Candidatul dictator

---

Cum ar fi să aveţi pe lista de vot un cetăţean al României care are, din când în când reacţii care susţin dictatură şi promovează (evident) non-democraţia?

Neplăcut.

Mie doamna Sulfina Barbu mi s-a părut a fi un om cumsecade. Desigur, reacţiile de tip "pedelist" sunt prezente în vocabularul domniei sale de zi cu zi, dar... pe fond doamna Barbu mi-a părut întotdeauna o persoană "mai mult mămoasă decât dictatorioasă". Iată însă că după câteva imbolduri de la presă, doamna Barbu calcă cu graţie în picioare democraţia, respectiv libertatea de a vota.

Ce spune doamna deputat Sulfina Barbu despre doamna senator Sorina Plăcintă...

În legătură cu anunţul senatoarei privind votul la moţiunea de cenzură, Sulfina Barbu a precizat: "A spus că votează moţiunea, nu a venit să voteze moţiunea. Vom vedea comportamentul domniei sale la învestirea guvernului Ponta. Atunci va fi o confirmare sau o infirmare a unor eventuale discuţii."
"Sigur, vom discuta cu toţi parlamentarii noştri vizavi de comportamentul politic la învestirea guvernului Ponta. Noi am declarat că suntem în opoziţie. Cine votează altfel înseamnă că se poziţionează în afara partidului şi va fi exclus. Este şi cazul deputatului de la Olt", a mai declarat deputatul PDL Sulfina Barbu.
(mai mult pe http://www.rtv.net/pdl-cu-ochii-pe-placinta-sulfina-barbu-sa-vedem-cum-se-va-comporta-la-investirea-guvernului-ponta_26566.html)

Să dai afară din partid un parlamentar pentru că îşi exercită votul liber constituţional? În orice altă ţară cariera politică a doamnei Sulfina Barbu s-ar fi încheiat cu rapiditate, o dată pentru totdeauna.

Doamna Udrea spunea pe blogul domniei sale... E nevoie de un nou mod de a face politică.
Din păcate soluţia pe care i-am oferit-o eu, anume democratizarea partidului, se pare că nu poate fi o soluţie pentru PDL. Vin vremuri grele pentru PDL, aceşti oameni fac dovada că sunt incapabili să înţeleagă unde anume greşesc.

Întâmplarea face că o pot sancţiona la vot pe doamna Barbu... şi o voi sancţiona. Eu un primar cu concepte dictatoriale nu votez.

INCREDIBIL!!!

---

Viaţa îmi ridică întâmplări neaşteptate chiar atunci când credeam că le-am văzut pe toate şi nimic nu mă mai poate surprinde. Atâta lipsă de bun-simţ nu mi-a fost dat să văd... şi aceşti oameni sunt generali, te-ai aştepta să aibă onoare înainte de toate...

Oprea: Până la urmă, Ponta îmi este prieten. UNPR va vota pentru stabilitatea ţării (Imagine: Silviu Matei/Mediafax foto)

"Vreau să ştiţi că proiectul nostru, încă de la înfiinţarea sa, a activat pentru evitarea derapajului politic. Pe stabilitatea politică noi rămânem consecvenţi. Putem da acest vot (pentru Cabinetul Ponta, nr.). Până la urmă, domnul Ponta îmi este prieten. Sunt convins că toţi colegii mei vor vota pentru stabilitatea acestei ţări", a spus, vineri seară, Oprea, la B1Tv.

El a adăugat că pentru această decizie a contat şi poziţia PSD faţă de unele proiecte susţinute de UNPR.

"Totdeauna între partide se negociază. Sunt lucruri directe ce ţin de bucătaria parlamentară. Oricum, PSD şi Victor Ponta au anunţat că vor sprijini taxarea averilor mari. O va face în continuare", crede liderul UNPR.

(http://www.mediafax.ro/politic/oprea-pana-la-urma-ponta-imi-este-prieten-unpr-va-vota-pentru-stabilitatea-tarii-9578970/)

Onţanu: Fostul guvern a atentat grav la siguranţa oamenilor. Ne-am lepădat de alianţă ca de Satana (Imagine: Razvan Lupica/Mediafax Foto)

"Este absolut o necesitate ca în următoarele zile, cât mai rapid, să se instaleze noul guvern. Noi vom sprijini în Parlamentul României noua guvernare tocmai pentru ca să se asigure o stabilitate pentru România. Aţi văzut: FMI a zis «pas» până ce se instalează noul guvern. Deci este o prioritate pentru România instalarea noului guvern, crearea unei majorităţi parlamentare solide şi sigur că noi vom sprijini acest lucru", a precizat Onţanu.

Progresistul a mai spus că UNPR nu a negociat cu USL ministere în viitorul guvern Ponta.

El a precizat că alianţele cu PDL pentru alegerile locale au fost desfiinţate din pricina refuzului democrat-liberalilor de a introduce taxa pe averile foarte mari, de a reîntregi salariile bugetarilor, de a reintroduce ajutoarele sociale eliminate şi de a elimina plata CAS pentru pensiile mici.

"Ne-am lepădat ca de Satana. Nu era o alianţă viabilă. La Bucureşti, mergem pe propriile picioare. Fostul guvern, mă refer în principal la guvernul PDL condus de Emil Boc, a adus un atentat grav la adresa siguranţei şi a vieţii oamenilor, iar lucrul acesta noi l-am refuzat din momentul în care s-a pus problema să facem o alianţă pentru Bucureşti UNPR-PDL", a declarat Neculai Onţanu.

Întrebat dacă se aşteaptă la susţinere din partea USL, candidatul la Primăria Sectorului 2 a replicat că se aşteaptă la susţinere din partea tuturor cetăţenilor din respectivul sector.

"Eu mă aştept, vă spun sincer, ca un om şi ca un administrator - mi-a fost străină politica, eu de dimineaţa până seara fac administraţie: mă aştept la susţinerea tuturor cetăţenilor Sectorului 2 al Capitalei, pentru că eu, în această perioadă, tot ce am făcut am făcut pentru locuitorii Sectorului 2 al Capitalei şi pentru aceştia mă bat", a încheiat Neculai Onţanu.

(http://www.mediafax.ro/politic/ontanu-fostul-guvern-a-atentat-grav-la-siguranta-oamenilor-ne-am-lepadat-de-alianta-ca-de-satana-9579179/)

Nu este incredibil? Felicit pe cei de la MEDIAFAX şi pentru fotografii, sunt foarte sugestive.

Mă întreb şi eu, nu există nici o posibilitate ca aceşti generali să-şi piardă gradele şi să ajungă simpli soldaţi?

La început am spus că e manipulare...

---

... apoi m-am gândit că este prea gogonată pentru a putea fi inventată de mintea omenească. Tocmai acest "de necrezut" mă face să cred un pic în această ştire...

Presedintele Senatului, Vasile Blaga, s-a intalnit la Cornu cu liderii PSD Adrian Nastase si Ilie Sarbu cu cateva zile inaintea motiunii de cenzura, au declarat pentru HotNews.ro mai multe surse apropiate PDL, insa presedintele Senatului neaga aceste informatii, la fel Ilie Sarbu. Adrian Nastase nu a putut fi contactat pana la aceasta ora. Potrivit surselor HotNews.ro, la intalnire s-ar fi aflat si un consilier al premierului Ungureanu. "Nu am mai fost la Cornu de an de zile. Nu este adevarat, nu stiu de unde apar astfel de informatii. Nici macar nu stiu unde sta Nastase sau Sarbu", a declarat Blaga pentru HotNews.ro.

"Nimic mai fals, dar oricum nu mai conteaza", a declarat pentru HotNews.ro Ilie Sarbu, intrebat daca s-a intalnit cu Vasile Blaga la Cornu. Blaga este unul dintre putinii lideri PDL aflati in relatii bune cu lideri din USL, care declara despre el ca este "un om politic cu care se poate discuta". La randul sau, presedintele Senatului are o buna relatie cu liderul grupului senatorilor PSD, Ilie Sarbu, care este si socrul lui Victor Ponta.
(de D. Tapalaga, L.Pirvu - http://www.hotnews.ro/stiri-12109347-surse-vasile-blaga-intalnit-cornu-adrian-nastase-ilie-sarbu-cateva-zile-inaintea-motiunii-cenzura-blaga-sarbu-neaga.htm)

Asta este de pus la gazeta de perete pentru a lumina viitorul de aur la jurnalismului românesc, mai ales că văd că e preluat, cu timiditate, de foarte, foarte multe mijloace de informare în masă.

(http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3928/3387582/1/ilie-sarbu-agerpres-2915992.jpg?width=800&height=600)


(http://www.ziarelive.ro/stiri/surse-intalnire-blaga-nastase-la-cornu-inaintea-motiunii-de-cenzura.-blaga-si-nastase-neaga.html)


(http://www.ziarelive.ro/stiri/vasile-blaga-motiunea-de-cenzura-nu-va-trece.-opozitia-nu-are-toate-voturile-necesare.html)


(http://www.evz.ro/detalii/stiri/jurnalistul-dan-tapalaga-la-100-911399.html)

Următoarea victimă a moţiunii, Emil Boc

---

După ce înainte de moţiune domnul Boc arbora tonul convins al domniei sale cu care altădată înlătura cele mai sumbre comentarii despre Guvernul pe care îl conducea, imediat după votul care a trecut moţiunea, vocea sa era mai mult obosită şi resemnată decât indignată pentru votul minorităţilor.

"Moţiunea de cenzură va fi respinsă, vă spun eu, care am scăpat de 10 moţiuni de cenzură. USL nu are un program economic, nu are capacitatea de a susţine moţiunea. La nivelul Coaliţiei, există soolidaritate şi soliditate, sunt convins că şi la Opoziţie vor exista defecţiuni", a declarat preşedintele PDL, Emil Boc.

"La nivelul coaliţiei există soliditate şi solidaritate, ea se va arăta şi în votul de astăzi de la moţiune, sunt convins că şi din tabăra opoziţiei vor fi defecţiuni fie prin neprezentări în Parlament, fie prin votul împotriva moţiunii, după cum au fost şi în cazul nostru. Puţine surprize se mai pot întâmpla astăzi", a mai declarat fostul premier al României.

