Întâlnirea premierului Emil Boc şi a altor membri ai Cabinetului cu Înaltpreasfintitul Teofan Savu, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, la IaşiAlocuţiune susţinută de premierul Emil Boc, la Iaşi, la lansarea proiectului de construire de locuinţe pentru tineri, în regim ANL
Domnule primar,
Distinşi colegi,
Doamnelor şi domnilor,
Pentru noi, Iaşiul a reprezentat şi reprezintă o prioritate. Veţi spune că este doar o vorbă frumoasă. Dar vrem ca ea să aibă acoperire în fapte, în realităţi, iar prezenţa noastră astăzi, la Iaşi, în capitala Moldovei, este de a da consistenţă acestor afirmaţii ale noastre cu privire la importanţa şi prioritatea pe care Iaşiul o are pentru Guvernul României.
În primul rând, este vorba de proiectul ANL - 1000 de locuinţe construite în Dealul Copoului, în zona 0 a oraşului, în parteneriat cu Ministerul Apărării, Ministerul Dezvoltării şi Primăria Municipiului Iaşi. Ministrul Oprea este practic primul dintre miniştrii Apărării care are această deschidere de a utiliza infrastructura pe care ministerul o are la dispoziţie pentru interese publice, sociale, în concret, pentru construcţia de locuinţe. Am întrebat, când am fost să văd şi suprafaţa de teren de 3 hectare pusă la dispoziţie, dacă are utilităţi şi domnul primar ne-a confirmat că de multă vreme aceste utilităţi există, dar nu a existat din partea Ministerului Apărării şi a Guvernului o voinţă politică pentru a putea derula un asemenea program.
Spunea domnul primar că sunt peste 3000 de cereri. Dacă acest teren ar fi fost utilizat cu 4 ani sau cu 8 ani în urmă sunt convins că cel puţin 1000 de tineri astăzi aveau locuinţă în Dealul Copoului şi cartierul era realizat. Dar, niciodată nu este prea târziu şi, din acest punct de vedere, acest parteneriat va aduce ieşenilor 1000 de locuinţe, dintre care jumătate destinate celor care lucrează în sectorul de apărare, atât de important pentru ceea ce înseamnă România. Cunoscând eficienţa Ministerului Dezvoltării şi a doamnei ministru Udrea sunt convins că în Guvern va insista atât cât este nevoie - şi ştim că are modalităţile instituţionale, legale şi capacitatea de a aproba proiecte astfel încât finanţarea să fie asigurată şi locuinţele să se realizeze.
Îi spuneam domnului primar că principiul de la care porneşte Guvernul este primul venit, primul servit. Sunt 30 de proiecte în acest parteneriat - Ministerului Apărării, Ministerului Dezvoltării şi administraţia locală. Cei care vor reuşi să-şi pună în ordine documentaţiile de urbanism, utilităţile, infrastructura colaterală pentru derularea proiectelor vor fi primii care vor beneficia de finanţarea Guvernului României. De aceea, şi aici este competiţie. Cine reuşeşte să se mişte mai repede în cadrul legal pe care le are România, va fi primul care va beneficia împreună cu comunitatea pe care o reprezintă de susţinere a Guvernului României. De aceea, domnule primar, invitaţia noastră este să întreprindeţi demersurile legale necesare pentru pregătirea documentaţiilor aferente, în parteneriat cu Guvernul României, pentru ca proiectul să se poată derula începând cu primăvara, vara anului viitor, având în vedere datele tehnice pe care ni le-aţi prezentat.
Mai vreau doar să spun că ieri am ieri am adoptat în Guvern un proiect de lege extrem de important pentru ceea ce înseamnă alte lucrări de infrastructură pe care autorităţile locale, judeţene şi naţionale le dezvoltă în materia exproprierilor. Şi anume, pentru a putea uşura sarcina autorităţilor locale, judeţene şi naţionale în procesul de realizare a investiţiilor strategice de interes local, judeţean şi naţional, am simplificat procedura de expropriere, în sensul de a scurta durata de la luarea deciziei la implementarea proiectului, prin eliminarea birocraţiei şi a etapelor intermediare care de obicei durau luni şi ani de zile în realizarea exproprierilor pentru cauze de utilitate publică. Ca să fiu şi mai concret, dacă primăria are de realizat un obiectiv de interes local, consiliul judeţean are de un obiectiv de interes judeţean - că e vorba de un drum sau de-un spital judeţean - şi îl declară de utilitate publică, se consemnează suma de bani stabilită de către experţi în contul proprietarului şi se demarează lucrările. Până acum trebuia să aştepţi negocierea, finalizarea în instanţă a supei pentru expropriere, după care, cu acordul proprietarului, se putea merge mai departe - lucru care a blocat autostrăzi, centuri ocolitoare, spitale judeţene, lucrări de interes local. Am luat această decizie în Guvern, să respectăm legea şi Constituţia, proprietarul să fie despăgubit în prealabil cu suma de bani care se consemnează în cont, pentru suprafaţa care face obiectul investiţiei. Dacă există nemulţumiri, este calea instanţei, pentru a se rezolva disputa juridică, dar lucrarea de infrastructură porneşte şi îşi urmează cursul. De aceea, domnule primar - şi mă adresez tuturor celor care lucrează pe proiecte de interes public, local, judeţean şi naţional, să fie pregătiţi, pentru că acest proiect de lege va fi discutat în procedură de urgenţă în Parlament şi în toamna acestui an va fi aprobat, dând o altă oportunitate investiţiilor strategice ce se dezvoltă la aceste nivele.
