-am numit săptămâna trecută vor schimba abordările justiţiei în România, pentru că, ştiţi foarte bine, tonul se dă de la Înalta Curte pentru toată justiţia.

Radu Moraru: Avem şi noi o informaţie în sprijinul celor care vă ajută şi a serviciilor secrete, bineînţeles, am constatat în 20 de ani de presă şi de televiziune că femeile din România au mai mult curaj în public decât bărbaţii. Au curajul să se pronunţe, să se afirme, să fie active, mai ales atunci când sunt loviţi oameni sau sunt lovite în probleme fundamentale ale existenţei. În Satu Mare, dar asta ţine totuşi de partid, nu e de dumneavoastră, de ce nu se discută despre mediul politic, despre angajaţii din mediul privat? Există fenomene grave, despre care nu vorbeşte nimeni. Unul ar fi munca la negru sau la gri. Da, de ce toată ziua se vorbeşte numai despre bugetari? Că şi angajaţii din sectorul privat suferă, au suferit şi unii dintre ei suferă şi acum, că nu câştigă nici bine şi mai sunt şi la negru retribuiţi?

Traian Băsescu: Munca la negru e tot despre bugetari, pentru că cei care trebuie să depisteze munca la negru sunt cei de la inspecţia muncii, şi atunci înţelegeţi de ce am fost supărat când am aflat că la Ministerul Muncii şi la Ministerul de Finanţe unul nu făcea veniturile în bugetul de stat, la altul înfloreşte munca la negru şi ei au primit stimulente pentru…

Radu Moraru: S-au premiat.

Traian Băsescu: Da, s-au premiat înainte de remaniere.

Radu Moraru: Altă întrebare: de ce dacă sunt producător agricol nu sunt obligat să plătesc impozite şi taxe, iar dacă produc mobilă sunt?

Traian Băsescu: Cred că noul Cod Fiscal, care are ca obiectiv lărgirea bazei de impozitare, nu va mai tolera foarte multe excepţii. Nu ştiu exact care sunt impozitele în producţia agricolă.

Radu Moraru: Şi asta mi-a plăcut, ce spune Stelian Ambruş, chiar am reţinut-o: orice om de succes are o viziune, o strategie, nişte valori care îl ajută să aibă succes. Care sunt viziunea, strategia şi valorile dumneavoastră pentru România în acest moment? Dacă România ar fi familia dumneavoastră, cum aţi proceda pentru a avea o familie fericită? Şi mai am o întrebare, a treia, dar v-o citesc după ce răspundeţi la cele două.

Traian Băsescu: Viziunea pentru România nu poate fi decât una care are ca proiecţie evoluţia europeană. Orice altă descriere este în afara liniilor între care ne-am aşezat deja. Deci, viziunea legată de România este o accelerare a procesului de integrare, care înseamnă dezvoltare prin utilizarea banilor europeni pe programele pe care le-am convenit. Viziunea mea este legată şi de modernizarea statului, un stat mai suplu, eficient. Cred foarte mult că, dacă românii sunt corect informaţi, putem deveni şi o ţară în care să ne respectăm unii pe alţii şi să fim solidari cu viitorul ţării şi mai cred că avem obligaţia să ne facem cunoscute valorile, valorile noastre, valorile care caracterizează poporul român şi care sunt legate de inteligenţă, de omenie… Suntem un popor omenos, aşa, când ne iei pe fiecare în casă, suntem buni unii cu alţii. Suntem răi în public. Şi mai cred foarte mult că România are un potenţial extraordinar să se dezvolte şi să garanteze cetăţenilor ei un trai decent; un trai decent pe termen scurt şi mediu, prosperitate mai târziu, când vom recupera decalajul faţă de ţările care n-au beneficiat de comunism.

Radu Moraru: Simţiţi că România e familia dumneavoastră?

Traian Băsescu: Nu pot ieşi din viziunea României ancorată puternic în Europa, iar, ca să-ţi faci fericită o familie, indiferent cât de puţini bani ai avea, esenţa este dragostea între membrii familiei.

Radu Moraru: Da. A treia întrebare era: dacă ar fi să sintetizaţi prin trei cuvinte doar trei priorităţi pentru România, care ar fi cele trei cuvinte care vă vin în minte? Fără să vă gândiţi prea mult.

Traian Băsescu: Infrastructură, mediu – îndiguirea marilor râuri – şi combaterea poluării, pentru care avem bani la mediu.

Radu Moraru: Priorităţi. Nu combaterea evaziunii fiscale? N-ar fi mai prioritate? Sau nu credeţi că ea va putea fi chiar, cum să spun, să aibă rezultate spectaculoase în termen scurt?