"Noi avem un slogan în partid: «PDL la bine şi la greu», adică am fost la greu şi suntem în partea de a fi la bine şi ar fi păcat să sacrificăm interesele ţării prin căderea acestui guvern", a spus Emil Boc.

Emil Boc (Foto: AP)

(http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/motiunea-de-cenzura-emil-boc-motiunea-va-fi-respinsa-va-spun-eu-care-am-scapat-de-10-motiuni-262156.html)

"Pentru că un partener a trădat, nu mai există încredere", a spus fostul premier Emil Boc, întrebat dacă actuala coaliţie se va prezenta la consultările de la Cotroceni cu o altă propunere de premier.

Întrebat dacă ia în calcul să-şi dea demisia de la conducerea PDL, Emil Boc a spus că va lua o decizie în zilele următoare.

"Voi lua o decizie şi voi vedea în zilele următoare ce voi face", a afirmat Boc, întrebat dacă demisionează de la conducerea PDL.

Foto: Intact Images/Guvernul României

(http://www.jurnalul.ro/politica/emil-boc-nu-mai-exista-coalitie-guvernamentala-611237.htm)

• Am constatat astazi ca actuala coalitie guvernamentala nu mai exista
• Orice zi de instabilitate politica face rau tarii. Cei care au majoritatea in parlament trebuie sa isi asume rapid guvernarea
• Romania este astazi stabila economic si are un prestigiu care trebuie sa fie aparat
• Cu orice zi de instabilitate se pierd bani din buzunarul romanilor
• Noi speram ca responsabilitatea sa fie imediat asumata si Romania sa nu stea in instabilitate
• Cei care astazi au demonstrat in mod democratic ca au majoritate trebuie sa asigure stabilitatea politica si economica a tarii
• Am vazut stoparea misiunii FMI si caderea leului
  
• Cei care si-au asumat responsabilitatea de a darama un Guvern au responsabilitatea de a forma un nou Guvern

Emil Boc

Foto: Agerpres

(http://www.hotnews.ro/stiri-politic-12107913-emil-boc-nu-nominalizeaza-alt-candidat-pentru-functia-premier-cei-care-votat-astazi-parlament-motiunea-cenzura-trebuie-isi-asume-guvernarea-tarii.htm)

Emil Boc (Imagine: Andrei Pungovschi/Mediafax Foto)

Potrivit surselor citate, liderii PDL au avut o audio-conferinţă cu preşedinţii organizaţiilor judeţene la sediul partidului din Aleea Modogran, la care doar doi din cei 47 de lideri judeţeni, adică Mihai Stănişoară şi Gheorghe Ştefan, au solicitat demisia

lui Emil Boc. La întâlnire au participat şi Vasile Blaga, Roberta Anatase, Anca Boagiu, Adriean Videanu, Ioan Oltean, Elena Udrea, Sever Voinescu, Cristian Boureanu, Alin Popoviciu.

(http://www.mediafax.ro/politic/doi-dintre-sefii-organizatiilor-pdl-stanisoara-si-gheorghe-stefan-au-cerut-demisia-lui-boc-9577904/)

Parcă şi mai important decât moţiunea este pentru PDL posibilitatea de a schimba conducerea. În aceste zile are loc hotărârea viitorului PDL. Se prea poate că mulţi dintre greii PDL să se retragă iar cei ce rămân să înceapă o bătaie pe patrimoniul politic al partidului aflat în dezmembrare. Este un scenariu posibil şi rămâne de văzut dacă va deveni, în urma acţiunilor imediate ale liderilor PDL, şi efectiv.

Radu-Alexandru FELDMAN! Prezent! Nu votez!

---

Domnul Radu F. Alexandru prezintă filme la TVR. Acolo domnul Radu F Alexandru este în elementul domniei sale. Uneori reuşeşte să comunice nişte subtilităţi interesante însoţite de câte o legătură nu mai puţin de excepţie... Şi totuşi în viaţa politică domnul Radu F. Alexandru pare un amator. Domnia sa a blocat pe de o parte postul de la CNA (un gest de maturitate ar fi fost să spună de la bun început că nu doreşte să plece din Senat), pe de altă parte a creat şi starea unor discuţii penibile despre imunitate. Să urmărim această ştire:

Radu F Alexandru a declarat, joi, pentru REALITATEA.NET, că i-a comunicat premierului Ungureanu faptul că a luat decizia de a demisiona din CNA astfel încât să-şi poată duce la capăt mandatul de senator, pentru a putea fi alături de PDL la moţiunea de cenzură ce va fi votată vineri. “Având în vedere că reprezentam guvernul Ungureanu în CNA, mi s-a părut de bun simţ să fac acest gest”, a explicat senatorul.

“Cred că şi în politică sunt lucruri care pot face şi lucruri care nu se pot face. Să pleci de lângă colegii cu care ar trebui să te simţi solidar, într-un partid aflat astăzi evident în dificultate pentru că, dincolo de greşeli şi ezitări şi-a făcut cu prisosinţă datoria, este un lucru care nu se face. I-am spus premierului Mihai Răzvan Ungureanu, cel care m-a desemnat. S-a declarat de acord cu punctul meu de vedere. Mi-am dat demisia din CNA şi rămân să-mi duc la bun sfârşit mandatul de senator. Premierul Ungureanu este prea delicat pentru a-mi fi cerut acest lucru. Iniţiativa îmi aparţine, dar având în vedere ca îl reprezentam în CNA, mi s-a părut de bun simţ. Ungureanu mi-a dat dreptate”, a declarat Radu F Alexandru.

El a adăugat că nu a avut ocazia şi nici timpul pentru a discuta pe acest subiect cu preşedintele PDL Emil Boc.

(mai multe pe http://www.obiectivdesuceava.ro/v2/romania/radu-f-alexandru-a-demisionat-din-cna-pentru-a-l-sprijini-pe-ungureanu-la-motiunea-de-cenzura/)

Domnul Radu F Alexandru devine astfel "eroul" salvării Guvernului Ungureanu. Dar dacă USL adună mai multe voturi de jumătate plus unu din întregul Parlament, "sacrificiul" domnului Radu F Alexandru de a fi în Sala Parlamentului ca să nu voteze... va fi zadarnic.

Ştirea pe larg în Gândul: http://www.gandul.info/politica/radu-f-alexandru-si-a-depus-demisia-din-functia-de-membru-al-cna-9573720

INS - salarii octombrie 2011

---

Doamna Andreea Paul Vass mi-a atras atenţia cu următoarea postare:

Spre finalul anului 2011 salariul mediu brut incasat a crescut cu 12% fata de anul 2010

Mai ales mi-a plăcut următorul grafic:


De ce mi-a plăcut? Pentru că... Pentru că deşi cunosc aproape numai persoane sub salariul mediu, mă întrebam câţi sunt oare peste salariul mediu astfel încât să se ajungă la nivel naţional la un salariu mediu atât de ridicat faţă de media celor pe care îi cunosc eu. Poate că statistica ar fi putut fi făcută pe felii şi mai înguste şi, de ce nu, poate ar fi trebuit specificat dacă acel grafic se referă la salariul net sau brut (bănuiesc că ar fi brut de bază)… oricum acest grafic mă face pe mine să estimez ceva neaşteptat, anume că nu este un dezechilibru de la cer la pământ (aşa cum mă aşteptam) în ceea ce se află peste şi sub salariul mediu pe economie.

Iată însă şi fişierul de la INS:

http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/salarii/salarii-oct2011r.pdf

Clasificări utilizate:
• Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională (CAEN Rev.2), armonizată cu clasificarea europeană
în domeniu (NACE Rev.2):
Cod CAEN Rev.2
Nivel secţiune Denumirea activităţilor
A Agricultură, silvicultură şi pescuit
B Industrie extractivă
C Industrie prelucrătoare
D Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer
condiţionat
E Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de
decontaminare
F Construcţii
G Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor,
motocicletelor
H Transport şi depozitare
I Hoteluri şi restaurante
J Informaţii şi comunicaţii
K Intermedieri financiare şi asigurări
L Tranzacţii imobiliare
M Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice
N Activităţi de sevicii administrative şi activităţi de servicii suport
O Administraţie publică (exclusiv forţele armate şi asimilaţi)
P Învăţământ
Q Sănătate şi asistenţă socială
R Activităţi de spectacole, culturale şi recreative
S Alte activităţi de servicii
• Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR) armonizată cu clasificarea europeană în
domeniu (ISCO-08):
Cod COR
Nivel Grupă Majoră (GM) Denumire grupe majore de ocupaţii
GM1 Membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai
administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori
GM2 Specialişti în diverse domenii de activitate
GM3 Tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic
GM4 Funcţionari administrativi
GM5 Lucrători în domeniul serviciilor
GM6 Lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit
GM7 Muncitori calificaţi şi asimilaţi
GM8 Operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente
GM9 Muncitori necalificaţi

Salariul mediu brut de bază în luna octombrie 2011 a fost de 1719 lei
pentru salariaţii care au lucrat 21 de zile, cu program complet, iar salariul
mediu brut realizat de 1922 lei.
Efectivul salariaţilor la 31 octombrie 2011 şi numărul salariaţilor
care au lucrat cel puţin 21 de zile, cu program complet
Efectivul salariaţilor la 31 octombrie 2011 (exclusiv unităţile din sectorul economic cu mai puţin
de 4 salariaţi) a fost de 4201,2 mii persoane, bărbaţii reprezentând 53,6%. Numărul salariaţilor
care au lucrat 21 de zile, cu program complet, în luna octombrie 2011 a fost de 3534,0 mii
persoane (84,1% din efectivul total al salariaţilor). Ponderea femeilor în această categorie a
fost de 46,5%.
Repartizarea salariaţilor pe grupe de salarii realizate
Repartizarea salariaţilor după salariile brute realizate arată că 4,9% din numărul
salariaţilor care au lucrat cel puţin 21 de zile, cu program complet, în luna octombrie
2011 au realizat sub şi la nivelul salariului minim pe economie (670 lei), 50,3% dintre
salariaţi au realizat salarii brute cuprinse între 671 şi 1500 lei, 30,9% între 1501 şi 3000 lei,
9,4% au realizat salarii brute între 3001 şi 5000 lei, iar 4,5% au realizat salarii brute de peste
5000 lei. Distribuţia salariaţilor după salariile brute realizate relevă o concentrare în zona
salariilor mai mici de 1500 lei, atât în rândul femeilor (58,1%), cât şi al bărbaţilor (52,5%).

