31 January 2010

Carmen Silva - Spre cer (traducere de A. Toma)


http://www.tkinter.smig.net/CarmenSylva/images/CarmenSylva.jpg
(sursa: http://www.tkinter.smig.net/CarmenSylva/index.htm)

SPRE CER!
Un chin de nimenea ştiut
Frămîntă marea şi o zbate.
Cînd ea cu geamăt către Cer
Înalţă valuri înspumate.

Din ochi albaştri de copil
Jucînd lumini întrebătoare
Nici ştie Cerul cît blestem
În plînsul inimii o doare!

Tot negrul clocot de păcate
Cu săţ l'a supt ea din pămînt,
Şi nu mai poate să se 'nnalţe
De-acum spre Cerul clar şi sfînt!

(sursa: Carmen Sylva, Versuri, traducere A Toma, BUCURESCI, EDITURA LIBRRIEI SOCECU & Co. Calea Victoriei, 21, anul 1897)

30 January 2010

Domnul Cristian Preda pariază pe succesul unei noi structuri de autoritate


http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1/1687/883913/1/cristian-preda.jpg
(sursa: http://www.mediafax.ro/politic/ana-birchall-cere-demiterea-lui-cristian-preda-883913)
Organizaţiile vor fi cu certitudine mai degrabă federaţii ale unor filiale descentralizate, cu un număr diferit de aleşi (locali, naţionali, europeni) şi cu un plan de acţiune care va fi cu totul diferit de cel în care partidul tras de o “locomotivă” e pregătit să câştige sau să piardă totul.
(sursa: http://cristianpreda.ro/2010/01/30/o-noua-structura-de-autoritate/)

Toate evenimentele coexistă


Realitatea românească a început să clădească legături ciudate între evenimente. Ieri ascultam ştirile "cu o jumătate de ureche" şi parcă vorbeau despre acelaşi eveniment văzut în diferite faţete.

Mircea Geoana: Se incearca punerea cu botul pe labe a PSD

Kovesi: Un magistrat de cariera trebuie sa se bucure de o pensie speciala

Orban: Oferta de guvernare cu PD-L a fost facuta "la misto"


Mircea Geoana nu crede intr-o alianta cu PNL

PNL decide: razboi anti-Basescu sau banii lui Boc

"Papusile sexy", noua generatie de adolescente

Traian Basescu, asteptat la reuniunea PD-L de la Poiana Brasov

Stolojan propune focus-grupuri pentru noul nume al PD-L


Scenaristul realităţii pare că s-a plictisit să pună cap la cap evenimentul, se simte o oarecare blazare, se văd fisurile construcţiei, se simte îmbătrânirea sistemului, se vede praful pe fundalul de pânză care dă senzaţia de profunzime.

Motivaţi scenaristul sau angajaţi altul!

http://www.capital.ro/zoom/127974/0-41890-mgmlogo.jpghttp://ruvr.ru/files/Image/Europe/Romania/cultura/Mosfilm_logo.jpg
(sursa: http://www.capital.ro/zoom/127974/0-41890-mgmlogo.jpg, http://ruvr.ru/files/Image/Europe/Romania/cultura/Mosfilm_logo.jpg)

28 January 2010

jurnalul.md, cronica unei vizite anunţate


10:45 Băsescu şi Ghimpu la Cahul

11:30 Delegaţiile oficiale au ajuns la Ţiganca

11:41 Flori şi focuri de arme la Ţiganca, în memoria ostaşilor români

11:55 Băsescu a făcut o baie şi în mulţimea de la Cahul

12:05 Convoiul oficial se îndreaptă spre Piaţa Independenţei din Cahul

12:14 Coloana oficială a fost oprită! De către copii...

12:48 La "Kabul"-ul lui Băsescu se scandează "Băsescu e cu noi!"

13:07 Băsescu, întâmpinat în picioare şi cu aplauze de către studenţi

13:24 În 2011 România ar putea oferi 5 mii de burse pentru basarabeni

13:48 Băsescu: "România nu priveşte Moldova de pe un postament"

13:54 România nu e departe de Moldova, dar sunt lucruri care despart

13:59 Băsescu: "Moldova a lăsat impresia că nu ştie ce vrea"

14:04 Băsescu: "În ultimele cinci luni, Moldova a dat semne pozitive"

14:14 Instituţiile de stat trebuie racordate la valorile europene

14:20 Băsescu şi Ghimpu au semnat în Cartea de Onoare a Universităţii

14:20 Băsescu nu s-a reţinut mult la Consulatul României

14:42 Delegaţiile s-au despărţit la vamă

14:44 Băsescu despre moldoveni: "Aceşti oameni trebuie iubiţi"

http://www.presidency.ro/images/photo_imgs/20909.jpg
(fotografia - Autor Sorin Lupsa / Administraţia prezidenţială)

Declaraţia de presă
a preşedintelui României, Traian Băsescu,
la plecarea spre Chişinău
(Aeroportul Internaţional Henri Coandă, 27 ianuarie 2010)
Bună dimineaţa.
Fac o vizită oficială de două zile în Republica Moldova, la invitaţia preşedintelui interimar al Republicii Moldova, domnul Mihai Ghimpu. Voi avea întâlniri cu preşedintele Parlamentului şi preşedintele interimar al Republicii, domnul Mihai Ghimpu, cu primul ministru Vladimir Filat, cu primarul general al Chişinăului, domnul Dorin Chirtoacă. De asemenea, voi avea o întâlnire cu partidele politice parlamentare.

Nu în ultimul rând, voi vizita şi Cahulul, Universitatea "Bogdan Petriceicu Haşdeu", universitate de stat, precum şi sediul noului consulat de la Cahul, consulat care nu este încă dat în folosinţă, dar vreau să văd clădirea şi stadiul de pregătire a intrării în funcţiune a consulatului.

În deplasarea de două zile sunt însoţit de miniştrii care au atribuţii în dezvoltarea unor proiecte cu Republica Moldova, inclusiv ministrul de Externe. Obiectivele vizitei sunt legate de cooperarea dintre România şi Republica Moldova, în efortul Republicii Moldova de apropiere de Uniunea Europeană, având ca finalitate integrarea în Uniunea Europeană. Un alt subiect de maxim interes va fi legat de utilizarea fondurilor europene. Trebuie să ştiţi că avem la dispoziţie 130 de milioane de euro, puse la dispoziţie de Uniunea Europeană pentru proiecte comune cu Republica Moldova şi cu Ucraina. Procesul de utilizare a acestor bani a fost destul de anevoios, practic nu s-au efectuat trageri şi datorită poziţiei pe care conducerea politică a Republicii Moldova a avut-o până la instalarea guvernului democratic.

Nu în ultimul rând - şi aici este un punct extrem de serios de discuţii - sprijinul direct va fi un subiect abordat în discuţia cu demnitarii moldoveni, sprijinul direct, pe care România îl poate acorda Republicii Moldova. Este clar că Republica Moldova nu are nevoie doar de un sprijin politic, ci şi de un sprijin direct. Vom vedea formulele în care puterea de la Chişinău înţelege să acordăm acest sprijin, noi având deja punctul nostru de vedere. Aş menţiona că de la instalare, noul guvern a făcut paşi extrem de importanţi în clarificarea poziţiei sale legată de opţiunea către Uniunea Europeană. Pe 12 ianuarie, noul guvern a început negocierea Acordului de asociere la Uniunea Europeană, iar pe data de 25 ianuarie a avut loc la Bruxelles, prima reuniune a grupului de acţiune europeană a Republicii Moldova, grup care a avut ca şi copreşedinţi România şi Franţa. Deci sunt destule semnale că la Chişinău s-a produs o clarificare a opţiunii către Uniunea Europeană, ceea ce este încurajator din punctul nostru de vedere.

Trebuie să vă spun că această vizită este de interes şi din alt punct de vedere. Avem 12 acorduri în curs de negociere, negocierile au fost îngheţate la un moment dat datorită poziţiei Chişinăului şi trebuie să stabilim cu actuala putere continuarea negocierii acestor acorduri în aşa fel încât România şi Moldova să aibă un cadru legislativ, în care relaţia bilaterală să poată evolua. Această vizită ne va da şi concluzia: ce are România de făcut pentru a sprijini Republica Moldova în mod eficient în procesul de modernizare, în aşa fel încât să ajungă la nivelul ţărilor din Balcanii de Vest, pentru a putea deveni o opţiune în vederea unei integrări în Uniune într-un pachet, care să vizeze Balcanii de Vest şi Republica Moldova. Cam acestea sunt obiectivele vizitei.

Vă mulţumesc mult. La revedere!

Departamentul de Comunicare Publică
27 Ianuarie 2010

MESAJUL
preşedintelui României, Traian Băsescu,
cu prilejul Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului
(Bucureşti, 27 ianuarie 2010)
Cu prilejul zilei de 27 ianuarie, cinstim împreună cu întrega comunitate internaţională memoria milioanelor de victime ale Holocaustului, membri ai comunităţii evreieşti şi ai comunităţii roma, închişi în lagărul de la Auschwitz-Birkenau şi în celelalte lagăre, deportaţi şi ucişi în numele urii rasiale şi al unei ideologii totalitare. Comemorarea tragediei Holocaustului înseamnă deopotrivă evocarea suferinţei milioanelor de victime şi a mărturiei supravieţuitorilor, cutremurătoare pentru întreaga umanitate.

Persecuţiile cărora le-au căzut victime membrii comunităţii evreieşti şi ai comunităţii roma din România sunt o parte dureroasă a istoriei noastre, pe care România de astăzi o asumă lucid şi responsabil. În acest sens, Memorialul Victimelor Holocaustului, inaugurat la Bucureşti în octombrie 2009, reprezintă, alături de programele educaţionale desfăşurate în parteneriat cu instituţiile dedicate studierii istoriei Holocaustului, participarea României, ca stat democratic, la acţiunea comună de combatere a antisemitismului şi a xenofobiei, precum şi hotărârea sa fermă de a-şi asuma trecutul în spiritul adevărului şi al respectului faţă de memoria victimelor.