Traian Băsescu: Combaterea evaziunii fiscale este o chestiune permanentă. Deci asta nu trebuie să fie o prioritate sau alta. Dar infrastructura rutieră este o prioritate absolută, marile lucrări hidrotehnice trebuie făcute, pentru că schimbările climatice ne vor pune în situaţii tot mai dificile, şi diminuarea poluării în industria românească este de asemenea esenţială pentru viaţa de zi cu zi a oamenilor. De altfel…

Radu Moraru: E bine că aţi precizat. Nu poluarea din industria de televiziune, nu la aia vă referiţi.

Traian Băsescu: Nu, nu.

Radu Moraru: Să nu se sperie unii.

Traian Băsescu: Mă refer la emisiile de oxid de carbon.

Radu Moraru: A! Nu toxice, de emisiuni.

Traian Băsescu: Nu, alea poţi să le tratezi schimbând canalul.

Radu Moraru: Zice: dl preşedinte a promis desfiinţarea taxei de primă înmatriculare. De ce nu s-a desfiinţat? Nu ştiu când aţi promis, dar e posibil să…

Traian Băsescu: Nu. Niciodată n-am făcut o asemenea promisiune. Îmi aduc aminte când a fost dezbaterea pe taxa de primă înmatriculare că am fost printre cei care am susţinut necesitatea modificării taxei, aşa cum ea fusese impusă, pentru aducerea ei în parametrii directivelor europene. Dar în nici un caz nu sunt un suporter al desfiinţării taxei de primă înmatriculare. Şi vreau să fiu foarte deschis, să vă spun că sunt un suporter al găsirii soluţiilor fiscale în corelaţie cu directivele UE care să stimuleze vânzarea de automobile noi în România. Noi suntem încă într-un non-sens de abordare.

Radu Moraru: Mai puţin poluante.

Traian Băsescu: Pe de o parte, guvernul susţine cu sume mari programul “Rabla”, adică maşinile mai vechi de zece ani să le ducem la casare şi să stimulăm achiziţia de maşini noi, mai puţin poluante, dar şi creatoare de locuri de muncă, pentru că o maşină nouă vine dintr-o fabrică, unde nişte muncitori au primit un salariu pentru că au făcut maşina. Iar, pe de altă parte, suntem încă destul de permisivi în ceea ce priveşte înmatricularea maşinilor second-hand. Aici am văzut marea poveste: guvernanţi nenorociţi! Ne faceţi să ne înmatriculăm maşinile în Bulgaria. Foarte bine. Dacă aşa credeţi că este bine, Bulgaria este stat vecin şi înmatriculaţi-le acolo, dar noi avem obligaţia să facem o politică de descurajare a înmatriculării maşinilor vechi. Atunci, pentru ce mai facem politica de înnoire a parcului? Cheltuim sume uriaşe din buget ca să scoatem maşinile poluante din parc.

Radu Moraru: Şi tot Costel Bârsan vă întreabă, o chestiune la care achiesez: taxa pentru TVR, plătită de firmele private, chiar dacă nu au televizor, este considerată de preşedinte morală? Dar legală?

Traian Băsescu: Dacă vreţi să fiu foarte sincer, nu consider morală nici un fel de taxă a TVR-ului şi a Radioului. Atât timp cât primesc subvenţii, ar trebui să fie libere, fără nici un fel de taxă, şi să se adapteze şi ele vieţii de zi cu zi şi să trăiască din publicitate. Iar, dacă nu reuşesc să trăiască din publicitate, să facă bine să se restructureze. Să se restructureze. Să nu mai stea cu 3.600 de angajaţi pe la Televiziune, 2.800 pe la Radio. O să vă spun şi trăsnaia asta în care se spune: domnule, e televiziunea publică…

Radu Moraru: Acum am înţeles că e a lui Băsescu, sincer, Am înţeles că vi-o construiţi dumneavoastră ca să vă laude de dimineaţă şi până seara.

Traian Băsescu: O mare prostie. Vă pot spune că, cel puţin în mandatul meu, n-am reuşit să influenţez niciodată cursul unei emisiuni. Ce am făcut până la un moment dat? Atunci când am considerat că este necesar, am pus pe şeful Biroului de Presă, suni la TVR, vreau să mă adresez românilor. Este absolut firesc ca un şef de stat să se adreseze din când în când sau atunci când consideră că este necesar să se adreseze românilor pentru clarificarea unor poziţii. Dar, în rest, niciodată de la preşedinţie nu s-au dat indicaţii preţioase: scoate-l pe ăla de pe post, bagă-l pe ăla. Nu se amestecă preşedinţia în aşa ceva.

Radu Moraru: Bun, asta aţi răspuns deja la întrebare. Stimaţi telespectatori, nu mai citesc întrebări, pentru că la multe a răspuns preşedintele înainte să-l întreb. Cu siguranţă, serviciile secrete au aflat ce întrebări sunt şi l-au informat. Înainte de probleme externe, cu Sarkozy v-aţi întâlnit, vreau să vă întreb: serviciile secrete astăzi – că atâta s-a făcut caz, mă refer tot la Sorin Ovidiu Vântu, că veţi pleca, nu veţi mai fi preşedinte.