Salariul mediu brut de bază în luna octombrie 2011 a fost de 1719 lei pentru salariaţii care au
lucrat 21 de zile, cu program complet, iar salariul mediu brut realizat de 1922 lei.
Comparativ cu anul precedent, salariul mediu brut de bază a crescut cu 12,7%, iar salariul
mediu brut realizat cu 11,7%.
Salariul mediu brut realizat cuprinde pe lângă salariul de bază şi o parte variabilă compusă din
sporuri şi prime acordate ca procentaj din salariu sau ca sumă fixă.



Analiza raportului dintre salariul de bază şi salariul realizat, pe activităţi economice, arată că
cele mai mari sporuri şi adaosuri se regăsesc în activităţile: industria extractivă (36,8%),
producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat
(28,8%), transport şi depozitare (23,8%).
În ceea ce priveşte activităţile „sectorului bugetar”, începând cu 01.01.2010 s-au aplicat
prevederile Legii-cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din
fondurile publice. Conform acestui act normativ, salariile de bază ale categoriei de salariaţi
căreia i se aplică, au fost stabilite pe funcţii în raport cu nivelul pregătirii profesionale,
experienţa şi răspunderea în muncă, precum şi cu nivelul de complexitate a activităţii specifice
fiecărui post. Astfel, sporurile (de vechime etc.), majorările, precum şi indemnizaţiile de
conducere au fost incluse în salariul de bază, în condiţiile prevăzute de lege, spre deosebire
de anii precedenţi când aceste drepturi salariale erau cuprinse în salariul realizat.
De asemenea, începând cu luna iulie 2010, cuantumul brut al salariilor lunare de încadrare,
inclusiv sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale aferente personalului plătit din fonduri
publice au fost diminuate cu 25% (în conformitate cu prevederile Legii nr.118/2010 privind
unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar), iar începând cu ianuarie
2011 au fost majorate cu 15% (în conformitate cu prevederile Legii nr. 285/2010). De la
aceeaşi dată, conform Legii nr. 284/2010, în salariul de bază corespunzător personalului din
sectorul bugetar au fost incluse „sporurile, indemnizaţiile, compensaţiile, precum şi celelalte
elemente ale sistemului de salarizare”. Prin urmare, consecinţa aplicării acestor acte
normative a fost de creştere a sferei de cuprindere a salariului brut de bază în luna octombrie
2011, comparaţia cu perioada precedentă (octombrie 2010) nefiind relevantă.

Salariul brut realizat în luna octombrie 2011 faţă de luna octombrie 2010 a înregistrat creşteri
în toate activităţile economice. Cele mai semnificative creşteri din sectorul economic (exclusiv
activităţile: administraţie publică, învăţământ şi sănătate şi asistenţă socială) au fost în:
activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (17,1%), comerţ (17,0%), agricultură, silvicultură şi
pescuit (14,6%) şi tranzacţii imobiliare (14,1%).

Câştigul salarial mediu brut realizat de salariaţii care au lucrat cel puţin 21 de zile, cu program
complet, pe total economie a fost de 2023 lei. Femeile au câştigat în medie cu 12,1% mai
puţin decât bărbaţii, realizând un câştig salarial mediu brut de 1884 lei (faţă de 2143 lei al
bărbaţilor). Bărbaţilor le revin câştiguri salariale medii brute superioare femeilor în majoritatea
activităţilor economice, cele mai mari diferenţe regăsindu-se în intermedieri financiare şi
asigurări (39,2%), industria prelucrătoare (31,1%), alte activităţi de servicii (26,5%), comerţ
(18,1%), învăţământ (16,6%), informaţii şi comunicaţii (16,5%) şi sănătate şi asistenţă socială
(14,4%).



Distribuţia câştigurilor salariale medii brute pe grupe majore de ocupaţii evidenţiază că
salariaţii din grupa majoră 1 - membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai
administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori – realizează câştigurile cele mai mari
în majoritatea activităţilor (4818 lei), cu valori între 2772 lei în activităţile hoteluri şi restaurante
şi 9035 lei în activităţile de intermedieri financiare şi asigurări.
Cele mai mici câştiguri salariale brute se realizează în grupele majore de muncitori necalificaţi
– grupa majoră 9 şi de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (1032 lei, respectiv
1096 lei ).

Şmecheria recensământului

---

Sunt multe supoziţii care "lămuresc" de ce recensământul a avut atât de puţini cetăţeni contabilizaţi. Părerea mea este că totul este calea de a avea un referendum de modificare a Constituţiei care să treacă mai uşor... cu cât mai puţini cetăţeni în recensământ, cu atât mai puţini necesari pentru a întruni 50%+1 din votanţi.

Oricare ar fi motivul "mânăririi" recensământului, "roadele" se văd într-o puternică neconcordanţă între rezultatele parţiale ale referendumului şi listele electorale (acestea sunt oferite de serviciul de evidenţă a populaţiei actualizate "la zi").

Ştire:

Potrivit datelor Serviciului de evidenta a populatiei, au domiciliul in judetul Bacau 163.850 de persoane. Acestea au un buletin valabil si ar putea sa isi exercite dreptul la vot in 10 iunie.

Dar, numarul lor este cu mult mai mare decât indica datele provizorii ale ultimului recensamânt. Potrivit statisticilor, populatia stabila a municipiului s-a diminuat, fiind estimata la 133.460 de persoane.

"Discrepanta intre cele doua cifre provine din faptul ca la recensamânt se foloseste o metodologie, iar la alegeri se iau in calcul datele din surse administrative", a explicat Eugenia Harja, seful Directiei Judetene de Statistica Bacau. Potrivit acesteia, la recensamânt au fost luate in calcul persoanele care s-au stabilit in localitate de mai bine de un an, chiar daca nu au documente care sa le ateste resedinta. "Diferenta ca numar de persoane este reprezentata de cei care au plecat din localitate, dar nu si-au schimbat actele. Astfel, ei apar ca având domiciliul in Bacau si ar putea eventual sa voteze daca vor acest lucru, dar de fapt sunt in alta parte in tara sau chiar in strainatate", a mai spus Harja. In acelasi mod, studentii nu au fost luati in calcul la recensamânt ca populatie stabila, dar pot vota daca si-au schimbat resedinta. De altfel, potrivit unui comunicat al Ministerului Administratiei si Internelor, persoanele care au solicitat viza de flotant cu cel putin trei luni inaintea alegerilor locale vor putea vota in localitatea in care si-au stabilit noul domiciliu, conform Legii 67/2004.
(mai multe pe http://www.desteptarea.ro/autoritatile-scot-mortii-la-vot-populatia-din-municipiul-bacau-133.500.-votanti-inscrisi-in-listele-electorale-163.850.html)

Vorbim deci de 163.850 de persoane care sunt trecute de 18 ani şi au drept de vot faţă de datele de la recensământ care spun că în Bacău există cu totul 133.460 de persoane, înţelegând aici şi pe cei care nu au drept de vot şi pe cei care sunt sub 18 ani.

UPDATE:
De la doamna Theodora am aflat că nu este ceva singular. Ştire:

Conform listelor electorale permanente publicate de Biroul Electoral de Circumscripţie Arad, numărul persoanelor cu drept de vot este de 154.379, însă municipiul numără 147.992 de persoane, conform ultimului recensământ. Datele recensământului se referă la populația totală, deci numărul celor cu drept de vot (peste 18 ani), conform datelor oficiale ale recensământului, ar trebui să se cifreze pe undeva la 125.000 de votanți, estimează reprezentanţii Asociaţiei “Mişcarea Arădeană”, ceea ce înseamnă cu aproape 30.000 de oameni mai puţini decât sunt în listele electorale permanente.

O diferenţă de 30.000 de electori ne arată clar că avem de-a face cu un rezultat deja viciat al alegerilor şi cu o intenţie de fraudă majoră. Nu este acceptabilă explicaţia conform căreia listele electorale nu au fost puse în acord cu situaţia reală, declară reprezentanţii asociaţiei, care au anunţat că vor sesiza oficial Autoritatea Electorală Permanentă şi Biroul Electoral Central.
(http://oradearad.oradestiri.ro/mai-multi-alegatori-decat-aradeni-se-pregateste-o-frauda-majora-avertizeaza-asociatia-miscarea-aradeana/actualitate/2012/04/23/)

Încă una şi mă duc

---

Vă aduceţi aminte reclama la bere Ciuc?





Aşa cum beţivul nu poate pleca de lângă berea după bere e plăcere, nici domnul preşedinte Traian Băsescu nu poate pleca de lângă iluzia că ar fi premier.
Ştire:

Preşedintele României Traian Băsescu este prezentat drept şeful guvernului de la Bucureşti în secţiunea dedicată liderilor care urmează să participe la summitul NATO de la Chicago, de pe site-ul comitetului de organizare a reuniunii la nivel înalt.

Linkul pus de organizatori sub numele şi "funcţia" liderului român duce însă spre site-ul Preşedinţiei.

Site-ul este administrat de comitetul desemnat de primăria din Chicago să se ocupe de organizarea summitului din 20-21 mai.