Departamentul de Comunicare Publică
27 Ianuarie 2010


COMUNICAT DE PRESĂ
(27 ianuarie 2010)

REF: Conferinţă de presă comună a preşedintelui României, Traian Băsescu, şi a preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu

Preşedintele României, Traian Băsescu, efectuează, în perioada 27-28 ianuarie a.c., o vizită oficială în Republica Moldova. În cadrul vizitei, preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit cu preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. La finalul convorbirilor oficiale, cei doi şefi de stat au susţinut o conferinţă de presă comună.

Vă prezentăm, în continuare, textul conferinţei:

" Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu: Vă rog să îmi permiteţi ca, în numele nostru, al tuturor, al cetăţenilor Republicii Moldova, să mulţumim domnului preşedinte Băsescu pentru faptul că a dat curs invitaţiei şi pentru faptul că în al doilea său mandat a hotărât ca prima vizită să fie efectuată la Chişinău. Să-i dorim sănătate, succes, puteri, să facă tot posibilul ca în acest al doilea, ultimul mandat, cetăţenii României să se bucure de o viaţă decentă, în pace şi linişte. Mult succes, domnule Preşedinte!

Preşedintele României, Traian Băsescu: Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu: Am avut probleme, dacă cunoaşteţi, până la formarea Alianţei pentru Integrare Europeană, în relaţiile Republicii Moldova cu România. V-aţi convins cu toţii că, odată cu formarea structurilor puterilor în stat, după formarea Alianţei pentru Integrarea Europeană, aceste probleme au început să se rezolve în funcţie de posibilităţi. Deci, primul lucru pe care l-am făcut: a fost anulat sistemul de viză introdus pentru cetăţenii României în Republica Moldova. S-a convenit şi s-a semnat Acordul privind micul trafic de frontieră; acesta este un lucru foarte bun, care s-a făcut pentru cetăţenii de pe ambele maluri ale Prutului. Eu consider că astăzi nu există posibilitatea ca puterea de la Bucureşti şi puterea de la Chişinău să nu poată rezolva problemele care există între Republica Moldova şi România. Suntem două state, dar la baza acestor state stă acelaşi sânge, aceeaşi cultură, aceeaşi identitate, aceeaşi limbă. În pofida tuturor ceea ce se întâmplă, nimeni nu poate să dicteze şi spună fraţilor cum trebuie să trăiască. Este o viaţă trăită şi lăsată din moşi strămoşi. De aceea, eu consider că problemele pe care le avem noi - astăzi avem situaţia creată în urma votului din 29 iulie, pentru care le mulţumesc foarte mult cetăţenilor care au votat pentru partidele din Alianţa pentru Integrare Europeană - trebuie să le rezolvăm. Am discutat cu domnul Preşedinte mai multe probleme pe care le avem. Avem probleme de ordin politic, economic şi social şi eu cred că există toate premisele pentru a soluţiona aceste probleme. Este foarte proastă infrastructura în Republica Moldova; sunt fonduri europene. Înainte de război pentru trecerea peste Prut, existau vreo 45 de poduri - 25, 45, oricum, erau foarte multe. Astăzi, ca să te deplasezi... Chiar acest Acord privind micul trafic de frontieră care a fost ratificat şi urmează să intre în vigoare, sper, în cel mai scurt timp, nu poate funcţiona pe deplin, întrucât cetăţenii trebuie să se deplaseze pe o distanţă de o sută de kilometri, 70 kilometri... Este nevoie să refacem, să reconstruim aceste poduri.

Am avut probleme cu investiţiile. Eu sper că, odată ce la putere sunt partide care creează condiţii favorabile pentru toţi agenţii economici, România, oamenii de afaceri din România vor investi în Republica Moldova şi îi invităm pe această cale - am discutat şi acest subiect. Am discutat şi problema cetăţeniei. Acest proces a decurs greu, acum urmează să se desfăşoare mai uşor şi este un drept al urmaşilor pe care nimeni nu-l poate contesta - şi problema această a găsit susţinere. Am discutat şi problema privind legalizarea forţei de muncă provenită din Republica Moldova în România. Avem cetăţeni care lucrează, şi din zi în zi vor lucra mai mulţi în România, pentru că, peste timp, dacă observaţi, se cam egalează salariile. Ar fi bine să avem şi un acord de protecţie socială a cetăţenilor noştri în Republica Moldova. Am avut criza cu gazele, cu energia electrică. Şi aici sunt probleme pe care le-am discutat şi urmează să le soluţionăm. Am vorbit şi despre un acord privind recunoaşterea şi echivalarea studiilor obţinute în Republica Moldova şi în România, deschiderea filialelor experţilor din România la noi şi invers, deschiderea în comun pentru susţinerea unei fundaţii a unei facultăţi la o universitatea din Leipzig, în Germania, pentru că a fost acolo această catedră şi chiar am primit o scrisoare din partea unui german că ar fi bine, împreună cu România, să soluţionăm această problemă.

Într-un cuvânt, vreau să vă spun că întâlnirea a fost binevenită. Această întâlnire va permite să soluţionăm problemele care apar, care sunt, de fapt, în relaţiile noastre cu România. Eu mulţumesc domnului Preşedinte pentru înţelegere, tuturor miniştrilor şi rămâne acum ca cei care se ocupă nemijlocit de aceste probleme să le transpună în viaţă. Mulţumesc. Poftiţi, domnule Preşedinte.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Vă mulţumesc, domnule Preşedinte. Încep prin a saluta cetăţenii Republicii Moldova, cu ocazia revenirii mele la Chişinău. De asemenea, aş vrea să mulţumesc cetăţenilor moldoveni care sunt în acelaşi timp şi cetăţeni români, care au votat, în proporţie de peste 90%, pentru mine, la recent încheiatele alegeri din România. Le mulţumesc mult! Votul lor a fost extrem de important pentru câştigarea alegerilor. În ceea priveşte discuţiile pe care le-am purtat cu domnul preşedinte Mihai Ghimpu, cu lideri ai Alianţei: domnul preşedinte Lupu, domnul preşedinte Urechean, cu miniştrii din Cabinetul în funcţiune, în exerciţiu, aş trage câteva concluzii. În primul rând, am convenit să semnăm foarte rapid un parteneriat pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, pentru a grăbi acest proces, care trebuie parcurs suficient de rapid pentru ca Republica Moldova să poată fi inclusă în grupul de ţări din Balcanii de Vest, din punct de vedere al accesului către Uniunea Europeană şi către resursele Uniunii Europene. Am discutat celebrul tratat de frontieră, cum era numit anterior la Chişinău, şi aici, aş vrea să fiu extrem de deschis: România nu va semna niciodată un tratat care să redefinească frontiera dintre România şi Republica Moldova. România a recunoscut frontierele de stat ale Republicii Moldova, aşa cum ele au fost moştenite de la fosta Uniune Sovietică. Din acest punct de vedere, România este de acord să semneze un tratat sau un acord care să vizeze regimul frontierei existente, aşa cum ea a fost moştenită de la Uniunea Sovietică. Şi este necesar un astfel de tratat pentru a aduce modul de trecere a frontierei de către cetăţenii moldoveni către Uniunea Europeană, la standarde europene, care sunt mult mai avantajoase pentru cetăţenii Republicii Moldova.

L-am informat pe domnul Preşedinte, pe lideri ai Alianţei şi pe membrii Cabinetului Filat cu privire la intrarea în funcţiune a acordului pentru micul trafic de frontieră, pe care l-am promulgat - a fost adoptat de Parlament. Pregătirile tehnice pentru intrarea în vigoare a acestui tratat necesită încă timp, trebuie pregătite acele permise de mic trafic de frontieră şi trebuie să avem consulatele de la Bălţi şi Cahul în funcţiune, în aşa fel încât oamenii să nu meargă la Chişinău pentru a obţine actele pentru micul trafic de frontieră. Evaluarea noastră este că, cel mai târziu la 30 martie, legea va fi funcţională şi aplicabilă. Menţionez: acum legea este în vigoare, dar trebuie realizate condiţiile tehnice, iar noi ne-am angajat ca la 31 martie să fie îndeplinite toate condiţiile tehnice pentru desfăşurarea micului trafic de frontieră în bune condiţii; pentru că este o discuţie - şi eu simt nevoia să dau şi explicaţii cetăţenilor Republicii Moldova, parte din ei şi cetăţeni români - este o problemă care a fost ridicată cu privire la întârzierea în acordarea cetăţeniei române. Vreau să dau o explicaţie: legislaţia pe care am modificat-o anul trecut obligă la acordarea cetăţeniei în termen de cinci luni de la solicitare pentru cei care fac parte din categoria acelora care au pierdut abuziv cetăţenia română şi urmaşii lor până la rudele de rangul trei. Foarte mulţi ne reproşează că nu se respectă termenul. Aş vrea să fiu foarte clar: nu există solicitare de cetăţenie care să nu fi fost acordată în cinci luni, după ce dosarul a fost complet şi corect depus. Marea problemă o avem cu cei care depuseseră dosarele înainte de intrarea în vigoare a noii legislaţii, şi aici este un număr de dosare care trebuie recuperat. Angajamentul Ministerului Justiţiei este că, în următoarele şase luni, dosarele care au fost depuse înainte de intrarea în vigoare a noii legii a cetăţeniei vor fi procesate. Deci, până la 30 iunie, toate restanţele care provin din dosare depuse în anii 90, începutul anilor 2000, vor fi procesate şi se va acorda cetăţenia celor care îndeplinesc condiţii. În şedinţa de vineri a Guvernului se va emite un act normativ, care să vină în continuare în sprijinul creşterii vitezei de acordare a cetăţeniei române celor care şi-au pierdut-o în mod abuziv sau fără voinţa lor şi urmaşilor acestora. Deci, vineri Guvernul României va adopta prin Ordonanţă de Urgenţă o decizie prin care se creează o agenţie specială pentru acordarea cetăţeniei. Această agenţie va funcţiona cu sediul la Bucureşti şi va avea încă cinci unităţi teritoriale la Iaşi, la Galaţi şi la Suceava, precum şi în partea de vest, la Cluj şi la Timişoara. Astfel, dosarele vor putea fi depuse oriunde în aceste puncte, la Bucureşti sau în cele cinci puncte din afara Bucureştiului, asta pentru a uşura procesul de depunere a dosarelor. Aş face o atenţionare absolut amicală: de multe ori intervin întârzieri, pentru că depunerea dosarului nu respectă integral reglementările, documentele care trebuie să se afle în dosar. De aceea, aş atrage atenţia celor care solicită cetăţenie română, pentru a ne putea încadra în termenul de cinci luni, să dea mare atenţie, dosarul să fie complet. Şi aici aş mai face o menţiune spre exemplificare. Dacă până la apariţia noii legi, deci, până inclusiv în 2008, România a acordat 2.400 de cetăţenii cetăţenilor moldoveni, în anul 2009 au fost procesate 20.000 de dosare, 14.000 de oameni au primit deja cetăţenia în urma depunerii jurământului şi restul sunt programaţi să vină să depună jurământul. Deci, practic, s-au acordat 20.000 de cetăţenii în cursul anului 2009. Sperăm ca, odată cu înfiinţarea noii agenţii, viteza de procesare a dosarelor să crească, în aşa fel încât niciun cetăţean al Republicii Moldova să nu simtă umilinţa birocratică de a aştepta dincolo de termenul prevăzut de lege.

