31 January 2011

Am o idee


Am o idee, vede cineva?
Am o idee şi de la mine va pleca
În ţările cu un PIB mai mare
Şi lipsite de abalienare...
Trăiesc, respir, gândesc... am noroc cu caru'
Postez mereu cu nick-ul Bibliotecaru
În hohotele lor de râs rebel
Ascuns distrat de cerebel...

Ştiţi voi ce este aceea abelienare?
Dacă nu, de ce nu întrebaţi?

Abelienarea este... cum să vă spun eu vouă... abelienarea devine după facultăţi, adică le ai şi le pierzi, care va să zică nu mai sunt...

URAAAA!!!!

Cuvintele vin scrise în necunoscuţi bodoni
Şi nu mi se mai aprinde lumina în neuroni.


Foaie verde mărăcine, dă mamă cu bicu-n mine


ASTĂZI, orele 19

Teatrul Studenţesc PODUL vă invită la premiera spectacolului:

„Mărăcini în gură, plopi şi o apă vă rog!” de Mihai Anton

o piesă într-un act de două ori care durează 2 ore şi are pauză

În distribuţie:

Anda Saltelechi, Andreea Dobranici, Adelina Cristea, Mihai Munteniţă, Bogdan Costea, Eduard Haris.

Scenografia: Costache şi Mişa

Regia: Mihai Anton

Spectacolele au loc in sala POD (etaj IV) din CCS Bucuresti

Intrarea este libera in limita a 80 de locuri disponibile.

Parteneri media: 24Fun.ro, port.ro, bucurestifm.ro

(sursa: http://www.ccs.ro/2011/01/%E2%80%9Emaracini-in-gura-plopi-si-o-apa-va-rog/)



Foaie verde mărăcine,
Dă statu' cu biciu-n mine,
Doar cultura mă mai ţine...

https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh3Ad8GJLwaIv1lXgYtWxzAjBYS3YcGg3330bbEkaGTej4k5cdAqR62pLgNbg6tgCT60qDB34WXF16C5ft7mxZOQieQURAb2O6gvqVz76_XMwjNies0mTVHzAR9WtxinYi5GUdi3zQapfY/s1600-r/logo_pod.JPG

29 January 2011

Sayōnara Daijin


http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/9c/%E5%A4%A7-order.gifhttp://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/84/%E8%87%A3-order.gif
Fu ne ri u


şi un subtitlu
Rectorii faţă în faţă cu posesorul pixului care a lucrat pentru cel ce a câştigat premiul Nobel.

Reprezentantii a nu mai putin de 77 de universitati din Romania s-au reunit vineri la Iasi, aici fiind prezent si ministrul Daniel Funeriu. Prin polemici acide dar si discutii distinse, acestia au dezbatut noua Lege a Educatiei. Reuniunea a avut loc la BCU, gazda fiind rectorul Universitatii "Al.I. Cuza", Vasile Isan.
http://www.ziaruldeiasi.ro/files/cms/z_is/current/2011/01/28/intilnire_rectori_bcu_24.jpg

http://www.ziaruldeiasi.ro/files/cms/z_is/current/2011/01/28/intilnire_rectori_bcu_21.jpg

http://www.ziaruldeiasi.ro/files/cms/z_is/current/2011/01/28/intilnire_rectori_bcu_06.jpg

Cum comentaţi?
- Comentez foarte clar. Spun - atât în public, cât şi în privat - întotdeauna ceea ce gândesc şi gândesc întotdeauna ceea ce spun. În ceea ce priveşte aprecierile asupra Legii educaţiei naţionale m-aş referi mai degrabă la aprecierile făcute de Banca Mondială.



http://www.adevarul.ro/bbtcontent/clipping/ADVIMA20110128_0413/4.jpg

http://www.adevarul.ro/bbtcontent/clipping/ADVIMA20110128_0418/4.jpg

Daijin Funeriu,
Domnule dragă,
M-aţi dezamăgit.
Mă aşteptam ca la educaţie să vină un reactor nuclear care funcţionează impecabil şi am descoperit un mare fâs ce poartă vocea domnului Băsescu.

http://www.karlloren.com/aajonus/images/h2sl.gif
(sursa: http://www.heart-disease-bypass-surgery.com/data/technical/FreeRadicals/fr9.htm)

@ Dan Tapalagă


Pentru că nu ştiu în ce măsură comentariul meu va apărea în locul unde l-am pus (adică http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-8248623-atac-fara-precedent-justitie-cine-apara-alianta-penalilor.htm), cred că este bine să-l pun şi aici... să nu se piardă (că e păcat de efortul pe care l-am făcut atunci când l-am scris).

inchide
Foto: Hotnews

Domnule Tapalagă,
Parcă sunteţi din alt film decât mine. :D

Pornesc de la faptul că eu nu înţeleg ce se întâmplă şi dumneavoastră aveţi mai multe informaţii decât mine (firesc, aş spune, de vreme ce sunt ziarist).
De aceea aş vrea să-mi explicaţi şi mie, că mâine sau poimâine e sfârşitul lumii şi nu vreau să mor fără să-mi satisfaceţi această lacună a cunoaşterii.

Mai întâi aş vrea să subliniez că nu am nici o problemă cu ceea ce spuneţi despre oamenii politici, este dreptul dumneavoastră să aveţi o opinie şi este foarte bine că o aveţi (cu toţii ar trebui să avem câte o opinie despre cât mai multe lucruri care se întâmplă pe lângă noi), din punctul meu de vedere însă, ceea ce spuneţi despre Justiţie este absolut jignitor.

Ce atac suferă Justiţia din partea liderilor PSD? Dincolo de opinii, simple cuvinte, ca şi ale domniei voastre până la urmă, cu ce anume atacă PSD-ul Justiţia?

Domnule Dan Tapalagă,
Ce anume poate face un politician, fie el şi parlamentar, unui magistrat? Constituţia consacră un aliniat, art. 1 alin 4, separaţiei puterilor în stat. Nici executivul şi nici legislativul (cu atât mai mult alţi "simpli cetăţeni" care nu fac parte din aceste două puteri) nu pot să intervină pentru a supune presiuni asupra unor judecători (art. 125 Constituţie).

Dacă nu răspundeţi la această întrebare, în mod coerent, în ochii mei nu mai aveţi nici un fel de credibilitate ca ziarist.

Urmează şi o culme a culmilor. Atacaţi PSD-ul deoarece spune că Justiţia nu funcţionează cum trebuie după care spuneţi, la final... EXACT ACELAŞI LUCRU, desigur, indirect:
"Asociatiile de magistrati oneste si judecatorii reformisti"

Cu alte cuvinte afirmaţii că există cineva care nu face bine ce face printre magistraţi.

Aştept răspunsul domniei voastre.

http://farm5.static.flickr.com/4083/5039744361_27c410ac8c.jpg
(sursa: http://farm5.static.flickr.com/4083/5039744361_27c410ac8c.jpg)


PS.
Am încercat să citesc, cam un sfert de oră (după care m-am plictisit), comentariile la acel articol şi... nu am reuşit să regăsesc nici un comentariu care să nu spună bravo domnule Tapalagă, v-aţi exprimat clar, excelent articol... Ferice de ziaristul care nu este contrazis de nimeni. Aproape că-mi pare rău că am adus o critică articolului, i-am stricat media de 10 pe linie domnului Tapalagă.

Dacă-mi spunea cineva în 1989 că România va ajunge în halul acesta, aş fi crezut că este un banc prost


Tare îmi vine să strig şi eu, cuprins de uimirea extremă... "Aşa ceva ori vine, ori pleacă, dar cu siguranţă nu există!"

Ceea ce ne comunică domnul premier este prea mult şi pentru un stat pre-feudal... Păi de aceea s-a chinuit România să iasă de sub umbrela sovietică ca să ajungă în UE? Încep să am impresia că o parte din români sunt "în plus" în România. Justiţia spune că modul de calculare este greşit şi domnul Boc spune... nu-i nimic, dacă tot i-am recalculat să-i păstrăm aşa cum sunt? Astfel de reacţii nu se reduce numai la sfera pensiilor de militari, ci la încrederea românilor în lege, în principii, în stat. Probabil că "scoruri" ca 20% încredere este deja prea mult. Ce încredere să mai ai într-un stat care, prin gura domnului Boc, îţi vorbeşte astfel?

Domnule Boc,
Am să vă adresez şi eu câteva cuvinte spuse mai cu simţire.
Cum puteţi spune "Această pensie care s-a calculat şi s-a impus pe baza principiului contributivităţii..." dacă militarii nu au plătit contribuţii? V-aţi angajat răspunderea pe o lege care defineşte această contributivitate:
principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite;

Dumneavoastră, cu pixul dumneavoastră de profesor în drept, aţi spus CONTRIBUŢII DE ASIGURĂRI SOCIALE PLĂTITE.

Încercaţi să SIMULAŢI cum că militarii ar fi plătit asigurări, dar ei NU LE-AU PLĂTIT. Ce importanţă are dacă nu au plătit 10 lei sau 20 de lei... ei oricum nu au plătit. Ceea ce faceţi este oricum o mascaradă, ce tot o ameţiţi cu adeverinţele de salariu din urmă cu 50 de ani. Luaţi pensia actuală, împărţiţi-o la valoarea actuală a punctului de pensie şi pensionarul militar obţine pensia exprimată în puncte de pensie pentru tot restul vieţii. A stabili ce salariu a avut X pe vremea când abia îi mijea mustaţa nu are absolut nici o relevanţă, PENTRU CĂ ORICUM NU A PLĂTIT ATUNCI CONTRIBUŢII. La ce tot îmi repetaţi acum că faceţi dreptate cuiva. Oricum aţi întoarce problema, domnia voastră băgaţi mâna adânc în buzunarul pensionarilor care AU PLĂTIT CONTRIBUŢII. A face acum şi o obsesie din asta, domnule premier, este deja ceva compulsiv. Încheiaţi cu astfel de obsesii pentru că aţi trecut dincolo de orice limită a aberaţiei juridice. Aţi studiat dreptul... aţi mai văzut aşa ceva în istoria României? Dar în istoria lumii? Râde de noi Universul Cosmic. Vreţi să aduceţi România pe cele mai înalte culmi ale penibilului?

Executivul a adoptat în şedinţa de astăzi Ordonanţa de urgenţă privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Primul-ministru a explicat, în conferinţa de presă susţinută la finalul şedinţei de Guvern, că pensiile militarilor au fost recalculate până în 31 decembrie 2010, existând două situaţii:

1. pensii recalculate pe baza adeverinţelor de venit din perioada în care persoanele respective au activat în sistem, în urma depunerii acestor documente de către pensionari.

2. pensii recalculate pe baza salariului brut pe economie, pentru cei care au depus documentele în luna decembrie şi nu s-a mai putut face recalcularea sau nu le-au mai depus deloc.

Astfel, decizia luată azi de Guvern prevede că „pensiile celor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, la calculul cărora s-a avut în vedere salariul mediu brut pe economie, se revizuiesc până în 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de către beneficiari /.../; nimeni, de aici înainte, până la sfârşitul perioadei de revizuire, nu va primi un cuantum mai mic decât cel din luna decembrie 2010, cu excepţia acelora pentru care s-a recalculat pensia pe baza actelor doveditoare de venit - acolo se aplică pensia recalculată conform principiului contributivităţii”, a explicat primul-ministru.

Obligaţia identificării şi transmiterii documentelor privind veniturile, către casele de pensii, în vederea efectuării revizuirii, revine instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională unde beneficiarul şi-a desfăşurat activitatea. „În vederea revizuirii, aceste autorităţi ale statului vor identifica veniturile realizate lunar pentru aceia la care, aşa cum am spus, pensiile s-au recalculat pe baza salariului mediu brut pe economie şi nu pe baza veniturilor reale pe care aceştia le-au avut în activitatea pe care au desfăşurat-o”, a afirmat premierul.

Şeful Executivului a declarat că, pentru persoanele ale căror pensii au fost recalculate pe baza salariului mediu pe economie şi nu în baza veniturilor reale obţinute, există următoarele trei situaţii:

v Pensiile recalculate pe baza veniturilor lunare individuale vor fi plătite aşa cum s-a stabilit în urma recalculării. „Această pensie care s-a calculat şi s-a impus pe baza principiului contributivităţii şi care atestă veniturile lunare individuale se menţine în continuare în plată la acelaşi nivel, fie că a scăzut, fie că a crescut” a afirmat primul-ministru.

v Pensiile recalculate pe baza documentelor care atestă veniturile realizate şi a salariului mediu brut pe economie sau exclusiv pe baza salariului mediu brut pe economie pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare şi ale căror cuantum-uri sunt mai mari decât cele aflate în plată în luna decembrie 2010 vor fi plătite la nivelul cuantumului recalculat până la pronunţarea deciziei de revizuire. „Se menţin cuantumurile mai mari decât în decembrie 2010 până la venirea deciziei de revizuire” a precizat premierul.

v Pensiile recalculate pe baza documentelor care atestă veniturile realizate şi a salariului mediu brut pe economie sau exclusiv pe baza salariului mediu brut pe economie pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare şi ale căror cuantum-uri sunt mai mici decât cele aflate în plată în luna decembrie 2010 se menţin în plată în cuantum-urile avute în luna decembrie 2010, începând cu luna februarie 2011.

