Înseamnă că cifrele sunt exacte. Reiau deci discursul domnului Traian Băsescu:
Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut miercuri, 26 octombrie a.c., la Aeroportul Internaţional Henri Coandă, o declaraţie de presă înaintea plecării la Bruxelles, unde participă la reuniunea informală a Consiliului European. Vă prezentăm textul declaraţiei de presă:Sigur, aş fi cârcotaş dacă m-aş lua de lucruri mărunte precum acel "RONI". Eu vreau însă să mă concentrez pe cifre.
„Bună ziua. Vă voi comunica doar ce este legat de interesul nostru cu ocazia acestui Consiliu. Probabil aţi sesizat că a existat insistenţă din partea noastră să existe o formulă de garanţie pentru menţinerea fluxurilor de capital ale băncilor-mamă cu sediul în Uniunea Europeană, în zona euro, în raport cu România sau, dacă vreţi, cu statele din afara zonei euro, unde au subsidiare. Sigur, nu am pretenţia ca lucrul acesta să fie înţeles şi cu atât mai puţin susţinut de mass-media din România, însă vreau să vă dau câteva cifre care, poate, dacă ajung corect la populaţie, se înţelege mai bine situaţia în care ne aflăm. Deci, anul acesta, România a împrumutat de pe piaţa bancară internă 56 de miliarde de RONI - suma va fi completată, de fapt, până la sfârşitul anului; vor mai fi împrumuturi -, deci 56 de miliarde de RONI pentru a-şi acoperi cheltuielile bugetare şi a susţine deficitul. Asta înseamnă 13,2 miliarde de euro de pe piaţa internă, plus alte două miliarde de euro de pe piaţa externă. Dacă fluxurile de capital oferite de băncile-mamă spre a fi utilizate la băncile lor din România s-ar micşora, România ar fi într-o dificultate foarte mare; adică nu am mai putea finanţa nici măcar bugetul de cheltuieli de anul acesta. De aceea, noi susţinem ca în procesul de capitalizare a băncilor din zona euro să se ţină cont şi de nevoia de a se menţine fluxurile de capital către filialele acestor bănci din zona euro, filiale aflate în zona non-euro. Pentru a vă uşura şi înţelegerea ultimului meu mesaj, legat de nevoia de a privi cu prudenţă bugetul, vreau să ştiţi că, în situaţia în care am avea un buget cu un deficit de 3% din produsul intern brut, România ar trebui să împrumute de pe piaţa internă 71,6 miliarde RONI, ceea ce ar însemna 16,7 miliarde euro echivalent, plus alte 2 miliarde de pe pieţele externe. În această situaţie, nu suntem într-o poziţie foarte favorabilă la Consiliu, să spunem: "cereţi băncilor din zona euro să mărească fluxurile de capital către România". Ar fi foarte dificil, cu atât mai mult cu banii de recapitalizare sau de capitalizare a băncilor, care provin nu din altă parte decât din taxele cetăţenilor germani, olandezi, francezi şi aşa mai departe. Deci, obiectivul nostru este să se menţină fluxurile de capital către România şi, probabil, formula pe care am convenit-o, ieri, cu preşedintele Barroso va trebui extinsă pentru toate statele emergente din Uniunea Europeană, deci, probabil, şi pentru Polonia, şi pentru Ungaria, şi pentru alte ţări, pentru baltici şi aşa mai departe. Aceasta este pentru noi cheia Consiliului de astăzi, în care trebuie să vă spun că nu Consiliul European ia decizia. Aceasta este pentru noi cheia Consiliului de astăzi, în care trebuie să vă spun că nu Consiliul European ia decizia. Înaintea Consiliului celor 17 din statele euro, va avea loc un Consiliu European cu toţi cei 27 de membri, în care vom încerca să definitivăm şi poziţiile celor 27 în raport cu decizia ce urmează a fi luată de cei care plătesc, de cei din zona euro. Sper să reuşim să ne convingem partenerii de necesitatea introducerii acestei obligaţii în procesul de capitalizare a băncilor din zona euro. Sigur, nu vreau să intru în detalii. În acelaşi timp, nu aş vrea ca denigratorii de profesie să speculeze informaţia relativ eliptică. De fapt, dacă ar trebui să fac un comentariu consistent, tehnic, el nu cred că ar fi util populaţiei, dar ar putea să mă scutească de criticile celor care cred că este mai important, spre exemplu, să vorbeşti despre cum să pictăm, cum să desenăm ca să nu te eticheteze într-un fel sau altul.