(http://www.evz.ro/detalii/stiri/traian-basescu-premierul-romaniei-in-opinia-organizatorilor-summitului-nato-de-la-chicag-978181.html#ixzz1t2bdIbeK)

Iată că, de data asta, a anunţat revenirea salariilor la forma iniţială deşi premierul nu pare deloc sigur că asta se va întâmpla. Transcriere discurs:

Preşedintele României, Traian Băsescu: Bună ziua. Încep prin a mulţumi domnului preşedinte van Rompuy pentru vizita pe care o face la Bucureşti. Este pentru a treia oară când domnul preşedinte ne vizitează, dar prima dată când vizitează Bucureştiul după dobândirea celui de-al doilea mandat ca preşedinte al Consiliului European, lucru pentru care îl felicit şi în România. Am avut discuţii consistente legate de problemele care frământă acum în mod deosebit Europa, unul din principalele subiecte fiind legat de relansarea economică a Uniunii Europene în general şi am făcut o scurtă prezentare a măsurilor pe care noi intenţionăm să le luăm în continuare legat de obiectivul de a avea un an cu creştere economică. Cu acest prilej, l-am informat pe domnul preşedinte că intenţionăm ca de la mijlocul anului să revenim la salariile de dinainte de reducerea acestora cu 25% pentru a încerca să stimulăm consumul. Nu mai puţin adevărat, că şi pentru a ne respecta o obligaţie asumată public, aceea de a avea o reducere temporară a salariilor în sectorul public. Un alt subiect discutat a fost cel legat de aderarea la spaţiul Schengen şi ţin să mulţumesc domnului preşedinte pentru sprijinul pe care ni l-a dat în fixarea lunii septembrie 2012 ca lună în care să se ia o decizie cu privire la data intrării României în spaţiul Schengen. L-am informat pe domnul preşedinte cu privire la perspectiva adoptării Pactului fiscal care se află în Parlament şi probabil în două săptămâni va trece de Camerea Deputaţilor.

De asemenea, l-am informat pe domnul preşedinte că România îşi menţine obiectivul de aderare la zona euro anul 2015. În discuţii am abordat consistent şi subiectul următorului cadru financiar al Uniunii Europene, bugetul 2014- 2020, insistând asupra faptului că România are nevoie de menţinerea sau chiar creşterea fondurilor de coeziune. Un alt subiect a fost legat de punctul de vedere al României, că trebuie menţinută coeziunea în interiorul Uniunii Europene, coeziune care uneori a părut a fi afectată legat de zona euro şi zona non-euro, 17 sau 27, iar opinia noastră este că Uniunea Europeană are 27 de membri, chiar dacă unii nu sunt membri ai zonei euro. Nu lipsit de interes a fost şi subiectul legat de evoluţiile către formaţiuni radicale în interiorul Uniunii Europene şi am subliniat că există un risc pe care trebuie să-l prevenim, acela de a nu da acces la putere formaţiunilor extremiste, fie că ele sunt în vechea Europă sau mai nou membru al Uniunii Europene. Acestea au fost, în principal, subiectele pe care le-am discutat cu domnul preşedinte. Şi, încă o dată, domnule preşedinte, vă mulţumesc pentru prezenţa la Bucureşti.

Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy: Vă mulţumesc, domnule Preşedinte, pentru ospitalitate şi pentru discuţia bună pe care am avut-o astăzi. Mai întâi, doresc să felicit Guvernul şi cetăţenii români. Exact cu şapte ani în urmă, pe 25 aprilie 2005, s-a semnat Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, la Luxemburg. A fost un moment important pentru România, dar şi pentru Uniunea Europeană. Ţara dumneavoastră a aderat numai acum cinci ani de zile, dar deja nu ne putem imagina uniunea noastră fără România. Salut rolul important pe care preşedinte Traian Băsescu îl joacă în Consiliul European.

Primul punct pe care l-am discutat în această dimineaţă este economia. Preşedintele Băsescu mi-a prezentat măsurile pe care România le-a luat în ultimii ani pentru a depăşi criza, decizii dificile pentru a readuce încrederea pieţelor, pentru a consolida bugetul şi pentru a implementa reforme structurale. Aceste decizii au produs rezultate. După o recesiune dură s-a revenit la o creştere care ne aşteptăm să continue în acest an şi în anul următor. Fondul Monetar Internațional se aşteaptă la o creştere de 1,5% în 2012 şi chiar mai mult în 2013 - 2016, până la 3% sau chiar 4%. Vreau să încurajez noul Guvern şi premierul său în continuarea eforturilor lor. Aceste eforturi sunt indispensabile pentru viitorul României şi pentru poporul român. Valorificarea fondurilor Uniunii Europene este de o importanţă crucială. Avem nevoie de mai mult progres pentru a putea obţine şi procesa fondurile care sunt destinate pentru ţară, în bugetul Uniunii Europene, după progresul care s-a înregistrat deja. Parlamentul European tocmai a convenit asupra unui nou instrument care va ajuta România în continuare. Banca Europeană de Investiţii se va implica şi, desigur, Europa poate să facă asta. Depăşirea punctelor slabe va necesita mai multă activitate, mai ales în ce priveşte eficienţa Guvernului şi reforma întreprinderilor de stat.

Am discutat, de asemenea, despre perspectiva economică mai largă şi situaţia din zona euro. Trecem printr-o uşoară recesiune şi sigur provocările din unele ţări sunt foarte importante. În acelaşi timp, trebuie să nu uităm că unele părţi ale Uniunii merg destul de bine, ceea ce va fi util pentru perspectiva europeană în termeni mai generali. Europa îşi va continua strategia de readucere a creşterii şi creare de locuri de muncă. Problema şomajului în rândul tinerilor este o prioritate, de aceea Uniunea îşi mobilizează instrumentele. Încurajăm, de asemenea, ca bugetele naţionale şi europene să acorde prioritate motoarelor de creştere, precum investiţiile în energie şi infrastructura de transport, inovaţie şi educaţie. De asemenea, avem nevoie de o continuare a cooperării economice din Europa. Luna trecută am semnat un tratat pentru disciplină fiscală mai mare. Este crucial pentru Uniune, iar participarea României este foarte apreciată, ca semn de încredere şi un vot de încredere pentru viitor. Acum este de maximă importanţă ratificarea lui rapidă de către toţi semnatarii.

Am discutat, de asemenea şi despre intrarea României în Schengen. Toţi liderii europeni au subliniat de mai multe ori în întâlnirile noastre că toate condiţiile legale de aderare au fost întrunite. La ultima întâlnire din martie liderii au făcut progrese. Am îndemnat Consiliul să ia o decizie cu privire la aderarea României în septembrie. Salut faptul că ţara dumneavoastră ia iniţiative pentru creşterea încrederii între timp. De exemplu, în domeniul controlului frontierelor şi cooperării poliţiei. Acest lucru va asigura faptul că România va deveni un punct de intrare sigur în zona Schengen. Am discutat, de asemenea, şi despre provocările din domeniul energiei. Pe fondul creşterii costurilor la energie, securitatea energetică este mai importantă decât oricând. Salutăm implicarea României pentru dezvoltarea coridorului sudic, este crucial pentru Europa şi România, domnule Preşedinte.

În final, am discutat bugetul european viitor, am luat act de priorităţile României, pe care preşedintele Băsescu mi le-a prezentat. Agricultura şi politica de coeziune rămân importante pentru o Uniune competitivă şi integrată. Bugetul trebuie să fie un instrument de creştere în toată Uniunea. La următorul Consiliu European din iunie vom continua discuţiile. Îi mulţumesc preşedintelui Băsescu, din nou, pentru curajul dumnealui pe care l-a arătat în anii trecuți şi pentru cooperarea sa pozitivă în Consiliul European. Vă mulţumesc foarte mult!

Departamentul de Comunicare Publică
25 Aprilie 2012

(http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=13266&_PRID=)

Pe Antena 3 se făcea reclamă la apariţia unui noi portal economic

(http://www.incomemagazine.ro/)

Income Magazin... Magazinul veniturilor... Care este primul articol pe care îl văd în "magazinul veniturilor"... Evident...

Presedintele Traian Basescu i-a spus presedintelui Consiliului European, Herman van Rompuy, ca mandatul sau de sef al statului poate fi mai scurt, pentru ca in Romania "presedintele poate fi suspendat".

Presedintele Consiliului European efectueaza astazi o vizita oficiala la Bucuresti, care marcheaza implinirea a 7 ani de la semnarea Tratatului de aderare a Romaniei la UE. In aceasta dimineata, Van Rompuy a fost primit, la Palatul Cotroceni de catre seful statului roman. Gazda si oaspetele sau facut fotografia oficiala in fata jurnalistilor, dupa care au intrat in Salonul Albastru al palatului, pentru convorbiri tete-a-tete.

La inceputul intrevederii, presedintele Basescu a remarcat ca Van Rompuy se afla pentru a treia oara la Bucuresti si l-a felicitat pentru obtinerea celui de-al doilea mandat de presedinte al Consiliului European.

"Da, este al doilea mandat, dar mandatul meu este mai scurt decat al dumneavoastra", a spus Van Rompuy, insa seful statului a replicat: "Nu poti sa stii. In Romania, presedintele poate fi suspendat, ceea ce nu e cazul pentru presedintele Consiliului European".

Ulterior, Traian Basescu i-a mai spus oficialului european ca el este un sustinator al scurtarii mandatului sefului statului roman, pentru ca acesta sa coincida cu mandatul de 4 ani al Legislativului.

Nu ştiu spre cine arată domnul Băsescu cu degetul, desigur foarte amuzat, cum îi stă bine... dar de prin toate colţurile vin ştiri care spun că (ne)bunăstarea noastră îl au pe domnul Băsescu în centrul motrice.

Domnul Băsescu parcă a spus că renunţă la caracterul jucător... or poate că nu.

O mişcare politică interesantă

---

Îmi amintesc că pe vremea invadării Irakului de către "americanii aducători de democraţie", Turcia a avut o poziţie specială faţă de această invadare.

http://en.wikipedia.org/wiki/Iraq%E2%80%93Turkey_relations#1990.E2.80.932003:_First_Gulf_War_and_after

Turkish Military Leaders Pushing For Invasion of Northern Iraq

REUTERS

(http://www.spiegel.de/international/world/0,1518,487452,00.html)

Up to 10,000 Turkish troops launch an incursion which threatens to destabilise the country's only peaceful region

(http://www.independent.co.uk/news/world/middle-east/the-new-invasion-of-iraq-786142.html)

Iată că Turcia îşi nuanţează iarăşi politica în cadrul NATO (nu sunt slugarnici aşa cum este România vi-a-vis de NATO), apărându-şi interesele geo-strategice. Ştire:

Anders Fogh Rasmussen, secretarul general al NATO, şi Ahmet Davutoglu, ministrul turc al Afacerilor Externe (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

"Nu ne-am dat acordul cu privire la acest subiect", a declarat acest responsabil aflat sub anonimat, amintind că "NATO este o alianţă din care Israelul nu face parte", înainte de summitul Alianţei prevăzut pentru 20 şi 21 mai la Chicago, în Statele Unite.