Trecând la problematica economică, în discuţiile pe care le-am avut astăzi am stabilit că un lucru extrem de important pentru relaţia Republicii Moldova cu România, dar şi cu Uniunea Europeană, este conectarea infrastructurilor noastre - fie că vorbim de infrastructura energetică, fie că vorbim de infrastructura transport gaze, fie că vorbim de infrastructura feroviară. Din acest punct de vedere, am stabilit că prioritare sunt câteva proiecte. Primul proiect, care sperăm să devină funcţional până al sfârsitul anului 2010, este linia electrică de 110 kW, Fălciu-Goteşti. Vă informez că, pe teritoriul României, lucrarea este terminată - 28,3 km. Am înţeles de la Guvernul Republicii Moldova că, în cursul acestui an, se va termina lucrarea pe teritoriul Republicii Moldova, iar costurile de conectare ni le asumăm noi, în aşa fel încât sistemul energetic al Republicii Moldova să fie cuplat cu sistemul energetic ale României şi, implicit, cu sistemul energetic european. De asemenea, în momentul de faţă, se află la stadiul de aviz de mediu linia electrică de 400 kW Suceava -Galaţi. Este un proiect pe care îl considerăm, în aceeaşi direcţie, extrem de important şi România îşi asumă responsabilitatea să găsească sursele de finanţare - nu-i o finanţare foarte mare - 30 de milioane de euro, din bani europeni. De asemenea, tot în cadrul politicii de vecinătate, pe parteneriatul estic, vizăm realizarea proiectului de interconectare a sistemului de transport gaze Dochia-Ungheni-Iaşi, în aşa fel încât sistemul de transport gaze pe conductă al României să fie cuplat cu sistemul de transport gaze al Republicii Moldova, Moldogaz.

În sfârşit, vă informez că, imediat ce au fost disponibile pentru cetăţenii români, noi am furnizat Republicii Moldova gratuit 150.000 de vaccinuri împotriva gripei noi, iar în cursul acestei seri încă 350.000 de doze de vaccin trebuie să sosească la Chişinău, diferenţa la care ne-am angajat. Nu în ultimul rând, doresc să vă informez că România a decis să acorde un sprijin financiar nerambursabil pentru Republica Moldova, derulabil în patru ani, 2010-2013, inclusiv, în valoare de 100 de milioane de euro, bani care pot fi alocaţi în patru tranşe anuale - în fiecare an câte 25 de milioane de euro - destinaţi proiectelor de infrastructură în educaţie, modernizării şcolilor, cu precădere, şi proiectelor de infrastructură de importanţă locală, la nivel de administraţii locale, nu pentru infrastructurile naţionale, pentru care altele sunt sursele de finanţare. Finanţarea se va face în baza unui acord care urmează să fie negociat în zilele următoare şi cu respectarea standardelor europene de finanţare, a condiţiilor de eligibilitate. Aş încheia declaraţia mea, informându-vă că, la un moment dat, a fost îngheţată negocierea a 12 acorduri bilaterale, acorduri prin care România a încercat să creeze cadrul juridic moldo-român, care să răspundă exigenţelor europene. Astăzi am convenit să se reia şi să se accelereze negocierea tuturor celor 12 acorduri îngheţate în negociere, la un moment dat, şi să creăm astfel cadrul legislativ specific Uniunii Europene, care este, în primul rând, în favoarea cetăţenilor moldoveni şi, de asemenea, în favoarea cetătenilor români, care doresc, de multe ori, să vină pe teritoriul Republicii Moldova, la rude, în vizită, în vacantă şi aşa mai departe. Extrem de important, dincolo de cele menţionate de domnul preşedinte Ghimpu, mi se pare acordul cu privire la recunoaşterea reciprocă a diplomelor. Noi avem în momentul de faţă 3.400 de bursieri tineri, din Republica Moldova, care sunt, unii la masterat, alţii la universităţi, alţii la liceu şi dorim ca diplomele lor să fie recunoscute în Republica Moldova. În perioada următoare vom analiza posibilitatea să mărim numărul de bursieri ai statului român, proveniţi din Republica Moldova. Vă mulţumesc!

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu: Mulţumim, domnule Preşedinte, pentru sprijinul acordat cu vaccinurile. Sigur că este o problemă pentru noi. Cetăţenii se cam tem - nu numai la noi, dar cam în toate ţările - să folosească vaccinul, dar e necesar şi încetul cu încetul înţeleg că este mai bine să fie sănătoşi decât bolnavi. Aş vrea să mai spun, dacă îmi permiteţi, ce ţine de deschiderea consulatelor la Cahul şi Bălţi: domnul preşedinte Băsescu ne-a confirmat că, în caz că aceste două consulate, de la Bălţi şi de la Cahul, nu vor rezolva problema, România este gata să mai deschidă un consulat, pentru a crea condiţii cât mai bune pentru cetăţenii Republicii Moldova. În afară de aceasta, am discutat folosirea fondurilor europene ce ţin de calea ferată Chişinău - Iaşi, tronsonul acesta, ca să-i dăm ecartament european. Dacă tindem spre Europa, trebuie să începem a construi infrastructura, drumurile, calea ferată şi celelalte. (...) Eu cred că astăzi avem o situaţie în care, ambele părţi, avem posibilitatea de a soluţiona toate problemele. Mulţumesc, domnule Preşedinte, pentru acest sprijin şi ajutorul acordat, de 100 de milioane de euro.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Vă mulţumesc. Dacă aveţi întrebări.


Întrebare: Domnule preşedinte Băsescu, ultima dată v-am văzut la Cladova, unde aţi avut baie de mulţime, şi ştiu că la fel de bine vă simţiţi şi atunci când adversarii vă atacă. Vreau să vă întreb ce răspuns aveţi pentru cei care nu vă vor în vizită în Republica Moldova, care simt altfel decât româneşte, pentru că cu românii e uşor de vorbit. Cum vorbiţi cu cei care, de exemplu, vă spun că ar fi fost mai bine să staţi acasă, că nu sunteţi dorit? Deci ce răspuns aveţi pentru ei, ca să-i convingeţi că tot ce faceţi dumneavoastră faceţi în beneficiul lor, în special şi în beneficiul transnistrenilor? Mulţumesc.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Pentru mine nu prezintă un interes deosebit oamenii politici care, dintr-un motiv sau altul, nu reuşesc să vadă sau să accepte care sunt interesele poporului pe care au pretenţia că îl reprezintă. Eu consider că România are obligaţia naturală de a sprijini cetăţenii Republicii Moldova să acceadă cât mai rapid către Uniunea Europeană, un spaţiu de securitate şi un spaţiu în care treptat, aşa cum România o face începând cu 1 ianuarie 2007, poţi să-ţi construieşti prosperitatea. Sigur, ea nu se obţine dintr-o dată - intri şi dă prosperitatea peste tine. Dar regulile Uniunii Europene permit cetăţenilor Uniunii ca în timp să ajungă la prosperitate. Deci acest lucru mă motivează pe mine, şi nu opiniile unor cetăţeni care ar fi de părere că ar fi mai bine să nu vizitez Republica Moldova. O voi vizita ori de câte ori voi avea posibilitatea.

Întrebare: O întrebare comună pentru excelenţele voastre: este evident chiar şi pentru cei care au ales să plece astăzi la Moscova că Uniunea Europeană, România, instituţiile financiare internaţionale sprijină la această oră Republica Moldova, însă rămâne o problemă pe care nu aţi abordat-o, a Transnistriei. Cum vedeţi rezolvarea totuşi a acestei probleme?

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu: Îmi permiteţi, domnule Preşedinte. Sigur că nu o vedem altfel decât în cadrul formatului 5 plus 2. Această problemă trebuie soluţionată pe cale paşnică şi prin dialog. Această problemă, din punctul meu de vedere, nu va avea un succes atâta timp cât pe teritoriul Republicii Moldova este prezentă armata Federaţiei Ruse, armamentele şi muniţiile care sunt. Trebuie să se retragă, să începem să democratizăm societatea din stânga Nistrului, să demilitarizăm zona aceea şi treptat să vină ziua când această problemă să fie rezolvată. Este greu, cred că unii dintre dumneavoastră cunosc că am avut o întâlnire cu viceministrul de externe al Federaţiei Ruse, care după întâlnire a spus că armata va fi restrasă doar după adoptarea statutului. Este o politică, dacă îmi permiteţi mai diplomatic să spun, greşită, întrucât statutul este o problemă internă, armata este problemă externă. Şi dacă Constituţia prevede stat neutru, şi dacă Republica Moldova a cerut retragerea, plus hotărârea de la Istanbul din 1999, Federaţia Rusă trebuie să se conformeze. Dacă nu vrem noi, de exemplu, să acceptăm pe alţii, atunci de ce trebuie să fie prezentă armata? Eu oricum sper că vom găsi soluţia în problema aceasta. Are un rol important aici şi Ucraina, Uniunea Europeană şi eu sper că în acest format vom rezolva această problemă.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Un comentariu. În ceea ce mă priveşte, România a susţinut dintotdeauna, susţine şi acum, susţine şi în continuare că Republica Moldova este un stat suveran şi trebuie să aibă control asupra întregului său teritoriu, iar staţionarea resurselor tehnice şi umane ale armatei ruse pe teritoriul Transnistriei nu este de natură a favoriza rezolvarea conflictului. Într-un astfel de conflict (...), cred că Uniunea Europeană şi Statele Unite trebuie să joace un rol mai important în formatul de negociere 5 plus 2.