Traian Băsescu: Da.

Radu Moraru: Funcţionează după legi europene? Funcţionează în mod onest? Se ocupă de spionat ce fac oamenii politici prin dormitoare, duşmanii preşedintelui, sau sunt servicii aşezate, structurate, care pot fi lăsate şi pentru viitor şi sub alt preşedinte, să zicem poate nu atât de puternic, cum sunteţi considerat dumneavoastră.

Traian Băsescu: Domnule Moraru, dincolo de ce se ştia despre serviciile secrete, vreau să mai ştiţi un lucru pe care-l spun cu toată responsabilitatea, repet, cu toată responsabilitatea: în timpul când domnul director Timofte conducea SRI, Sorin Ovidiu Vântu avea o influenţă extraordinară în acest serviciu. Nu se mulţumea doar să primească informaţii care rezultau din ascultările cu mandat care se făceau, dar influenţa chiar numiri de şefi la nivel judeţean, la nivel de secţii, în SRI.

Radu Moraru: Şi aveţi, bănuiesc, probe pentru ce spuneţi aici.

Traian Băsescu: Bineînţeles.

Radu Moraru: Trebuie să vă întreb, pentru că şi CNA mă obligă prin legea audiovizualului.

Traian Băsescu: Da. Nu există dubii din punctul acesta de vedere cât de influent era domnul Sorin Ovidiu Vântu în relaţia cu SRI. Serviciul nu mai este cel din 2006 şi chiar aducerea unui parlamentar PSD în fruntea SRI a fost un lucru care pe mine m-a reconfortat, mi-a creat detaşarea de a lucra cu acest serviciu, pentru că, dacă aş fi pus un om din PD, n-ar fi fost credibilă colaborarea între mine şi acel om. Şi aduceţi-vă aminte că s-au predat peste două milioane de dosare, au fost trecuţi în rezervă toţi generalii care proveneau dinainte de revoluţie. În momentul de faţă mai sunt câţiva subofiţeri şi câţiva ofiţeri care la revoluţie numai ce terminaseră şcoală, locotenenţi sau sergenţi majori prin serviciu, şi serviciul nu se mai ocupă decât de ceea ce-l obligă legea ca să se ocupe.

Radu Moraru: Deci, când atacatorii dumneavoastră, duşmanii, cum vreţi, adversarii spun de serviciile secrete, de fapt trebuie să înţelegem că toţi se referă la SRI. Aici e teama, de SRI.

Traian Băsescu: Da. Bun. Ştiţi care este marea lor problemă? Spre exemplu, informaţiile despre influenţa lui Sorin Ovidiu Vântu în SRI le-am avut din timpul domnului Timofte, Dumnezeu să-l ierte. Nu sunt informaţii pe care să le fi primit după ce a plecat Timofte, ci le-am avut din acel timp şi chiar am avut discuţii cu directorul Timofte legate de subiecte de acest gen – scurgerea de informaţii din serviciu, utilizarea lor de un politician sau altul. Dar eu vă dau o probă care arată relaţia mea cu SRI. Să-mi spuneţi dacă vă amintiţi vreo situaţie în care eu am utilizat documente provenite de la SRI în lupta politică.

Radu Moraru: Nu.

Traian Băsescu: Nu, n-o să găsiţi. În tot mandatul meu n-o să găsiţi o astfel de acţiune. Ceea ce nu înseamnă că în calitate de şef al statului nu am informaţie sensibilă, care afectează într-un fel sau altul interesul naţional, fie că e vorba de zona energetică, fie că e vorba de tranzacţii de proprietate, fie că e vorba de acţiuni care nu sunt în linie cu legislaţia română.

Radu Moraru: Dar serviciul îşi depăşeşte atribuţiile…

Traian Băsescu: Niciodată….

Radu Moraru: …când, iată, ştie despre tranzacţii? Sau sunt anumite tranzacţii, să zicem, care trebuie ştiute.

Traian Băsescu: Ce aţi spune dacă, dau un exemplu, tranzacţiile cu energie electrică ar fi tranzacţii care ar fi împotriva interesului naţional al României?

Radu Moraru: Pot fi şi asemenea tranzacţii?

Traian Băsescu: Da, pot fi.

Radu Moraru: Adică să vindem tot curentul, să rămânem fără curent.

Traian Băsescu: Adică să-l vinzi la preţ de 10% din preţul pieţei, la export, spre exemplu.

Radu Moraru: Suntem aproape de final, pentru că am promis să nu stăm foarte mult, dar recunosc sincer v-am păcălit.

Traian Băsescu: La vârsta mea sunt greu de păcălit, doar când mă las, ‘naşule’.

Radu Moraru: V-aţi lăsat, atunci. Avem chestiunea asta cu Sarkozy. Aţi fost moale, blând?

Traian Băsescu: Nu.