De asemenea, astăzi, la Iaşi, cum a precizat şi ministrul Dezvoltării Regionale, semnăm proiecte în valoare de 60 de milioane de euro dintr-un total de peste 100 de milioane euro pe care municipiul Iaşi îi are la dispoziţie din fonduri europene ca şi pol de creştere economică. Sunt 7 poli de creştere economică în România. Iaşiul este primul care astăzi semnează proiecte europene în valoare de 60 de milioane de euro şi reprezintă încă o confirmare practică şi pragmatică a faptului că pentru Guvernul României reprezintă o prioritate strategică, dincolo de statutul de capitală istorică, culturală, universitară a Moldovei.
Nu în ultimul rând, aeroportul a primit a susţinerea Guvernului, astfel încât transferul de infrastructură să se realizeze şi acest demers este în etapă finală în Parlamentul României, prin parteneriatul pe care l-a realizat Consiliul Judeţean împreună cu Ministerul Apărării Naţionale, cu susţinerea Guvernului, astfel încât şi acest obiectiv major de infrastructura al judeţului să se realizeze. Şi nu în ultimul rând, suntem şi cu sufletul la cultură şi am asigurat finanţarea astfel încât în acest an filarmonica ieşeană să fie finalizată şi să-şi primească recunoaşterea pe care o merită în Moldova, în România.
În concluzie, sper ca data de 16 septembrie să fie o dată de referinţă pentru ceea ce a însemnat construcţia cartierului ANL în Iaşi, de 1000 de locuinţe, şi tinerii din Iaşi, împreună cu familiile lor să se bucure în anii următori de acest demers al Guvernului României.
Vă mulţumesc şi vă doresc succes. Puneţi piatra de temelie prin semnarea acestui protocol, astăzi, în această frumoasă sală a Primăriei Iaşiului.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 16.09.2010
Vezi galeria
Conferinţă de presă susţinută de premierul Emil Boc, la Iaşi, cu ocazia participării la semnarea unor contracte din cadrul Programului Operaţional Regional
Emil Boc: Bună ziua tuturor, bine v-am regăsit. În martie, împreună cu colegii mei, împreună cu domnul primar, cu preşedintele Consiliului Judeţean semnam contracte de aproximativ 87 de milioane de euro pentru Iaşi. Astăzi, ne întoarcem la Iaşi şi se semnează contracte europene în valoare de 60 de milioane de euro. Este produsul muncii de echipă, şi când spun echipă mă refer atât la ceea ce a reprezentat efortul Ministerului Dezvoltării Regionale, cât şi efortul local, astfel încât aceste proiecte să fie semnate, pentru care efort vă mulţumesc. Dar este doar primul pas.
Spun asta pentru că şi domnul primar spunea foarte clar şi sănătos, banii europeni reprezintă calea cea mai sigură şi directă de a asigura creştere economică în România. Bani europeni sunt bani ieftini, sunt la îndemâna noastră şi depinde în proporţie covârşitoare de noi ca ei să fie cheltuiţi corect şi în interesul românilor.
Spun că sunt ieftini pentru că 80% din banii care vin sunt gratuiţi, noi punem 20% cofinanţare, în diverse proporţii, în funcţie de program. Deci aceşti bani reprezintă de departe o şansă uriaşă pe care o are România de a putea să iasă mai repede din recesiune şi să-şi consolideze creşterea economică. Nu vom fi iertaţi de români dacă autorităţile centrale şi locale nu vom face ceea ce trebuie ca aceşti bani să fie utilizaţi corect, şi la timp. Pentru că aceşti bani nu pot fi utilizaţi la nesfârşit, sunt nişte termene agreate cu UE, iar încadrarea în acele termene depinde de România.