Întrebare: Ex-preşedintele Moldovei a acuzat România de tentativă de lovitură de stat. Cum comentaţi acest lucru? Vă mulţumesc.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Da. Mă rog. Cum pot să comentez o asemenea afirmaţie? O cunosc şi nu pot spune decât că este o afirmaţie care nu are nimic comun cu realitatea. România nu are niciun interes să se implice în afacerile interne ale Republicii Moldova. Obiectivul nostru este ca Republica Moldova să fie un stat membru al Uniunii Europene, pentru ca acolo toţi românii să poată circula liber şi să-şi păstreze valorile culturale, istorice, limba, drept pe care îl are orice popor.

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu: Următoarea întrebare?

Întrebare: O întrebare pentru ambii Preşedinţi. Domnul preşedinte Băsescu a spus că sprijină foarte ferm intregrarea Moldovei în Uniunea Europeană. Ce părere aveţi despre integrarea Moldovei în NATO? Domnule preşedinte Băsescu şi domnule preşedinte Ghimpu, vă rog să comentaţi.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Din punctul meu de vedere, integrarea în NATO şi în Uniunea Europeană sunt opţiuni naţionale. În momentul de faţă, la Chişinău se află la guvernare, la putere o Alianţă pentru Integrare Europeană, care afirmă ca principal obiectiv de politică externă avansarea către integrarea în Uniunea Europeană. Dacă asta susţine Chişinăul, aici îi susţinem. Dacă vreodată o să aflăm că la Chişinău s-a adoptat soluţia de a se îndrepta către NATO, cu multă plăcere îi vom susţine. Dar niciodată nu ne vom apuca să vorbim despre lucruri despre care Chişinăul are alt punct de vedere. Deci, România nu va face nimic decât atunci când va fi solicitată de Republica Moldova în ceea ce priveşte relaţia cu NATO.

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu: După alegeri, noi suntem patru partide care am construit Alianţa pentru Integrare Europeană. Fiecare partid a venit în campania electorală cu programul său, însă acordul de constituire a Alianţei pentru Integrare Europeană nu prevede aderarea Republicii Moldova la NATO. Şi nici programul de guvernare pe care l-am semnat şi a fost votat de către Parlament. Cu adevărat, la etapa actuală avem două priorităţi: lichidarea sărăciei şi integrarea europeană. Şi cel mai important proiect este pentru noi integrarea europeană. Dacă o să vină ziua, şi în acest drum spre Uniunea Europeană o să apară NATO, o să discutăm şi împreună cu toţi cetăţenii Republicii Moldova o să luăm decizia pentru a atinge sau nu acest deziderat. Depinde cum vor decide cetăţenii.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Domnule Preşedinte, dacă îmi permiteţi o menţiune - de data aceasta o fac ca şef al unui stat membru al Uniunii Europene - aş vrea să felicit Guvernul Republicii Moldova, Preşedinţia şi Parlamentul Republicii Moldova pentru începerea negocierii acordului de asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. De asemenea, aş vrea să fac o menţiune legată de o acţiune pe care o considerăm extrem de importantă, şi anume, faptul că pe data de 25 ianuarie a avut loc prima reuniune a Grupului de acţiune europeană a Republicii Moldova. A fost o primă acţiune, dacă vreţi, de sprijin al Republicii Moldova pentru lansarea sa într-un proces de integrare europeană. Reuniunea a fost coprezidată de România şi de Franţa şi au participat 16 din cele 27 de ţări. Deci iată că nu numai România este interesată de evoluţia către Uniunea Europeană a Republicii Moldova, dar şi alte 16 ţări au fost reprezentate la această reuniune. Noi sperăm că se va ajunge foarte aproape de 27 de ţări în acest grup de colaborare şi de susţinere a Republicii Moldova pentru apropierea de Uniunea Europeană. Vă mulţumesc mult. La revedere.

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu: Mulţumim! La revedere!"

Departamentul de Comunicare Publică
27 Ianuarie 2010

COMUNICAT DE PRESĂ
(27 ianuarie 2010)

REF: Alocuţiunea preşedintelui României, Traian Băsescu, la întâlnirea cu Primarul General al Municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă

Preşedintele României, Traian Băsescu, efectuează, în perioada 27-28 ianuarie a.c., o vizită oficială în Republica Moldova. În cadrul vizitei, preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit cu Primarul General al Municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, ocazie cu care a susţinut următoarea alocuţiune:

„Bine v-am găsit şi, din tot sufletul, vă doresc un an nou mai bun decât anul 2009! Ştiu că în Republica Moldova una din problemele care se discută este criza. Din păcate, mass-media şi din Republica Moldova, şi din România, şi probabil din multe alte ţări, tratează criza ca pe o chestiune locală, care ţine de o ţară, fără să o explice în ansamblul ei la nivel european. Vreau să ştiţi că, practic, toată Europa trece prin momente dificile. România, partea a Uniunii Europene, şi ea a avut un an greu şi probabil vom avea dificultăţi în prima jumătate a anului 2010. Şi Republica Moldova este în aceeaşi situaţie afectată de criză, dar vă asigur că vom ieşi din criză în cursul anului 2010. Deci, eu cred că toţi avem motive de optimism.

Dacă discutăm despre anul 2009, vreau să vă spun că am fost impresionaţi toţi în România despre evenimentele care s-au petrecut în aprilie 2009 în Republica Moldova, evenimente care au deschis posibilitatea unei guvernări democratice. Relaţia noastră cu Republica Moldova poate fi uneori mai bună din punct de vedere politic, alteori mai puţin bună, cum a fost în parte din 2009 şi 2008, dar relaţia de suflet nu o poate schimba niciun politican iar românii au sentimentul că, dincolo de Prut, sunt fraţii lor, sentiment pe care am simţit adesea că îl au şi oamenii din partea aceasta a Prutului faţă de cei care se află pe cealaltă parte. Deci, cred că Prutul, deşi aparent ne desparte, el ne leagă, pentru că Prutul este parte din istoria noastră şi uneori parte din istoria care nu ne place. Dar este o realitate şi el a rămas tot timpul elementul care ne-a legat, ne-a ţinut aproape unul de altul. Probabil că, dincolo de sentimentul pe care îl avem faţă de o apă, o apă care curge între noi, trebuie să trecem la pragmatismul construcţiei de mai multe poduri, pentru ca circulaţia să se facă într-adevăr cu uşurinţă.

În ceea ce ne priveşte, ştiţi probabil momentul în care puterea de la Chişinău a luat decizia să introducă vize pentru cetăţenii români care doreau să vină în Republica Moldova. Atunci reacţia noastră a fost să relaxăm legea cetăţeniei. Vă pot spune că, dacă până în 2008 se acoradaseră 2.400 de cetăţenii celor care o solicitau şi erau cetăţeni ai Republicii Moldova, în anul 2009, ca urmare a modificării legii, s-au procesat 20.000 de dosare de cetăţenie, s-au aprobat iar, din câte ştiu, 17.000 au şi depus jurământul. Vă asigur că măsurile pe care le ia Guvernul vineri de a crea o agenţie, ca să nu mai fie doar o direcţie în Ministerul de Justiţie, vor accelera şi mai mult procesul de răspuns pozitiv la solicitările de acordare a cetăţeniei române pentru cetăţenii şi familiile acestora care şi-au pierdut abuziv cetăţenia. Vestea bună este că, în dorinţa de simplificare, dincolo de a crea o agenţie echipată cu suficienţi oameni ca într-un an să puteam ajunge la 100.000-150.000 de dosare procesate, prin reglementarea care se va introduce vineri nu se va mai solicita nici măcar rezidenţa pe teritoriul României. Va fi suficient ca cel care solicită cetăţenie să fie rezident în România sau în Republica Moldova, ceea ce este de natură să uşureze lucrurile.

O măsură ca va produce efecte pentru circa 1,2 milioane de cetăţeni care locuiesc în Republica Moldova va fi noul acord privind micul trafic de frontieră. El va fi funcţional. În România eu am promulgat legea şi va fi funcţional începând cu 31 martie anul acesta, când sperăm să deschidem cele două consulate de la Cahul şi Bălţi. Nu putem da drumul procesului micului trafic de frontieră cu un singur consulat pe teritoriul Republicii Moldova pentru că ar însemna ca oamenii să meargă zeci, sute de kilometri până la un consulat. Aşa cum am discutat astăzi cu Premierul şi cu Preşedintele, dacă Republica Moldova va dori să accepte mai multe consulate pentru a uşura contactul cu consulatele româneşti suntem dispuşi să deschidem încă două-trei consulate foarte rapid. Se discuta de unul la Ungheni care ar trebui deschis foarte repede şi o vom face.