"Nu credem că Israelul ar trebui să ia parte la un astfel de forum", a adăugat acesta.

Israelul speră să poată participa la summit în cadrul unui program de cooperare cu Alianţa Atlantică, Dialogul mediteranean, a transmis luni presă turcă.

Conform surselor diplomatice citate de Hurriyet Daily news, ministrul turc al Afacerilor Externe Ahmet Davutoglu a reacţionat în cadrul unei reuniuni ministeriale a NATO la criticile ridicate de anumiţi aliaţi afirmând că "problemele bilaterale nu trebuie aduse în cadrul Alianţei", menţionând că "Turcia nu poate considera un stat care a ucis cetăţeni turci în ape internaţionale ca fiind un partener".

Turcia, condusă de un guvern islamic-conservator care susţine cu ardoare cauza palestiniană, are relaţii tensionate cu Israelul după ce un commando israelian a ucis nouă cetăţeni turci care încercau să treacă de blocada către Fâşia Gaza la bordul unui feribot turc, Mavi Marmara, în mai 2010 în ape internaţionale.

Acesta solicită încă scuze oficiale şi compensaţii pentru cetăţenii ucişi.
(http://www.mediafax.ro/externe/turcia-blocheaza-accesul-israelului-la-summitul-nato-9566500/)

Pretext sau nu, politica de rezervă faţă de Israel ajută Turcia în relaţiile cu vecinii lor care au sensibilităţi islamice. Să nu uităm că 96% din turci sunt islamici...

(http://data.un.org/CountryProfile.aspx?crName=TURKEY)

Noua "provocare" NATO...

(http://irannewpearlharbour.wordpress.com/)

Dacă observaţi... Turcia încearcă o implicare minimă...

De ziua bibliotecarului am primit o urare pe care o preţuiesc în mod deosebit

---

Urarea a venit de la domnul Harry Tavitian...

Multi ani cu sanatate si bucurii duhovnicesti, sub ocrotirea Sfantului Mare Mucenic Gheorghe!

(http://www.armsite.com/miniatures/mnshow.phtml?slide=53)

Domnul Fuia pune pe jar populaţia României...

---

Laptele praf NU ESTE NATURAL!

Domnul Fuia face ceva ce trebuia făcut de mult timp, ia taurul de coarne şi începe reforma agriculturii, nu cu programe savante, ci cu lucruri simple. Deja cu toţii ştim răspunsul domniei sale la o întrebare foarte insinuantă...

"Nu este posibil ca de la un pret de 35 de bani, in ferma, sa se ajunga la un pret de 1,1 lei, in magazine. Este vorba despe un intreg lant de firme intermediare. Dupa 15 martie, se va reglementa situatia cu ouale de pe piata"

"In aceste conditii, saptamana trecuta s-au livrat 1,2 miliarde de oua pe piata din Romania. Nu exista justificare pentru asemenea crestere, in afara de anumite persoane care speculeaza anumite conditii de piata. Adaosurile din retelele de magazine sunt foarte mari la ora actuala"

"Gaina nu este o fabrica pe care sa o opresti si sa o pornesti. Gaina face oua si daca ploua, si daca este viscol"
(http://www.ziare.com/stelian-fuia/ministru-agricultura/fuia-pretul-la-oua-va-scadea-gaina-nu-este-o-fabrica-pe-care-sa-o-opresti-1153699)

Cum-necum, nu ştiu ce a spus domnul Fuia, nu ştiu ce a făcut, nu ştiu dacă a stat pur şi simplu ştiind că lucrurile se repară de la sine... iată însă că preţul la ouă a revenit destul de aproape de locul de unde a plecat. Deci se poate. Iată acum încă o "lovitură" marca Fuia şi sper să aibă tot atât de mult succes. Ştire:

O mare parte din laptele vândut în magazine nu este natural, fiind produs din lapte praf, iar vina aparţine "probabil autorităţilor", a declarat luni ministrul Agriculturii, Stelian Fuia, la inaugurarea sediului Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Naturale -IBA Bucureşti.

"Foarte mult din laptele pe care îl cumpărăm din magazin de fapt este făcut din lapte praf, deci nu este lapte natural", a spus Fuia.

El a spus că de vină pentru această situaţie sunt autorităţile şi legislaţia.

"Cine poartă vina? Vina o poartă probabil autorităţile, care la ora actuală ar trebui să contureze acest proces. Poate există şi un vid legislativ pe această temă", a afirmat ministrul.

El a amintit şi despre anumite dezbateri din ultima vreme din presă care au avut ca temă brânza contrafăcută.

Ministrul a mai spus că viitorul registru al industriilor alimentare, pentru a cărui înfiinţare există un proiect de lege, îi va ajuta pe cumpărători să ştie "ce pun pe masă" în fiecare zi.

(http://www.mediafax.ro/economic/fuia-o-mare-parte-din-laptele-vandut-in-magazine-nu-este-natural-fiind-produs-din-lapte-praf-9562206)

Sigur, dincolo de glumele cu laptele supranatural sau artificial, domnul Fuia identifică o problemă, anume că mergem la magazin şi cumpărăm lapte proaspăt şi ni se livrează de fapt un lapte pasteurizat, degresat, făcut din lapte praf... şi aşa mai departe. Mi-am adus aminte şi de o ştire de la finele anului trecut care îl completează pe domnul Fuia, ba sunt argumente în plus...

Aproape 50% din laptele de pe piata este contrafacut cu apa, faina si ulei pentru profituri mai mari, iar 80% din produsele scoase la vanzare nu respecta normele legale.

Lapte stricat si contrafacut in pietele Obor si Delfinului

Mai exact, un procent de 45% din laptele trimis la laborator pentru analize a fost gasit neconform, iar printre substantele gasite in ceea ce consumam crezand ca este lapte se numara sarea, untura de porc, seu, uleiuri vegetale, aditivi, faina, lapte praf, potrivit unui comunicat al ANPC remis, miercuri, Ziare.com.

Totodata, in urma controlului national realizat de inspectorii ANPC privind laptele de consum, s-a depistat ca 80% dintre produsele controlate nu respecta normele legale - au continut gresit, eticheta este eronata, depozitarea improprie etc., a confirmat directorul Institutului de Cercetari Alimentare, Gheorghe Mencinicopschi.

INS: Cantitatea de lapte de vaca colectata a scazut

Un motiv al "botezarii" laptelui poate fi scaderea cantitatii de lapte de vaca colectat de la exploatatiile agricole si de la centrele de colectare de catre unitatile procesatoare, conform unui comunicat al Institutului National de Statistica (INS) remis, tot miercuri, Ziare.com.

(mai multe vezi http://www.ziare.com/social/consumatori/aproape-jumatate-din-laptele-de-pe-piata-contrafacut-cu-apa-si-faina-1138288)

Poate că intervenţia domnului Fuia va rezolva această problemă.

(http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/viitorul-ministru-al-agriculturii-un-baron-milionar-care-a-facut-afaceri-dubioase-cu-statul-252831-pagina1.html#top_articol)

Încă un text care mi-a fost "uitat" în moderare pe blogul domnului Ponta

---

Bibliotecaru April 20, 2012 at 1:04 am #

@ Victor Ponta

Eu cred că întreaga clasă politică este o minciună care trăieşte într-o minciună. Partidele politice nu mai sunt asociaţii ci structuri de comandă în frunte cu oligarhii, partidele politice nu mai sunt nici politice pentru că nu se mai strâng în jurul unei doctrine ci în jurul unor interese personale deservite de “disciplina de partid”.

Domnul Băsescu, camarila, oligarhia care îl deserveşte astăzi pe preşedinte… sunt simple consecinţe ale felului de a exista a clasei politice din ultimii ani.

Iată de ce nu am absolut nici o îndoială că dacă mâine dimineaţă nu ar mai fi Traian Băsescu, ci Crin Antonescu, în foarte scurt timp se va reface o camarilă în jurul Cotroceniului şi, evident, şi o oligarhie care să servească “intereselor” ştabilor de prin partide…

România are nevoie de un altfel de oameni implicaţi într-o viaţă politică reală, care are foarte mare legătură cu Guvernarea României şi deloc cu interesele personale ale celor implicaţi.

Eu sunt dezamăgit. Recenta migraţie PDL-istă spre PNL şi PSD îmi oferă o imagine dezolantă a unei politici în care doctrina, morala, devotamentul pentru o credinţă sunt o mască dezolantă a minciunii. Bătălia pentru sectorul 6 dovedeşte şi ea acelaşi lucru.

Măreţe idealuri sau bătălie pe ciolan. Poate asta ar trebui votat.

Your comment is awaiting moderation.

Iată, mesaj sus, mesaj jos... la mijloc eu, cu mesajul http://blogponta.wordpress.com/2012/04/19/superconcurs-cine-minte-mai-bine/#comment-13811,moderat...



Acum să aud pe unii şi pe alţii cum că sunt "de la USL". Hi hi hi...

Se poate domnule Ponta să mă moderaţi? Îmi stricaţi imaginea de PeSeDist... Tocmai când vă ajutam să fiţi un politician mai bun... Tot este bine. Din moment ce aţi moderat mesajul, mă gândesc că l-aţi citit.

UPDATE (24 aprilie 2012):
Comentariul meu a fost scos din moderare.
Felicitări domnule Ponta!
Evident, acum nu-l mai citeşte nimeni acolo... dar gestul contează, va rămâne măcar pentru "eternitate".

Harta Politică a României

---

Pe timpuri termenul de "hartă politică" se referea la împărţirea teritoriului.