Spun două lucruri aici: banii europeni sunt bani publici. Şi trebuie să fie cheltuiţi cu aceiaşi exigenţă, responsabilitate şi transparenţă ca orice ban public din România de la bugetul de stat. Au acelaşi regim, este banul contribuabilului european. Şi din acest punct de vedere, cer tuturor autorităţilor indiferent de nivel: naţional sau local să respecte transparenţa în utilizarea şi cheltuirea banului public cu respectarea deplină a legii. Doi, trag un semnal de alarmă de aici de la Iaşi, pentru că aici este locul unde se semnează primul contract pe polul de dezvoltare. Ceea ce înseamnă că merge bine treaba, dar este valabil ceea ce spun eu pentru toată ţara că implementarea proiectelor europene nu se desfăşoară aşa cum ne-am dorit, şi aşa cum ne-ar cere imperativul consumării fondurilor europene la timp. Cu alte cuvinte, dacă nu se apasă pedala acceleraţiei pe implementarea proiectelor europene riscăm să fie pierdute. Suntem în ceasul al 11-lea în implementarea proiectelor, şi trebuie să se conştientizeze de către toată lumea că este importantă depunerea de proiecte. Este importantă evaluarea, este importantă semnarea contractului, dar decisive sunt implementarea şi cheltuirea efectivă a banului european. De ce spun asta? Pentru că avem, la capitolul plăţi efective din proiecte europene, doar aproximativ 1 miliard de euro, iar din acel miliard de euro proporţia prefinanţare şi lucrare efectivă este de 7 la 3. Adică ce înseamnă asta? 700 de milioane de euro au fost bani care s-au dat ca prefinanţare, adică atunci când s-a încheiat un contract, un proiect după o licitaţie se virează deja în contul beneficiarului 30%, 40%, 50% în agricultură din valoare proiectului, ca şi parte de prefinanţare, urmând ca restul să se acorde în funcţie de stadiul lucrărilor. Deci 700 de milioane de euro sunt partea de prefinanţare şi 300 de milioane de euro partea de rambursare efectivă în urma lucrărilor efectuate. Aici dacă nu se înţelege faptul că nu putem aştepta, nu putem tergiversa, nu putem să câştige licitaţie cine doreşte x sau y, pentru că pierde România şansa utilizării acestor bani europeni.
Cer responsabilitate în alcătuirea caietelor de sarcini în concordanţă cu legea, şi nu cum interesele unora sau altora. Nu este o critică la adresa Iaşiului, vreau să fiu bine înţeles, spun asta la Iaşi pentru că aici iată se semnează primul contract din cadrul polilor de dezvoltare din cei şapte. Dar vreau să se înţeleagă că dacă licitaţiile nu se fac transparent, cu respectarea caietelor de sarcini, în deplină legalitate, făcute pentru cheltuirea eficientă a banului public, nu se vor cheltui bani europeni. Şi povara o poartă toată lumea, de la cei locali la cei naţionali. Şi nu vreau să ajungem în anii următori să pasăm responsabilităţile de la unii la alţii. Doamna ministru, prin pragmatismul care o caracterizează, a reuşit un stadiu foarte bun al semnării contractelor. Şi aşa cum am spus, la mijlocul anului viitor, practic întreaga sumă va fi contractată.
De acum încolo, implementarea depinde de autorităţile locale în marea majoritate, şi naţionale acolo unde este cazul. O barieră pe care am identificat-o în implementarea efectivă a proiectelor europene o reprezintă caietele de sarcini care nu sunt făcute corect, şi care, de cele mai multe ori, se încearcă a fi alcătuite pentru anumite persoane, sau firme. Acest lucru trebuie să dispară definitiv, dacă vrem să fim corecţi cu România. Iar acolo unde se contestă caietele de sarcini, şi mai ales se câştigă şi în instanţă, este o dovadă a incompetenţei de la nivel local sau naţional în funcţie de stadiul proiectului. Eu nu spun că procedurile sunt foarte simple - am încercat să le simplificăm cât a fost cu putinţă - dar nimeni nu poate înlocui sarcina acelora care organizează licitaţia de a face un caiet de sarcini corect şi de a organiza transparent licitaţia.
Am simplificat procedura în sensul că după parcurgerea primei căi de atac, că este Consiliul Naţional de Rezolvare a Contestaţiilor sau este instanţa de judecată, se poate încheia contractul. Cu alte cuvinte, nu trebuie să se parcurgă toate căile de atac pentru a se putea demara lucrările. Este suficient, pe legislaţia românească şi pe legislaţia europeană, ca o autoritate - depinde unde se adresează cel care contestă, la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sau la instanţa de judecată -, dar în momentul în care una dintre instanţe dă o decizie, se poate încheia contractul şi se poate merge mai departe, descurajând pe cei care doresc să facă din contestaţii o profesie, aşa cum s-a menţionat aici. Am încercat să punem şi alte garanţii suplimentare, în sensul unor penalităţi. A fost considerată de către UE ca o îngrădire a accesului la justiţie şi nu am putut să mergem mai departe, dar am reuşit să implementăm această cale de a putea semna contractul după finalizarea primei căi de atac indiferent că este la instanţă, sau la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.