Noi nu avem decât un singur obiectiv. Obiectivul nostru este ca Republica Moldova să devină parte a Uniunii Europene. Este dificil pentru că opt ani ţara a stat pe loc din punct de vedere al avansului către un proces de integrare. Nu vreau să spun nimic rău, dar nici nu vreau să nu spun adevărul. Deşi facem un efort diplomatic extraordinar pentru ca Republica Moldova să fie inclusă în grupul ţărilor din Balcanii de Vest în ceea ce priveşte procesul de integrare, până acum nu avem succes. Nu avem succes din cauza rămânerii în urmă din punct de vedere al adaptării legislaţie, din punct de vedere al funcţionării instituţiilor. Din acest motiv noi propunem Republicii Moldova un parteneriat. Am trecut prin fazele prin care trebuie să treacă Republica Moldova, suntem gata să semnăm un acord de parteneriat pentru Republica Moldova pentru integrare în Uniunea Europeană, în care noi să punem la dispoziție nu numai influența politică în interiorul Uniunii Europene, dar și expertiza pe care am dobândit-o. Oricum, România a trecut prin acest proces, avem oameni formaţi care știu ce trebuie făcut, în mod deosebit în zonele de siguranță, de funcționare a instituțiilor, și suntem gata să punem la dispoziție această expertiză oricând ni se va solicita. Sperăm ca foarte curând acordul pe care l-am propus Guvernului și Președinției să fie negociat sau semnat foarte repede.

Avem o mare problemă pe care am dori să o rezolvăm: sunt 12 acorduri care au început a fi negociate și care au fost înghețate în negociere începând cu 2008, din motive care nu pot fi reproșate României. Dar sunt câteva extrem de importante – acordul cu privire la recunoașterea reciprocă a diplomelor. În România, în momentul de față avem 3.400 de bursieri și au terminat alte zeci de mii în ultimii 20 de ani, și nu avem acest acord de recunoaștere a diplomelor. Mi se pare că este o urgență majoră din punctul de vedere al intereselor tinerilor care studiază în România, ca de altfel și a tinerilor, a oamenilor care studiază în Republica Moldova. De asemenea, vom accelera negocierea acordului cu privire la tratamentul aplicat forței de muncă din cele două țări. Sunt mulți cetățeni ai Republicii Moldova care lucrează pe teritoriul României dar, din cauza lipsei unui acord, perioada cât lucrează pe teritoriul României nu li se socotește ca perioadă de pensie. Noi trebuie, în baza unui acord, să virăm contribuțiile lor către Fondul de Pensii din Republica Moldova pentru ca oamenii aceștia să aibă pensie când își termină perioada de muncă, dacă vor dori să revină în Republica Moldova, pentru că sunt oameni, în general, cu dublă cetățenie.

Sunt foarte multe lucruri pe care le-am stabilit astăzi și mă bucur că am găsit la Chișinău parteneri cu care putem stabili în mod pragmatic lucrurile care sunt de făcut. La Ministerul Dezvoltării avem 130 de milioane de euro puși la dispoziție de Uniunea Europeană pentru proiecte comune România – Moldova, România – Ucraina. Nu s-a mișcat nimic, lucrurile sunt înghețate. Trebuie să utilizăm acești bani pentru mici proiecte destinate României și Republicii Moldova, României și Ucrainei. Poate este pentru prima dată când România face un gest de asemenea dimensiune. Important este că am decis să începem negocierea unui acord prin care România să pună la dispoziția Republicii Moldova 100 de milioane de euro, în tranșe de 25 de milioane timp de 4 ani, începând cu anul acesta, bani destinați pentru renovarea școlilor, pentru infrastructură rurală sau municipală. Credem că toate aceste lucruri arată preocuparea noastră pentru o relație temeinică cu instituțiile Republicii Moldova, și în primul rând cu cetățenii Republicii Moldova. Să știți - când spun cetățenii Republicii Moldova, știu foarte bine că în Moldova nu trăiesc numai vorbitori de limbă română, dar Republica Moldova este o țară căreia noi îi acordăm o atenție specială datorită istoriei acestui pământ. Şi avem obligația față de pământul lui Ștefan cel Mare, față de pământul pe care s-a vorbit și se vorbește aceeași limbă cu limba de dincolo de Prut, în care avem ca poet național pe Eminescu, în care avem o istorie comună, avem obligația să avem respect. Bucuria mea este că astăzi la Chișinău este o putere politică ce ne permite să ne manifestăm respectul față de un pământ pe care îl iubim și îl respectăm. Vă mulțumesc mult! N-aș vrea să închei fără a mulțumi cetățenilor Republicii Moldova pentru încrederea pe care au manifestat-o pe 6 decembrie votând pentru candidatura mea. Vă mulțumesc mult și vă asigur că nu uit lucrul acesta.
Vă mulțumesc!”

Departamentul de Comunicare Publică
27 Ianuarie 2010
(sursa: http://www.presidency.ro)

Cipsurile şi implanturile mamare, de la preşedinte la preşedinte


Toată lumea îşi aduce aminte de reclama la cipsuri care oferea bani pentru implanturi mamare. Ai poftă? Poţi câştiga 2000 de euro pentru silicoanele care îl ţine pe prietenul tău lângă tine. Mai pe larg...


Pasul 1, sesizarea CNA:
Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi

Bucureşti, 21 ianuarie 2010
Nr. 37/


Domnului

Răsvan Popescu,

Preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului


Stimate domnule Preşedinte,

În ultima perioadă, tot mai multe spoturi publicitare transmise de mass media abundă de stereotipuri sexiste şi mesaje misogine, menite să aducă atingere demnităţii femeii şi să trivializeze imaginea acesteia.

De curând a apărut o nouă reclamă la un produs marca Lay’s, produs care se adresează în special tinerilor, care inoculează ideea că tinerele fete şi adolescente trebuie să consume acest produs pentru a-şi putea finanţa operaţii estetice, mesajul transmis fiind acela că o femeie se defineşte exclusiv prin atributele sale fizice.
Consider că acest mesaj este deosebit de periculos pentru tinerele fete, de natură să le influenţeze în plan emoţional şi să le determine să se concentreze doar asupra înfăţişării, în detrimentul unei personalităţi armonioase şi, în final, sănătoase.
Acest spot reprezintă un nou exemplu al felului în care femeia este prezentată ca obiect, ca agent de marketing, mesajul reclamei neavând nici o legătură cu produsul promovat şi întărind stereotipul periculos al “femeii obiect decorativ” .
În virtutea atribuţiilor ce vă revin, vă solicit intervenţia fermă asupra modului în care media audio vizuală prezintă imaginea femeii.


PREŞEDINTĂ


Cristina Ancuţa Pocora

(sursa: http://blog.cristinapocora.ro/?p=1068)

Pasul 2, decizia CNA:

Decizia nr. 202 din 26.01.2010

26.01.2010

Întrunit în şedinţă publică în ziua de 26 ianuarie 2010, Consiliul Naţional al Audiovizualului a analizat sesizările înregistrate sub nr. 301/12.01.2010, nr. 687/20.01.2010, nr. 688/20.01.2010, nr. 742/21.01.2010, nr. 824/21.01.2010 şi nr. C131/26.01.2010, precum şi raportul întocmit de Direcţia Monitorizare privind spotul publicitar pentru chipsurile „Lay’s”, difuzat de posturile de televiziune.

Spotul are următorul conţinut :

Doi tineri îndrăgostiţi stau îmbrăţişaţi într-un colţ, în timp ce o altă tânără trece pe lângă ei mâncând din chipsurile Lay’s. Peste imagini este suprapusă o voce din off care spune următoarele: Îţi cam place prietenul tău, nu? O vezi pe fata aia? Şi ea îl place. Uite că şi-a cumpărat o pungă de Lay’s pentru că îi era poftă şi probabil o să câştige 2000 de euro la promoţie. Apoi o să-şi pună silicoane şi într-o zi o să dea peste prietenul tău, din întâmplare, evident. Iar tu vei rămâne singură. Fii pe fază, câştigă tu 2.000 de euro pe zi şi nu-i lăsa să ajungă în buzunarul cui nu trebuie. Trimite codul din pachet prin SMS la 1828 sau înscrie-l pe fiipefază.ro.

În imagini este redată acţiunea evocată de vocea din off, respectiv cum cealaltă tânără câştigă premiul ce-i va permite să-şi facă implanturi cu silicon. Într-un alt moment, ea îl întâlneşte în autobuz pe prietenul fetei de la început şi ajunge să-l cucerească datorită sânilor ei. Speriată de perspectivă, fata aleargă din braţele tânărului la automatul unde se află chipsurile şi-i cere prietenului ei să-i cumpere o pungă de chipsuri Lay’s.

Pe ecran este afişat textul: FII PE FAZĂ! CÂŞTIGĂ TU 2.000 DE EURO PE ZI. În final apare o pungă de chipsuri Lay’s pe care scrie Salted! Fără E-uri. Fii pe fază, Câştigă tu 2.000 de euro pe zi, iar, alături de pungă, scrie mare, negru pe fond galben SMS 1828 www.fiipefaza.ro.

În partea de jos a ecranului se mai află scrise cu galben nişte informaţii cu caractere atât de mici, încât nu sunt lizibile.

Analizând spotul publicitar, membrii Consiliului au constatat că acesta încalcă dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit c) şi alin. (2) lit. a) din Legea audiovizualului nr. 504/2002 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pe cele ale art. 107 şi art. 114 alin. (2) din Decizia nr. 187/2006 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit dispoziţiilor Legii audiovizualului:
Art. 29
(1) Comunicările comerciale audiovizuale difuzate de furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele condiţii:
c) să nu prejudicieze demnitatea umană;
(2) Comunicările comerciale audiovizuale trebuie să nu provoace nicio daună morală, fizică sau mentală minorilor şi, în special:
a) să nu instige în mod direct minorii să cumpere un produs sau serviciu, prin exploatarea lipsei de experienţă ori a credulităţii acestora.

Conform dispoziţiilor Codului audiovizualului:
Art. 107
Publicitatea şi teleshoppingul trebuie să servească interesul public prin respectarea regulilor informării şi ale unei competiţii corecte.
Art. 114
(2) Orice informaţie sau avertizare difuzată sub formă de videotext va fi prezentată static, lizibil şi pe o durată suficientă, astfel încât să fie clar percepută de telespectatori.