Pentru mine important este să găsim fomula de stabilitate financiară a ţării pentru anul viitor. Riscurile vin din mai multe locuri - şi aici spuneam, deşi nu dau toate explicaţiile, o să încerc să jalonez oarecum nevoia aceasta de intervenţie. În primul rând se pun câteva probleme: de restructurare a datoriei Greciei. Restructurarea, în principiu, poate să însemne tăierea a 20, 40, 60% din această datorie şi asumarea ei de către sectorul privat, deci de către bănci. Aş traduce aproape pierdere pentru bănci, să renunţe să mai primească aceşti bani. Ori, noi avem bănci care sunt puternic angajate, cu finanţări pe care le-au făcut în timp Guvernului Greciei, fie că vorbim de bănci franceze, de bănci italiene sau de băncile greceşti. Ori, riscul în cazul unei restructurări este ca, cel puţin în fază iniţială, băncile să îşi acopere nevoia de capital retrăgându-se de pe pieţe cum este cea a României. Sigur, mai sunt şi multe alte motive care pot duce la o retragere de capital de pe piaţa românească, pur şi simplu nevoia băncii-mamă de a se consolida în această perioadă de criză, în cazul în care are cumva active toxice în portofoliu. Deci sunt multe motive şi din aceste considerente am apreciat necesară o poziţie extrem de limpede a României pentru a ne putea asigura necesarul de finanţare pentru anul viitor. Cifrele pe care vi le-am pus la dispoziţie sunt legate numai de necesarul de finanţare al bugetului de stat, dar, spre exemplu, dacă anul acesta bugetul de stat este în curs de a atinge cifra de 13,2 miliarde de euro pe care i-a împrumutat de pe piaţa internă, sigur în lei, trebuie să ţinem cont că fluxul de capital, expunerea băncilor străine în România este de 40 de miliarde de euro. Deci nu discutăm numai de menţinerea acestui flux pe care să îl capteze prin emisiuni repetate şi, sigur, pe termen scurt, pentru că aşa ne-am putut finanţa anul acesta, numai pe termen scurt, dar discutăm şi de nevoia de a menţine fluxurile de capital necesare sectorului privat. Deci aici vorbim nu numai de finanţarea Guvernului anul viitor şi implicit a bugetului de stat, finanţare care nu se face, să ştiţi, pentru altceva decât pentru a acoperi deficitul la fondul de pensii, deficitul de pe la sănătate şi programele sociale. Deci, este extrem de important să se menţină şi finanţarea, fluxurile de finanţare pentru sectorul privat, pentru că acesta este cel care ne poate da o minimă creştere economică. Acestea erau informaţiile pe care voiam să le dau. La revedere!”
Departamentul de Comunicare Publică
26 Octombrie 2011
(http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=13244&_PRID=lazi)
Domnul preşedinte spune că România a împrumutat în acest an, pentru a acoperi deficitul, 56 de miliarde de RON.
De câte ori vorbesc despre buget, merg pe pagina Ministerul de Finanţe:
http://www.mfinante.ro/buget2011.html
Şi de acolo deschid
| Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 | |
| Legea bugetului de stat pe anul 2011 |
Art.2.
(2) Bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii
se stabileşte la venituri în sumă de 47.587,1 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de
47.587,1 milioane lei.
(3) Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale
se stabileşte la venituri în sumă de 305,9 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 52,0
milioane lei, cu un excedent de 253,9 milioane lei.
Ce-mi spune acest document? Îmi spune că Bugetul Asigurărilor de Stat este pe deficit 0,25 miliarde RON. Iată însă că la pensii nu avem deficit absolut deloc.
La bugetului de stat pe anul 2011:
Art.2. -
(2) Bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de
80.802,1 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 108.481,9 milioane
lei, cu un deficit de 27.679,8 milioane lei.
Ce-mi spune acest document? Îmi spune că Bugetul de Stat are un deficit de 27,7 miliarde de RON.