Procesul de revizuire a pensiilor continuă până la 31 decembrie 2011, iar până în martie 2012 va avea loc regularizarea plăţilor. „Până în 31 martie 2012 se va efectua regularizarea acestor drepturi si pentru cei care vor avea de primit în urma revizuirii mai mulţi bani decât în luna decembrie, aceşti bani se vor da pe parcursul anului 2012. Pentru cei care după revizuire vor primi mai puţini bani decât în luna decembrie, sumele se vor recupera începând cu anul 2012, potrivit legii”. Conform cadrului legal existent, sumele reţinute nu pot fi mai mari de o treime din pensie „şi, în funcţie de cuantumul acesteia, se vor individualiza recuperările începând cu anul 2012 şi continuând cu anii următori”, a explicat primul-ministru.

În cazul în care instituţiile abilitate nu vor putea identifica contribuţia unor persoane în anumite perioade, revizuirea se va face ţinând cont de cuantumul soldei de grad şi al soldei de funcţie minime, corespunzătoare gradului militar deţinut. ”Avem în cadrul ordonanţei precizarea că, în cazul în care nu vor putea fi identificate anumite perioade şi - în cadrul acestor perioade - anumite venituri lunare, la stabilirea punctajului mediu anual se utilizează cuantumul soldei de grad şi al soldei de funcţie minime corespunzătoare gradului militar deţinut, conform anexei numărul unu din ordonanţă, dar nu mai puţin de salariul mediu brut/net pe economie. Pentru perioada anterioară anului 1952 se utilizează salariul mediu brut pe economie. Deci, în cazul în care, în cariera unei persoane există o perioadă care nicicum nu poate fi identificată, pentru ca arhiva a fost distrusă sau din alte motive, se aplică acest principiu pe care l-am menţionat” a mai precizat primul-ministru.

De asemenea, primul-ministru Emil Boc a subliniat că pensiile militarilor cu vechime completă, de până în 3000 lei, nu scad: „Fac precizarea că tot ceea ce am afirmat până în acest moment, şi anume că pensiile militare cu vechime completă până în 30 de milioane de lei vechi, în urma recalculării, respectiv revizuirii, nu scad. Acest lucru este şi rămâne valabil în continuare”.

*

* *

Totodată, primul-ministru Emil Boc a făcut unele precizări generale cu privire la Legea 119/2010.

Astfel, premierul a afirmat că Legea 119 din 2010 face referire la următoarele categorii de pensii speciale: pensiile militare, adică ale acelora din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pensiile de serviciu ale deputaţilor şi senatorilor, pensiile de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari, pensiile de serviciu ale personalului diplomatic şi consular, pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigabil profesionist, navigaţia civilă, pensiile de serviciu ale personalului Curţii de Conturi şi pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti; şi potrivit acestei legi au existat două termene de recalculare a acestor pensii speciale.

„Pentru pensiile militarilor şi ale celor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională termenul de recalculare a fost sfârşitul lunii decembrie 2010. Pentru celelalte pensii, cu excepţia celor ale militarilor, termenul a fost 31 august 2010. În consecinţă, pensiile de serviciu ale deputaţilor, senatorilor, funcţionarilor parlamentari şi ale celorlalte categorii menţionate au fost recalculate până în 31 august 2010, iar din 1 septembrie 2010 s-a aplicat noul cuantum rezultat în urma aplicării principiului contributivităţii. În urma aplicării acestui principiu, pentru aceste categorii de pensii, s-a realizat şi se realizează la bugetul de stat o economie de aproximativ 50 de milioane de euro anual, prin recalcularea acelor pensii speciale, altele decât cele ale celor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”, a mai declarat premierul Emil Boc.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 28.01.2011

(sursa: http://www.guv.ro/pensiile-din-sistemul-de-aparare-ordine-publica-si-siguranta-nationala-calculate-pe-baza-venitului-mediu-brut-pe-economie-vor-fi-revizuite-pana__l1a112034.html)

http://www.gov.ro/upload/articles/112030/ow9z1127.jpg

Emil Boc: Buna seara, tuturor. În această seară am adoptat o Ordonanţă de Urgenţă privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Înainte de a vă prezenta conţinutul acestei ordonanţe de urgenţă aş vrea să fac nişte precizări generale. Prin Legea 119/2010 am impus recalcularea tuturor speciilor speciale pe baza principiului contributivităţii. Legea 119 din 2010 face referire la următoarele categorii de pensii speciale: pensiile militare, adică ale acelora din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pensiile de serviciu ale deputaţilor şi senatorilor, pensiile de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari, pensiile de serviciu ale personalului diplomatic şi consular, pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigabil profesionist, navigaţia civilă, pensiile de serviciu ale personalului Curţii de Conturi şi pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti. Potrivit acestei legi, au existat două termene de recalculare a acestor pensii speciale. Pentru pensiile militarilor şi a celor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, termenul a fost sfârşitul lunii decembrie 2010. Pentru celelalte pensii, cu excepţia celor ale militarilor, termenul a fost 31 august 2010. În consecinţă, pensiile de serviciu ale deputaţilor, senatorilor, funcţionarilor parlamentari şi ale celorlalte categorii menţionate au fost recalculate până în 31 august 2010, iar din 1 septembrie 2010 s-a aplicat noul cuantum rezultat în urma aplicării principiului contributivităţii. În urma aplicării acestui principiu, pentru aceste categorii de pensii, s-a realizat şi se realizează la bugetul de stat o economie de aproximativ 50 de milioane de euro anual, prin recalcularea acelor pensii speciale, altele decât cele ale celor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
Acum, în ceea ce priveşte pensiile militarilor, adică ale celor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, toate aceste pensii au fost recalculate până în 31 decembrie 2010. Unele dintre ele au fost recalculate pe baza adeverinţelor cu veniturile din perioada în care au activat, în urma depunerii acestor documente de către pensionarii militari, altele au fost recalculate pe baza salariului mediu brut pe economie, pentru aceia care fie nu au depus cereri de recalculare, fie au depus doar în luna decembrie şi nu s-a putu recalcula într-un interval extrem de scurt. Raportându-ne la această situaţie, astăzi am luat această decizie: pensiile celor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională pentru care, la calculul pensiile recalculate s-a avut în vedere salariul mediu brut pe economie, se revizuiesc până în 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de către beneficiari. Deci acele pensii care nu au fost recalculate pe baza veniturilor, în lipsa documentelor, şi s-au recalculat unitar pe baza salariului mediu brut pe economie, se revizuiesc pe baza veniturilor.
2. Cine are obligaţia să aducă actele doveditoare ale veniturilor realizate lunar? Potrivit ordonanţei de urgenţă, obligaţia identificării şi transmiterii la casele de pensii sectoriale a veniturilor realizate lunar de către fiecare beneficiar, în vederea efectuării revizuirii anunţate, revine instituţiilor de apărare din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională în cadrul cărora beneficiarul şi-a desfăşurat activitatea. Deci, în vederea revizuirii, aceste autorităţi ale statului vor identifica veniturile realizate lunar pentru aceia la care, aşa cum am spus, pensiile s-au recalculat pe baza salariului mediu brut pe economie şi nu pe baza veniturilor reale pe care aceştia le-au avut în activitatea pe care au desfăşurat-o. În aceste condiţii, acum avem 3 situaţii cu privire la pensiile militarilor: prima situaţie este cea a pensionarilor militari în legătură cu care pensia s-a recalculat corect, pe baza veniturilor individuale lunare şi care au primit pensia într-un cuantum mai mare sau mai mic decât cel avut anterior, dar este o pensie corectă, pe baza principiului contributivităţii. Această pensie care s-a calculat şi s-a impus pe baza principiului contributivităţii şi care atestă veniturile lunare individuale se menţine în continuare în plată la acelaşi nivel, fie că a scăzut fie că a crescut. Deci la aceştia nu se revizuieşte pensia, pentru că ea s-a calculat corect, pe baza veniturilor lunare individuale. Am încheiat acest capitol.
Pentru pensiile recalculate pe baza salariului mediu brut pe economie şi ale căror cuantumuri sunt mai mari decât cele aflate în plată în luna decembrie se menţin în continuare cuantumurile în plată primite, mai mari decât în luna decembrie, până la data emiterii deciziei de revizuire. Altfel spus, în ce situaţie suntem aici? Dacă nu şi-au depus adeverinţele sau şi-au depus adeverinţe de recalculare dar nu au fost operate încă iar, prin recalcularea stabilită în decembrie, pe baza salariului mediu brut pe economie, pensia stabilită este mai mare decât cea din decembrie, se menţine în continuare pensie mai mare până când se revizuieşte, pe baza veniturilor reale pe care le-a avut, iar din acel moment, se aplică pensia rezultată în urma revizuirii pe baza contribuţiei.
Cea de-a treia ipoteză: pensiile care au fost recalculate tot pe baza salariului mediu brut pe economie dar ale căror cuantumuri sunt mai mici în luna ianuarie decât în luna decembrie, se vor plăti începând cu luna februarie, la nivelul lunii decembrie, până la momentul revizuirii deciziei de recalculare, pe baza veniturilor lunare, adică pe baza contribuţiei, după care se aplică varianta finală a pensiei rezultate în urma aplicării veniturilor realizate efectiv de către pensionari. În această situaţie, cei care, în luna ianuarie, au avut pensia recalculată pe baza salariului mediu brut pe economie şi a fost pensia mai mică decât în decembrie, diferenţa pentru luna ianuarie o vor primi în cursul lunii februarie şi vor merge în continuare cu pensia din luna decembrie până în momentul revizuirii acesteia pe caza veniturilor stabilite de către autorităţile statului pe care le-am menţionat. Acest proces de revizuire se va desfăşura pe parcursul anului 2011 până în 31 decembrie.
Până în 31 martie 2012, se va efectua regularizarea acestor drepturi şi, pentru cei care vor avea de primit – în urma revizuirii – mai mulţi bani decât în luna decembrie, aceşti bani de vor da în cursul anului 2012. Pentru cei care după revizuire vor primi mai puţini bani decât în luna decembrie, sumele se vor recupera începând cu anul 2012, potrivit legii, pentru că există o prevedere potrivit căreia sumele de bani nu trebuie să afecteze mai mult de o treime din pensie şi, în funcţie de cuantumul acesteia, se vor individualiza recuperările, începând cu anul 2012 şi continuând cu anii următori. Acestea sunt cele mai importante prevederi pe care le-am adoptat astăzi în legătură cu situaţia pensiilor militare, astfel încât şi aici, pe de o parte, să se respecte principiul contributivităţii, un principiu corect cu 22 de milioane de români şi fiecare să primească, în consecinţă, o pensie adecvată.
Fac precizarea că tot ceea ce am afirmat până în acest moment, şi anume, că pensiile militare cu vechime completă până în 30 de milioane de lei vechi, în urma recalculării respective, revizuirii, nu scad. Acest lucru este şi rămâne valabil în continuare.
În rest, în funcţie de nivelul contribuţiei, de numărul de ani pe care i-a avut – carieră completă sau incompletă – pensiile militare, în urma revizuirii respective, recalculării, cresc sau se diminuează, aşa cum şi celelalte pensii care au fost revizuite până în luna septembrie – din luna aceea s-au pus în practică la cuantumurile rezultate în urma recalculării. Dacă dumneavoastră aveţi întrebări pe marginea acestui subiect...
Reporter: Dacă se constată în urma acestei revizuiri că pensionarii au primit mai mulţi bani decât ar trebui, cum vor da aceşti bani înapoi statului – treptat sau cum?