Coroborând cele două elemente, cred că sunt create premisele pentru ca licitaţiile să se desfăşoare în timp rezonabil şi proiectele să se implementeze. Anul 2011 va fi extrem de important pentru absorbţia fondurilor europene. Bugetul de stat pentru anul 2011 va fi alcătuit ţinând cont de imperativul absorbţiei fondurilor europene. Prioritatea majoră a bugetului anului următor va fi acea de a asigura cofinanţarea pentru proiectele europene. Adică, în ceea ce înseamnă prioritizarea investiţiilor în România, vom acorda maximă importanţă cofinanţări acelor proiecte europene care aduc bani gratuiţi de la UE .
Dintre toate investiţiile pe care le vom realiza în România vor avea prioritate acelea care sunt pe bani europeni. De ce? Pentru că aşa cum spuneam dintr-un program de 100%, 80% sunt gratuiţi de la UE, 20% pune România. Cu prioritate asigurăm de la bugetul de stat aceşti bani. Dacă în 2010, am avut 5 miliarde de lei, în 2011 vom avea 9 miliarde de lei numai pentru partea aceasta de cofinanţare sau cheltuieli neeligibile pentru proiectele europene. Stabilim foarte clar ca direcţie de realizare a bugetului şi de susţinere a investiţiilor în 2011 axa cofinanţării proiectelor europene în infrastructura din România.
Pe de altă parte, sper ca autorităţile locale să utilizeze instrumentul garanţiilor de stat pentru a putea lua împrumuturi în vederea cofinanţării proiectelor. Am observat din analiza pe care am făcut-o că deja autorităţile locale încep să utilizeze acest instrument. Este extrem de benefic pentru că nu intră pe plafonul de garantare, nu intră pe plafonul maximal pe care îl are o primărie sau un consiliu judeţean de împrumut. Se utilizează instrumentul garanţie de stat pentru a putea lua bani necesari pentru cofinanţarea proiectului european. Astfel încât, şi aici, să putem avea bani necesari ca proiectele să fie implementate. Am luat deciziile în Guvern ieri, pentru a simplifica procedurile de expropriere pentru cauză de utilitate publică de interes local, judeţean sau naţional astfel încât proiectele, inclusiv cele europene să poată fi derulate mai repede.
Principiul pe care l-am stabilit este acesta: din moment ce este declarată lucrare de utilitate publică, de interes local, judeţean sau naţional, se consemnează banii în contul proprietarului şi se intră cu buldozerul la realizarea lucrării. Dacă părţile sunt nemulţumite, se poate merge în instanţă. Dar buldozerul merge mai departe şi lucrarea se efectuează. Asta înseamnă, de exemplu la Iaşi, dacă se realizează aeroportul, să nu se blocheze realizarea lucrării pentru că doi, trei proprietari nu se înţeleg cu Consiliul Judeţean, sau o centură ocolitoare nu poate fi derulată pentru că sunt probleme cu exproprierile şi nu se înţeleg autorităţile cu cetăţenii cu privire la cuantum. Se consemnează în contul proprietarului cuantumul stabilit de expertiză, cei nemulţumiţi să se ducă în instanţă. Şi în urma deciziei instanţei, se dau bani sau se iau bani, în funcţie de ceea ce stabileşte judecătorul, dar lucrările merg mai departe.
Deci am stabilit din infrastructură o prioritate majoră a tot ceea ce înseamnă bugetul de stat, a tot ceea ce însemnă activitatea Guvernului României pentru că, fără dezvoltare România nu va avea şanse să poată face faţă provocărilor din UE.
De aceea, toate măsurile pe care le-am luat, măsuri care au vizat restrângerea cheltuielilor bugetare pentru a asigura mai multe resurse financiare pentru investiţii, pentru dezvoltare sunt aceste decizii. decizii corecte cu România, chiar dacă ele sunt nepopulare şi au costuri politice. Ştim însă că efectul deciziilor noastre de astăzi de a aduce mai mulţi bani pentru dezvoltare vor fi benefice pentru România de mâine, din anii următori; atunci se vor vedea rezultatele acestor decizii ale noastre. Chiar dacă prin măsurile pe care le luăm de restrângerea cheltuielilor bugetare şi de orientarea cheltuielilor spre dezvoltare astăzi ne aduc costuri politice şi sociale. Dar, încă odată, subliniez efectele acestor măsuri se vor vedea în anii următori, când România va reuşi să implementeze în infrastructură 34 de miliarde de euro de la UE, când România va reuşi să aibă o infrastructură capabilă să-i asigure dezvoltare. Dar o dezvoltare sănătoasă, şi nu una bazată pe împrumut şi consum ca şi până acum. Dacă urmăm acelaşi model de dezvoltare doar bazat pe împrumut şi consum, România nu va avea şansă să treacă pe o creştere economică sănătoasă.