27,7 miliarde plus 0,25 miliarde fac, rotund 28 de miliarde RON. Întrebarea mea este unde este restul de deficit de până la 56 de miliarde de RON? Nu e vorba despre un miliard sau două, este tocmai dublu decât a fost legiferat. Atenţie, suma de 56 de miliarde sunt bani pe care preşedintele spune că România deja i-a împrumutat... logica spune că ar mai trebui pentru a încheia anul. Domnul Boc ne asigură că deficitul nu a crescut şi este în limitele prognozate şi angajate cu FMI-ul. Nu ştiu dacă observaţi, 56 de miliarde înseamnă cam 70% din veniturile bugetare de la Bugetul de Stat.
Dar să spunem că este o greşeală. 3% din PIB nu pare o cifră foarte mare, să observăm însă că deficitul Bugetului de Stat, cel din lege, este de aproximativ 35%, adică o treime din banii cheltuiţi de Guvern sunt de fapt împrumutaţi, şi asta nu de acest an... Păi cam cât timp vom putea să o ducem aşa? Este evident că strângând cureaua cu cheltuielile statului acestea se vor reflecta ca o scădere a cheltuielilor în Bugetul de Stat, pe de altă parte, strângând cheltuielile statului se scade şi PIB-ul, adică şi o scădere a veniturilor. Cu alte cuvinte, restrângerea cheltuielilor statului nu conduce neapărat la scăderea deficitului bugetului de stat.
28 comments:
Nu inteleg ce treaba are "seful statului (?)" cu toate cifrele astea si ce cauta el la Consiliul European unde se prezinta doar persoanele executive - premierii si ministrii de externe ... cu exceptia clasicului Sarkozy evident. El, Berlusconi si Basescu - un trio de "cizelati".
Păi nu are treabă.
Dar nu numai că nu are treabă, dar nici măcar nu pare să ştie despre ceea ce vorbeşte.
Se duce sa se plimbe?
Si eu am asteptat sa se faca o rectificare,si nu a venit!
Dupa 47 de munca efectiva fara concedii medicale, lipsuri si cel putin 15 ani de contributii raportate la un salariu nu exagerat dar generos (4000 lei)
Am primit si decizia si si pensia lui Boc,nu a lui Ceausescu nua lui Iliescu,Isarescu sau Tariceanu , a lui Boc.
La inceput am crezut ca este o greseala si am asteptat o rectificare...daca am vazut ca nu vine...am revenit pe post!
Când statul dă cu degetele risipite, rectificarea nu vine decât pentru mai puţin, pentru mai mult trebuie să te zbaţi. Din păcate şi pensiile nu au nici un fel de viitor, vor fi din ce în ce mai mici pentru că mari nu mai e de unde.
@ balbeck
Ştiţi cum se spune, pentru milionari doctorul recomandă o clinică în străinătate, pentru oamenii importanţi recomandă medicamente scumpe, pentru pensionari... plimbări lungi. Să aşteptăm deci vremea de pensie pentru aceste plimbări, deocamdată se aplică clinicile în străinătate şi medicamentele scumpe. :D
"unde este restul de deficit de până la 56 de miliarde de RON"
La SRI- numai ascultatul telefoanelor si transcrierea stenogramelor care se face manual costa averi fabuloase/
La Cotroceni- cat costa Romania intretinerea familei extinse a presedintelui. Unii ziaristi au incercat sa afle prin primavara lui 2011 si s-au lovit de un "zid"- SECRET DE STAT! De cand pana cand este secret de stat cati bani irosim de la buget pe un impostor? Are casa in Mihaileanu, de ce trebuie sa locuiasca la Cotroceni? (unde se pare ca au domiciliul si cele 2 fete-europarlamentara de 8000 pe luna nu are bani sa aiba casa ei si aia cu vanzarile anterioare si penthouse de un milion de euro tot la "muls bugetul" sta cu mana intinsa)
Aceste cheltuieli sunt deja conţinute în buget.
Mai mult, există şi bugetul administraţiei prezidenţiale...
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget2011/Administratia_Prezidentiala.pdf
E drept că nu sunt detalii de tipul cât se dă pe gume şi cât pe creioane.
Puteţi să mai urmăriţi şi portalul de licitaţii publice.
http://licitatiipublice.clubafaceri.ro/licitatiihot/administratia+prezidentiala/
De exemplu puteţi afla că administraţia prezidenţială plăteşte unei anume firme reparaţia unui autoturism marca Opel 6.591 RON.