Emil Boc: Tocmai acest lucru l-am precizat mai înainte. În cazul în care în urma revizuirii se va constata că au primit mai mulţi bani – atenţie, asta înseamnă că nimeni, de aici înainte, până la sfârşitul perioadei de revizuire, nu va primi un cuantum mai mic decât cel din luna decembrie, cu excepţia acelora pentru care s-a recalculat pensia pe baza actelor doveditoare de venit, acolo se aplică pensia recalculată conform principiului contributivităţii. Pentru ceilalţi, dacă în urma adeverinţelor care se vor pune la dosar şi în urma revizuirii pensiei va rezulta un cuantum mai mic decât cel din decembrie, începând cu 2012, în etape lunare, se va reţine o fracţiune.
Reporter: Ce înseamnă o fracţiune, domnule premier?
Emil Boc: Adică, aşa cum spune legea, de a nu fi afectat dreptul la pensie mai mult de o treime şi, lunar, se va întinde pe o perioadă de timp, în funcţie de cuantumul pensiei, dar aici, vreau să fiţi bine informaţi, ne referim la pensii care pe toată această perioadă nu vor avea un cuantum mai mic decât cel din luna decembrie 2010.
Reporter: Ce se va întâmpla în cazul în care persoanelor care nu au îndeplinit până la data de 1 aprilie 2001 calitatea de cadru militar activ, poliţist sau funcţionar public cu statut special în cadrul Administraţiei Penitenciarelor? În proiectul de ordonanţă se spunea că acolo se ia în calcul salariul minim pe economie.
Emil Boc: Nu. Avem, în cadrul ordonanţei, precizarea că, în cazul în care nu vor putea fi identificate anumite perioade şi, în cadrul acestor perioade, anumite venituri lunare, la stabilirea punctajului mediu anual se utilizează cuantumul soldei de grad şi al soldei de funcţie minime corespunzătoare gradului militar deţinut, conform Anexei nr. 1 din ordonanţă, dar nu mai puţin de salariul mediu brut/net pe economie, iar pentru perioada anterioară anului 1952 se utilizează salariul mediu brut pe economie, deci în cazul în care în cariera unei persoane există o perioadă care nicicum nu poate fi identificată pentru că arhiva a fost distrusă sau din alte motive se aplică acest principiu pe care l-am menţionat.
Reporter: Ştiu, dar v-am întrebat despre cei care nu au îndeplinit acea calitate, până la 1 aprilie 2001, de cadru militar activ, adică acei militari care au făcut Transfăgărăşanul...
Emil Boc: Nu avem în această ordonanţă nicio precizare suplimentară faţă de ceea ce există în Legea 119. Rămâne valabil ce este în Legea 119.
Reporter: Domnule premier, erau discuţii despre unele date ale foştilor angajaţi, actuali pensionari care ar fi fost considerate secrete, cei de la SRI, SIE, chiar şi Ministerul Justiţiei şi existau probleme, dacă ar fi putut să fie sau nu transferate către casele de pensii. Cum a fost soluţionată această situaţie.

Emil Boc: Această problemă a fost soluţionată prin faptul că se instituie obligaţia acestor instituţii să pună la dispoziţie adeverinţele de venit. Ei sunt cei care gestionează. Nu este vorba de încălcarea niciunui secret de serviciu, pentru că ei sunt aceia care operează cu aceste date şi ei trebuie să le pună la dispoziţie în vederea revizuirii cuantumului pensiilor, pe baza adeverinţelor de venit, întrucât ei sunt deţinătorii acestor documente.
Reporter: Deci, aceste documente vor fi declasificate în vreun fel sau nu sunt considerate documente secrete?
Emil Boc: Atâta vreme cât ei le utilizează – instituţiile care le au în posesie – nu există această problemă.
Reporter: Şi o a doua întrebare, dacă-mi permiteţi: după această ordonanţă, cât estimaţi că economisiţi sau nu după recalcularea tuturor pensiilor speciale.
Emil Boc: Ne vom putea pronunţa cu suma exactă la finalul procesului de revizuire a acestor pensii. Cert este, aşa cum am menţionat, că în cazul celorlalte pensii - cu excepţia pensiilor militarilor – care au fost recalculate şi au intrat în vigoare începând cu 1 septembrie 2010 economia anuală este de aproximativ 50 de milioane de euro. Vă vom putea face exact aceste precizări la sfârşitul acestei perioade, pentru a nu face o prognoză greşită în acest moment.
Reporter: Mai am o întrebare: sunt pensionari care spun că au stagiul militar complet şi că au primit pensii mai mici. Şeful statului spunea că nu este posibil acest lucru – dacă ai stagiul militar complet, atunci pensia ţi se va mări în urma recalculării.
Emil Boc: Probabil că a fost o situaţie în care a avut o parte din stagiul militar dovedit cu adeverinţe şi o parte pe baza salariului mediu brut pe economie. În acea situaţie, până se face identificarea şi acelei perioade, începând cu luna februarie se dă cuantumul din luna decembrie al pensiei, iar diferenţa de pe luna ianuarie se dă în luna februarie, până la decizia finală de revizuire pe baza adeverinţelor de venit. Acest lucru este foarte important de reţinut.
Reporter: Aveţi o estimare pe fiecare situaţie în parte, câţi pensionari se regăsesc în prima situaţie, a doua şi a treia?
Emil Boc: Aceste lucruri vă vor fi comunicate de către instituţiile de resort: Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, pentru a vă da datele punctuale.
Reporter: Dacă până în martie anul viitor o parte din aceste persoane ies natural din sistem, ca să mă exprim aşa, şi între timp ele au primit ori mai mulţi, ori mai puţini bani, cine va trebui să returneze sau să primească aceşti bani?
Emil Boc: Potrivit legii civile, persoanele care sunt îndrituite la pensii de urmaş beneficiază de aceste drepturi, evident. Aici se aplică regimul de drept comun, regimul obişnuit ca în orice altă situaţie de succesiune.
Reporter: Deci vor plăti urmaşii lor în cazul...
Emil Boc: Se vor reţine sau se vor da bani în plus titularului dreptului, indiferent care este acesta. Nu putem face o afirmaţie de acest gen, că vor plăti urmaşii. La fel ca în dreptul civil, persoana care este succesoare în drepturi ia şi activul şi pasivul persoanei pe care o moşteneşte cu toate drepturile aferente.
Reporter: Nişte clarificări de natură juridică, dacă ne puteţi da: din câte ştim, conform CEDO, pensia este un drept patrimonial. În baza cărui temei juridic un pensionar, cu o pensie stabilită în plată, este obligat să returneze o parte din ea, în urma recalculării? Au fost astfel de speţe la CEDO, presupun că ştiţi.
Emil Boc: În primul rând, aş vrea să subliniez că Legea 119, legea care stă la baza recalculării pensiilor speciale, a fost atacată la Curtea Constituţională şi a fost declarată constituţională, adică au fost avute în vedere, în cadrul criticii de constituţionalitate, toate aceste elemente, iar instanţa supremă în materie de constituţionalitate din România a declarat această lege constituţională. Fac precizarea că jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului garantează dreptul, nu şi cuantumul. Cuantumul dreptului se stabileşte în concret în funcţie de posibilităţile pe care o ţară, un guvern, le are la un moment dat. Dreptul, într-adevăr, la pensie, rămâne, nu este eliminat, cuantumul concret se stabileşte în funcţie de posibilităţile şi de potenţialul pe care ţara îl are la un moment dat, iar mai ales în condiţii de criză, în condiţii care au determinat restrângerea cheltuielilor bugetare, am fost obligaţi să revizuim şi acest aspect al pensiilor speciale care nu aveau la bază principiul contributivităţii, aşa cum cei 5milioane şi ceva de pensionari din această ţară primesc o pensie pe baza principiului contributivităţii. Pe această lege nu am făcut altceva decât să punem toţi pensionarii din această ţară supuşi aceluiaşi principiu de a acordare a pensiei, pe baza contribuţiei: contribuţie mare – pensie mare, contribuţie mică - pensie mai mică.
Reporter: Dacă puteţi să ne precizaţi care sunt argumentele juridice care v-au făcut să vă schimbaţi radical poziţia iniţială, pentru că guvernul anterior spunea că, în ciuda deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recalcularea pensiilor poate continua pentru ceilalţi pensionari care nu erau în speţa respectivă.
Emil Boc. Nu vreau să reintru în alte dispute juridice, pentru că opiniile au fost, sunt şi rămân împărţite cu privire la caracterul erga omnes versus inter partes a acelor hotărâri de suspendare şi nu de anulare. Legea contenciosului administrativ face o referire expresă doar la hotărârile de anulare irevocabilă ale Înaltei Curţi care se publică în Monitorul Oficial şi sunt obligatorii pentru toată lumea. Nu este niciun fel de precizare cu privire la aceste caracter obligatori pentru hotărârile de suspendare. Dar indiferent de această dispută juridică în care n-o să intru, fac doar precizarea că în această ordonanţă am ţinut cont în special de dificultăţile întâmpinate în practică în cadrul acestui proces de recalculare. Iar aceste dificultăţi au apărut în special în luna decembrie, pentru că, din nefericire, aceste cereri de recalculare nu s-au depus din 28 iulie, când practic s-a adoptat această hotărâre de guvern care stabilea metodologia de recalculare. Dacă s-ar fi depus cererile de recalculare din august, septembrie, octombrie, noiembrie s-ar fi putut termina până la sfârşitul lunii decembrie. Nedepunându-se până la sfârşitul lunii decembrie, atunci ce s-a întâmplat? Pentru cei care au depus, li s-au recalculat pe baza veniturilor declarate, pentru cei care nu au depus, s-a aplicat mecanismul din lege de stabilire a pensiei recalculate pe baza salariului mediu brut pe economie. Şi de aici au rezultat scăderi ale pensiilor. Noi nu facem altceva astăzi decât să revizuim aceste pensii recalculate, pentru că nu s-au depus aceste adeverinţe şi păstrăm acelaşi cuantum din decembrie până la momentul revizuiri, când se acordă pensia finală, corectă, în baza veniturilor pe care persoana în cauză le-a avut în timpul carierei militare.
Reporter: Deci, poziţia dumneavoastră iniţială nu a fost întru totul greşită sau greşită parţial?
Emil Boc: Cred că v-am răspuns la această întrebare cu o argumentaţie chiar foarte lungă.
Reporter: Domnule premier, aş mai avea o curiozitate: este adevărat că ministrul apărării. Gabriel Oprea, a cerut anul trecut ca acest termen de recalculare a pensiilor militare să fie prelungit? Şi dacă da, de ce nu s-a prelungit, ca să nu se ajungă la această situaţie?
Emil Boc: Ministerul Apărării, ca, de altfel şi Ministerul de Interne, au avut de gestionat acest subiect, la care ei au constatat că în luna decembrie, practic, s-au depus dintr-o dată foarte multe cereri, care nu au putut fi operate în totalitate până la sfâşitul lunii, şi că foarte mulţi militari nu şi-au depus adeverintele de venit. Din acest punct de vedere, s-a făcut aplicarea legii, care a spus foarte clar că pentru cei care nu-şi depun se aplică salariul mediu brut pe economie.
Aş vrea să mai fac o referire la cea de-a doua decizie a guvernului de astăzi, şi anume, aşa cum am declarat de mai multe ori, şi pentru anul 2011 se va menţine exact acelaşi nivel al indemnizaţiilor pentru şefii de companii de nivel local şi naţional şi pentru indemnizaţiile din consiliile de administraţie la societăţile şi companiile cu capital majoritar de stat, repet, menţinerea la acelaşi nivel ca şi în anul 2010, adică plafonate. Am luat această decizie pentru că, la nivel local, memorandumul pe care l-am adoptat în Guvern nu producea efecte doar pentru companiile naţionale. În concluzie şi pentru anul 2011 indiferent că este vorba de companii de interes local, judeţean sau naţional, dacă sunt cu capital majoritar sau integral de stat, se aplică salariile şi indemnizaţiile plafonate la fel ca şi în anul 2010, până la ieşirea României din recesiune, după acel moment putem vorbi de rediscutarea acestor aspecte. Deci, acea promisiune pe care am făcut-o rămâne valabilă şi se aplică prin acest act normativ.
Reporter: În această seară companiile din sectorul energetic care operează în România s-au întâlnit cu reprezentanţii FMI şi au discutat despre majorarea treptată a preţului la gaze. Când se scumpesc gazele domnule prim-ministru, ştiţi ceva de acest lucru ?
Emil Boc: Nu am discutat despre acest subiect.
Reporter: Cu cine ? Cu cei de la FMI sau...
Emil Boc: Cu nici o autoritate. Până în acest moment, acest subiect nu a figurat pe agenda guvernului şi, de altfel, nu este atributul direct al Guvernului, pentru că nu Guvernul stabileşte preţul la energie ca de altfel şi preţul carburanţilor, ci doar încercăm să corectăm eventualele abuzuri, acolo unde le identificăm.
Reporter: De ce vrea Guvernul să dea 1,2 milioane de lei pentru efectuarea unui sondaj la nivel naţional pentru a afla ce cred românii despre concedieri, Prima casă sau ce nivel de trai au şi de ce se dau şi bani pentru răspunsuri ?
Emil Boc: Întrebarea acesta nu ştiu la ce se referă. Despre ce licitaţie este vorba şi cine o organizează. Ordonatorul de credite vă va da răspunsul.
Reporter: Dumneavoastră susţineţi privatizarea, scoaterea la vânzare a unor pachete majoritare de acţiuni la alte companii, în afară de CFR Marfă şi Termocentrale, cele două care sunt deja prevăzute în acordul cu FMI? Nu vorbesc despre pachetele minoritate deja anunţate.
Emil Boc: Ce pot să vă spun este că cu siguranţă nu susţin privatizarea CEC-ului. Acest lucru vreau să să ştie foarte clar şi să fiu foarte explicit. În rest, alte analize nu am efectuat şi după analizele pe care Ministerul Economiei le va face vă voi putea da răspunsuri suplimentare.
Vă mulţumesc.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 28.01.2011

(sursa: http://www.gov.ro/declaratii-de-presa-sustinute-de-primul-ministru-emil-boc-la-finalul-sedintei-de-guvern__l1a112030.html)



27 January 2011

În faţa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, o Românie la capătul vieţii


https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhrz0epbexQmESVI6jHIbcuMm7G8mov3QC2Q4PEJt55fVcJ4vEbCGHFlRzGoiCL-F5AIfIsYoByk-yxFpJjkqWFIjbLozKqSBeRTLKcekkTzkZiIt5g5bl8R4RwuuHp1Ohrqt6L0K5NY9Q/s512/viitor%20de%20aur%20tara%20noastra%20are.jpg


ALOCUŢIUNEA
preşedintelui României, Traian Băsescu,
în faţa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei
(Strasbourg, 27 ianuarie 2011)
Stimate domnule Preşedinte,
Stimate domnule Secretar General,
Doamnelor şi domnilor parlamentari,
Este o deosebită onoare ca, după cinci ani de zile, să mă pot adresa din nou prestigiosului dumneavoastră for. Am acceptat cu plăcere invitaţia de a reveni în Hemiciclu pentru a reitera importanţa pe care o acordăm Consiliului Europei, într-un moment marcat de dezbateri cruciale pentru viitorul său. Vă mulţumesc, domnule Preşedinte, pentru această oportunitate.

