28 September 2010

Ce ai făcut, Căpitane?


http://media2.gruprc.ro/photo/thumbs/450_500/072008/570f331e1525ad1983759c1f46f01edf.jpg
(sursa: old.cotidianul.ro)


Nu e deloc uşor să ajungi într-o asemenea situaţie.
La început Căpitanul a numit la timonă un ofiţer cu navigaţia care s-a dovedit a iniţia o revoltă şi a-l închide în cabina de la Cotroceni o bună parte a drumului. Ajuns la destinaţie însă, Căpitanul l-a reclamat la autoritatea portuară care l-a demis din funcţia de timonier şi la retrogradat la responsabil cu întreţinerea navei.

Căpitanul şi-a pus apoi un timonier servil, fost căpitan pe naveta Kolozsvár, care i-a ascultat comenzile întocmai şi la timp.

Dreapta!, ţipa căpitanul... Dreapta, repeta timonierul... Stânga, stânga, stânga, căpitanul ţipă... Am înţeles căpitane, stânga iau... muuuuuult.

Căpitanului i-a plăcut atât de mult să se joace "de-a stânga" şi "de-a drepta" încât marinarii, îmbolnăviţi de tangajul puternic al navei, s-au revoltat şi a demis timonierul, punând iarăşi în discuţie autoritatea căpitanului.

Căpitanul însă a chemat în ajutor nişte păreri din Franţa, a câştigat ciudat şi discutabil lupta cu marinarii răzvrătiţi, şi a readus timonierul său preferat la cârma României. Şi pentru ca să se răzbune pe marinarii răzvrătiţi, a comandat stânga/dreapta până ce cârma s-a rupt de tot.

Văzând că nava nu mai poate fi controlată prin cârmă, cu un râs demn de filmele de groază alb-negru, căpitanul a poruncit timonierului să arunce un sac de zahăr în rezervor distrugând de tot motoarele navei. Iar Nava România, fără cârmă, fără motoare, fără măcar o ancoră... mergea dusă de curent spre recif.

SĂ NE SALVĂM! A strigat Căpitanul, poruncind un colac de salvare lansat la apă pentru a se salva pe sine, lăsând marinarii şi timonierul să se descurce cum doresc.

Numai că cineva săpase colacul pe dinăuntru şi înghesuise acolo nişte bani din micul trafic cu blugi, exprimaţi în valută forte numai în monede de un cent (International Monetary)... Colacul s-a dus la Fund.

Timonierul, rămas la fel de servil şi după abandon, a venit şi a reclamat, într-o engleză aproximativ marinărească şi internaţională...

Capităn... capităn... salveişăn caput... Internaţional Monetării... ăăă... Fund. Colac... ăăă... Caput.

Căpitanul, un pic încurajat de un pahar în care pluteau patru cuburi de gheaţă, nu prea a înţeles...

Ce dreacu au venit ăştia de la Fondul Monetar pe nava mea... Dă-i la peşti! Stai! La loc comanda. Poate mai iau nişte combustibil pentru navă, să-mi umplu bricheta. Mi-am pus ţigara în portţigaret şi nu mai am benzină în brichetă... Să cânte marinariiii!

Şi aşa a ajuns nava România în starea în care este astăzi... după cum se vede în fotografie.

6 comments:

nimrod said...

Bun şi-atât aş zice eu fiindcă, n'aşa, epavele dau bine în peisaj şi atrag turişti...
Pe de altă parte, SS Princess May (adică originalul) a fost salvată la prima maree mai puternică de un căpitan suficient de competent...

Bibliotecaru said...

Păi şi noi ce să facem? Să trecem la monarhie? O punem pe prinţesa Caragea în fruntea ţării...

Bibliotecaru said...

PS.
Multe prinţese în flotila canadiană. :D

nimrod said...

Din păcate cred că România a ratat în 1990 şansa întoarcerii la monarhie iar acum mi se pare deja cam târziu fiindcă, din câte văd, mai toate monarhiile europene au probleme în privinţa resurselor de sânge albastru şi se confruntă şi cu tot felul de crize provocate de reprezentanţii generaţiei moştenitoare. Ca monarhist convins nu duc comentariul mai departe că aş deveni prea subiectiv... Cât priveşte prinţesele canadiene... Eh! Sunt prea departe!

nimrod said...

PS.
În materie de prinţese metalice, ca "sound" exotic, prefer "Kashmir Princess"...

Bibliotecaru said...

Uneori universul monarhia restrânge
Când cauţi albastrul în roşu de sânge.

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.