Biblio,
Din pacate draga domnule scurtul nostru intermezzo cu democratia nu ne da si valoarea intrinseaca a acesteia.
Si eu si dumneata ne exprimam subvaloric in raport cu aceia care au perfectionat acest instrument de convietuire .
Va contrazic , pensia alta decit cea sociala,reprezinta o renumaratie primita de la o banca care este statul .Valoarea acesteia trebuie sa fie echivalata si in mod corect cu masura.valoarea,valorile depuse de deponent.
In mod normal daca nu primesti inapoi ce ai dat si esti grec, statul ori falimenteaza si atunci grecul preia singur din bunurile statului cea ce li se cuvine, ori
intervine un judecator , altul decit cel suprem si rezolva datoriile statului respectiv, vezi reducerea datoriilor Greciei un cistig obtinut de un popor care spre deosebire de noi cunoaste actul democratic pe care nu la consumat ci la perfectionat de atatia ani.
Dumneata ai dat raspunsul unui democrat roman , "trebuie sa te zbati..."dar din pacate nu, pentru ca s-a terminat"!
PS.
printr-o coincidenta calculatorul a ales la cuvantul de verificare varianta democratica a pensiei de vechime "rente"
@ Vasile,
Rente, far nienete... :D
Stimate domn,
Pensiile noastre nu sunt bani depuşi la bancă. Pensiile, aşa cum de nenumărate ori a spus până şi domnul Băsescu, şi domnul Boc, şi multe doamne şi mulţi domni... reprezintă un sistem de asigurări pe bază contributivă.
V-aş ruga să aveţi bunăvoinţa să citiţi cele patru scurte episoade pe care le-am postat luna trecută pentru a vă edifica asupra modului de funcţionare a pensiilor. Vă asigur că citind aceste scurte expuneri veţi înţelege cum stă treaba cu toate sistemele de pensii posibile şi (după cum se vede în cazul nostru) imposibile. Dacă dumneavoastră vă limitaţi la a asculta "specialiştii" Băsescu-Boc, probabil că nu veţi înţelege care este treaba cu pensiile şi cu modul lor de funcţionare. Din păcate, tocmai intervenţia nespecialiştilor ca cei numiţi mai sus (nici nu ştiţi câţi sunt în politica românească ajunsă la "butoane"... cu sutele) fac sistemul de pensii instabil şi nefiabil.
http://bibliotecarul.blogspot.com/2011/09/sinteza-practica-pentru-uzul.html
http://bibliotecarul.blogspot.com/2011/09/sinteza-practica-pentru-uzul_23.html
http://bibliotecarul.blogspot.com/2011/09/sinteza-practica-pentru-uzul_26.html
http://bibliotecarul.blogspot.com/2011/09/sinteza-practica-pentru-uzul_27.html
După ce veţi citi aceste mici expuneri, puteţi reciti şi legea:
http://www.legislatiamuncii.manager.ro/dbimg/legea%20pensiilor%20actualizata2010.pdf
Ce spune legea pensiilor. Spune că există o funcţie statistică specifică asigurărilor de pensie care este influenţată de datele demografice care indică speranţa de viaţă, perioada minimă de cotizare şi vârsta de pensionare la limită de vârstă.
Acest mod de calcul este sintetizat în următorul text.
Începând cu data înscrierii la pensie cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie.
Cu alte cuvinte, funcţia despre care vorbeam mai sus este conţinută în acea cifră a valorii unui punct de pensie. Dacă plăteşti X (punctaj obţinut pe seama numărul de Salarii Medii Brute pe Economie plătite drept cotizaţie), atunci primeşti Y Salarii Medii Brute pe Economie ca pensie, unde Y=coeficient*X.
În consecinţă, valoarea unui punct de pensie nu este o alegere politică (cum este la noi, pentru că acest coeficient din care se obţine apoi valoarea unui punct de pensie nu este stabilit de Casa de Pensii, ci de Parlament-Guvern), pentru că astfel este normal că nu funcţionează sistemul de pensii, ci un coeficient obţinut statistic printr-o formulă de calcul cu variabilele de mai sus. Politic se poate influenţa creşterea sau scăderea vârstei de pensionare (implicit deci o creştere a perioadei de cotizare şi o scădere a perioadei în care primeşti pensie) astfel încât coeficientul să fie mai mare sau mai mic, respectiv şi valoarea pensiei să fie mai mare sau mai mică. Chestiunea este însă şi mai ciudată de aici încolo. Cum legea are putere numai pentru viitor, orice schimbare a legii pensiilor ar trebui să aibă însemnătate numai pentru noii intraţi în sistem. Fiecare ar trebui să primească pensie după cum a intrat în acest carusel al pensiilor.