Nu întâmplător Consiliul Europei se poate mândri cu o imagine atât de bună. Activitatea sa este dedicată edificării unui spaţiu în care drepturile şi libertăţile fundamentale sunt respectate şi în care oamenii îşi găsesc împlinirea celor mai profunde aspiraţii spirituale, culturale sau civice. Respectarea valorilor promovate şi apărate de Consiliu – drepturile omului, democraţia şi statul de drept – permite dezvoltarea unor societăţi libere, ai căror membri îşi pot manifesta fără teamă identitatea şi pot spera într-o viaţă mai bună.

România de astăzi, un stat de drept cu o democraţie solidă, datorează mult Consiliului Europei. Prin instrumentele sale de monitorizare, Consiliul a avut un rol esenţial în crearea şi consolidarea instituţiilor, a legislaţiei şi a politicilor specifice statului nostru de drept. Democraţia României contemporane este aşezată pe temelia construită cu aportul şi expertiza Consiliului Europei şi Uniunii Europene. Această experienţă ne convinge că organizaţia noastră trebuie să-şi continue misiunea de supraveghetor şi îndrumător al democraţiilor încă tinere sau în formare.


Doamnelor şi domnilor,
Realitatea prezentă nu mai este aceeaşi cu cea de acum douăzeci de ani. Au apărut noi state, procesul de unificare a continentului a avansat. Au apărut noi provocări, noi riscuri. Asistăm la un proces de adaptare, de reevaluare internă a celorlalte organizaţii de pe continent – fie că discutăm despre Uniunea Europeană, NATO, OSCE - prin asumarea de noi obiective, de noi misiuni. Uneori, aceste organizaţii au evoluat fără a se coordona reciproc, asumându-şi responsabilităţi care au dat naştere la suprapuneri şi chiar la competiţie, prin alocarea de resurse semnificative pentru scopuri de multe ori identice. De aceea, actualul proces de reformă parcurs de Consiliul Europei trebuie să aibă în vedere avantajele sale specifice: participarea tuturor statelor europene şi un cadru juridic complex şi bine definit.

România susţine cu toată convingerea acest proces. Fără a pierde din vedere obiectivul său fundamental, edificarea unui spaţiu democratic comun, Consiliul Europei trebuie să-şi regândească rolul în actualul cadru politic instituţional: să-şi reconfigureze structurile, pentru a le conferi flexibilitate şi eficienţă sporite, să-şi concentreze acţiunile pe direcţii şi proiecte care să răspundă problemelor şi sfidărilor prezentului. Totodată, valorile sale fundamentale - drepturile omului, democraţia şi statul de drept - trebuie menţinute în centrul atenţiei. Pe lângă acestea, agenda de dezbateri trebuie actualizată cu teme de interes european. Suntem convinşi că iniţiativa inspirată a preşedinţiei turce a Comitetului Miniştrilor, de înfiinţare a Grupului Persoanelor Eminente, va avea o contribuţie însemnată în acest sens.

Aceste direcţii de acţiune nu sunt, însă, suficiente pentru a capta atenţia şi a asigura sprijinul celor peste 800 de milioane de cetăţeni europeni. Alături de eficientizarea Curţii Europene a Drepturilor Omului, este necesar să identificăm soluţii la problemele reale cu care se confruntă europenii.

Un fenomen cu multiple implicaţii asupra situaţiei de pe continent îl reprezintă migraţia, subiect care necesită o atenţie specială din partea Consiliului Europei. Potenţialul de vulnerabilizare al migraţiei este dual: atât a propriilor subiecte, cât şi a persoanelor aflate pe traseu sau la destinaţie. Noi, liderii politici, trebuie să combatem lejeritatea prin care, uneori, se transferă responsabilitatea problemelor economice şi sociale ale popoarelor europene către comunităţile de migranţi.

Prin intermediul instrumentelor sale de monitorizare, Consiliul Europei poate detecta tensiunile acumulate în anumite societăţi sau regiuni, încă dintr-o fază incipientă. Evaluarea corectă a informaţiilor primite din teren ar permite desfăşurarea de acţiuni anticipative care să prevină escaladarea situaţiilor dificile. Din aceste considerente România a propus instituirea, în contextul procesului de reformă, a unui mecanism de avertizare timpurie, pentru prevenirea riscurilor şi disfuncţionalităţilor societăţilor democratice.


Doamnelor şi domnilor parlamentari,
Noi credem că procesul de reformare a Consiliului Europei trebuie să consolideze, printre altele, instrumentele de monitorizare a respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Nu trebuie să ignorăm faptul că există încă state şi regiuni în Europa în care normele şi standardele democratice în materie necesită în continuare eforturi serioase pentru a fi pe deplin respectate.
România, cu cele 20 de grupuri minoritare, înţelege foarte bine situaţia aparte a acestor persoane şi nevoia lor de a-şi păstra identitatea care îi defineşte ca indivizi. Cu sprijinul Consiliului Europei, am parcurs un drum lung şi am ajuns în situaţia în care putem servi drept model de reconciliere interetnică.

Relaţiile cu Ungaria sunt edificatoare: de la suspiciune reciprocă la începutul anilor 1990 am ajuns la parteneriat strategic şi la şedinţe comune de guvern în prezent. Acest parteneriat presupune susţinerea reciprocă a intereselor noastre legitime. Un exemplu recent este atitudinea principială, partenerială şi corectă a preşedinţiei ungare a Uniunii Europene care, respectând prevederile Tratatelor Uniunii Europene, confirmă îndeplinirea de către România a obligaţiilor asumate şi recunoaşte dreptul legitim de liberă circulaţie al cetăţenilor români.


Stimaţi parlamentari,
Unul din elementele definitorii ale societăţii democratice construite în România după decembrie 1989 este sistemul instituit pentru apărarea şi promovarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. România îşi tratează în mod egal cetăţenii şi se străduieşte să sprijine împlinirea aspiraţiilor fiecăruia dintre ei. Diversitatea culturală, etnică, religioasă şi lingvistică a cetăţenilor noştri ne îmbogăţeşte şi ne creează o identitate distinctă.

Prin Constituţie, persoanele aparţinând minorităţilor naţionale din România se bucură de dreptul de reprezentare în Parlament, de dreptul de exprimare în limba maternă în faţa instanţelor de judecată şi de dreptul la învăţământ în limba maternă. Noua Lege a educaţiei naţionale, intrată în vigoare la începutul acestui an, extinde aceste drepturi: asigură învăţământ în limba maternă la toate nivelurile de studiu şi materialele specifice necesare, predarea tuturor disciplinelor în limba maternă şi condiţiile materiale de învăţare în altă localitate, în situaţia în care localitatea de domiciliu nu permite studiul în limba maternă.

Reprezentanţii minorităţilor au dreptul de a crea structuri asimilate partidelor politice, de a face parte simultan din partide şi asociaţii şi de a fi investiţi cu funcţii politice publice. În prezent, minoritatea maghiară participă la actuala coaliţie de guvernare, cu efecte benefice pentru societatea românească în ansamblu.


Onorată audienţă,
O poziţie aparte în politicile privind persoanele aparţinând minorităţilor naţionale este ocupată de etnia romă. Experienţa ne-a învăţat că trebuie să avem în vedere, în raport cu această minoritate, trei aspecte. În primul rând, romii sunt cetăţeni ai unui anumit stat, iar acest stat are, faţă de ei, obligaţiile care ţin atât de raportul de cetăţenie, cât şi de situaţia lor de minoritate. În al doilea rând, romii sunt cetăţeni europeni, ceea ce înseamnă că Europa, prin organizaţiile şi instituţiile sale, are obligaţii specifice faţă de ei, în primul rând obligaţia de le respecta drepturile, de a nu-i trata diferenţiat, de a nu-i trata discriminatoriu. În al treilea rând, romii formează o minoritate etnică care nu poate beneficia de atenţia şi de protecţia unui stat înrudit. Această situaţie creează o datorie suplimentară din partea statelor de cetăţenie şi Europei în ansamblul său.

România îşi va continua eforturile de ameliorare a situaţiei romilor, inclusiv prin creşterea absorbţiei fondurilor structurale şi implicarea autorităţilor locale în realizarea de proiecte concrete. Cu toate acestea, un mod de viaţă consolidat pe parcursul a sute de ani nu poate fi schimbat în câţiva ani prin măsuri administrative. Tradiţiile acestei comunităţi trebuie protejate, nu suprimate. Stilul de viaţă al romilor nomazi nu poate fi schimbat brutal, prin măsuri coercitive. În special în cazul acestei categorii este nevoie de cooperare între statele europene, de o strategie cu aplicare regională. Uniunea Europeană, Consiliul Europei sau OSCE pot juca un rol deosebit de important în acest sens. Plasarea responsabilităţii doar asupra statelor de cetăţenie nu este o soluţie utilă.


Doamnelor şi domnilor,
Intervenţia mea de astăzi coincide cu Ziua Internaţională de Comemorare a Holocaustului. După cum se cunoaşte, în urmă cu 66 de ani cel mai mare lagăr nazist de exterminare, cel de la Auschwitz-Birkenau, era eliberat de trupele sovietice. Se punea astfel căpăt unei orori care a cutremurat conştiinţa omenirii. Femei, copii, bărbaţi erau torturaţi şi exterminaţi pentru simplul motiv că aveau o altă religie. O astfel de monstruozitate nu are voie să se mai repete şi, de aceea, trebuie să luptăm împotriva oricăror măsuri de discriminare, de persecutare a unor semeni de-ai noştri pe motive care ţin de etnie, religie, cultură sau limbă. Consiliul Europei dispune de mecanismele necesare pentru combaterea unor asemenea tendinţe, iar România este una din ţările foarte interesate de acest subiect. În ceea ce ne priveşte, ne-am asumat responsabilitatea în faţa istoriei, iar seria de manifestări dedicate comemorării Holocaustului a inclus, în 2009, inaugurarea Monumentului Victimelor Holocaustului, dedicat cinstirii memoriei membrilor comunităţilor evreieşti şi rome.


Stimaţi membri ai Adunării Parlamentare,
Printre temele aflate pe agenda actualei sesiuni a instituţiei dumneavoastră se numără şi situaţia din Balcani. De altfel, o serie de lideri din regiune au vorbit deja despre evoluţiile îmbucurătoare din ţările lor, stimulate de procesul de integrare europeană şi euroatlantică.

Anul 2010 a fost, din această perspectivă, unul încurajator, în ciuda problemelor persistente care ţin de trafic, fraudă sau nerespectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Consiliul European a acordat Muntenegrului statutul de candidat la aderare, iar Albaniei şi Bosniei Herţegovina liberalizarea regimului de vize. Croaţia şi Serbia au demonstrat voinţă politică în lupta împotriva corupţiei şi în procesul de reconciliere bilaterală. Toate acestea sunt motive de satisfacţie pentru noi, care am făcut din integrarea Balcanilor de Vest în structurile europene şi euroatlantice o constantă a politicii noastre externe.

Pentru România, democratizarea ţărilor din vecinătate reprezintă un interes de securitate naţională, întrucât numai instituţiile şi politicile specifice unui stat de drept constituie garanţia stabilităţii în regiune. Deşi semnalele de reconciliere interetnică sunt tot mai puternice, amintirea războaielor din Balcani, cu toate suferinţele provocate, este încă vie. Toate aceste tragedii au avut la origine discriminarea pe criterii etnice sau religioase, subiect care ne preocupă în cea mai mare măsură. Suntem foarte interesaţi ca integrarea europeană şi euroatlantică a statelor din Balcani să se desfăşoare cu respectarea normelor şi standardelor Uniunii Europene şi Consiliului Europei în materie de protecţie a minorităţilor naţionale. Avem aşteptări mari atât de la aceste state, în calitatea lor de tinere democraţii, cât şi de la organizaţia noastră, care trebuie să-şi utilizeze cu maximă eficienţă instrumentele de care dispune pentru păstrarea şi afirmarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

Un mecanism care şi-a dovedit eficienţa în această direcţie este monitorizarea. Necesitatea menţinerii sale este cu atât mai evidentă cu cât mai multe minorităţi, inclusiv cea română, se confruntă cu dificultăţi în păstrarea şi afirmarea identităţii lor culturale, cu refuzul recunoaşterii drepturilor lor identitare, cu discriminarea pe motive lingvistice şi cu asimilarea forţată.