În urma analizării spotului, membrii Consiliului au constatat că mesajul transmis de acesta este de natură a afecta demnitatea umană şi poate provoca daune morale sau mentale minorilor, exploatând lipsa de experienţă şi credulitatea acestora, fapte ce contravin prevederilor art. 29 din Legea audiovizualului.

Astfel, Consiliul a considerat că de natură a afecta demnitatea umană este faptul că telespectatorului i se induce ideea că, indiferent de calităţile morale, intelectuale sau educaţionale ale unei persoane, singurul aspect care contează sau care determină o alegere în plan personal, fie pentru bărbaţi, fie pentru femei, este aspectul fizic.

De asemenea, membrii Consiliului au apreciat că mesajul spotului este, în egală măsură, unul de natură a influenţa în mod periculos copiii şi adolescenţii, întrucât acreditează ideea că banii oferiţi ca premiu pentru a încuraja vânzarea produsului, bani ce ar putea fi folosiţi pentru îmbunătăţirea aspectului fizic, ar realiza condiţia unei relaţii de durată sau de succes.

Consiliul a considerat că, plasând pe un loc secund produsul alimentar promovat (produs care este consumat nu numai de tineri, ci şi de copii, care asociază produsul cu reclama şi cu mesajul acesteia), spotul evidenţiază în mod preponderent premiul în bani şi un model, presupus facil, de reuşită în societate şi în relaţiile interumane, având la bază aspectul fizic, ceea ce poate deveni un model pentru minori, având în vedere credulitatea, precum şi lipsa lor de experienţă, dar şi de discernământ.

Membrii Consiliului au apeciat că astfel de aspecte sunt de natură a afecta, pe de o parte, demnitatea umană, iar pe de altă parte, dezvoltarea minorilor, întrucât plasează pe primul loc aspectul fizic al persoanei şi duc în derizoriu alte componente sau alţi factori ce stau la baza relaţiilor sociale.

La vizionarea spotului, Consiliul a mai constatat că acesta nu respectă nici regulile privind informarea corectă a telespectatorilor, fapt ce contravine dispoziţiilor art. 107 din Codul audiovizualului.

Astfel, publicul nu este informat în mod clar şi fără echivoc despre faptul că premiul nu este garantat fiecărui cumpărător, ci el constituie în fapt o promoţie, cu o durată limitată în timp, iar pentru a-l câştiga se organizează o tragere la sorţi, o loterie.

Totodată, între textul afişat pe ecran şi informaţia sonoră nu există identitate, respectiv pe ecran este titrată o informaţie incompletă: „FII PE FAZĂ! CÂŞTIGĂ TU 2.000 DE EURO PE ZI”, în timp ce mesajul sonor are următorul conţinut: „Fii pe fază, câştigă tu 2.000 de euro pe zi şi nu-i lăsa să ajungă în buzunarul cui nu trebuie. Trimite codul din pachet prin SMS la 1828 sau înscrie-l pe fiipefază.ro.”

De asemenea, modul în care este difuzat spotul încalcă şi prevederile alin. (2) al art. 114 din Codul audiovizualului, întrucât nu prezintă în mod lizibil informaţiile care apar în partea de jos a ecranului, acestea fiind prezentate cu litere foarte mici, comparativ cu celelalte informaţii cuprinse în spot care sunt scrise cu litere normale. Acest fapt este de natură să prejudicieze publicul telespectator, care nu are posibilitatea să perceapă în mod corect oferta pentru chipsurile Lay’s, pentru a putea decide în cunoştinţă de cauză, în calitate de potenţial consumator al acestor produse.

Pentru aceste considerente, Consiliul Naţional al Audiovizualului dispune, în temeiul şi cu respectarea prevederilor art. 15 din Legea audiovizualului, intrarea deîndată în legalitate în privinţa spotului „Lay’s” difuzat de posturile de televiziune.

Paul 3, răspunsul CNA:



Paul 4, Reflectarea răspunsului:

Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi
27 ianuarie 2010

C O M U N I C A T
ÎN ROMÂNIA SE MAI FACE DREPTATE! UNEORI!

Consiliul Naţional al Audiovizualului a decis, marţi, somarea cu intrarea în legalitate a clipului publicitar pentru chipsurile Lay's, ceea ce implică interzicerea difuzării acestuia în forma iniţială.

Decizia CNA vine ca urmare a sesizării pe care am facut-o, zilele trecute. Prin intervenţia mea, anunţam CNA-ul cu privire la remarcile sexiste care apar în reclama pentru chipsurile Lay’s.
În acel spot, tinerele femei sunt incurajate să-şi pună silicoane pentru că aşa ar fi sigure că-şi vor păstra iubiţii, mesajul transmis fiind acela că o femeie se defineşte exclusiv prin atributele sale fizice. În sesizarea mea, consideram că mesajul reclamei este deosebit de periculos pentru tinerele fete, de natură să le influenţeze în plan emoţional şi să le determine să se concentreze doar asupra înfăţişării, în detrimentul unei personalităţi armonioase şi, în final, sănătoase.

În şedinţa de ieri, membrii CNA mi-au dat, însă, dreptate aşa că spotul va fi interzis.
Prin decizia Consiliului, consider că am câştigat o mică bătălie împotriva celor care cred că femeia poate fi catalogată drept obiect.
Până la victoria finală, mai este, însă, cale lungă. Din păcate, România este încă o ţară în care femeia are multe momente în care este profund discriminată.
Totuşi, salut intervenţia şi decizia de ieri a Consiliului Naţional al Audiovizualului. A fost un prim pas în tratarea cu seriozitate a modului în care imaginea femeii este reflectată de mass-media audiovizuală. CNA are, însă, datoria să monitorizeze, în continuare, să sesizeze şi să sancţioneze mesajele care lezează demnitatea femeilor.


PREŞEDINTĂ,

Cristina Ancuţa POCORA
(sursa: http://blog.cristinapocora.ro/?p=1086)

Putere şi coaliţie



Bitza - Numele tau

Nu stiu de ce,

Pasari albe se ivesc din nou pe cer

Numele
ti-l scriu si pier.

Stiu ca n-auzi acuma pentru prima oara

Da-n general cu ce masori ti se masoara

Nu sunt vreun psiholog da ai probleme tu cu tine

D-asta acolo unde mergi nu e loc si pentru mine.

Sa nu te minti , ca o sa vorbeasca vinu’

C-o sa te mint la fel si uite asa se duce timpu

An dupa an , luna dupa luna

Am si uitat de cand nu ne-am mai zis o vorba buna.


Te vedeam in fiecare zi era la fel


Acelasi certuri fara scop si tel

Ramai asa cum esti acolo-n lumea ta

Nu vrei sa schimbi nimic,atunci nu ma schimba

Sa iti dai seama ca am lipsit ceva

Atunci cand o sa vezi ca nu mai sunt in preajma ta

Sa te gandesti doar la mine mereu

Si ce-ai in jur sa-ti spuna doar numele meu

Mereu…


Sper sa iti fie dor de mine, cand ma asculti

Cand te gandesti la noi sa nu poti sa ma uiti

Poti sa apartii oricui,nu e treaba mea

Stiu ca o sa-ti gasesti pe altcineva


Da chiar si asa,sa simti ca este altceva

Ca nu sunt eu si ca ai vrea sa fie asa

Sa fiu in mintea ta in fiecare zi mereu

Tot ce ai in jur sa-ti spuna doar numele meu.

Orice film, prietenul sau carte

Sa-ti povesteasca despre mine inca o parte

De lucrurile bune,atunci cand n-o sa fiu

Sa iti dai seama,cand o sa fie prea tarziu

Ti-a venit taxiul,dute pe drumul tau


Ca tie nu ti-e bine decat cand mi-e mie rau

Sa te gandesti doar la mine mereu

Si ce ai in jur sa-ti spuna doar numele meu

Mereu…

România hrănindu-şi poporul


http://www.razvanpop.ro/blog/wp-content/uploads/2009/12/1984-somalia.jpg
(sursa: http://www.razvanpop.ro/blog/wp-content/uploads/2009/12/1984-somalia.jpg)


Am să mai adaug nişte versuri geniale care mi-au venit astăzi pe vârful neuronului:

Un fluture are în bătaia de aripi o şoaptă
De pulberi d-alabastru marmorate de ger
Sclipindu-şi lumina devenită inaptă
Să readucă-n omidă fluturii ce pier.

27 January 2010

Dl. Ion Iliescu despre momentul zilei


Elena Vijulie: Se va impune limitarea puterilor presedintelui?
Ion Iliescu: Bineinteles. Bine, ele si acum, prin Constitutie, nu sunt foarte mari.

(sursa: http://ioniliescu.wordpress.com/interviu-romania-libera-25-ianuarie-2010/)

Audierea lui Dacian Cioloş



anul 74



FLORIN PIERSIC


florin piersic


Dem Radulescu & Florin Piersic


Repetabila povara


Pintea - Secvente cu Florin Piersic

Politica bunul simţ


Doamna Diana Tuşa atrage atenţia asupra unui semn de normalitate bine venit în lumea de astăzi a politicii rugoase. Ce bine vine acest semn de bun-simţ inimii mele triste!


http://dianatusa.ro/wp-content/gallery/diverse-2010-1/multumiri-vladescu.jpg
(sursa: http://dianatusa.ro/?p=1590)

25 January 2010

"Afaceri" reload


Anul trecut domnul Videanu încerca o "afacere" ciudată cu gazul. Domnul Videanu declară situaţie de urgenţă, gazul se achiziţionează indiferent de preţ, mult timp după ce "ruşii au dat drumul la gaz", a rămas un semn de întrebare pe care nu s-a obosit nimeni să-l înlăture

7 ianuarie 2009: Adriean Videanu: Stare de urgenta in sistemul energetic

7 ianuarie 2009: Videanu revine: E situatie, nu stare de urgenta

Ei bine, acea stare se repetă astăzi.

25 ianuarie 2010: Autorităţile au declarat situaţie de urgenţă în aprovizionarea cu gaze

Urmăreşte cineva banii?

http://www.cotidianul.ro/fileadmin/2008/Ianuarie/05-01-08/x_videanu.jpg
(sursa: http://www.cotidianul.ro/videanu_s_a_intors_cursa_lufthansa_de_frankfurt_ora_23_05-37521.html)


Oare spre cine arată domnul Videanu?