Ei bine, cuplul Băsescu/Boc au mutat pe cei cu legi speciale care au fie cotizaţii zero, cum este cazul armatei, fie cotizaţii foarte mici faţă de valoarea pensiei, cum este cazul transporturilor şi magistraţilor, la fondul general de pensii pentru a scăpa de ei de la bugetul de stat. Ei bine, au scăpat ei de la bugetul de stat, în consecinţă a scăzut deficitul de la bugetul de stat, era însă inevitabil ca el să apară la bugetul de pensii, deci la bugetul asigurărilor sociale de stat.
După care domnii Băsescu şi Boc, urmaţi de toţi propagandiştii PDL, au început să se vaiete şi să zică... "că ce falimentar este sistemul de pensii"... deşi tocmai ei l-au băgat din excedent în deficit. Nimeni de la PDL nu a explicat că este normal ca îndesând sute de mii de pensii într-un fond fără să plătească şi contribuţiile acestora, doar "echivalând ca şi cum ar fi plătit contribuţiile", era foarte normal ca totul să se de peste cap... asta pe lângă intervenţiile brutale ale politicii, de-a lungul timpului, în formula de calcul şi pe lângă faptul că aceste cotizaţiile au fost totuşi păpate de statul român care apoi a uitat să le mai dea înapoi.
Şi ce face Guvernul? Se apucă să scadă, abuziv, pensiile "nesimţite". De ce sunt ele nesimţite de vreme ce au fost obţinute conform legii... dar mai ales cum poate acţiona retroactiv noua lege... numai domniile lor, politicienii, cunosc acest amănunt. Cum este să lucrezi ani de zile ştiind că, alături de salariu primit în prezent, ai beneficiu şi o pensie babană, pentru ca să constaţi apoi că pensia nu mai vine. La angajare se semnează un contract, salariatul se angajează să muncească, angajatorul se obligă să plătească salariu şi alte beneficii. După un timp statul se suceşte şi spune... bă nesimţitule, păi vrei şi pensie mare?!?! Omul a muncit prin armată şi descoperă că, după ce a muncit, este minţit şi primeşte pensie de 10 ori mai mică. Nu e asta o înşelăciune?
Dar tot nu s-a rezolvat cu pensiile.
Pentru că tot nu a mers manevra (evident că cei tocmai proaspăt introduşi în fond erau încă o povară) au crescut "contribuţia" la toate pensiile (deşi aparent a apărut această contribuţie numai la cei sub 10 milioane lei vechi, ea s-a răsfrânt, prin eliminarea deducerii de 10 milioane, la toate pensiile). Ei bine nici aşa nu este bine, domnul Băsescu doreşte să le şi impoziteze pe toate.
Care este treaba cu impozitul.
Domniile lor spun că pensiile ar trebui impozitate pentru că suma plătită drept contribuţie nu a fost impozitează. Aparent există ceva dreptate aici, dar este o aparenţă strâmbă. Pentru că această sumă se impozitează, alături de întreg venitul, numai că face parte din sumele care se deduc. Ca şi la firme, impozitul se aplică sumei cu care ieşi din câştig din firmă şi nu tuturor sumelor pe care le câştigi din vânzarea produselor şi serviciilor. Este normal ca ceea ce cheltuieşti ca să obţii un venit să scazi din venit. La fel şi la veniturile salariale, este normal ca ceea ce plăteşti la stat să se deducă fiscal din salariu, astfel încât să nu se impoziteze, pentru că reprezintă o cheltuială obligatorie pentru a avea salariu. Asta nu înseamnă că salariul nu este ÎNTREG impozitat, doar că unele cheltuieli se deduc.
Iată deci că pensiile se impozitează dacă sunt mai mari de 1.000 RON deşi ele nu sunt de fapt venit, ci o asigurare plătită anterior. Este ca şi cum s-ar considera venit şi ar fi impozitat atunci când primeşti, ca despăgubire, asigurarea CASCO făcută la maşină sau asigurarea locuinţei. Cum să fie venit dacă este o asigurarea pe care ai achitat-o?