Ne-am asumat această decizie şi o vom duce mai departe cu toate costurile sociale şi politice pe care le presupune. Se spunea de mai multe ori că România are acest avantaj uriaş întrucât mai are multe resurse de investiţii în ţară: în autostrăzi, în centuri ocolitoare, în depozite ecologice, în reabilitarea infrastructurii stradale, în locuinţe sociale, în locuinţe ANL, în modernizarea infrastructurii rurale, disponibilităţi pe care ţările din UE nu le mai au pentru că deja le-au făcut. Aceste disponibilităţi reprezintă importante resurse de creştere economică internă. Stă în capacitatea noastră să aducem aceşti bani aici şi să-i folosim în dezvoltare dacă vrem ca România să aibă o creştere economică pe măsură şi care să poată asigura după aceea pe termen lung plata unor salarii corecte în domeniul bugetar sau plata pensiilor şi a asistenţei sociale la dimensiuni rezonabile cu cele practicate în UE. De aceea, încă odată, mă bucur că sunt aici la Iaşi, mă bucur să văd capitala Moldovei prosperând din perspectiva absorbţiei fondurilor europene. Şi aş fi extrem de fericit să văd aceşti bani cheltuiţi aici, implementaţi şi obiectivele realizate. Depinde numai de dumneavoastră şi de noi acest lucru. Vă asigur de tot sprijinul Guvernului României pentru tot ce înseamnă sprijinirea Moldovei, a Iaşiului pentru că suntem aici cu tot ce poate Guvernul să facă. Sper ca şi centura ocolitoare a Iaşiului despre care nu am vorbit astăzi, un obiectiv important, să-l realizăm în graficul stabilit în această toamnă şi să dăm în folosinţă acei kilometri care să permită devierea deja a traficului din oraş. Iar anul viitor în aprilie să fie finalizată întreaga centură şi să scăpăm pe ieşeni de coşmarul traficului greu aşa cum şi în alte oraşe din România dezvoltăm asemenea lucrări de infrastructură pe componenta centurilor ocolitoare, componentă care reprezintă la rândul ei un motor de creştere economică. Pentru că centurile aduc cu ele investiţii în preajmă şi locuri de muncă. Şi este o investiţie cu consecinţe pe termen mediu şi lung. Să fie într-un ceas bun şi să vedem proiectul implementat, distinse autorităţi. Să procedăm acum la semnarea documentelor aferente. Dacă din partea dumneavoastră există câteva întrebări înainte de a merge mai departe. Pentru colegii mei şi la urmă pentru mine.
Reporter: Vorbeaţi mai devreme de impulsionarea vânzărilor apartamentelor ANL; vă dau un exemplu la Lugoj, deşi iniţial foarte mulţi tineri vroiau să cumpere apartamentele ANL acum s-au răzgândit pentru că este mai ieftin să stea cu chirie.
Elena Udrea: De asta spuneam că avem mare nevoie de susţinerea autorităţilor publice locale. De foarte multe ori chiriile sunt atât de mici încât sigur chiar şi cei care şi-ar permite să le cumpere preferă să rămână în situaţia de chiriaş. Este un drept nu este o obligaţie, nu îi putem obliga. Dar pe de altă parte cred că şi primăriile ar trebui să fie extrem de atente în modul în care utilizează aceste locuinţe sociale pentru că nu sunt puţine cazurile când ele totuşi ajung la familii care nu neapărat au nevoie de astfel de locuinţe, sau nu îndeplinesc neapărat criteriile pentru a sta într-o astfel de casă. Noi sperăm ca cei care doresc să aibă o locuinţă să o cumpere acum cât au ocazia, preţul este un preţ foarte bun, este un preţ stabilit la nivel naţional. Este exact preţul la care construim în anul anterior anterior vânzării. Astăzi preţul stabilit în ianuarie a fost 341 de euro plus TVA, la anul probabil că va fi un preţ mai mic pe metru pătrat pentru că din licitaţiile care se derulează în 2010 reiese un preţ de construcţie mai mic decât acesta. Noi sperăm ca cei care doresc să aibă o locuinţă, tineri care doresc să aibă o locuinţă şi nu doar să fie chiriaşi la stat şi îşi pot permite fie să o cumpere în aceste condiţii, fie să acceseze programul Prima Casă, pentru că au acest drept, să apeleze la facilitatea pe care le-a creat-o guvernul la începutul acestui an. Din 27 de mii de locuinţe noi, am făcut un calcul că am putea vinde aproximativ 22 de mii. Sigur că cele care intră în circuit permanent după un an de zile de închiriere pot la rândul lor să fie vândute şi noi permanent să încasăm bani pentru a finanţa lucrările ANL în curs. Până acum sunt 5 mii de solicitări de cumpărare. Din păcate, procedurile care trebuiau derulate de către autorităţile publice locale nu au mers foarte repede. Este nevoie să se treacă locuinţele din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a statului pentru a putea fi vândute. De multe ori, primăriile preferând să încaseze chirii decât să vândă locuinţele. Noi am făcut, am luat o decizie la nivelul ministerului şi urmărim ca primăriile care nu dau curs solicitărilor de vânzare a locuinţelor ANL să nu mai primească finanţare pentru locuinţe noi. Deci cine vrea să blocheze vânzarea locuinţelor ANL către tineri care doresc să cumpere astfel de locuinţe trebuie să se gândească să-şi asigure din bugetul propriu construirea de alte locuinţe ANL pentru că ministerul va finanţa cu prioritate acele primării, acele administraţii publice locale care răspund pozitiv solicitărilor chiriaşilor ANL de a cumpăra locuinţele. Deci, noi sperăm ca în felul acesta să-i determinăm să vândă acolo unde sigur există cerere.