Radu Moraru: În loc să-i reproşaţi, să-l luaţi de gât, nu ştiu ce trebuia.

Traian Băsescu: La ce folosesc lucrurile lipsite de inteligenţă în democraţie?

Radu Moraru: Sunteţi prieten cu Sarkozy. Ştiu că aveţi o relaţie bună.

Traian Băsescu: Da. Am o relaţie foarte bună. Sigur că la Bruxelles ne-am întâlnit – avusesem o discuţie telefonică înainte legată de problema ţiganilor. Ne-am întâlnit şi la Bruxelles. Sigur, eu am avut poziţie similară şi în discuţia privată, şi în interiorul Consiliului cu cea a Comisiei Europene, care este cea care garantează libertatea de mişcare. În acelaşi timp, preşedintele Sarkozy are dreptate din alt punct de vedere: legislaţia franceză, care, se pare, nu este similară cu directivele UE. Deci, aici este o mică contradicţie…

Radu Moraru: Dar, hai să vorbim sincer…, nu ştiu dacă…, dar cred că e momentul. Domnule preşedinte, se plâng şi români şi francezi că, într-adevăr, de pe Champs-Élysées, unde se duc toţi turiştii, nu neapărat la Louis Vuitton, toţi au văzut, şi românii, ca să nu mai fim ipocriţi, e deranjant când aceşti cerşetori sunt ai noştri, mulţi dintre ei, devin şi agresivi. E o problemă. E adevărat însă că nici dacă vin şi îi trimit înapoi, nu rezolvăm problema, că o să plece iarăşi. Care e soluţia? Credeţi că e o soluţie comună, cum aţi cerut dumneavoastră?

Traian Băsescu: Da. Cred că este. Domnule Moraru, spre exemplu în ţări ale UE, în unele din ele, nu bag mâna în foc că nu e şi Franţa printre ele, cerşitul este legal. Te duci la primărie, te înregistrezi ca cerşetor, îţi stabileşte locul în care cerşeşti şi ora până la care cerşeşti, de la cât la cât, pentru că după tine trebuie să vină altul, şi stabileşte taxa pentru locul respectiv.

Radu Moraru: Asta chiar n-am ştiut-o. E genial. Dacă pierd slujba aici, domnule preşedinte, mă duc de curiozitate.

Traian Băsescu: Da, dar cu o condiţie, să plăteşti taxa la primărie. Ei, ţiganii noştri nu înţeleg nici să plătească taxa la primărie, folosesc copiii la cerşit.

Radu Moraru: N-ai voie.

Traian Băsescu: Da. Părinţii copiilor îi lasă oricum fără bani, deci nu se aleg copiii ăia cu nimic, iar părinţii copiilor adesea se ocupă de furat. Probabil ştiţi că până şi acel caz, cu tăierea cablurilor la sistemul feroviar francez pe un tronson a fost produs tot de români, de minoritate romă, deci ţigani români. Ce fac aici au vrut să facă şi în Franţa. Sigur că au stârnit antipatie. Pe de altă parte, însă, România nu poate înceta să-şi apere cetăţenii, indiferent care sunt probleme lor. Poziţia noastră este similară cu a Comisiei Europene, şi anume dreptul la liberă circulaţie. România nu va fi părtaşă la un precedent prin care să se îngrădească dreptul la liberă circulaţie vreunui cetăţean al său sau vreunui cetăţean european. Aceste drepturi pot fi limitate doar în cazuri precis stabilite la nivel european: are cazier, a comis infracţiuni. În aceste cazuri funcţionează readmisia şi-l trimiţi acasă. Pe de altă parte, dacă nu ieşim din ipocrizie, nu rezolvăm problema ţiganilor. Această parte a etniei, pe care eu o numesc nomadă, pentru că sunt sate întregi de ţigani, oameni serioşi, au meserie, căldărari, ţigani cu pălărie, ţigani…, sunt bine integraţi, au locul lor, îşi trăiesc viaţa normal, respectă legile statului român. Aceasta categorie însă care nu vrea să se lase integrată în societate are singura scuză nomadismul, că îi place să circule. Bun. Îi respectăm această…

Radu Moraru: …şi tradiţie, pe undeva.

Traian Băsescu: …tradiţie, care vine din…, este cultura lor, să meargă din loc în loc. Dar trebuie să respecte legile locului în care ajung.

Radu Moraru: Nu poţi să mergi cu căruţa pe autostradă, poţi să mergi cu rulota.