Toate acestea şi multe altele vor rămâne fără răspuns.
Mi-a plăcut... "statul ori falimenteaza si atunci grecul preia singur din bunurile statului cea ce li se cuvin"
Stimate domn,
Falimentul statului nu este ca şi cum ar fi un faliment de firmă. Iată, Grecia şi-a pierdut o bună parte a suveranităţii şi astăzi are un german care-i dirijează economia astfel încât creditorii externi (FMI, Banca Mondială, Banca Europeană... nu simpli cetăţeni) să-şi primească banii înapoi.
Nu este normal ca cineva să se zbată pentru a obţine drepturile de la stat. Problema este că nimeni dintre cei care conduc statul român nu este în spatele gratiilor atunci când face o boacănă de se ajunge în justiţie. Înţelegeţi unde bat. Politicianul când aberează cu un act al funcţiei sale spune OUPS! şi este absolvit de vină, riscă cel mult să fie dat afară. Şi aceşti domni şi doamne se joacă cu viaţa noastră... fără să răspundă civil sau penal câtuşi de puţin.
Biblio,
Greseti din nou domnule, exprimarea dumitale duce la idea ca pensia este un joc piramidal, in care deponentul isi depuse pe riscul lui banii intr-un SRLeul.
Eu doresca sa va corectez si pe dumneavoastra si pe alte persoane suspuse care gandesc la fel.
Mie si altor aproximativ 25 de milioane , (47 de ani este cel putin un ciclu de viata) de romani mi s-au retinut cu forta ,la fel si angajatorului meu de 47 de ani acesti bani, intelegeti sau nu diferenta,a fost un angajament dur luat de stat nu o contributie benevola.
Adica nu mi s-a dat optiunea sa-mi administrez singur aceste sume!
Grecii raman eleni ,precum vedeti intr-un efort national au intreupt manifestarile unei zile nationale,si nu isi vor viinde tara nimanui, grecii mor cu nemtii de git!
Stimate domn,
Deloc nu este un joc piramidal.
Haideţi să facem un calcul simplu (în realitate este ceva mai complicat pentru că avem mai multe tipuri de pensie, dar veţi înţelege cum se ajunge la funcţia despre care vorbeam)
Pentru uşurinţa calcului să spune că nu sunt diferenţe între bărbaţi şi femei (în realitate avem nişte date mediate statistic).
Să spunem că avem următorii parametrii:
1. Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani,
2. Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani
3. Durata medie de viaţă este 72 de ani
Ce înseamnă asta? Înseamnă că un "om mediu" va cotiza timp de 35 de ani la Fondul de Pensii şi va primi pensie 72-65=7 ani.
Cu alte cuvinte el va plăti timp de 35 de ani A salarii medii şi va primi timp de 7 ani B salarii medii.
Cu alte cuvinte:
35xA salarii medii=7xB salarii medii
Reducând salariile medii care ies astfel din ecuaţii:
35xA=7xB
Noi aici îl ştim pe A, pentru că este acel punctaj calculat. Avem deci:
B=(35xA)/7=5xA
Evident însă acest calcul este simplist. În realitate avem mai multe tipuri de pensii:
a)pensia pentru limită de vârstă;
b)pensia anticipată;
c)pensia anticipată parţială;
d)pensia de invaliditate;
e)pensia de urmaş.
Mai sunt apoi şi nişte cheltuieli ale execuţiei fondului de pensii... Este evident că nu se va păstra acel coeficient 5. În urma unui calcul complex se stabileşte un coeficient mai exact, dar după acelaşi principii, suma asigurată minus cheltuieli este egală cu suma dată. Acest principiu este al asigurărilor care au la bază contributivitatea.
Valoarea punctului de pensie este de 732 RON, asta înseamnă acel coeficient înmulţit cu salariul mediu brut pe economie. Salariul mediu brut pe economie este de 2022 RON, coeficientul este deci 732/2022=0,362
Vedeţi deci că ceea ce mi-a dat mai sus, dintr-un calcul sumar, la valoarea 5, este practicat de statul român la valoarea 0,362
Prin prisma celor scrise mai sus, recitiţi Legea pensiilor şi Legea bugetului asigurărilor de stat. Veţi vedea că ele capătă o logică exact prin prisma celor expuse.