(http://www.ezilon.com/maps/europe/romania-maps.html)

Astăzi harta politică are un nou înţeles adăugat, acela al dominaţiei partidelor politice. Am văzut această hartă pe blogul pesurse.ro şi nu am rezistat să nu o pun şi eu aici pentru că este practic o radiografie a ceea ce a fost în momentul 2008-2009. Cum va arăta ea la finele anului... nu ştiu, dar putem face o comparaţie.

(http://pesurse.ro/#/2012/4/20/sunt-n-conducerea-judeelor-de-20-12-sau-opt-ani-i-/#news)

Deciziile care cresc pensia

---

DECIZIA Nr.223
din 13 martie 2012
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.259 alin.(2)
din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii
Publicată în Monitorul Oficial nr.256 din 18.04.2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskás Valentin Zoltán - judecător
Tudorel Toader - judecător
Benke Károly - magistrat-asistent şef
Cu participarea, în şedinţa publică din 6 martie 2012, a reprezentantului Ministerului Public,
procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor dispoziţiilor art.I
pct.7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.107/2010 pentru modificarea şi completarea Legii
nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, excepţie ridicate de Kiss Andrei în Dosarul
nr.204/33/2011 al Curţii de Apel Cluj – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal şi
care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr.641D/2011.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 6 martie 2012 şi au fost consemnate în
încheierea de la acea data, când Curtea, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor
pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul dispoziţiilor
art.57 şi art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, a dispus amânarea pronunţării pentru data de 13
martie 2012.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 5 mai 2011, pronunţată în Dosarul nr.204/33/2011, Curtea de Apel Cluj
– Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională
cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.I pct.7 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr.107/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma
în domeniul sănătăţii, excepţie ridicată de Kiss Andrei într-o cauză având ca obiect soluţionarea
unei acţiuni formulate, în temeiul art.9 din Legea nr.554/2004, împotriva Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr.107/2010.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine că prin stabilirea unei cote de
contribuţii de asigurări de sănătate în valoare de 5,5% asupra întregului cuantum al pensiei se
încalcă dreptul constituţional la pensie, drept preconstituit de către cetăţean în perioada activă a
vieţii sale.
Totodată, solicită revenirea la forma Legii nr.95/2006 de dinainte de modificările aduse prin
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.107/2010, potrivit căreia contribuţia de asigurări sociale nu
se datora asupra unei sume aprioric determinată, respectiv 1000 lei.
Curtea de Apel Cluj – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal
apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se susţine că textul legal criticat
reprezintă o măsură de justiţie socială, instituindu-se pentru o anumită categorie de pensionari
obligaţia de a contribui la plata asigurării sociale de sănătate, fără însă ca prin deducerea acestei
contribuţii să poată rezulta o pensie netă mai mică de 740 lei. Acest prag minim este o măsură de
protecţie socială a pensionarilor care au venituri reduse şi denotă, totodată, grija legiuitorului de a
nu afecta nivelul de trai decent.
Potrivit prevederilor art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, încheierea de sesizare a fost
comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate
ridicate.
Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. În acest
sens, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la faptul că la baza sistemului public
de asigurări sociale stă principiul solidarităţii, că cetăţenii au obligaţia de contribui la acest sistem
şi că principiul constituţional al aşezării juste a sarcinilor fiscale impune ca această contribuţie să
fie diferenţiată în funcţie de nivelul veniturilor.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.146
lit.d) din Constituţie, precum şi ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile
art.I pct.7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.107/2010 pentru modificarea şi completarea
Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.830 din 10 decembrie 2010. În realitate, având în vedere dispoziţiile art.62 din Legea
nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.260 din 21 aprilie 2010, Curtea reţine că obiect al
excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art.259 alin.(2) din Legea nr.95/2006
privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.372
din 28 aprilie 2006, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr.107/2010. Acestea au următorul cuprins: „(2) Contribuţia datorată de pensionarii ale căror
venituri din pensii depăşesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri şi se virează
odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata
acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de
lei”.
Dispoziţiile constituţionale invocate expres în susţinerea excepţiei sunt cele ale art.47 privind
dreptul la pensie. Pe lângă acest text constituţional, Curtea reţine că din motivarea autorului
excepţiei transpare ideea unei aşezări injuste a sarcinilor fiscale, şi anume sub aspectul materiei
asupra căreia poartă contribuţia de asigurări de sănătate, ceea ce înseamnă că acesta invocă
indirect şi încălcarea art.56 alin.(2) din Constituţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că sistemul public de asigurări
sociale de sănătate îşi poate realiza obiectivul principal, respectiv cel de a asigura un minimum
de asistenţă medicală pentru populaţie, inclusiv pentru acele categorii de persoane care se află în
imposibilitatea de a contribui la constituirea fondurilor de asigurări de sănătate, numai prin plata
contribuţiei de către asiguraţi (a se vedea, în acest sens, Decizia nr.934 din 14 decembrie 2006,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.53 din 23 ianuarie 2007). De aceea,
principiul solidarităţii ce se aplică sistemului asigurărilor sociale de sănătate impune şi justifică
obligaţia plăţii contribuţiei pentru asigurări sociale de sănătate şi pentru veniturile obţinute din
pensii.
Art.56 din Constituţie prevede obligaţia cetăţenilor de a contribui prin impozite şi prin taxe la
cheltuielile publice. În cazul sistemului public de sănătate, aceste cheltuieli publice vizează însăşi
îndeplinirea obligaţiei constituţionale a statului de a asigura ocrotirea sănătăţii şi protecţia socială
a cetăţenilor (a se vedea, în acest sens, Decizia nr.335 din 10 martie 2011, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr.355 din 23 mai 2011).
Prin Decizia nr.258 din 16 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr.338 din 21 mai 2010, Curtea a constatat că principiul aşezării juste a sarcinilor fiscale impune
ca plata contribuţiilor să se facă în acelaşi mod de către toţi contribuabilii, prin excluderea oricărui
privilegiu sau oricărei discriminări, astfel încât la venituri egale contribuţia să fie aceeaşi.
Principiul menţionat presupune însă ca aşezarea sarcinilor fiscale să ţină cont de capacitatea
contributivă a contribuabililor, respectiv în aşezarea obligaţiilor fiscale să se ţină seama de
necesitatea protejării păturilor sociale celor mai dezavantajate, luând în considerare elementele
ce caracterizează situaţia individuală şi sarcinile sociale ale contribuabililor în cauză.
Curtea, prin Decizia nr.35 din 24 ianuarie 2012*), nepublicată încă la data pronunţării
prezentei decizii, a stabilit că toate acestea demonstrează faptul că pentru a dobândi calitatea de
asigurat persoana în cauză trebuie să contribuie la Fondul naţional unic de asigurări sociale de
sănătate, iar această contribuţie se materializează prin aplicarea unor cote asupra veniturilor pe
care aceasta le realizează. Numai legiuitorul este în drept să stabilească categoriile de venituri
pentru care urmează a se plăti contribuţii la bugetul asigurărilor de sănătate, iar pensia reprezintă
un astfel de venit. Faptul că legiuitorul are posibilitatea de a excepta pensia de la plata unor astfel
de contribuţii sau de a stabili deducerea din cuantumul pensiei a unei sume lunare asupra căreia
nu se calculează contribuţia de asigurări de sănătate reprezintă chestiuni care ţin în mod exclusiv
de opţiunea sa, opţiune care nu poate fi cenzurată din perspectiva garanţiilor dreptului
constituţional la pensie. Ceea ce Constituţia impune este ca prin astfel de măsuri să nu se aducă
atingere nivelului de trai decent al pensionarilor. În acest sens, legiuitorul a prevăzut atât calitatea
de asigurat pensionarilor care au o pensie sub 740 lei, fără plata contribuţiei corespunzătoare, cât
şi scutirea parţială de la plata contribuţiei, în sensul că prin aplicarea cotei corespunzătoare
pensia netă nu poate fi mai mică de 740 lei.
Distinct de cele arătate în deciziile de mai sus, ale căror considerente de principiu îşi menţin