Deşi normele internaţionale acordă un rol important statelor în menţinerea legăturilor culturale şi lingvistice cu minorităţile înrudite, responsabilitatea primară pentru protecţia acestora revine statului de cetăţenie. Pentru noi, probleme suplimentare apar atunci când unele state vecine recunosc comunităţilor româneşti doar statutul de minoritate lingvistică, negând astfel României dreptul de stat înrudit.

România va urmări respectarea drepturilor românilor din străinătate prin cooperarea cu statele de origine, în baza mecanismelor europene şi internaţionale. Vom întreprinde demersuri în vederea recunoaşterii statutului de minoritate românească pentru aromâni, vlahi, istroromâni şi meglenoromâni. Prin tratate şi acorduri bilaterale ne-am asumat în mod deschis interesul faţă de comunităţile româneşti din vecinătate. Cooperarea bilaterală are la bază şi interesul nostru legitim de includere a ţărilor vecine într-o zonă de stabilitate şi de securitate. În acelaşi scop ne vom intensifica eforturile în cadrul organizaţiilor europene responsabile de protejarea minorităţilor naţionale pe continent, printre care o poziţie aparte este ocupată de Consiliul Europei.

Vom depune eforturi pentru valorificarea potenţialului politic, economic, social şi cultural al personalităţilor reprezentative ale comunităţilor româneşti din străinătate, nu prin extragerea lor din ţările de cetăţenie, ci încurajându-i ca, în calitate de cetăţeni loiali, să contribuie la strângerea legăturilor dintre România şi statele în care s-au născut şi trăiesc.


Doamnelor şi domnilor,
Înainte de a încheia, permiteţi-mi să mă folosesc de acest prilej pentru a transmite, în numele poporului român şi al meu personal, cele mai sincere condoleanţe familiilor şi popoarelor victimelor cumplitului atentat terorist de la Moscova, alături de întreaga noastră compasiune şi solidaritate cu cei răniţi şi cu rudele lor. România condamnă în termenii cei mai fermi acest atac abominabil şi laş la adresa unor oameni nevinovaţi şi îşi reafirmă angajamentul ferm în lupta împotriva terorismului, alături de aliaţii din NATO, de Federaţia Rusă şi de toate statele participante la coaliţia internaţională antiteroristă.

Va mulţumesc pentru atenţie.

Departamentul de Comunicare Publică
27 Ianuarie 2011
(sursa: http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=12716&_PRID=lazi)

Un discurs pe alocuri tern şi plictisitor, pe alocuri interesant, pe alocuri foarte bun. De exemplu am remarcat un lucru pe care îl susţin de foarte mult timp şi eu, anume faptul că este de nedorit distrugerea tradiţiilor rromilor nomazi şi "europenizarea lor" dintr-un motiv sau altul, dar şi atingerea unui aspect interesant de politică externă referitor la dreptul României de a-şi defini legături de stat înrudit (desigur, cu Republica Moldova). Şi au mai fost câteva lucruri interesante spuse în această alocuţiune... Nu ştiu cât de mult au fost luate în seamă de auditoriu, dar este foarte bine că ele se păstrează undeva într-o arhivă.

Chestiunea este că, în originalul alocuţiunii, domnul Băsescu spune... Vă mulţumesc pentru atenţie, aştept întrebările dumneavoastră... Unde sunt întrebările, unde sunt răspunsurile... Nimeni nu ştie.

Am dat de ele în limba engleză:

The first question is by Mr Vareikis, on behalf of the Group of the European People’s Party.

Mr VAREIKIS (Lithuania) – You talked in your speech, Mr President, about national minorities in Romania and Romanians who live outside the country. As a former rapporteur on Moldova, I want to ask you about the issue of so-called passportisation, or issuing Romanian citizenship to Moldovans. The numbers cited by various sources in this regard differ, sometimes by up to 10 times. What is your country’s long-term policy on that issue?

THE PRESIDENT – Thank you. Would you like to answer that question, Mr Băsescu?

Mr BĂSESCU said that Romania had a principled approach to the quality of citizenship which now entitled citizens and their relatives to regain citizenship in a manner which had not been previously possible. This applied to people living in the USA, France, Germany or any other country, and represented a marked departure from the communist era in which, if you left Romania, you lost your citizenship. Between 1990 and 2010, 170 000 people had re-acquired their Romanian citizenship.

THE PRESIDENT – Thank you. The next question is from Mr Iwiński, on behalf of the Socialist Group.

Mr IWIŃSKI (Poland) – According to Article 80 of the Romanian Constitution, you, Mr President, should exercise the function of magician between state powers as well as between the state and society. How do you respond to the increasing number of accusations that, on the contrary, you have in recent years been minimising the role of parliament, breaking the independence of justice and refusing any dialogue with opposition groups? As a sign of protest, opposition members in the Romanian delegation to this Assembly are not present here today.

THE PRESIDENT – Thank you. Would you like to answer that question, Mr Băsescu?

Mr BĂSESCU – Are you a socialist?

Mr IWIŃSKI (Poland) – I am from the Polish social democrat party.

Mr BĂSESCU said that he had not asked which country Mr Iwiński was from, but merely whether or not he was a socialist. In his experience, socialist parties did not respond well to invitations to participate in joint events. He had not asked the members in question to leave the room, in fact it was his understanding that they had chosen to absent themselves. He wondered whether it perhaps had something to do with the fact that an opposition politician had the previous day been arrested for fraud in Romania, details of which could readily be found in the Romanian press. Unfortunately, these parties never wanted to discuss anything, and it was possible that Mr Iwiński had been misinformed by his ideological colleagues.

THE PRESIDENT – The next question is from Mr Solonin, on behalf of the European Democrat Group.

Mr SOLONIN (Russian Federation) said that Mr Băsescu’s answer to Mr Vareikis had not cast much light on the situation. He wondered whether, in fact, Romania’s objective was to merge with Moldova in order to create a greater state.

THE PRESIDENT – Thank you. Would you like to answer that question, Mr Băsescu?

Mr BĂSESCU said that Romania had no experience of annexing or desire to annex any country.

THE PRESIDENT – The next question is from Mrs Gutu on behalf of the Alliance of Liberals and Democrats for Europe.

Mrs GUTU (Moldova) thanked Mr Băsescu for his speech and his tireless support of Moldova in its European aspirations. As president of a country which had itself been monitored for 15 years before accession, she wondered what Mr Băsescu thought of Moldova’s chances of acceding to the European Union as part of the Western Balkan package.

THE PRESIDENT – Thank you. Would you like to answer that question, Mr Băsescu?

Mr BĂSESCU said that this was a political battle that they would fight together. Moldova would indeed become a member of the European Union when it was ready. Romania’s strategic goal was to persuade colleagues in the European Union to allow Moldova’s accession at the same time as the Western Balkan nations. The interest taken by the European Union in the recent Moldovan elections had demonstrated the seriousness with which Moldova was being considered by the European Union. He hoped that the newly-elected government would continue to work towards that objective.

THE PRESIDENT – The next question is from Mr Petrenco, on behalf of the Group of the Unified European Left.

Mr PETRENCO (Moldova) – Mr President, today Romania is the only country in Europe, and in the world, whose authorities openly do not recognise Moldovan identity, stating that all Moldovans are in fact Romanians. You personally have declared many times that the Republic of Moldova is a second Romanian state, refusing to sign the basic political treaty between two neighbouring countries or to recognise the state border between Moldova and Romania, and accepting only signing the technical document on this issue. Do you not think, Mr President, that these attitudes and this official position are a serious challenge to stability and security in this part of Europe, as well as a real obstacle in the Transnistrian conflict settlement process?

THE PRESIDENT – Thank you. Would you like to answer that question, Mr Băsescu?

Mr BĂSESCU said that he had to remind Mr Petrenco of a few facts. The current border had been set following the Treaty of Paris in 1947 and Romania had never questioned that border. Indeed, in 1991, Romania had been the very first country to recognise Moldova as an independent state and she never tired of supporting it in reinforcing the territorial integrity of the Transnistrian region. Romania was not a member of the Five-plus-Two Group, which was responsible for these matters, but fully supported its objectives. Romania had never tried to take territory from Moldova, and he noted that the question supposed that his country did not in fact respect its borders. Romania fully accepted the Treaty of Paris and had, more recently, signed a newer border agreement. He asked what more they could be expected to do.

THE PRESIDENT – The next question is from Mr Fournier.

Mr FOURNIER (France) reminded President Băsescu that France and Germany had prevented Romania from joining the Schengen area in April 2010 because of its failings in preventing migratory flows and drug trafficking. He stressed that this was not an attack on Romania’s aspiration to accede to the Schengen area in the medium term. He asked President Băsescu what more Romania could do to assure its accession to Schengen in 2011.

THE PRESIDENT – Thank you. Would you like to answer that question, Mr Băsescu?

Mr BĂSESCU remarked that he had a short answer and a long answer. The short answer was that Romania had fulfilled all its obligations and had addressed the issue in the same manner as had the European Union. The longer answer was that Romania’s agreement to enter Schengen was part of the acquis communautaire which applied to all member states, and it set a dangerous precedent if states suddenly received more obligations with which to comply a few weeks before a decision was made on their accession.

He could prove that Mr Fournier’s question was incorrect, since Romania had done everything it could to fight corruption and he would provide the figures to support his case. In the previous five years, 51 customs officers and more than 120 border police had been arrested and prosecuted for corruption. He urged Mr Fournier to monitor developments in Romania in February.

THE PRESIDENT – Thank you. The next question is from Mr Pozzo di Borgo.

Mr POZZO di BORGO (France) reminded President Băsescu that, until 2009, Romania had seen many years of economic growth. Then, as on the rest of the continent, there had been an economic slowdown. The result was that 23.4% of the population still lived in poverty and 33% of the population faced severe material deprivation. He asked President Băsescu what he intended to do to reduce those figures.

THE PRESIDENT – Thank you. Would you like to answer that question, Mr Băsescu?

Mr BĂSESCU disputed the figures because they did not take account of alleviation measures introduced in 2010. He conceded that the figures were from EU sources but those sources did not take into account the full situation in Romania. For example, 90% of houses in Romania were privately owned. What was the figure for France?

There had been an economic boom in Romania between 2004 and 2008, then, in 2009, the economy had fallen by 7.4% and again by 1.9% in 2010. He anticipated that there would be a slight recovery in 2011. The boom and bust had taught Romania a tough lesson. The economic boom had been based on excessive consumption and on real estate. Romania had now learnt to base its economy on sustainable development and real investment. As a result of the slowdown, Romania had had to introduce some tough measures, including a 25% reduction in civil service salaries, a new tax on pensions and an increase in the retirement age from 62 to 65 for men and from 58 to 63 for women. Measures had been taken to broaden the tax base. Together, these measures increased the likelihood of sustainable economic development in Romania. He acknowledged that they might lead to accusations that Romania was no longer a “social” country with a place in “social Europe” but Romanians considered it essential only to live within their means and not to borrow in order to speculate.

THE PRESIDENT – Thank you very much, Mr President. The next question is from Mrs Stavrositu.

Mrs STAVROSITU (Romania) noted the unconditional support given by Hungary to Romania’s accession to the Schengen area. She asked the President what the basis was for his belief that Romania would soon accede to Schengen and what was his opinion on the new education law and on the measures he had taken to protect minorities?

THE PRESIDENT – Thank you. Would you like to answer that question, Mr Băsescu?

Mr BĂSESCU said that, as the Head of State of Romania, it was his duty to support Romania’s accession into Schengen in line with the treaty. There was a clear commitment for Romania to accede in 2011 and the experts agreed that this ought to go ahead. There was therefore no reason to abandon the objective.

The new education law was the most open in the European Union. The law meant that there was no obstacle to a child being taught in his native language. This was the first time such a law had been introduced and it granted significantly greater protection to linguistic minorities. There were 20 official minority groups in Romania, all of which were represented in the parliament. The education law meant that, if a child could not be taught in his native language in his resident community, the state would provide transport to a school with the right language skills. He suggested that, since European Union officials only ever discussed the negative impact of legalisation, the fact that they had not mentioned this policy meant that, in their eyes, it had no negative impact.

THE PRESIDENT – Thank you. The next question is from Mr Béteille.

Mr BÉTEILLE (France) recalled that, on 16 December 2010, the Commissioner for Human Rights had written to the Romanian Prime Minister to express his concerns about the treatment of the Roma in Romania. The letter had called for a plan to tackle problems of education, social welfare and discrimination which affected the Roma. He accepted that, in the current economic climate, it was not easy for states to make resources available for such matters, but he nonetheless asked what Romania was doing to improve the treatment of the Roma people.

THE PRESIDENT – Thank you. Would you like to answer that question, Mr Băsescu?

Mr BĂSESCU said that there were officially 500 000 Romanian citizens who were Roma. The reality was that 1.5 million Roma were also Romanian citizens. Between 2000 and 2010 Romania had introduced a strategy of integration. Since education was the only viable method of ensuring the long-term integration of the Roma, Roma children had been exempt from the exams which allocated places at schools. The result was that there were no restrictions on the schools that Roma children could attend. In addition, a separate government department for Roma integration had been established. Unfortunately, it had became clear in 2010 that the strategy had failed and did not justify the financial investment involved. The problem was not a matter of resources for much of the funding was provided by the European Union; the problem was finding a long-term solution which worked.