Reporter: Dar nu vă gândiţi poate la o mărire a chiriei la persoanele care au depăşit 35 de ani, sau cei care au stat mai mult de 5 ani într-un apartament ANL?
Elena Udrea: Legea spune că dacă nu mai îndeplinesc condiţiile ei pot rămâne însă cu alt cuantum al chiriei. Aici primarii sunt cei, sau consiliile locale sunt cei care stabilesc cuantumul chiriilor. Probabil că ar trebui analizat şi acest aspect, pentru că sunt nenumărate cazuri, spun încă odată că în aceste locuinţe stau persoane care fie nu au îndeplinit de la început criteriile, fie nu le mai îndeplinesc pe parcurs şi totuşi beneficiază de aceste subvenţii pe care le dă statul.
Reporter: Domnule Prim ministru ce s-a întâmplat la şedinţa de acum 2 zile de la Bucureşti, de ce aţi plecat înainte de a începe, ce s-a întâmplat?
Emil Boc: Am mers la şedinţa Comisiei pentru a fi sigur că nu se tergiversează adoptarea raportului cu privire la Legea Pensiilor. Şedinţa din nefericire a început cu mare întârziere şi aveam şi alte puncte în agenda de după amiază şi atunci am decis să am o discuţie telefonică şi în Biroul preşedintelui Comisiei împreună cu reprezentanţii Comisiei cu privire la acest aspect. În consecinţă, am discutat cu domnul preşedinte Dobre la domnia sa în birou, cu domnul ministru Botiş asigurându-mă de faptul că nu se va încerca tergiversarea raportului astfel încât să nu ne încadrăm în termenele stabilite. O dată ce m-am asigurat de acest lucru şi fiind nevoit să respect punctele de pe agenda pe care o aveam nu a mai fost necesară prezenţa mea în Comisie.
Reporter: Cu domnul Preşedinte ... vorbeaţi înainte de a ieşi din sală ?
Emil Boc: Inclusiv cu domnia sa am vorbit la telefon, după care ne-am întâlnit în biroul Preşedintelui
Reporter: Ieri a fost adoptată Legea Pensiilor, cum comentaţi faptul că a trecut aşa cum a trecut şi dacă /.../Vorbeaţi dumneavoastră la un moment dat că în 2011 va exista o creştere salarială la nivelul bugetarilor, vă gândiţi că va urma o creştere economică serioasă? De unde ar putea veni această creştere salarială?