Miron Mitrea, o nou viziune


Este vremea reconstrucţiilor partidelor politice. Mi-am propus ca, pe cât posibil, să urmăresc şi să mediatizez aceste dorinţe de transformare.

http://mmitrea.files.wordpress.com/2008/09/cropped-header_blue.jpg

In ultimii douazeci de ani am oscilat intre viziunea unui stat paternalist, omniprezent si hiperactiv si cea a unui stat minimal, care asista, aproape indiferent, la efortul societatii de a face fata diferitelor provocari.

Actualul stat, cu toate imperfectiunile si cu toate costurile sale, este rezultatul acestor evolutii, deseori contradictorii. Criza economica de proportii prin care trecem si ultima criza politica au aratat ca aceasta constructie statala si-a atins limitele functionale si ca reformarea ei este deja o chestiune urgenta.

Dacia noastră aur poartă...












24 January 2010

Adrian Năstase propune o nouă stângă românească


Este vremea reconstrucţiilor partidelor politice, Mi-am propus ca, pe cât posibil, să urmăresc şi să mediatizez aceste dorinţe de transformare.

Direcţii ale reconstructiei

Misiunea PSD este să promoveze crearea unei naţiuni civice, bazată pe egalitatea şi libertatea cetăţenilor, să sprijine realizarea unui societăţi moderne, bazate pe activismul civic. Pentru aceasta trebuie să redefinim conceptual ce fel de stat dorim să avem, ce fel de atitudine ar trebui să avem în raport cu acesta, care ar trebui să fie raporturile dintre individ şi comunitate, dintre muncă şi capital, să găsim cel mai bun echilibru între drepturile şi libertăţile sociale.

În acţiunea sa, PSD trebuie să ţină cont de faptul că sub un anumit nivel de sărăcie orice fel de civism şi de participare devin ori imposibile, ori exclusiv violent-revoluţionare, uneori antisistem. În fapt, nici liberalismul, nici creştin-democraţia nu sunt adversarii cei mai perfizi şi corozivi ai social-democraţiei, ci populismul, încarnat de diverse personaje şi sub diverse forme. Aşadar, principalul nostru adversar ideologic este populismul. Pe acesta trebuie să-l combatem, pentru a reface încrederea oamenilor în partidele politice având valori doctrinare stabile.

În contextul vieţii politice din România trebuie să reafirmăm faptul că sistemul bicameral reprezintă o condiţie esenţială a asigurării reprezentării echitabile a curentelor din societate, astfel încât, din dinamica activităţii parlamentare să apară cele mai bune soluţii, iar interesele minoritare să fie şi acestea reprezentate. În statele de mărime medie şi mare şi care au vocaţie democratică, sistemul parlamentar are o organizare bicamerală, aceasta fiind, totodată, o garanţie împotriva manifestărilor tiranice, fie că este vorba de cele venite din partea unei persoane sau a unui partid care aspiră să controleze întreaga scenă politică. Doar în „democraţiile sultanale” parlamentele sunt instituţii fără putere, aflate de facto sub controlul şefului statului. Pentru un stat membru al Uniunii Europene, nu poate fi acceptată reducerea parlamentului la un rol pur decorativ.

PSD trebuie să militeze nu doar pentru formula de „egalitate a şanselor”, ci şi pentru cea de „egalitate ca incluziune”. Incluziunea are, în acest caz, un sens foarte larg: cetăţenie, drepturi politice şi civile, obligaţii sociale. De asemenea, se referă la oportunităţile şi implicarea în spaţiul public. Într-o societate în care munca rămâne principalul instrument pentru supravieţuire, dar şi pentru respectul de sine şi nivelul de trai, accesul la muncă este principalul cadru de oportunităţi. Educaţia este un alt cadru. La fel, asistenţa medicală şi asigurările sociale. Politica noastră trebuie să se orienteze către susţinerea includerii sociale. Solidaritatea reprezintă principiul de bază, iar incluziunea socială – efectul dezirabil. Această incluziune îi vizează nu numai pe săraci, ci şi pe bogaţi. Frecvent ei se autoexclud ori sunt marginalizaţi de ura săracilor.

http://nastase.files.wordpress.com/2007/07/headernastasedoi.jpg

PSD trebuie să construiască un ascensor social diferit de cel care a funcţionat în perioada celor 20 de ani de tranziţie. Munca şi încurajarea iniţiativei, iar nu specula şi relaţiile clientelare trebuie să constituie motoarele principale care pun în mişcare ascensorul social. Societatea românească trebuie să îşi stabilească ierarhii ale valorilor, criterii ale meritelor şi utilităţii sociale. Mesajul nostru cu valoare etică trebuie să fie acela că nu se poate cumpăra orice având bani. Suntem în favoarea unei economii de piaţă, dar nu a unei societăţi de piaţă. România nu poate deveni un uriaş bazar în care se cumpără şi se vând funcţii publice, demnităţi, grade profesionale şi, în general, tot ceea ce trebuie obţinut prin muncă şi efort. Nu aceasta este societatea în care dorim să trăim.

PSD trebuie să conceapă o strategie pentru asigurarea echilibrului dintre protecţia şi asistenţa socială directe – acordată prin ajutoare dirijate doar categoriilor excluse şi vădit defavorizate – şi protecţia socială indirectă – realizată prin îmbunătăţirea serviciilor publice precum sănătatea, învăţământul, curăţenia mediului.

Vorbind despre redistribuţie ajungem, în mod firesc, şi la problema creării bogăţiei. În opinia mea, Statul român trebuie să se afirme ca partener activ în acţiunea politică de promovare a unui cadru economic definit de principiile responsabilităţii economice şi sociale faţă de ceilalţi şi a responsabilităţii economice şi ecologice pentru generaţiile viitoare. Nu trebuie să ne gândim doar cum redistribuim bogăţia, ci şi cum o putem produce. Din acest punct de vedere, ca principal instrument aflat la dispoziţia statului, Politica fiscală de tip social-democrat are două obiective:

  • asigurarea unei redistribuiri a veniturilor pentru satisfacerea nevoilor comune, fie că vorbim de asistenţa socială directă sau de investiţii în capitalul uman. De asemenea, fiscalitatea trebuie să redevină, acum mai mult ca oricând, un instrument al redistribuţiei pentru a corecta inegalităţile sociale majore;
  • determinarea anumitor comportamente ale agenţilor economico-sociali, în sensul creşterii dinamismului şi eficienţei acestora, încurajând însă şi responsabilitatea lor socială.

Ca atare, sistemul fiscal trebuie să fie de tip diferenţiat, flexibil, pentru a putea asigura un echilibru între cele două obiective ale politicii fiscale, enunţate anterior.

Într-o lume globalizată trebuie, însă, să asigurăm un echilibru între dezideratul unei societăţi fără şomaj şi o necesară flexibilitate a condiţiilor de intrare şi ieşire de pe piaţa forţei de muncă. Iar acest echilibru se poate realiza prin introducerea în cadrul relaţiilor de producţie a unui parteneriat între angajaţi şi angajatori, între sindicate şi organizaţii patronale, atât la nivel intern, cât şi la nivel transnaţional.

De asemenea, sistemul protecţiei sociale trebuie să creeze motivaţia unei mai mari iniţiativei private şi o trecere de la stadiul de bugetar la cel de liber întreprinzător.

(informaţia completă: http://nastase.wordpress.com/2010/01/24/stanga-romaneasca-reconstructie-ideologica-si-modernizare-a-actiunii-politice/)

Teze pentru Reconstrucţia Ideologică a Partidului Social Democrat

Unirea cea Mică


(Hadol Nouvelle Carte d'Europe, sursa: http://www.bimcc.org/articles/20071116_BIMCC_Formatting_Europe_Conf_Abstract_6_barron.pdf)


http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/96/Romania_1859-1878.png
(sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Unirea_Principatelor_Rom%C3%A2ne)


Unirea s-a făcut sub norocul unui amănunt "scăpat"Convenţiei de la Paris, 7 august 1858, şi anume că în textul Convenţiei nu se stipula ca domnii aleşi în cele două Principate să fie persoane diferite.

Adunarea electivă a Ţării Româneşti era dominată de conservatori, 46 din cele 72 mandate.

Unirea a trecut însă peste Adunarea Electivă fiind ajutată de presiunea maselor, liberalii mai radicali organizând o efervescenţă în rândul populaţiei astfel încât peste 30 000 oameni au creat o presiune membrilor Adunării.

Vorbele lui I.G. Valentineanu, „să năvălească în Cameră şi să o silească a proclama ales pe alesul Moldovei".

După cum vedem, istoria unirii nu este tocmai una romanţată şi plină de bucurie, dar mai ales este semnul că ea nu s-a făcut printr-o funcţionare a mecanismelor democratice, asta deşi instituţional mecanismele erau democratice (desigur, democratice pentru acel nivel de dezvoltare socială, nu în înţelesul de astăzi). Pentru a se înfăptui această unire, s-a recurs la şiretlicurile politicii care încă acţionează şi în ziua de astăzi. Mai întâi s-a manipulat un act în afara spiritului lui astfel încât interpretările au folosit lacunele documentului pentru a se obţine ceea ce se dorea. Apoi s-a constatat că Adunarea electivă avea, ca şi acum, interese proprii, diferite faţă de interesul şi dorinţa poporului. O minoritate a adunării a indus, prin manipulare, o isterie a maselor. Masele au împins membrii Adunării elective să adopte, imperativ, o decizie cu care nu era de acord.