A new strategy, to run between 2011 and 2015, was to see the department for Roma integration become part of the Ministry for Interior Affairs. The Romanian Government had discovered that previous efforts had failed because of excessive centralisation. Moving the department for Roma integration into the Ministry for Interior Affairs would provide stronger links with local governments which he hoped would be beneficial: previous strategies had not engaged sufficiently with local authorities and had only interacted with NGOs.

THE PRESIDENT – Thank you very much. The next question is from Mr Kalmár.

Mr KALMÁR (Hungary) – I should like first, Mr President, to welcome you to the Council of Europe. According to the European Union, by 2013 you will have to redraw the borders of the regions in Romania. This should comply with the NUTS 3 standards. When Romania takes this decision, do you intend to take into account, besides the EU recommendations, the historically, culturally and ethnically distinct nature of the cities in these territories? Will it be possible even to change the territories of the departments if that seems necessary?

THE PRESIDENT – Thank you, Mr Kalmár. Would you like to answer that question, Mr Băsescu?

Mr BĂSESCU said that Romanian policy makers universally considered that they could not agree with a theory of autonomy based on ethnic criteria. Romania was increasing local autonomy: the police were managed at a local level, as were hospitals and museums. The new Education Act delegated management of schools to local authorities. Local authorities had powers of taxation. He envisaged greater local autonomy within Romania and thought that the process of decentralisation was more advanced in Romania than some other European Union countries.

THE PRESIDENT – Thank you very much. The last question comes from Mr Gaudi Nagy.

Mr GAUDI NAGY (Hungary) – The Council of Europe documents on regionalism and autonomous regions make it clear that regional autonomy is not a danger but a guarantee of greater political stability. It is part of the Council of Europe’s values. South Tyrol is a perfect example. Since the unjust Treaty of Trianon, a great number of Hungarians have been forced to live in Romania and their fate has been unresolved. In 2007-08, there was a referendum in Szeklerland – in Hungarian, Székelyföld – and 99% of the people voted in favour of creating an autonomous region there. Is the Romanian state ready to implement this status for Szeklerland, which is inhabited by more than 600 000 people who have their own specific cultural and historical tradition, and who share the Hungarian language and identity? When will you start to negotiate with the representatives of this community, the Szekler National Council?

THE PRESIDENT – Thank you, Mr Gaudi Nagy. Would you like to answer that question, Mr Băsescu?

Mr BĂSESCU said that he would like Romanians in Hungary to enjoy the same rights as Hungarians had in Romania.

(sursa: http://assembly.coe.int/main.asp?Link=/documents/records/2011/e/1101271000e.htm)

26 January 2011

Atenţie la neatenţie... episodul 4.


Cum să faci un scrutin astfel încât să poţi manipula optim cine iese "câştigător" din rună, pardon, din urnă? Nu din urna funerară, ci din urna electorală.

În primul rând pui pe altul să să propună iniţiativa legislativă. Şi cine ar putea fi altul decât Autoritatea Electorală Permanentă?

http://t3.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcTyHlDT1jojjyUIssXudOVXZhuq4e7qkp4RfjM3iIA7r7gf6-1f
(sursa: http://sangiorgioinbosco.blogolandia.it/2009/06/04/comunicat-de-presa-alegerile-pentru-parlamentul-european-din-7-iunie-2009/)

Cam ce doreşte schimbat AEC...


- Numărul locuitorilor care se ia în calcul pentru stabilirea numărului de mandate este cel din Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor.
- Se interzice modificarea legii în anul în care au loc alegeri generale, respectiv după anunţarea datei unui referendum naţional.
- Într-o circumscripţie electorală sau într-un colegiu uninominal pot avea loc alegeri numai în cazul în care pe buletinul de vot sunt înscrişi cel puţin doi candidaţi sau două liste de candidaţi, după caz.
- Este permisă numai distribuirea sau primirea de tipărituri electorale


Data şi orele de desfăşurare a votării sunt stabilite astfel:
a) a treia duminică a lunii noiembrie pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale; Prima duminică a lunii iunie pentru alegerile locale.
b) în străinătate, în statele în care datorită diferenţei de fus orar votarea organizată duminica ar urma să se încheie după ora 21.00 a României, votarea are loc sâmbăta, între orele locale 7.00-21.00. În celelalte cazuri, votarea se desfăşoară
duminica, între orele locale 7.00-21.00.

- Perioada electorală pentru fiecare tip de alegeri este de 90 de zile
- Detalierea procedurilor tehnice privind constituirea şi actualizarea Registrului electoral
- Certificarea de către AEP a secţiilor de votare în vederea stabilizării localurilor acestora
- Se propune ca urna de votare să fie transparentă
- Crearea unui corp permanent de funcţionari electorali, gestionat de AEP, compus din persoane care să îndeplinească funcţiile de preşedinte/locţiitor al Birourilor electorale ale secţiilor de votare
- Se introduce noţiunea de Sistem informatic electoral naţional administrat de AEP, ce reprezintă ansamblul activităţilor desfăşurate cu mijloace informatice pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi referendumului.
- Reglementarea procedurilor de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal
- În vederea Finanţării procesului electoral se înfiinţează Fondul pentru alegeri generale la termen aflat la dispoziţia Guvernului, pe baza propunerilor Autorităţii
Electorale Permanente, ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi ale Ministerului Afacerilor Externe.
- Se reglementează procedura în cazul decesului unui candidat.
- Stabilirea de garanţii financiare pentru fiecare candidat, respectiv listă de candidaţi şi condiţiile de returnare ale acestora.
- Reglementarea competenţei AEP de a stabili proceduri speciale de votare pentru nevăzători.
- Modificarea duratei campaniei electorale prin mărirea acesteia la 90 de zile precum şi descrierea activităţilor de campanie electorală care pot fi desfăşurate până la rămânerea definitivă a candidaturilor de către formaţiunile politice şi candidaţi.
- Enumerarea cazurilor de fraudă electorală.
- Reglementarea posibilităţii anulării votării la nivelul secţiei de votare unde au avut loc fraude.
- Reglementarea procedurii de reluare a votării în secţiile de votare unde s-a anulat votarea.
- Reglementarea atacării în justiţie a tuturor actelor Biroului Electoral Central.

Iată şi proiectul de lege:
Link1
Link2

Update:
M-am gândit să adaug câteva elemente "ciudate" pentru cei ce nu le văd, pe măsură în care îmi sare şi mie câte unul în ochi (legea este destul de lungă).

Pluralismul electoral
Art. 13. – Într-o circumscripţie electorală sau într-un colegiu uninominal pot avea loc alegeri numai în cazul în care pe buletinul de vot sunt înscrişi cel puţin doi candidaţi sau două liste de candidaţi, după caz.

Nu se spune că este obligatorie prezenţa a doi candidaţi în fiecare circumscripţie electorală, ci doar că nu se fac alegeri decât atunci când sunt cel puţin doi candidaţi. Lumea probabil îşi aduce aminte de faptul că alegerile interne în PDL, altele decât pentru preşedintele partidului, s-a făcut în condiţiile unui singur candidat peste tot în ţară (eu unul nu am auzit nici măcar de un loc unde doi candidaţi s-au bătut pentru a ajunge liderii filialei). Mai mult, domnul Cristian Preda a justificat această situaţie propunând acest concept al organizării alegerilor doar pentru locurile unde sunt cel puţin doi candidaţi. Unde este un singur candidat, acesta este "ales" cu aplauze unanime, pentru că nu mai există un scrutin. Este exact situaţia în care pe vremuri se alegeau candidaţii unici cu unanimitate de voturi. Măcar atunci exista un vot, fie el şi formal.

Organizaţiile cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale
Art. 14. (9) În cazul în care la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale, niciuna dintre organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alta decât cea maghiară, nu a obţinut cel puţin un mandat de consilier, se atribuie un mandat de consilier, din cele rămase din prima etapă, organizaţiei care a întrunit pragul electoral şi a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate dintre toate aceste organizaţii, potrivit art. 119 alin. (3).

Este evident că minoritatea maghiară este deja mai presus decât celelalte minorităţi şi are un tratament diferenţiat.

Referendumul privind revizuirea Constituţiei
Art. 22. (3) Rezultatul referendumului se stabileşte în funcţie de majoritatea voturilor valabil exprimate pe întreaga ţară ale alegătorilor români înscrişi în listele electorale.

Se observă că la acest referendum nu se mai specifică 50%+1 din cei înscrişi pe listele electorale. La fel şi la...

Referendumul privind demiterea Preşedintelui României
Art. 23. – (3) Demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate pe întreaga ţară ale alegătorilor români care au participat la referendum.
Referendumul cu privire la probleme de interes naţional
Art. 24. (6) Rezultatul referendumului se stabileşte în funcţie de majoritatea voturilor valabil exprimate pe întreaga ţară ale alegătorilor români care au participat la referendum.
şi Art. 26, 27, 28


Registrul electoral
Art. 29. - (2) Registrul electoral cuprinde următoarele date ale fiecărui alegător:
j) istoricul participării la vot;

De ce ar trebui să se ţină în Registrul electoral istoricul participării la vot?

Dreptul de acces la registrul electoral
Art. 30. - (1) Datele şi informaţiile conţinute în Registrul electoral sunt destinate exclusiv proceselor electorale.
(2) Orice persoană înscrisă în Registrul electoral poate solicita Autorităţii Electorale Permanente, primarilor, misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare, informaţii numai cu privire la propriile date.
(3) Autorităţile prevăzute la art. 35 alin. (3) au acces la datele şi informaţiile din registrul electoral în condiţiile stabilite prin Hotărâre a Guvernului la propunerea Autorităţii Electorale Permanente şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Unde autorităţile de la art. 35, alin 3 sunt:
a) Ministerul Administraţiei şi Internelor prin Direcţia Naţională de Evidenţă a Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date;
b) Ministerul Administraţiei şi Internelor prin Direcţia Generală de Paşapoarte din cadrul;
c) Ministerul Administraţiei şi Internelor prin Oficiul Român pentru Imigrări;
d) Institutul Naţional de Statistică;
e) Autoritatea pentru Cetăţenie;
f) instanţa judecătorească;
g) primar;
h) misiunile diplomatice şi oficiile consulare prin Ministerul Afacerilor Externe.

Este evidentă posibilitatea folosirii acestor date pentru a influenţa alegerile, dar şi ca informaţii de tip Poliţie Politică.

Urnele de vot
Art. 72. - (1) Urna de vot este un recipient transparent în care se introduc buletinele de vot de către alegători.

De ce ar fi nevoie de urna de vot transparentă? Pe de o parte ar fi o chestiune de control vis-a-vis de cei care introduc în urnă mai multe voturi, pe de altă parte, ar putea exista o mică posibilitate ca votul în urnă să se desfacă şi să se vadă ce a votat fiecare.

Propunerile de candidaţi ale formaţiunilor politice
Art. 80. (8) Candidatul poate reprezenta o singură formaţiune politică.
(10) Listele de candidaţi pentru Parlamentul European, consiliul local şi consiliul judeţean trebuie să asigure reprezentarea ambelor sexe sub sancţiunea respingerii întregii liste.

Iată o lovitură de teatru, pentru că se exclude practic candidatura unei candidat din partea unei Alianţe politice cu două sau mai multe formaţiuni politice, dar şi susţinerea unui candidat de mai multe partide politice. Cum partidele au obligaţia să desemneze candidat, ele nu vor mai putea declara că susţin un candidat comun. În plus, aliniatul 10 introduce o stranie confuzie... ce înseamnă exact să asigure reprezentarea ambelor sexe? Cine asigură "cântărirea" acestei situaţii. O doamnă pe listă, pe ultimul loc, este îndeajuns, trebuie să fie lista de precum aşezarea la mese la petreceri, doamnă, domn, doamnă, domn...?

Lista susţinătorilor
Art. 82. - (1) Un alegător poate susţine un singur candidat.

Aici avem o situaţie paradoxală. Pe de o parte candidatul poate reprezenta o singur formaţiune politică, pe de altă parte, candidatul independent nu poate fi membru de partid şi are nevoie de susţinerea, sub semnătură, a 1% din cei înscrişi pe listele de vot, iată deci că un alegător poate susţine un singur candidat. În această construcţie logică ar trebui ca pe lista susţinătorilor unui independent să nu existe nici un membru de partid (pentru că acesta este susţinător al candidatului partidului, de vreme ce candidatul partidul, la o funcţie alta decât cea de preşedinte, nu are nevoie de semnături).

Art. 83 vorbeşte despre o cauţiune (Garanţia financiară). Nu prea îmi dau seama care este sensul acestei prevederi. Ea va descuraja, în mod evident, independenţii.