Traian Băsescu: Când te stabileşti în jurul unei comunităţi, munceşti, nu furi, îţi trimiţi copiii la şcoală, nu-i trimiţi la cerşit, deci ei trebuie să înţeleagă un lucru elementar dacă vor să-i putem apăra eficient: că trebuie să respecte regula societăţii în care se duc. Dacă nu o respectă, nu vor putea fi toleraţi de nicio comunitate. Şi eu nu vreau să mă duc la Paris, eu mă duc în România. Câte televiziuni nu au dat episoade în care primari din România evacuau tabere de ţigani din jurul comunităţilor lor. De ce credeţi că îi evacuau: pentru că pur şi simplu nu le plăcea? Nu. Pentru că nu se încadrau în regula comunităţii; adică ori munceşti, dar nu vii la furat, nu trimiţi copiii la cerşit, nu…, nu…, nu…

Radu Moraru: Cu regulile astea şi noi suntem de acord, că şi noi românii ăştia care plângem la televizor cu ce ne fac francezii, la fel am proceda dacă mâine ar veni nişte spanioli sau nişte…

Traian Băsescu: Nu, nu, nu. Noi am procedat cu ţiganii români aşa. Câţi primari nu au evacuat tabere din jurul…

Radu Moraru: A, la ei vă refereaţi, credeam că primari din Italia, din…

Traian Băsescu: Nu, nu. Câţi primari români nu aţi văzut la televizor cu buldozerul băgat în taberele de ţigani care nu voiau să se integreze în societate, că dacă ar face lucrul esenţial să muncească, dar ca să muncească trebuie să le placă. Se pare că sunt ţigani care cred că a te deplasa dintr-un loc într-altul înseamnă a munci. Nu. În cultura majoritarilor, mersul de la Bucureşti la Paris nu înseamnă a munci.

Radu Moraru: Corect. Suntem la final, vă întâlniţi cu doamna Merkel? Înţeleg că vine la Braşov, vine în România să semneze…

Traian Băsescu: Mie îmi pare rău că s-a anunţat mult prea devreme. Sper ca pe 12 octombrie doamna Merkel să viziteze România.

Radu Moraru: Dar de ce s-a anunţat prea devreme? 12 octombrie…

Traian Băsescu: Nu este în uzanţele diplomatice să anunţe cu trei săptămâni înainte o astfel de vizită.

Radu Moraru: Am înţeles.

Traian Băsescu: Se anunţă…

Radu Moraru: Vine să semneze un contract… Atunci vă întreb despre Braşov: olimpiada se va disputa – despre care vorbeaţi la început – în 2013 în zona Braşov, Predeal.

Traian Băsescu: Bun. Este olimpiada tineretului european. De fapt nu îi spune olimpiadă, îi spune festivalul tineretului european, festival de iarnă.

Radu Moraru: Vom fi pregătiţi, că atunci ne putem face de un râs mondial, ca să zic aşa, dacă nu va fi infrastructura…

Traian Băsescu: Patinoarul de la Braşov, care este locul în care se va desfăşura o importantă parte a festivalului, a fost atacat şi demolat…

Radu Moraru: Nu, nu, va fi demolat. Am înţeles că într-un final oraşul a zis să-l demoleze, ca să nu mai fie articole despre…

Traian Băsescu: Ca să nu mai ţipe… Sigur că vom fi pregătiţi şi aici miniştrii care vor aloca bani pentru pregătirea pârtiilor, pentru că festivalul se desfăşoară la Braşov, Azuga, Predeal, Sinaia, jocuri sportive, pârtii, va trebui construită şi o trambulină. Nu aş vrea să fiu în pielea ministrului care va aloca banii, din câte ştiu, la Buşteni sau la Azuga trebuie construită o trambulină pentru sărituri. Sigur că vor fi foarte mulţi care vor spune ‘acum cheltuim banii pentru asta’…

Radu Moraru: Nu, nu, vor spune cu furtul, dar este bine, că toată presa va fi cu ochii acolo, deci prea mult nu se va putea fura, ca să zicem aşa, să fim optimişti, că… Da. Vă mulţumim pentru…

Traian Băsescu: Domnule Moraru, daţi-mi voie să închei spunând o concluzie care poate contrazice toată minciuna asta. România nu are perspective, nu are şanse, nu avem nimic. Deci România are 33 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru – şi vreau să citez fără să greşesc – pentru autostrăzi şi căi ferate, pentru mediu, pentru dezvoltare regională, pentru asistenţă tehnică, pentru dezvoltarea resurselor umane, deci reconversie profesională, pentru creşterea competitivităţii economice. Deci sunt şi pentru dezvoltarea capacităţii administrative. Deci sunt şapte programe finanţate de Uniunea Europeană care de fapt rezolvă mare parte din problemele noastre de dezvoltare.

Radu Moraru: Până când? Până în 2013?

Traian Băsescu: Până în 2013. De asemenea, România are de la Uniunea Europeană 14 miliarde de euro pentru agricultură.

Radu Moraru: Pe hârtie.

Traian Băsescu: Da. Nu. La agricultură subvenţiile se atrag destul de bine.

Radu Moraru: Am înţeles. Deci primii atunci sunt pe hârtie dacă noi îi accesăm.