valabilitatea, Curtea reţine că în cauza de faţă, raportat la veniturile din pensie, autorul excepţiei
aduce un element de noutate faţă de criticile de neconstituţionalitate pe care Curtea le-a
soluţionat în precedent. Critica vizează, de principiu, faptul că, după intrarea în vigoare a
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.107/2010, autorităţile publice competente au interpretat
textul criticat în sensul că această contribuţie de asigurări de sănătate se datorează asupra
întregului venit realizat din pensie, şi nu doar asupra diferenţei rezultate din scăderea sumei de
740 lei din cuantumul pensiei, ceea ce apare ca fiind inechitabil prin prisma sarcinii fiscale pe
care beneficiarii pensiilor de peste 740 lei trebuie să o suporte.
Curtea reţine că dispoziţiile art.259 alin.(2) din lege stabilesc că pensionarii ale căror venituri
din pensii depăşesc 740 de lei datorează o contribuţie de 5,5% aplicată asupra acestor venituri,
dând de înţeles că aplicarea cotei de 5,5% se face numai pentru veniturile din pensii care
depăşesc 740 lei; teza a doua a textului criticat, prevăzând că „prin aplicarea acestei cote nu
poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei”, creează o anumită ambiguitate la nivelul
întregului alineat, aspect care a şi determinat instituţiile statului care aplică prevederile legii să
calculeze cota de 5,5% asupra întregului cuantum al pensiei.
În jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a stabilit că fiscalitatea trebuie să fie nu numai
legală, ci şi proporţională, rezonabilă, echitabilă şi să nu diferenţieze impozitele pe criteriul
grupelor sau categoriilor de cetăţeni (Decizia nr.176 din 6 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr.400 din 9 iunie 2003, sau Decizia nr.3 din 6 ianuarie 1994, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.145 din 8 iunie 1994). Aşadar, legiuitorul trebuie să
manifeste o grijă deosebită atunci când determină categoria de venit asupra căreia poartă sarcina
fiscală, suma concretă asupra căreia se datorează şi modul concret de calcul a sarcinii fiscale.
Or, în cauza de faţă, Curtea constată că, deşi legiuitorul a determinat categoria de venituri asupra
căreia poartă sarcina fiscală - contribuţia de asigurări de sănătate -, şi anume veniturile din
pensie, autorităţile publice competente interpretează textul în sensul că sarcina fiscală este
stabilită asupra cuantumului întregii pensii şi că prin modalitatea concretă de calcul a acestei
sarcini fiscale sunt scutite total de la plata contribuţiei menţionate numai pensiile de un anumit
nivel, respectiv cele de până la 740 lei, ceea ce, prin urmare, influenţează atât cuantumul in
concreto al sarcinii fiscale care poartă asupra veniturilor din pensie superioare acestei valori, cât
şi, pe cale de consecinţă, nivelul de protecţie de care beneficiază dreptul constituţional la pensie.
*) Decizia nr.35 din 24 ianuarie 2012 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.121
din 17 februarie 2012.
În acest fel se ajunge la situaţia ca sarcina fiscală să nu fie nici rezonabilă şi nici echitabilă
în privinţa pensiilor al căror cuantum atrage plata totală sau parţială a contribuţiei de asigurări
sociale de 5,5% din cuantumul pensiei în raport cu pensiile mai mici de 740 lei, care sunt scutite
total de la plata contribuţiei menţionate. Or, având în vedere că aceste contribuţii se datorează
asupra veniturilor din pensie, drept garantat la nivel constituţional şi care beneficiază de o
protecţie în consecinţă (a se vedea Deciziile nr.872 şi 874 din 25 iunie 2010, publicate în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.433 din 28 iunie 2010), regimul de protecţie stabilit de
legiuitor pentru pensiile de un anumit cuantum trebuie să aplice asupra tuturor pensiilor, indiferent
de cuantumul lor concret. Desigur, ţine de opţiunea legiuitorului să instituie în privinţa pensiilor o
scutire de la plata acestei cote, dar, dacă a decis un atare lucru, scutirea trebuie să se aplice, sub
forma deducerii, în mod complet în privinţa tuturor pensiilor indiferent de cuantumul lor, tocmai
pentru ca sarcina fiscală să fie aşezată în mod echitabil în privinţa acestei categorii de venituri.
De altfel, Curtea reţine că veniturile realizate din pensii sunt supuse impozitului pe venit [a
se vedea în acest sens, art.41 lit.e) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.927 din 23 decembrie 2003], însă acest impozit nu
vizează întregul cuantum al pensiei, întrucât art.69 din Codul fiscal stabileşte venitul impozabil
lunar din pensii ca suma rezultată prin deducerea din venitul din pensie a unei sume
neimpozabile lunare de 1.000 lei şi a contribuţiilor obligatorii calculate, reţinute şi suportate de
persoana fizică.
De aceea este de dorit ca asupra veniturilor din pensie sistemul de calcul a impozitului pe
venit şi al contribuţiei de asigurări sociale să fie similare şi să ţină cont de protecţia constituţională
de care acestea beneficiază, pentru că, în caz contrar, s-ar ajunge la consecinţe inechitabile,
întrucât persoana, deşi beneficiază de o deducere din venitul realizat din pensie, indiferent de
cuantumul acestuia, deci beneficiază, din evidente raţiuni sociale, de o scutire totală de la plata
impozitului pe venit asupra sumelor care fac obiectul deducerii, nu se bucură de un tratament
juridic similar şi în privinţa contribuţiei de asigurări sociale.
Întrucât există o modalitate de interpretare a textului conformă Constituţiei, ce rezultă, de
principiu, din dispoziţiile art.213 alin.(2) lit.h) din Legea nr.95/2006, text - cadru care, scutind de la
plata contribuţiei de asigurări de sănătate pensionarii cu pensii mai mici de 740 lei, operează
practic o deducere în privinţa acestei sume, Curtea urmează să constate că textul legal criticat
este constituţional numai în măsura în care, în privinţa veniturilor realizate din pensii, există o
unitate între modul de calcul al contribuţiei de asigurări de sănătate şi al impozitului pe venit.
Având în vedere faptul că neconstituţionalitatea este atât o sancţiune ultimă aplicată de instanţa
constituţională cu repercusiuni asupra existenţei normative a legii, cât şi parte integrantă a ordinii
juridice normative (Decizia nr.847 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României,
nr.605 din 14 august 2008), Curtea va constata constituţionalitatea art.259 alin.(2) din Legea
nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii în interpretarea sa conformă prevederilor
Constituţiei, respectiv în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică
numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei.
Prin urmare, categoria de venituri asupra căreia poartă sarcina fiscală - contribuţia de
asigurări de sănătate -, sunt veniturile din pensie, sarcina fiscală este stabilită asupra diferenţei
dintre cuantumul pensiei şi suma deductibilă de 740 lei, iar prin modalitatea concretă de calcul a
acestei sarcini fiscale se ajunge, în privinţa tuturor pensiilor, indiferent de cuantumul lor concret,
la plata către bugetul asigurărilor sociale de stat a cotei de 5,5% aplicată asupra diferenţei
menţionate şi la scutirea totală de la plata contribuţiei a sumei deductibile de 740 lei.
Curtea constată că, întrucât deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, potrivit art.147
alin.(4) din Constituţie, cele stabilite prin prezenta decizie urmează a se aplica de către Casa
Naţională de Pensii Publice, prin casele judeţene de pensii şi casele sectoriale de pensii, de la
data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I, totodată,
instanţele judecătoreşti vor aplica prezenta decizie numai în cauzele pendinte la momentul
publicării acesteia, cauze în care respectivele dispoziţii sunt aplicabile, precum şi în cauzele în
care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate până la data sus menţionată, în această
ultimă ipoteză, decizia pronunţată de Curtea Constituţională constituind temei al revizuirii potrivit
art.322 pct.10 din Codul de procedură civilă.
În fine, Curtea reţine că puterea de lucru judecat ce însoţeşte actele jurisdicţionale, deci şi
deciziile Curţii Constituţionale, se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care
se sprijină acesta. Astfel, atât considerentele, cât şi dispozitivul deciziilor Curţii Constituţionale
sunt general obligatorii, potrivit dispoziţiilor art.147 alin.(4) din Constituţie, şi se impun cu aceeaşi
forţă tuturor subiectelor de drept.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.146 lit.d) şi al art.147 alin.(4) din
Constituţie, al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A.d) şi al art.29 din Legea nr.47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Constată că dispoziţiile art.259 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul
sănătăţii, care au format obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de Kiss Andrei în
Dosarul nr.204/33/2011 al Curţii de Apel Cluj – Secţia comercială, de contencios administrativ şi
fiscal, sunt constituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se
aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei.
Prezenta decizie se comunică celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 martie 2012.
(http://www.ccr.ro/decisions/pdf/ro/2012/D0223_12.pdf)