În concluzie acest proiect de lege conţine nişte vulnerabilităţi. Ele nu sunt esenţiale pentru oamenii de bun simţ, însă pot fi folosite de oameni cu mai puţin bun-simţ pentru a masca încălcarea legilor şi principiilor democratice astfel încât să se ajungă la "rezultatul dorit". Proiectul dezavantajează în special candidaţii independenţi şi avantajează partidele cu resurse. Mai mult nu axează procesul alegerile pe principiile democratice, adică pe exprimarea voinţei politice a cetăţenilor cu ocazia alegerilor, şi încurajează "mandatul în alb".

24 January 2011

Exersarea Privirii În Pământ


https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgxCIuv9f3RPzi9yyDV8njCYb62bbZWtZnu0BAs1NCLK8vyJ_KR-CZN9su91vIJhcu3JCooc_sC0K_mpZWFzbZLQvyFJJU-8TLkcRC-P2AA7ce1e_DhWJ8Kpu3yx51UMyAZkQawecmkD60/s640/Privirea%20in%20pamant%202011-01-24_10-15-49h%201.jpg
Iaşi, 24 ianuarie 2011, ora 10:15



(http://videonews.antena3.ro/action/viewvideo/68235/Traian-Basescu-huiduit-la-ceremonia-Unirii-Principatelor/)


(http://videonews.antena3.ro/action/viewvideo/68243/Baconschi-Prin-munca-si-responabilitate-nu-prin-galagie-si-manipulare-vom-depasi-acest-moment/)


(http://videonews.antena3.ro/action/viewvideo/68233/Constantin-Simirad-Sa-va-fie-rusine-pentru-organizarea-acestei-manifestatii/)



M-a surprins cât de mult au semănat discursurile domnilor Simirad şi Baconschi, chiar şi însoţirea acelor aplauzele celor din tribuna oficială care aplaudau (nu foarte hotărât, e drept) în timp ce întreaga piaţă era cutremurată de huiduieli, cu discursurile celor care l-au condamnat la acel congres pe Constantin Pîrvulescu. Mai mult, cuvintele domnului Constantin Pîrvulescu cam sunt valabile şi în viaţa politică de astăzi.

Şi apoi m-a cutremurat asemănarea cu momentul Decembrie 1989...



Oare istoria României nu va putea scăpa niciodată de aceste mentalităţi de carton mucegăit? Oare România nu poate cunoaşte o normalitate, fără ovaţii slugarnice, fără huiduieli disperate... Politicienii României sesizează că ei sunt cauza funcţionării anormale a României?

http://www.vranceamedia.ro/wp-content/uploads/2011/01/Basescu-pe-scena-alaturi-de-politicieni.jpg
(sursa: http://www.vranceamedia.ro/archives/46569)















23 January 2011

Bibliotecaru, gură de aur...


Cineva întreba... "Traian Basescu spune ca nu putem fi in afara deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in legatura cu recalcularea pensiilor militare. Chiar ma intreb ce e in mintea lui Boc acum…"

Eu răspundeam:
"Pariem că inventează domnul Boc o interpretare specială a legilor şi Constituţiei?"

Spuneam mai sus că "că inventează domnul Boc o interpretare specială a legilor şi Constituţiei?"
Tocmai ce domnul Băsescu ne comunică că suntem cu toţii manipulaţi şi de altfel decizia Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie se referă şa altceva decât credem noi.
:)
Cât de mult seamănă cu zicerea bărbatului surprins cu amanta...
- Draga mea, ceea ce vezi nu există!

Ba mai mult, domnul Traian vorbeşte despre dezbinare provocată de mass-media, de moguli... :D


Cum e cam lungă, mi-e teamă că nu prea înţeleg ce decide curtea, de aceea o iau de la final la început.

"Respinge recursurile declarate de Guvernul României"... bla bla bla
"Admite cererile de intervenţie în interesul intimaţilor - reclamanţi formulate de Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate şi de Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere"... bla bla bla
"Irevocabilă."

Şi acum să vedem care este cererea de intervenţie, pagina 4.

"Prin cererea" bla bla bla... "au chemat în judecată pe pârâtul Guvernul României solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa în cauză să dispună suspendarea executării HG nr. 735 din 21.07.2010." şi aşa mai departe.

Ca să vedem ce se suspendă, să vedem ce spune Hotărârea de Guvern?

HOTĂRÂRE nr. 735 din 21 iulie 2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

Având în vedere prevederile art. 3 alin. (3) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1
Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează conform algoritmului de calcul utilizat de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, într-o perioadă de 5 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
Art. 2
(1)Recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se realizează prin determinarea stagiilor de cotizare şi punctajelor medii anuale, pe baza veniturilor realizate lunar de către beneficiari şi stabilirea cuantumului fiecărei pensii.
(2)Documentele doveditoare necesare stabilirii punctajelor medii anuale în vederea recalculării pensiilor sunt prevăzute în anexele nr. 1a, 1b şi 2.
(3)Pentru perioadele în care beneficiarii şi-au desfăşurat activitatea în Ministerul Apărării Naţionale, documentele doveditoare se solicită de către aceştia prin centrele militare judeţene/zonale/de sector sau prin unităţile militare din care au făcut parte, după caz.
(4)Pentru perioadele în care beneficiarii şi-au desfăşurat activitatea în celelalte instituţii din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi din sistemul administraţiei penitenciarelor, documentele doveditoare se solicită de către aceştia de la ultima unitate din care au făcut parte sau de la structura de resurse umane a inspectoratelor generale/similare, în situaţia în care aceste unităţi au fost desfiinţate.
(5)Pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate sau, după caz, pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, la determinarea punctajului mediu anual se vor lua în calcul veniturile corespunzătoare funcţiei pe care acesta a fost încadrat în ţară.
(6)Documentele doveditoare obţinute în condiţiile alin. (3) şi (4) se depun de către beneficiari la structurile de pensii din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, precum şi Serviciul Român de Informaţii de la care primesc drepturile de pensie.
(7)Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează în ordinea înregistrării documentelor doveditoare la structurile de pensii, iar în lipsa acestora, începând cu cele mai vechi dosare aflate în plată, în funcţie de anul şi luna deschiderii dreptului la pensie.
Art. 3
La determinarea cuantumului pensiei recalculate se foloseşte valoarea punctului de pensie valabil la data încheierii procesului de recalculare.
Art. 4
(1)Stagiul de cotizare reprezintă vechimea în serviciu şi, după caz, vechimea în muncă prevăzută de legislaţia în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază sau care i se cuvine, la data începerii procesului de recalculare, potrivit prevederilor art. 8-10 din Legea nr. 119/2010.
(2)Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010 va fi de 20 de ani atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
Art. 5
Pentru recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010 se consideră a fi îndeplinite condiţiile de acordare prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 6
(1)Determinarea punctajului mediu anual se face pe baza datelor din dosarele de pensie existente în păstrare la structurile de pensii din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, precum şi Serviciul Român de Informaţii.
(2)În situaţia în care în dosarele de pensionare sunt înscrise perioade care constituie vechime în serviciu, fără date referitoare la venitul realizat lunar, determinarea punctajului mediu anual se efectuează pe baza documentelor doveditoare solicitate de beneficiari structurilor prevăzute la art. 2 alin. (3) şi (4).
(3)Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare, altele decât cele prevăzute la alin. (2), la determinarea punctajului mediu anual se aplică prevederile Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
(4)Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare şi pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar sau documentele doveditoare nu au fost depuse în termenul pentru recalculare prevăzut de lege, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.
(5)În perioada 1 aprilie 2001-1 august 2007, punctajelor anuale nu li se aplică plafonarea prevăzută de legislaţia privind pensiile din sistemul public în vigoare în perioada respectivă.
Art. 7
În situaţia pensiilor de invaliditate, stagiul potenţial acordat la stabilirea drepturilor de pensie până la data intrării în vigoare a Legii nr. 119/2010 se menţine şi pentru stabilirea punctajului mediu anual, conform prevederilor art. 78 alin. (6) din Legea nr. 19/2000, cu excepţia celor stabilite conform prevederilor Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 8
Pensia de urmaş se stabileşte procentual din pensia recalculată la care ar fi avut dreptul susţinătorul decedat, cu excepţia celor stabilite conform prevederilor Legii nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 9
(1)Dacă din documentaţia de pensionare rezultă perioade de vechime în muncă exprimate în săptămâni de cotizare, ca urmare a achitării contribuţiei către fostele case de asigurări sociale, aceste perioade se vor transforma în stagiu de cotizare exprimat în ani şi luni de cotizare.
(2)În acest caz, pentru determinarea punctajului mediu anual se vor utiliza salariile medii brute pe economie din perioadele respective.
(3)Dacă din documentaţiile de pensionare nu rezultă localizarea săptămânilor de cotizare în cadrul anului, acestea vor fi plasate imediat după data de 1 aprilie a anului respectiv.
Art. 10
(1)Pensia de serviciu recalculată, potrivit Legii nr. 119/2010, poate fi modificată la cererea beneficiarului, în baza actelor doveditoare prezentate de acesta, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă date şi elemente, altele decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial, perioade suplimentare la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu, care, conform Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare.
(2)Drepturile de pensii recalculate potrivit alin. (1) se acordă astfel:
a)de la data de întâi a lunii următoare expirării procesului de recalculare, dacă cererea, împreună cu documentele doveditoare, a fost depusă în termenul general de prescripţie;
b)din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu documentele doveditoare, a fost depusă la casa de pensii, după termenul prevăzut la lit. a).
Art. 11
Pensiile de serviciu ale căror cuantumuri au fost stabilite prin aplicarea hotărârilor definitive şi irevocabile ale instanţelor de judecată se recalculează potrivit prevederilor prezentei hotărâri.
Art. 12
(1)În vederea aplicării prevederilor prezentei hotărâri, Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale pune la dispoziţia instituţiilor abilitate cu aplicarea prevederilor prezentei hotărâri, gratuit, aplicaţiile informatice specifice.
(2)Aplicaţiile informatice prevăzute la alin. (1) urmează să fie adaptate specificului propriu de către instituţiile care efectuează recalcularea.
Art. 13
(1)Stabilirea pensiei recalculate se face prin decizie emisă de structurile de pensii, care va cuprinde în mod obligatoriu temeiurile de fapt şi de drept care au stat la baza recalculării, precum şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia.
(2)Deciziile de pensie recalculată se comunică în scris beneficiarilor, în termen de 30 de zile de la data emiterii.
Art. 14
(1)Împotriva deciziilor de pensie recalculate se poate introduce contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii.
(2)Deciziile comisiilor de contestaţii pot fi atacate în instanţă, potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 15
Pentru recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se autorizează entităţile implicate în acest proces, din cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, să încheie contracte de prestări servicii/convenţii civile.
Art. 16
În aplicarea prezentei hotărâri, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, precum şi Serviciul Român de Informaţii pot emite instrucţiuni de aplicare, aprobate prin ordin al ordonatorului principal de credite.
Art. 17
Anexele nr. 1a, 1b şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
-****-

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul apărării naţionale,

Gabriel Oprea

Ministrul administraţiei şi internelor,

Vasile Blaga

Directorul Serviciului Român de Informaţii,

George Cristian Maior

Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,

Mihai Constantin Şeitan

Ministrul finanţelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

ANEXA Nr. 1a:
(pensionar titular)
Directorului Casei de Pensii a .............................
Subsemnatul(a), ........................... (gradul, numele, iniţiala tatălui şi prenumele) .............................................,domiciliat(ă) în ................................. (Se menţionează adresa celui în cauză.) .....................................,telefon ............................., pensionar militar în plată la .................................................., trecut în rezervă/încetat activitatea la data de .......... (ziua, luna, anul) ..........................., în vederea recalculării pensiei în condiţiile Legii nr. 119/2010 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, menţionez următoarele:
- numărul deciziei de pensie ..................... (Se trece numărul deciziei/data emiterii.) .................................;
- numărul mandatului de plată a pensiei....................................;
- codul numeric personal...........................................................;
- unitatea militară din care am trecut în rezervă ................................................, din localitatea .......................................
Anexez în original următoarele documente - adeverinţe:
- ..........................................
- ..........................................
Data ................................
Semnătura ..........................
NOTĂ:
Se vor anexa o copie a mandatului (talonului) de plată a pensiei şi o copie a cărţii/buletinului de identitate.
Se completează obligatoriu toate datele.
ANEXA Nr. 1b:
(pensionar de urmaş)
Directorului Casei de Pensii a .............................
Subsemnatul(a), ..................................... (numele, iniţiala tatălui şi prenumele) ................................,domiciliat(ă) în ...................................... (Se menţionează adresa celui în cauză.) ........................................................................,telefon ....................., soţul/soţia defunctului/defunctei.............................................. (gradul, numele şi prenumele soţului/soţiei) ............................................................., trecut în rezervă/încetat activitatea la data de ..................... (ziua, luna, anul) .........................., pensionar(ă) de urmaş în nume propriu, cât şi pentru ......... copii în plată la ................ (ziua, luna, anul) ......................,în vederea recalculării pensiei în condiţiile Legii nr. 119/2010 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, menţionez următoarele:
- numărul deciziei de pensie....................... (Se trece numărul deciziei/data emiterii.) ...............................;
- numărul mandatului de plată a pensiei ....................................;
- codul numeric personal ...........................................................;
- ultima unitate în care a lucrat soţul/soţia defunct(ă)..............................................., din localitatea ......................................
Anexez în original următoarele documente - adeverinţe:
- .........................................
- .........................................
Data ................................
Semnătura ...........................
NOTĂ:
Se vor anexa o copie a mandatului (talonului) de plată a pensiei şi o copie a cărţii/buletinului de identitate.
Se completează obligatoriu toate datele.
ANEXA Nr. 2:
ROMÂNIA
Unitatea .....................
Nr. ..................... din .....................
ADEVERINŢĂ
Prin prezenta adeverim veniturile lunare individuale realizate de ............................. (nume, iniţiala tatălui, prenume) .....................................................,născut(ă) în ..................... la data de ....................., CNP ....................., în perioada ......................