Traian Băsescu: Da. S-a început accesarea lor, să sperăm că… În plus, în plus: România şi-a fixat în interiorul Uniunii Europene şi sunt adoptate aceste obiective, ca până în 2020 să crească rata de ocupare a populaţiei active de la 57% la 70%. Asta înseamnă preponderent…, vă pot spune unde se vor duce resursele – către crearea de locuri de muncă în mediul rural, pentru că acolo avem marea resursă de forţă de muncă activă care nu este angajată, trăieşte din economia naturală, câteva păsări, animale, o bucată de pământ în spatele casei. Tot până în 2000 trebuie să ajungem să alocăm 2% din PIB pentru cercetare, acum noi având 0,6%. Trebuie să reducem emisiile de carbon cu 20%, ceea ce înseamnă investiţii majore în reducerea emisiilor din zona industrială, trebuie să avem 24% din energia care ajunge la consumatorii finali produsă din surse regenerabile, ceea ce înseamnă sisteme eoliene, hidrocentrale, trebuie să reducem sărăcia cu 25% şi 30% din tinerii până în 30 de ani trebuie să aibă…, să fie absolvenţi de studii superioare. Acum doar 12-14%, undeva aici. Deci iată câte proiecte, numai proiectele europene şi sunt un excelent program de dezvoltare şi modernizare a României. Eu sunt convins că România are perspective, numai să terminăm odată scandalul şi să ne valorificăm aceste perspective.

Radu Moraru: Ştiţi că tot ce ne-aţi spus în seara asta nu sunt lucrurile care trebuie spuse de un preşedinte, un şef de stat. Ele ar trebui să fie lucruri spuse de televiziuni de ştiri, dezbateri politice, de oameni, de specialişti. Din păcate, specialiştii nu mai ies la televizor de teama şi de greaţă de multe ori, de mizeria în care trăim. Este bine, mă bucur că aţi venit cu aceste cifre.

Traian Băsescu: Domnule Moraru, strategia 2020 a UE a adăugat aceste cinci obiective pe care le-am citit acum, ultimele, la programul general de dezvoltare a UE, iar România are procente care îi revin ca ţintă, care reduc decalajul între Germania şi România, între Franţa şi România şi ele sunt susţinute financiar, parţial de Uniunea Europeană, atingerea acestor obiective. Nu văd de ce ne plângem că nu avem un plan. Sunt tot soiul de şmecheri care ies peste tot la televiziuni: nu avem un plan ce să facem. Le mai trebuie un an de studii, vreo câteva milioane de dolari să ne prezinte nişte planuri, ce avem de făcut, nefinanţate. Ceea ce eu vă spun sunt planuri convenite de România cu Uniunea Europeană finanţate. Trebuie să îndeplinim doar formalităţile să tragem bani.

Radu Moraru: Aţi fost foarte optimist în seara asta.

Traian Băsescu: Eu sunt optimist.

Radu Moraru: Nu, dar zic, în seara asta la ce am trăit în ultimele luni nu ne-am văzut nici de mult, aţi fost la începutul primăverii, aţi fost prima oară în acest an. Nu, la altceva mă refeream. Înseamnă că sunteţi optimist şi dacă acest guvern va cădea sau nu va cădea, dar vine un alt guvern ori va veni un alt preşedinte, România nu mai poate să o ia înapoi, în sensul ăsta vă întreb.

Traian Băsescu: Nu, asta este exclus.

Radu Moraru: Deci nu mai poate să o ia înapoi România.

Traian Băsescu: Nu, nu, nu avem cum. Am ieşit din momentul cel mai greu al crizei economice, industria, suntem în a şasea lună de creştere a producţiei industriale. Să sperăm că se consolidează pe un trend de creştere. Nu am atins însă fundul crizei sociale, pentru că efectele măsurilor care încă nici nu au fost luate toate, reducerile de cheltuieli sociale trebuie să fie luate până la sfârşitul anului, să vedem unde, în ce zone, ca să nu-i afecteze pe cei care în mod real au nevoie. Deci premisele astea mie îmi dau speranţa că România poate ieşi consolidată din această criză şi cu totul altă structură a veniturilor în bugetul de stat, dar şi a propriei ei economii. Am avut o creştere deformată de boomul imobiliar, când se ajunsese la nişte preţuri aberante la vânzarea metrului pătrat de bloc, de casă, de pământ, de orice vreţi. Păi toate astea se adăugau…