Emil Boc: Legea Pensiilor adoptată ieri în Camera Deputaţilor reprezintă un prim pas al reformei statului român. Această Lege a Pensiilor reprezintă şi primul pas în direcţia diminuării pe termen mediu şi lung a deficitelor la bugetul de pensii şi de realizare a unui act de dreptate socială prin impunerea principiului contributivităţii. Reforma pensiilor care cuprinde cele două legi: legea 119/2010 şi legea votată ieri aduce dreptatea în sistemul de pensii. Când spun dreptate mă refer la faptul că au fost eliminate pensiile de lux, că - în al doilea rând - s-a impus principiul contributivităţii, corect cu 22 de milioane de români. Şi în al treilea rând, legea asigură prin mecanismele ei o susţinere a bugetelor de pensii pe termen mediu şi lung, chiar dacă încă în ani următori importante sume de bani vor mai trebui transferate de la bugetul de stat, la bugetul de pensii. Vreau să ştiţi că dacă nu se adopta legea pensiilor în forma în care a fost adoptată ieri în camera Deputaţilor, în 2010 sau mai ales în 2011 trebuia să punem de la bugetul de stat 5 miliarde de euro, dacă se mergea pe varianta opoziţiei. Banii trebuiau luaţi de la cofinanţarea proiectelor din fonduri europene, de la educaţie, de la sănătate, pentru a se asigura susţinerea bugetului de pensii. Aşa, puţin peste 3 miliarde de euro vor fi necesari în 2011 pentru susţinerea bugetului. În 2014, ne-ar fi trebuit 6 miliarde de euro de la bugetul de stat, să transferăm la bugetul de pensii, dacă se mergea pe varianta opoziţiei. Acei bani trebuiau luaţi, repet, de la dezvoltare şi se compromitea practic şansa de creştere economică a ţării. A fost o decizie raţională, care reformează sistemul de pensii aşa cum toate sistemele de pensii din Europa se reformează, într-o direcţie astfel încât ele să poată fi susţinute pe termen mediu şi lung. De aceea, realizăm pe de-o parte un act de dreptate în raport cu 22 de români, din perspectiva eliminării pensiilor de lux, dar şi un act care vizează susţinerea financiară a bugetului asigurărilor sociale.
În privinţa anului 2011, prognozele realizate de către Comisia Europeană şi FMI ne spun că vom avea o creştere economică între 1,5 şi 2%. Şi aici este şansa majoră a României, ca prin absorbţia fondurilor europene, prin atragerea banilor europeni, chiar să putem asigura o creştere economică şi mai bună. Dar, repet, asta depinde de noi, că sunt bani ieftini, gratuiţi care vin de la UE şi care ne pot ajuta, odată ce aceste contracte sunt semnate. Acum mai depinde doar de licitaţii şi de implementare, pentru ca banii să vină efectiv.
În privinţa anului 2011, prognozele realizate de către Comisia Europeană şi FMI ne spun că vom avea o creştere economică între 1,5% şi 2%. Şi aici este şansa majoră a României ca prin absorbţia fondurilor europene, prin atragerea banilor europeni, chiar să putem asigura o creştere economică şi mai bună. Dar repet, asta depinde de noi, că sunt bani care vin de la Uniunea Europeană şi care ne pot ajuta, odată ce aceste contracte sunt semnate. Acum mai depind doar de licitaţii şi de implementare ca banii să vină efectiv, bani care pot ajuta România decisiv la consolidarea creşterii economice şi la ieşirea din recesiune. Salarizarea bugetarilor va fi făcută în condiţiile legii salarizării, care va intra la Parlament în luna octombrie şi care va sigura recuperarea unei părţi din salariul diminuat în 2010. Acum este în dezbatere publică această lege şi nu aş vrea să mă pronunţ cu privire la forma ei finală, urmând ca după ce vom trage toate concluziile necesare să adoptăm în Guvern forma finală a acestei legi.
Reporter: Cum comentaţi faptul că Elena Băsescu, fiica Preşedintelui, a criticat autorităţile române în Parlamentul European pentru faptul că nu au atras fonduri europene în ideea de a-i ajuta pe angajaţii care au rămas fără locuri de muncă?
Emil Boc: Adevărul trebuie spus oriunde. Aceasta este realitatea. De aceea şi eu trag semnale de alarmă cu privire la cei responsabili, pentru că, deşi suntem în ceasul al 11-lea şi avem întârzieri, le putem recupera în vederea utilizării tuturor banilor europeni. Şi eu prefer să spun adevărul în loc să îl ascundem şi să spunem că totul este perfect.
Reporter: Dar despre protestele din ţară ce părere aveţi?
Emil Boc: Într-o societate democratică protestele există, să nu credeţi că există vreo dorinţă a primului-ministru sau a Guvernului de a lua măsuri dure sau dificile din punct de vedere economic. Le facem pentru că ne obligă situaţia. Le facem pentru că nu există altă alternativă corectă cu România. Şi noi puteam să fim populişti şi să ducem ţara la un nivel de îndatorare doar pentru a cheltui totul pe consum şi mâine ţara să ajungă în imposibilitatea de a-şi asigura returnarea.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 16.09.2010
Participarea primului-ministru Emil Boc la semnarea unor contracte finanţate în cadrul Programului Operaţional Regional, la Prefectura Iaşi (sursa: http://www.gov.ro/participarea-primului-ministru-emil-boc-la-semnarea-unor-contracte-finantate-in-cadrul-programului-operational-regional-la-prefectura-iasi__l1a110426.html)
Elena Udrea, ministrul dezvoltãrii regionale si turismului, a semnat astãzi, 16 septembrie a.c., împreunã cu Gabriel Oprea, ministrul apãrãrii nationale, si Gheorghe Nichita, primarul municipiului Iasi, un Protocol de colaborare între institutiile pe care acestia le reprezintã, în vederea construirii unui cartier de aproximativ 1.000 de locuinte pentru tineri civili si militari.