PERIOADA*)

Venitul lunar individual

Observaţii

ZZ.LL.AA

ZZ.LL.AA









Prezenta adeverinţă a fost eliberată la cererea sus-numitului/sus-numitei, pe baza datelor cuprinse în arhiva aflată în păstrarea noastră, spre a-i servi la stabilirea/recalcularea pensiei.
Comandantul/Şeful unităţii,
..................
____
*) Se completează lunar; în situaţia în care veniturile sunt identice pe mai multe luni, se completează un singur rând, cu întreaga perioadă.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 527 din data de 28 iulie 2010


PERSONAL VĂD CĂ SE REFERĂ, NU NUMAI LA MODALITATEA PRIN CARE SE STRÂNG INFORMAŢIILE, CI LA MODUL ÎN CARE SE CALCULEAZĂ PENSIA. DESPRE CE VORBEŞTE DOMNUL BĂSESCU?!?!



(http://videonews.antena3.ro/action/viewvideo/68204/Recalcularea-pensiilor-este-suspendata-temporar/)


(http://videonews.antena3.ro/action/viewvideo/68206/Basescu-Guvernul-va-da-o-Ordonanta-de-Urgenta-pentru-reglementarea-recalcularii-pensiilor/)


(http://videonews.antena3.ro/action/viewvideo/68207/Basescu-Armata-Romana-trebuie-sa-si-pretuiasca-subofiterii-si-sa-si-respecte-ofiterii-de-cariera/)

Declaraţia de presă
a preşedintelui României, Traian Băsescu,
pe tema recalculării pensiilor militare
(Palatul Cotroceni, 23 ianuarie 2011)
Bună seara. Cred că este bine să fac unele clarificări legate de recalcularea pensiilor militare, mai ales că astăzi am avut o întâlnire, care s-a terminat mai înainte, cu Primul-ministru, cu ministrul de Finanţe, ministrul Muncii, ministrul Justiţiei, ministrul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, reprezentat prin secretar de stat, SRI şi SIE, altfel spus toate ministerele care trebuie să rezolve problema aplicării Legii 119. Prima concluzie a discuţiilor de astăzi este că decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie trebuie respectată, deci se suspendă procesul de recalculare a pensiilor în baza Hotărârii 735 din 21 iulie 2010. Aş vrea să înţelegeţi toţi şi să ieşiţi, pe cât posibil din manipulare. Hotărârea suspendată de instanţa supremă nu se referă la recalcularea pensiilor militare; la acest lucru se referă Legea 119 pe 2010. Şi Legea 119 pe 2010 este în plină aplicare şi forţă, legea prin care se recalculează pensiile speciale, inclusiv cele ale militarilor. Ceea ce a suspendat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Hotărârea 735 din iulie 2010, stabilea metodologia, adică: pensionarul trebuie să meargă să-şi aducă adeverinţele, pensionarul nu ştiu ce trebuie să mai facă. Ori, această Hotărâre este suspendată în momentul de faţă. Ca atare, ea nu mai poate fi bază operativă pentru punerea în aplicare a Legii 119. În acelaşi timp, precizez: Legea 119 din 30 iunie 2010 este o lege în vigoare. Împreună cu cei pe care i-am enumerat mai înainte, ca fiind participanţi la discuţie în vederea găsirii unei soluţii, am stabilit următoarele măsuri pe care Guvernul urmează să le pună în aplicare. Vreau să înţelegeţi foarte bine că nu le-am stabilit eu, sunt rezultatul discuţiilor pe care le-am avut cu cei pe care i-am enumerat anterior şi mulţi alţi tehnicieni specialişti care i-au însoţit la discuţie.

În primul rând, Guvernul va emite o ordonanţă de urgenţă de prelungire a termenului de recalculare a pensiilor militare până la 31.12.2011, deci, până la sfârşitul acestui an. O altă măsură stabilită este aceea că pensiile recalculate pe Legea 119 şi comunicate pensionarilor militari prin decizii rămân valabile, atât cele care au crescut, cât şi cele care au scăzut pentru că sunt decizii în aplicarea Legii 119. Pensionarii militari cărora nu li s-au recalculat pensiile, începând cu luna februarie vor primi pensia din luna decembrie 2010 şi diferenţa corespunzătoare sumei primite în luna ianuarie. Dacă aveţi nevoie de explicaţii aici o să vă dau. De asemenea, Guvernul va emite în cel mai scurt timp o nouă hotărâre de aplicare a Legii 119 care să ţină cont de elementele invalidate de instanţe judecătoreşti în Hotărârea 735. Deci va trebui creat un alt mecanism de strângere a datelor necesare recalculării pensiilor, probabil un mecanism în care instituţiile să-şi asume cea mai mare parte a responsabilităţii adunării informaţiilor cu privire la salariu şi contribuţii, precum şi la vechime, făcând din beneficiarul de pensie doar un partener cu o responsabilitate mult mai mică. Nu ştiu exact cum va formula Guvernul noua hotărâre, dar este clar, greutatea, responsabilitatea principală a strângerii datelor trebuie să revină instituţiilor statului pentru a respecta Hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Acestea sunt deciziile asupra cărora am convenit astăzi cu factorii decizionali din Guvern şi din instituţiile care au responsabilitatea plăţii pensiilor către pensionarii militari.

Nu pot însă să nu fac câteva observaţii legate de campania care s-a desfăşurat în această perioadă legat de recalcularea pensiilor militare. Este pentru mine evident că după ce cele două trusturi de presă ale domnilor Vântu şi Voiculescu au avut o importantă contribuţie la a ţine naţiunea dezbinată într-o perioadă de criză, acum au încercat aceeaşi performanţă şi cu corpul militar. Regret că domnilor Vântu şi Voiculescu li s-au adăugat oameni politici, dar şi militari - în rezervă, desigur - cu siguranţă militari care nu au stagiul complet în armată, ci s-au pensionat la un moment dat, mulţi dintre ei şi cu voia lor, în ideea de a primi cele 16 sau 24 sau 30 de salarii care se dădeau ca primă la momentul la care te pensionai voluntar în procesul de reducere a Armatei. Aceşti domni nu fac decât să încerce să blocheze un proces din care militarii de carieră, militarii cu carieră completă câştigă la pensie. Sigur pierd cei care au avut o carieră întreruptă din voia lor sau fără voia lor. Dar prin noua lege a pensiilor, militarii cu carieră întreagă câştigă. Şi vreau să mai fac o menţiune de ce nu suntem pregătiţi să dăm satisfacţie celor care nu şi-au făcut din cariera militară o carieră completă, dar au ştiut să întindă mâna la banii statului să ia câte un miliard de lei la trecerea în rezervă. Vreau să fac precizarea că nu putem renunţa la această lege, pentru că ea prefigurează şi viitorul celor care se află acum în Armată. Această lege creează condiţii ca tinerii ofiţeri, subofiţeri, cei cu vârstă până la 35 de ani să intre şi în sistemul de pensii private. Ori este obiectivul nostru ca în viitor militarii români care vor ieşi la pensie cu o carieră întreagă să beneficieze şi de sistemul privat de pensii, nu numai de sistemul de stat, aşa cum beneficiază toţi salariaţii civili din sectorul de stat. Şi militarii, tinerii ofiţeri, tinerii subofiţeri au dreptul la o pensie privată, iar acest sistem permite înscrierea militarilor şi în sistemul de pensii private.

În acelaşi timp aş vrea să vă dau câteva exemple ca să vedem minciuna promovată şi de trusturile de presă pe care le-am amintit mai înainte, dar şi de acei militari care şi-au dat cinstea pe ruşine încercând să-şi manipuleze propriii colegi din interes personal. Aceste cifre sunt elocvente în a arăta avantajele pentru cei cu carieră militară completă, dar şi pentru subofiţeri. Ministerul Apărării a terminat calculul pentru 29.181 de pensii. S-au recalculat pensiile pentru 363 de generali. Dintre aceştia, 176 de generali au creştere la pensie, 187 de generali au scădere la pensie. Cei care au îndeplinit funcţii de general şi au făcut din Armată o carieră pe care au dus-o până la capăt au creştere de pensie. Cei care şi-au întrerupt-o mai devreme, de multe ori fără să exercite funcţie pentru gradul de general - sunt acele avansări care se fac la trecerea în rezervă, de la gradul de colonel i se dă gradul de general şi pleacă în rezervă, cei care, fiind în rezervă, au primit avansări onorifice de Ziua Naţională -, sigur, nu beneficiază de creşteri de pensie, pentru că nu au exercitat comanda la vârf. Din rândul coloneilor, dintre care vreo doi lideri i-aţi văzut foarte agitaţi pe la televiziuni, cei care spun că sunt ofiţeri NATO, dar ei nu au văzut încă sediul NATO, 2.563 de colonei au creştere de pensie, 2.820 de colonei au scădere de pensie. În rândul locotenet-coloneilor, 2.980 au creştere de pensie, 2.377 au scădere de pensie. În rândul maiorilor, 2.592 au creştere de pensie, 2.217 au scădere de pensie, funcţie de vechimea în care au îndeplinit funcţia şi de alte criterii prevăzute de lege.

Aş merge, însă să vedeţi ce se întâmplă în zona subofiţerilor. Din cei 3.950 de maiştri militari pentru care s-au recalculat pensiile, 3.859 au creştere de pensie, 89 au scădere de pensie. Din cei 7.805 subofiţeri cărora li s-a recalculat pensia, 7.586 au creştere de pensie, iar 216 au scădere de pensie. Este evident că noua lege pe de-o parte pune în valoare generalii şi ofiţerii superiori care au carieră completă în Armată şi care nu au primit 16, 20 sau 30 de salarii să plece în viaţa civilă la 48 de ani, 42 de ani, 49 de ani, şi îi aduce acolo unde le este locul pe cei care au plecat din Armată, de multe ori prin voinţa lor pentru a lua acei bani, înainte de temen. Sigur, Armata, oricum, s-ar fi restructurat, dar a fost momentul în care s-a pus întrebarea « Cine vrea să plece din armată? » şi mulţi au preferat să ia banii fără să le spună nimeni să plece. De asemenea, în zona subofiţerilor se produce creşterea de pensii cea mai spectaculoasă şi eu cred că este corect. Nu am văzut niciun colonel plecat din Armată cu prima de 30 de salarii sau 24 în vreun tab, cu bomba sub el, prin Irak sau Afganistan.

Baza Armatei Române sunt subofiţerii. Armata Română trebuie să-şi preţuiască subofiţerii şi să-şi respecte ofiţerii de carieră care-şi duc cariera până la capăt. Această bătălie a acelui sindicat sau organizaţie a rezerviştilor timpuriu pensionaţi cu un miliard de lei a intoxicat, a dezinformat, a manipulat toţi pensionarii militari. De ce? Pentru că ei aveau interes să nu fie recalculate pensiile lor. Se vor recalcula şi militarii de carieră vor avea creştere de pensie, iar cei care au plecat mai devreme au avut şi multe alte posibilităţi în viaţă, inclusiv să meargă la televizor. Şi dacă vor avea câte o uşoară scădere de pensie, asta-i viaţa! În democraţie, cel mai important este să iei o măsură în avantajul majorităţii. Iar în momentul de faţă, prin recalcularea pensiilor, majoritatea militarilor trecuţi în rezervă câştigă la pensie. Vă pot da şi o cifră: în raport cu 29.181 de pensii recalculate, acestea, ca să revin la ce spusesem anterior, au intrat în plată şi se vor plăti în continuare. 20.740 de cadre militare au creştere de pensie, 8.421 au scădere de pensie. Aceasta este situaţia în momentul de faţă. Vă pot spune că este şi un număr infim de militari cărora li se menţine pensia, 16 sunt. Dacă adunaţi 16 cu 8.425 şi cu 20.740, veţi că aveţi 29.181 de pensii calculate. Este un exerciţiu pe care, să ştiţi, îl puteţi face şi dumneavoastră, eu l-am făcut ieri şi azi-dimineaţă, luând datele afişate pe site-ul Ministerului Apărării, pe care, trebuie să vă spun, îl felicit că şi-a făcut bază de date cu toate dosarele militarilor, bază electronică, ceea ce îi va permite o recalculare rapidă a pensiilor. Vă mulţumesc mult. Vă doresc o seară plăcută şi o zi a Unirii cu bucurie!

Departamentul de Comunicare Publică
24 Ianuarie 2011
(sursa: http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=12704&_PRID=lazi)
© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.