Radu Moraru: Tot un fel de Caritas era…

Traian Băsescu: …şi cream acel umflat produs intern brut, în creştere explozivă, şi nu ştiu ce. Consumul cu buletinul şi creditele nemăsurate fără chibzuinţă de multe ori luate de la bănci şi ele s-au terminat. Deci, ieşim din criză cu o structură limpede a ceea ce poate face în mod real economia românească. Şi, dacă o ajutăm cu aceste investiţii care generează modernizarea ţării, convingerea mea este că vom merge înainte. Dar, ce nu voi risca: în momentul de faţă, privind la poziţia PSD şi PNL, îmi dau seama că sunt – cel puţin liderii, dacă nu tot partidul – sunt imaturi. Declaraţiile lor nu-mi arată că ar înţelege în ce situaţie e România şi ce trebuie făcut. De aceea obiectivul meu va fi să menţin cât mai mult această alianţă; dacă s-ar putea, ori până când îşi schimbă abordarea faţă de ţara lor liderii liberali şi PSD, ori, dacă va fi nevoie, pe parcurs facem schimbări de guvern, dar obiectivul meu este să menţin la guvernare o coaliţie, o majoritate responsabilă. Ce mă fac dacă vine mâine un guvern dominat de partidul lui Ponta şi spune: le-aţi luat banii, daţi-le banii salariile înapoi, daţi înapoi ajutoarele sociale, creşteţi pensiile la… Ce te faci cu o asemenea abordare? Pot risca să…

Radu Moraru: Dar dacă vine domnul profesor doctor Dan Voiculescu, de renume mondial?

Traian Băsescu: Ăsta sigur rezolvă problema banilor, îi aduce pe ăia de la Crescent.

Radu Moraru: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sper că au gustat şi adversarii dumneavoastră umorul nostru, sigur cred că au gustat. Închidem aici emisiunea. Vom lua o pauză publicitară. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Traian Băsescu: Şi eu vă mulţumesc mult.

Radu Moraru: După cum vedeţi, emisiunea noastră se termină. Nu am reuşit să iau nici bătaie, nici pumni. Preşedintele a fost liniştit, nu e nervos, nu e dictator, poate mâine, cine ştie. Să fiţi iubiţi!

(Prin Monitoring Media: B1 TV – Naşul, Ora: 21:00)

Victor Ponta a declarat ca Traian Basescu ar fi avut cunostinta de adoptarea frauduloasa a legii pensiilor

Despre disputa dintre Opoziţie şi Putere pe marginea modului în care a trecut legea pensiilor de Camera Deputaţilor, Traian Băsescu a afirmat că este "o discuţie mizerabilă". El a mai spus că, judecând după felul în care s-au comportat reprezentanţii PSD, rezultă că preşedintele Camerei, Roberta Anastase, are dreptate atunci când afirmă că social-democraţii ar fi cerut bani ca să nu participe la votarea legii respective. În replică, liderul PSD, Victor Ponta, a declarat pentru Radio România că, prin acuzele de astăzi, Traian Băsescu ar fi avut cunoştinţă de adoptarea frauduloasă a legii pensiilor. Referindu-se la afirmaţiile preşedintelui Băsescu în legătură cu faptul că liderul PSD ar fi cunoscut aşa-numitele negocieri, Victor Ponta a precizat:

Victor Ponta: Domnul Băsescu, nu preşedintele, minte şi îi cer public - are serviciu de informaţii, are DNA, are toate cele - să probeze acest lucru. Altfel, nu este decât încă o minciună din nenumăratele minciuni. Eu, Victor Ponta, preşedintele PSD-ului din 20 februarie, de când am fost ales, şi până astăzi, niciodată nu am discutat nici cu Traian Băsescu, nici cu Boc, nici cu altcineva de la PD-L să negociem ceva şi nu vom negocia niciodată nimic cu aceşti oameni.
(Prin Monitoring Media: Radio România Actualităţi, Ora: 16:00 http://www.monitoring.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=10344:victor-ponta-a-declarat-ca-traian-basescu-ar-fi-avut-cunostinta-de-adoptarea-frauduloasa-a-legii-pensiilor-&catid=38:politic&Itemid=436)


Concluzii:
Părăsirea Grupului Parlamentar PSD din cadrul şedinţei în care se adopta, prin vot final, legea pensiilor nu poate avea alt scop decât fraudarea votului. În cazul în care votul nu este fraudat, prezenţa sau absenţa PSD nu are importanţă, dat fiind că o lege organică are nevoie de 50%+1 voturi "pentru".

Cu alte cuvinte "banii" erau fie pentru votarea (exprimare prin vot "pentru") acestei legi, caz în care parlamentarii PSD trebuiau să rămână în şedinţă, fie pentru FRAUDAREA votului, caz în care PSD pleca din sala de şedinţă şi se făcea că nu vede falsificarea votului.

Fraudarea numărării votului este o infracţiune foarte importantă şi nu este acoperită de imunitate fiind de domeniul penalului. În cazul în care se descoperă că numărarea votului a fost fraudată, doamna Anastase se face vinovată, fără putinţă de tăgadă, de fals intelectual.
ARTICOLUL 72 – Imunitatea parlamentara
(1) Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului.
(2) Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului,…


Cum spuneam şi mai sus, în codul penal există stipulata infracţiune de Fals Intelectual care chiar asta spune.
Art. 289. – Falsul intelectual
Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de cãtre un functionar aflat în exercitiul atributiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurãri necorespunzãtoare adevãrului ori prin omisiunea cu stiintã de a insera unele date sau împrejurãri, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Tentativa se pedepseste.