Conventia de la Paris, 1858, august 7 , Paris

Art. 1. Principatele Moldovei si Valahiei , constitue de acum inainte sub
denumirea “ Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei “ , raman sub suzeranitatea Maiestatii Sale Sultanul.
Art. 2. […] principatele vor continua sa se bucure , sub garantia colectiva a puterilor contractante, de privilegiile si imunitatile pe care le au. In consecinta , principatele se vor administra liber si in afara de orice amestec al Sublimei Porti […] .
Art. 3. Puterile publice vor fi incredintate in fiecare principat unui hospodar si unei adunari elective actionand […] , cu concursul unei comisii centrale comune celor doua principate.
Art. 4. Puterea executiva va fi exercitata de catre hospodar.
Art. 5. Puterea legislativa va fi exercitata in mod colectiv, de catre hospodar, adunare si comisia centrala.
Art. 6. Legile prezentand un interes special pentru fiecare principat, vor fi pregatite de catre hospodar si votate de catre adunare. Legile prezentand un interes special pentru ambele principate vor fi pregatite de catre comisia centrala si supuse votarii adunarilor de catre hospodari.
Art. 8. Principatele vor plati curtii suzerane un tribut anual , al carui total ramane fixat la suma de 1 500 000 de piastri pentru Moldova si 2 500 000 de piastri pentru Valahia. [...] tratatele internationale care vor fi incheiate de curtea suzerana cu puterile straine vor fi aplicate in tot ceea ce nu va duce la prejudicierea imunitatii lor.
Art. 10 Hospodarul va fi ales de catre adunare pe viata .
Art. 13 Este eligibil in functia de hospodar oricine are varsta de 35 ani, e nascut din tata moldovean sau valah, poate justifica un venit funciar de 3 000 de galbeni , cu conditia sa fi indeplinit functii publice timp de zece ani sau face parte din adunari.
Art. 14 Domnitorul guverneaza cu ajutorul ministrilor numiti de el. El are dreptul de a gratia si pe cel de a comuta pedepsele in materie criminala, fara a putea insa a intervenii in administrarea justitiei. El face numirile in toata slujbele administratiei publice [...].
Art. 15 Orice act intocmit de domnitor trebuie sa fie contrasemnat de catre ministrii de resort.
Art. 17 Adunarea va fi convocata de domnitor [...].
Art. 25 Nici un impozit nu va putea fi stabilit sau perceput fara consimtamantul adunarii.
Art. 27 Comisia centrala isi va avea sediul la Focsani.
Ea va fi compusa din 16 membri, 8 moldoveni si 8 valahi [...].
Art. 38 Se va infiinta o Inalta curte de justitie si casatie, comuna ambelor Principate. Ea isi va avea sediul la Focsani.
Art. 42 Militiile regulate, existente acum in ambele principate, vor primi o organizare identica, spre a putea, la nevoie, sa se uneasca si sa formeze o singura armata.
Art. 43 Militiile trebuie sa se reuneasca ori de cate ori siguranta interna sau cea a hotarelor va fi amenintata..
Art. 44 Comandantul sef va fi desemnat alternativ de fiecare domnitor, cand va fi cazul sa se reuneasca mititiile.
Art. 46 Moldovenii si valahii vor fi cu totii egali in fata impozitului si vor fi in aceeasi masura admisi in slujbele politice intr-unul din Principate.
Libertatea lor individuala le va fi garantata.
Nimeni nu va putea fi expropriat decat legal, din motiv de interes public si contra unei despagubiri.
Toate privilegiile, scutirile sau monopolurile de care se mai bucura unele clase se vor desfiinta si se va proceda fara intarziere la revizuirea legii care reglementeaza raporturile proprietarilor de pamant cu cultivatorii, in vederea imbunatatirii starii taranilor.

http://t3.gstatic.com/images?q=tbn:JxobtSRMVsZPJM:http://www.cimec.ro/p/Clasate/DOC_6916500_31-11.jpg
http://athenian-legacy.com/ro/wp-content/uploads/2009/08/de-theodor-aman.jpg
(Theodor Aman, sursa: http://athenian-legacy.com/2009/08/firmanul-turcesc-garantia-colectiva-a-marilor-puteri-1856-1858-si-unirea-1859/)

22 January 2010

E frig şi domnul Geoană... tremură-n amurg



http://www.studentie.ro/img/parteneriate/585382571450_Ocracoke_at_Sunset.jpg
(sursa: http://www.studentie.ro/img/parteneriate/585382571450_Ocracoke_at_Sunset.jpg)

Amurg violet de George Bacovia


Amurg de toamnă violet ...
Doi plopi, în fund, apar în siluete
-- Apostoli în odăjdii violete --
Oraşul e tot violet.

Amurg de toamnă violet ...
Pe drum e-o lume leneşă, cochetă;
Mulţimea toată pare violetă,
Oraşul tot e violet.

Amurg de toamnă violet ...
Din turn, pe câmp, văd voievozi cu plete;
Străbunii trec în pâlcuri violete,
Oraşul tot e violet.

UPDATE:

Sfinx - Intr-un cer violet
Asculta mai multe audio Muzica

21 January 2010

Roşia Montana va ajunge, probabil, în atenţia UE


Cu siguranta numele Rosia Montana suna tot mai familiar pentru institutiile europene, ca si pentru cetatenii europeni. Vorbim despre o zona a Romaniei binecuvantata cu peisaje frumoase, cu vestigii istorice care au atras atentia UNESCO, cu traditii si istorie nepretuite, aflate acum sub spectrul distrugerii. Exploatarea miniera cu cianuri, care ameninta sa anihileze integritatea si valorile acestei asezari, se contureaza din nou ca o perspectiva reala. In ultimele saptamani, guvernul si presedintele de la Bucuresti au dat de inteles ca distrugerea regiunii, prin permiterea inceperii acestei exploatari, poate fi considerata acceptabila.

Voi adresa Parlamentului European si Comisiei Europene rugamintea ferma de a lua in considerare interventia, de la nivelul forurilor de conducere ale UE, pentru a stopa ceea ce va fi, fara indoiala un dezastru ecologic si uman. Romanii din zona Rosia Montana sunt in egala masura europeni. Din pacate, nu li s-au oferit suficiente sanse de viitor, desi posibilitatile existau, turismul arheologic fiind doar una dintre ele (specialistii spun ca Rosia Montana ar putea deveni UNESCO World Heritage Site, element de patrimoniu mondial). Acum insa, lipsa lor de perspective, saracia lor sunt pe cale de a fi cumparate, pe un pret de nimic, de o companie lipsita de constiinta ecologica, beneficiind de complicitatea unui guvern gata sa faca tranzactii pe seama mediului inconjurator, daca pretul aurului este in crestere.

Comisarul desemnat pentru portofoliul Mediului, intrebat la audieri, nu s-a angajat sa actioneze pentru scoaterea in afara legii a mineritului cu cianuri. Domnia sa a vorbit, ca si predecesorii sai, despre drepturile statelor membre de a actiona asa cum doresc, si despre posibila implicare a comisiei numai daca apar probleme de poluare transfrontaliera.

Cred ca raspunsul Comisiei Europene trebuie sa fie unul mult mai ferm. Nu putem astepta sa aiba loc o noua catastrofa, pentru a actiona. Suntem Uniunea Europeana si ne consideram, pe buna dreptate, un deschizator de drumuri in domeniul protejarii mediului. La Copenhaga, in decembrie, nu s-au facut pasi inainte cu adevarat puternici in favoarea mediului. Noi avem acum ocazia de a face un astfel de pas, concret si decis, aratand lumii intregi ce este de facut, pentru un viitor sustenabil. Sa actionam impotriva mineritului cu cianuri, si copiii nostri ne vor multumi.

(sursa: http://dacianasarbu.wordpress.com/2010/01/19/rosia-montana-trebuie-sa-intre-pe-agenda-ue/)

http://stiride10.ro/wp-content/uploads/2009/11/Daciana-Sarbu.jpg
(sursa: http://stiride10.ro/daciana-sarbu-sesizeaza-cna-ul-in-legatura-cu-o-reclama-tv/7456)
Eu nu înţeleg de ce clasa politică nu se implică mai mult în România. Desigur, este vorba despre foarte mulţi bani dar şi despre o distrugere clară a mediului şi o sabie deasupra capului în ceea ce priveşte poluarea. Să nu uităm şi faptul că am mai avut o experienţă relativă la poluarea cu cianuri. Să nu uităm şi, mai ales, să nu fim indiferenţi.

20 January 2010

Bitoanele şi manetele premierului


În mod normal ar trebui să fiu iniţiator, dar eu nu sunt nici măcar la avizator...
Asta mi-a atras la început atenţia. Mă întrebam ce mai este normal, ce interese se învârt, cine profită, cine a făcut textul... cine profită...
Apoi am auzit lovitura butonului de tip "mute".

Foaie verde de nisip
Nu mai am de spus nimic...

Să lăsăm fişierul video să vorbească de la sine:

Nu vreau să zic nimic, fac doar o listă de link-uri


13 Februarie 2008
MAFIA U.D.M.R. DEFRISEAZA PADURILE ROMÂNIEI

25 Mar 2008
UDMR continua sa caute paduri

19 DECEMBRIE 2009
UDMR ia Sănătatea, Cultura şi Mediul. Gyorgy Frunda cerea Ministerul Dezvoltării de la Elena Udrea

30 decembrie 2009
Attila Cherestoy artizan al transferarii padurilor de la agricultura la ministerul condus de un maghiar, da, ministerul mediului!

20 Ianuarie 2010
UDMR va conduce Garda Financiara, Garda de Mediu si Inspectoratul de Stat in Constructii

http://media.roportal.ro/forum/uploads/1110239836/gallery_4801_2_77871.jpg
(sursa: http://www.roportal.ro/discutii/index.php?autocom=gallery&req=si&img=275)

19 January 2010

Miros de sărăcie


Cum miroase sărăcia? A sudoare rece, a fum de gunoi, a frică...

"Nu poate exista înţelegere între mâini şi creier decât dacă inima este mediatorul.

Scufundarea în infern, îndobitocirea, privirea în pământ, soarele înlocuit de reflectoare, mersul în pluton, marşul, marşul, marşul...

Metropolis (1927)



























Oare unde, oare când
Coboară viaţa-mi în mormânt.

Am încercat să fiu mediator, dar nu s-a putut.
© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.