Terenul dezafectat, cu o suprafatã de trei hectare, se aflã în prezent în proprietatea publicã a statului si în administrarea M.Ap.N., si urmeazã sã fie transferat în administrarea Consiliului Local al Municipiului Iasi, prin hotãrâre a Guvernului.
Primele proiecte incluse în Planul Integrat de Dezvoltare al municipiului Iasi intrã în implementare prin semnarea contractelor de finantare de cãtre ministrul dezvoltãrii regionale, Elena Udrea. Cele trei proiecte, în valoare totalã de 269.788.601 lei, vizeazã reabilitarea infrastructurii urbane de transport. Acestea sunt primele proiecte care primesc finantare la nivel national, parte din sub-domeniul Poli de Crestere (Axa prioritarã 1).
Proiectul „Axa de dezvoltare Nord-Sud Pasaj Octav Bãncilã” vizeazã Dezvoltarea infrastructurii de transport rutiere a municipiului Iasi prin construirea Pasajului suprateran Octav Bãncilã, reabilitarea infrastructurii rutiere urbane a municipiului Iasi prin reabilitarea a 9.180,19 m de strãzi urbane, îmbunãtãtirea accesibilitãtii si mobilitãtii în zonã. Durata de implementare a proiectului este de 41 de luni.
Proiectul “Dezvoltare retea rutierã în zona culturalã, istoricã si turisticã a municipiului Iasi” vizeazã reabilitarea si modernizarea infrastructurii rutiere în zona culturalã, istoricã si turisticã în Municipiul Iasi prin refacerea retelei stradale pe urmãtoarele 16 strãzi: Aleea M. Sadoveanu, Aleea Grigore Ghica Vodã, Bd. Carol I, Soseaua Sãrãrie,Str. Sãrãriei, Str. M. Costãchescu, Str. Vasile Conta, Str. Vasile Alecsandri, Str. Vasile Pogor, Str. Lascãr Catargiu, Str. Gavril Muzicescu, Bd. Stefan cel Mare si Sfânt, str. I.C. Brãtianu, Str. A. Panu, Str. Palat, Str. Sf. Lazãr. În cadrul proiectului vor fi create si piste pentru biciclisti, vor fi reabilitate spatiile pietonale aferente celor 16 strãzi si linia de tramvai: Strada G. Muzicescu, Aleea Gr. Ghica Vodã. Durata de implementare a proiectului este de 17 luni.
Proiectul “Dezvoltarea axei de transport Est-Vest în municipiul Iasi” vizeazã reabilitarea si modernizarea infrastructurii rutiere pe axa de transport Est – Vest în municipiul Iasi prin refacerea/reabilitarea retelei stradale si pietonale aferente Sos. Pãcurari, Str. Pãcurari, Piata Mihai Eminescu, Bd. Independentei, Str. Elena Doamna, construirea unui pasaj subteran (pasajul Mihai Eminescu) si reabilitarea liniei de tramvai de pe strada Elena Doamna. Durata de implementare a proiectului este de 23 de luni.
Municipiul Iasi a fost desemnat Pol de crestere prin HG nr.1149/2008 privind modificarea si completarea HG nr.998/2008. Astfel, el a primit ca alocare, în cadrul Programului Operational Regional 2007-2013, Axa 1, domeniul major de interventie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbanã, sub-domeniul: Poli de Crestere, suma de 111.249.600,00 Euro.
Pentru accesarea fondurilor, a fost întocmit Planul Integrat de Dezvoltare (PID) – document strategic care stã la baza dezvoltãrii ulterioare a municipiului si care a fost avizat în cadrul Comitetului de Management pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale. Misiunea Planului Integrat de Dezvoltare este de a transforma Zona Metropolitanã Iasi, centru economic, universitar si academic de traditie, într-o comunitate metropolitanã dezvoltatã policentric, prin crearea unui pol regional al cunoasterii si competitivitãtii.
Conform listei de proiecte avizate, au fost propuse spre finantare un numãr de 11 de proiecte, din care:
- 8 proiecte ce au drept obiectiv reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii urbane;
- 1 proiect ce are drept obiectiv dezvoltarea infrastructurii de afaceri;
- 2 proiecte ce au drept obiectiv reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii sociale.
2 comments:
Tare hotărâtă (şi plină de contraste)incursiunea commando-ului pdl în ţinutul liberal de la Ţara Moldovei (...). Măcar de s-ar duce proiectele alea la bun sfârşit...
Şi mie mi-e teamă că se vor începe sute de proiecte, statul nu va avea bani pentru cofinanţare, şi vom finaliza şi umiliţi, şi cu banii luaţi, şi falimentaţi.
Post a Comment