Eu aştept ca DNA sau Procuratura să se auto-sesizeze (dacă nu a fost deja sesizată), să cerceteze din punct de vedere penal situaţia, şi să întocmească un dosar penal pentru toţi cei care au conspirat la falsificarea acestui vot. Dacă procurorii se vor face iarăşi "că plouă", atunci este clar că avem de-a face cu o subordonare politică a procurorilor şi nu ar trebui să ne mai agităm, ci doar să aşteptăm cuminţi să ni se pună cătuşe, să fim trimişi la Canalul Dunăre-Bucureşti, la Ocnă, dacă nu cumva se vinde Sarea României, la curăţenia oraşului...

Traian Băsescu la România Actualităţi (LIVE TEXT http://www.romania-actualitati.ro/traian_basescu_la_romania_actualitati_live_text-19352 )

"Trebuie să realizăm o lege nouă a salarizării unice, aşezată pe baze corecte; trebuie să privim cu realism la efectele legii aşa cum a fost adoptată anul trecut."
"Mai e o soluţie pe care a folosit-o Polonia, ei au făcut un singur minister care să se ocupe de absorbţia fondurilor europene. Ei au o viteză formdabilă de absorbţie a fondurilor europene"
"Un ministru îşi face un mare rău dacă nu selectează oameni competenţi".
"Principala motivaţie a nepregătirii proiectelor este incompetenţa celor care lucrează la aceste unităţi."
"Trebuie accelerate procesele de restructurare dar simultan cu procesul de selecţie a personalului."
"Avem bani; totul este să avem proiectele gata de a fi finanţate."
"19 miliarde de euro sunt numai din programele operaţionale europene".
"Politicienii uită acum că măririle din 2007-2008 nu au fost sustenabile economic."
"Protestele de astăzi reprezintă o abordare democratică. Totul este ca ele să rămână în zone democratică".
"România va absorbi forţă de muncă când va ajunge la creşteri economice de peste 4%".
"Pensionarii cu pensii mici sunt mult mai loviţi de criză decât cei cu venituri mari".
"Asta înseamnă o presiune pe nivelul de trai al cetăţenilor"
"Chiar dacă la anul vom avea o creştere de2% a PIB pe piaţa muncii nu se va întâmpla nimic"
"Efectele sociale ale crizei nu se vor resorbi foarte uşor".
"FMI nu va mai accepta să finanţeze deficitul bugetar al României".
"Guvernul va stabili când vor fi începute discuţiile cu FMI".
"Cum m-aş putea implica eu într-o mediere cerută de Victor Ponta, care nu este matur din punct de vedere politic".
"Curtea Constituţională se poate pronunţa asupra conţinutului legii dar nu cred că se poate pronunţa asupra felului cum s-a votat".
"Parlamentul este locul garantului democraţiei în România. Acolo n-are ce căuta nimeni din afara Parlamentului. Ei îşi fac regulile".
"În 2004 la sfârşitul anului primeau ajutoare sociale 6,3 milioane de români iar în 2008 erau 13,9 asistaţi social. Practic numărul s-a dublat".
"Au împins sarcini pe bugetul de stat, cărora bugetul nu le putea face faţă".
"Politicienii, din dorinţa de a cumpăra voturi, au dat legi care duceau la tot felul de creşteri de salarii şi pensii".
"Este interesul României să îşi reechilibreze finanţele publice"
"Problema nu este dorinţa guvernului de a reduce salariile sau pensiile ci realitatea este că nu există banii"
"Au fost situaţii anul acesta când Ministerul de Finanţe a încercat să împrumute bani de pe piaţa internă dar dobânzile erau prea mari"
"România se împrumută aproape zilnic"
"Un împrumut de la FMI e mai ieftin decât un împrumut de pe piaţa liberă".
"Noi rambursăm continuu. România poate să împrumute ori de la organisme internaţionale de tip FMI, BM sau UE sau pot să se împrumute de pe piaţa liberă".
"Anul acesta România are o sarcină consistentă la rambursare".
"Pentru a ne asigura cheltuielile din bugetul de stat trbeuie să împrumutăm de pe pieţe peste 5 miliarde de euro."
"Suntem destul de puţin credibil din punct de vedere al pieţelor financiare internaţionale, ceea ce duce la împrumuturi pe termen scurt."
"Cel mai probabil va fi un aşa numit acord de precauţie, în care în situaţii excepţionale să putem apela la fonduri."
"Acordul cu fondul va fi o realitate. Ce tip de acord va fi rămâne să decidem spre sfârşitul anului".
"E o situaţie grea generată în primul rând de criza economică, dar România are soluţii"
"În 80% din mass-media se transmite un mesaj disperat către români".
"Noul acord cu FMI trebuie încheiat după ce terminăm actualul acord care se încheie în aprilie 2011".
© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.