DECIZIA Nr.224
din 13 martie 2012
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.259 alin.(2)
din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii
Publicată în Monitorul Oficial nr.256 din 18.04.2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskás Valentin Zoltán - judecător
Tudorel Toader - judecător
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.259 alin.(2) din
Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, excepţie ridicată de Iordache Carp,
Petrică Carp şi Ioan Frohlich în Dosarele nr.10.043/62/2011, nr.10.045/62/2011 şi
nr.10.046/62/2011 ale Tribunalului Braşov – Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarelor
Curţii Constituţionale nr.1.363D/2011 - nr.1.365D/2011.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 16 februarie 2012 şi au fost consemnate în
încheierea de la acea dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat
pronunţarea la data de 13 martie 2012.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 10 noiembrie 2010, pronunţate în Dosarele nr.10.043/62/2011,
nr.10.045/62/2011 şi nr.10.046/62/2011, Tribunalul Braşov – Secţia civilă a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.259 alin.(2) din Legea
nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.
Excepţia a fost ridicată de Iordache Carp, Petrică Carp şi Ioan Frohlich cu prilejul soluţionării
unor acţiuni având ca obiect contribuţia la asigurările sociale de sănătate.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că
prevederile de lege criticate, care instituie obligaţia plăţii unei contribuţii la sistemul asigurărilor
sociale de sănătate în procent de 5,5% aplicat asupra veniturilor din pensii, exceptând
persoanele ale căror pensii nete sunt mai mici de 740 lei, creează discriminări între diferite
categorii de pensionari, în funcţie de cuantumul pensiei obţinute. De asemenea, consideră că,
prin impunerea obligaţiei de contribuţie la sistemul de asigurări sociale de sănătate, este afectată
pensia, asupra căreia titularii au un drept de proprietate.
Tribunalul Braşov – Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este
întemeiată.
În conformitate cu dispoziţiile art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, încheierile de sesizare au
fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi
Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale. În acest
sens, arată că obligaţia de contribuţie la fondul asigurărilor sociale de sănătate izvorăşte din
principiul solidarităţii pe care se întemeiază sistemul public de asigurări sociale, ca o manifestare
a statului social. De asemenea, consideră că nu este încălcat dreptul la pensie, întrucât art.259
alin.(2) din Legea nr.95/2006 nu prevede diminuarea cuantumului pensiei contributive care este
un drept câştigat, ci a unei obligativităţi de a contribui la constituirea fondurilor de asigurări de
sănătate. În sfârşit, arată că nu este înfrânt nici dreptul de proprietate privată, deoarece, aşa cum
a statuat şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa, Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu garantează un anumit cuantum al
dreptului patrimonial, ci doar plata acestuia ca drept câştigat.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele
de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele
întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate
la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.146
lit.d) din Constituţie, precum şi ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art.259 alin.(2) din Legea
nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.372 din 28 aprilie 2006, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr.107/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în
domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.830 din 10 decembrie
2010.
Textul de lege criticat are următorul conţinut:
- Art.259 alin.(2): „Contribuţia datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc
740 de lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri şi se virează odată cu plata drepturilor
băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin
aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei."
Autorii excepţiei consideră că textele de lege criticate contravin următoarelor texte din
Constituţie: art.16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art.44 alin.(2) privind dreptul de
proprietate privată. De asemenea, invocă art.14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului
referitor la interzicerea discriminării, precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului
şi a Curţii Europene de Justiţie în materia interzicerii discriminării.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art.259 alin.(2)
din Legea nr.95/2006 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia
nr.428 din 26 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.274 din 28
aprilie 2009, Decizia nr.775 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr.459 din 2 iulie 2009, şi Decizia nr.343 din 10 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.387 din 2 iunie 2011, Curtea a respins criticile de neconstituţionalitate
formulate în raport cu dispoziţii constituţionale şi motivări diferite de cele invocate în prezenta
cauză.
Prin Decizia nr.28 din 19 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr.140 din 1 martie 2012, Curtea a analizat însă criticile de neconstituţionalitate aduse art.259
alin.(2) din Legea nr.95/2006 în raport cu prevederile art.16 şi art.44 din Constituţie şi a respins
ca inadmisibile aceste critici, reţinând că „Faptul că unele case judeţene de pensii aplică această
cotă de 5,5%, asupra întregii pensii, iar altele asupra diferenţei ce depăşeşte suma de 740 de lei
nu ţine de constituţionalitatea textului de lege criticat, ci de modul de interpretare şi aplicare a
acestuia.”
Prin urmare, fără a se pronunţa cu privire la constituţionalitatea textului de lege în sine ori a
interpretării sale în sens constituţional, Curtea a constatat doar că aspectele criticate de autorul
acelei excepţii de neconstituţionalitate proveneau din faptul că autorităţile aplicaseră legea
neunitar, iar această problemă putea face obiectul unui recurs în interesul legii, potrivit art.329 şi
următoarele din Codul de procedură civilă şi ale art.126 alin.(1) din Constituţie, iar nu al unei
excepţii de neconstituţionalitate.
Dacă prin Decizia nr.28 din 19 ianuarie 2012, Curtea doar semnala necesitatea unei
interpretări unitare a dispoziţiilor art.259 alin.(2) din Legea nr.95/2006, în cauza de faţă constată
că este pusă în discuţie însăşi constituţionalitatea uneia dintre interpretările pe care acest text de
lege a primit-o în practică.
Prin urmare, analizând constituţionalitatea dispoziţiilor de lege criticate în raport cu
prevederile art.44 din Constituţie, Curtea reţine că una dintre resursele principale care permit
sistemului public de asigurări sociale de sănătate să îşi poată realiza obiectivul principal,
respectiv cel de a asigura un minimum de asistenţă medicală pentru populaţie, inclusiv pentru
acele categorii de persoane care se află în imposibilitatea de a contribui la constituirea fondurilor
de asigurări de sănătate, este contribuţia celor asiguraţi la acest sistem. De aceea, principiul
solidarităţii ce se aplică sistemului asigurărilor sociale de sănătate impune şi justifică obligaţia
plăţii contribuţiei pentru asigurări sociale de sănătate şi pentru veniturile obţinute din pensii. În
sensul celor arătate sunt şi cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr.934 din 14
decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.53 din 23 ianuarie 2007.
De asemenea, prin Decizia nr.335 din 10 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.355 din 23 mai 2011, Curtea a reţinut că art.56 din Constituţie prevede
obligaţia cetăţenilor de a contribui prin impozite şi prin taxe la cheltuielile publice. În cazul
sistemului public de sănătate, aceste cheltuieli publice vizează însăşi îndeplinirea obligaţiei
constituţionale a statului de a asigura ocrotirea sănătăţii şi protecţia socială a cetăţenilor.
Constatând că pensia contributivă intră nu doar în sfera de protecţie a dispoziţiilor art.47
alin.(2) din Constituţie, ci şi a dispoziţiilor art.44 din Constituţie, precum şi a celor ale art.1 din
primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, aşa
cum de altfel arată şi autorii excepţiei, Curtea reţine însă, în acord cu cele statuate şi prin Decizia
nr.1.382 din 20 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.47 din 20
ianuarie 2012, că „exerciţiul prerogativelor dreptului de proprietate nu trebuie absolutizat făcând
abstracţie de prevederile art.44 alin.(1) teza a doua din Constituţie, potrivit cărora «Conţinutul şi
limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege», precum şi de cele ale art.136 alin.(5), care
consacră caracterul inviolabil al proprietăţii private, în condiţiile stabilite de legea organică. În
virtutea acestor prevederi constituţionale, legiuitorul este competent să stabilească cadrul juridic
pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în aşa fel încât să nu vină în contradicţie cu
interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind
astfel limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat."
De asemenea, Curtea constată că protecţia dreptului de proprietate nu poate fi invocată
pentru a refuza îndeplinirea obligaţiei de ordin constituţional prevăzută de art.56.
De altfel, în acelaşi sens este şi jurisprudenţa Comisiei Europene a Drepturilor Omului, care,
în cauza Wasa Liv Ömsesidigt, Försäkringsbolaget Valands Pensionsstiftelse şi un grup de
aproximativ 15000 de persoane contra Suediei, a reţinut, în esenţă, că dispoziţiile art.1 din primul
Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,
referitoare la protecţia proprietăţii, recunosc autorităţilor naţionale competenţa de a decide
perceperea de impozite, alte taxe sau contribuţii, potrivit aprecierii necesităţilor politice,
economice şi sociale. Aşa fiind, obligarea unui contribuabil la plata unui impozit sau a altei
contribuţii nu ar putea fi contrară dreptului la respectarea bunurilor sale, decât dacă cel interesat
ar fi obligat la a suporta o sarcină insuportabilă.
Văzând toate aceste considerente, Curtea apreciază că obligaţia de a contribui la fondul
asigurărilor sociale de sănătate cu o cotă parte din veniturile provenind din pensii nu poate fi
considerată ca reprezentând, în sine, o încălcare a prevederilor constituţionale referitoare la
dreptul la pensie ori la dreptul de proprietate.
Analizând, în continuare, criticile de neconstituţionalitate raportate la dispoziţiile
constituţionale şi internaţionale referitoare la egalitatea în drepturi şi interzicerea discriminării,
Curtea constată că prevederile de lege criticate instituie obligaţia persoanelor ale căror venituri
din pensii depăşesc 740 de lei de a contribui la fondul asigurărilor sociale de sănătate cu o cotă
de 5,5% din aceste venituri. Această obligaţie nu incumbă persoanelor care au o pensie mai mică
de 740 de lei.
În practică, aceste prevederi de lege au fost interpretate de către unele autorităţi în sensul
că persoanele care, potrivit dispoziţiilor art.259 alin.(2) din Legea nr.95/2006, sunt ţinute să
contribuie, datorează o contribuţie egală cu o cotă de 5,5% calculată asupra cuantumului întregii
pensii.
Or, Curtea constată că prevederile de lege criticate se referă, în mod expres, la
„contribuţia datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei”,
reglementare ce are semnificaţia deducerii acestei sume de la obligaţia de contribuţie.
În plus, interpretarea de către autorităţi a acestor prevederi în sensul arătat are ca efect
crearea unei situaţii discriminatorii între persoanele care au o pensie mai mică decât suma
amintită şi care nu sunt ţinute de obligaţia de a contribui şi cele care au o pensie al cărei cuantum
depăşeşte această sumă, obligaţia de contribuţie a acestora nepurtând doar asupra sumei care
depăşeşte suma legal dedusă, ci asupra cuantumului întregii pensii. Astfel, în această
interpretare, persoanele aflate în această din urmă situaţie nu ar beneficia de deducerea sumei
de 740 de lei din cuantumul sumei asupra căreia se datorează contribuţia.
Curtea apreciază că această interpretare este contrară principiului constituţional al egalităţii
în drepturi. Astfel, dacă necesitatea instituirii unor scutiri de la plata obligaţiei contribuţiei
reprezintă o reală manifestare a caracterului de stat social prevăzut de art.1 alin.(5) din
Constituţie, aceasta nu poate constitui premisa obligării celor care realizează venituri mai mari şi
au calitatea de contribuabili de a suporta, în mod disproporţionat, contribuţia nu doar asupra
veniturilor care depăşesc suma dedusă de lege, ci şi asupra acestei sume, creându-se astfel o
discriminare între persoane pe criteriul averii.
Este adevărat că teza finală a dispoziţiilor art.259 alin.(2) din Legea nr.95/2006 stabileşte că
prin aplicarea cotei de contribuţie asupra pensiei nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740
de lei, însă o asemenea dispoziţie nu poate fi interpretată decât ca fiind o garanţie a respectării
obligaţiei de a deduce această sumă de la obligaţia de plată a contribuţiei.
O interpretare contrară ar crea discriminări între pensionari şi din perspectiva principiului
contributivităţii, ca fundament al dreptului la pensie ocrotit de art.47 alin.(2) din Constituţie, prin
aceea că ar obliga persoanele care au contribuit mai mult la fondul asigurărilor de pensii la plata,
totodată, a unei contribuţii la fondul asigurărilor sociale de sănătate, care, în practică, ar anula
reflectarea acestui principiu în cuantumul pensiei obţinute, prin diminuarea acestuia până la
pragul de 740 de lei. Astfel, persoanele care au avut contribuţii diferite la fondul asigurărilor de
pensii ar putea ajunge la situaţia în care, prin aplicarea dispoziţiilor de lege criticate, să obţină un
cuantum al pensiei egal. Or, dacă principiul egalităţii în drepturi presupune, aşa cum s-a arătat în
mod constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, aplicarea unui tratament juridic egal pentru
persoane aflate în situaţii comparabile, din perspectiva textului de lege analizat, acest principiu
impune ca obligaţia de contribuţie la asigurările sociale de sănătate să fie astfel aşezată încât să
reflecte, în mod egal, principiul contributivităţii.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art.146 lit.d) şi al art.147 alin.(4) din Constituţie,
precum şi al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A.d) şi al art.29 din Legea nr.47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Constată că dispoziţiile art.259 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul
sănătăţii, care au format obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de Iordache Carp,
Petrică Carp şi Ioan Frolich în Dosarele nr.10.043/62/2011, nr.10.045/62/2011 şi
nr.10.046/62/2011 ale Tribunalului Braşov – Secţia civilă, sunt constituţionale în măsura în care
se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care
depăşesc 740 de lei.
Prezenta decizie se comunică celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 martie 2012.
(http://www.ccr.ro/decisions/pdf/ro/2012/D0224_12.pdf)