Şi acum este evident că nu vorbim despre un joc piramidal ci despre un fond în care fiecare varsă contribuţiile dea lungul vieţii. Dacă cineva moare înainte de a ajunge la pensie, ghinionul lui. Dacă cineva trăieşte mai mult decât vârsta stabilită statistic ca fiind durata medie de viaţă, norul lui. Acestea sunt asigurările, se plăteşte dacă se întâmplă acel ceva ce este asigurat.
Aş vrea să subliniez un pic principiile după care funcţionează asigurările de pensii de stat.
a)principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul public de pensii bazat pe aceleaşi norme de drept, pentru toţi participanţii la sistem;
b)principiul obligativităţii, potrivit căruia persoanele fizice şi juridice au, conform legii, obligaţia de a participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor;
c)principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite;
d)principiul egalităţii, prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul public de pensii, contribuabili şi beneficiari, un tratament nediscriminatoriu, între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;
e)principiul repartiţiei, pe baza căruia fondurile de asigurări sociale se redistribuie pentru plata obligaţiilor ce revin sistemului public de pensii, conform legii;
f)principiul solidarităţii sociale, conform căruia participanţii la sistemul public de pensii îşi asumă reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor asigurate prevăzute de lege;
g)principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stătătoare a sistemului public de pensii, conform legii;
h)principiul imprescriptibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie;
i)principiul incesibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parţial.
Domnii Băsescu/Boc spun mereu că nu ajung banii pentru că sunt mulţi pensionari şi puţini salariţi, ceea ce este fals pentru că sistemul nu depinde de numărul de asiguraţi, fiecare asigurat e pe "felia lui" şi acest lucru este reflectat de principiul contributivităţii de la punctul c)
Domnii Băsescu/Boc şi toţi politicienii, în general, intervin abuziv în stabilirea pensiei deşi exist principiul de la punctul g), principiul autonomiei, care spune că sistemul se administrează singur, fără intervenţie politică.
"De stat" în context nu înseamnă proprietatea statului ci faptul că există acea lege a bugetul asigurărilor de stat şi că statul garantează solvabilitatea fondului. Este evident însă că atunci când domnul Băsescu sau Boc stabileşte când scad pensiile şi când cresc, după ureche şi fără nici un fel de calcul... sistemul nu are cum să reziste. Dacă se mai introduc şi sute de mii de "asiguraţi" care nu plătesc prima de asigurare (respectiv contribuţii), chiar că nu are cum să meargă sistemul.
De ce nu este un sistem piramidal? Pentru că luând perioada întreagă a sistemului, începând cu perioada în care se forma Fondul de pensii, avem intrările în Fond prin contribuţii mult mai mari ca ieşirile din Fond prin plata pensiilor. Într-un sistem piramidal avem intrări în Fond şi ieşire de 8-10 ori mai mari. Cu alte cuvinte, administrat judicios, sistemul de pensii ar trebui să funcţioneze la nesfârşit, cât timp nu avem ceva probleme economice grave, cum ar fi variaţii foarte mari, în dinţi de fierăstrău, a inflaţiei. Folosirea sistemului cu salariul mediu brut pe economie fereşte sumele implicate şi de inflaţie şi de schimbările în regimul impozitelor.
Scuzaţi că vă spun cele ce le voi spune...
Domnule Vasile,
Eu accept destul uşor ideea că greşesc. Poate mă contrazic, dar asta nu pentru a demonstra neapărat că am dreptate ci pentru a afla adevărul. Chiar mă bucur atunci când cineva îmi demonstrează că spune prostii, pentru că este o lecţie gratuită şi sunt bucuros să învăţ. Mi-aş dori însă ca atunci când afirmaţi că sunt în eroare, să faceţi un lucru normal, să argumentaţi eroarea şi să spuneţi cum este corect apelând la principii, logică, legi, Constituţie, manuale, scriitori doctrinari... orice consideraţi că vă poate susţine afirmaţiile. Când eu vă ofer spre lectură acele informaţii relative la sistemele de asigurări, cu precădere informaţii relative la asigurările de pensii, vă ofer informaţia cu suport teoretic, cu expunerea legii, a principiilor... Nu-mi puteţi argumenta cu cinci cuvinte care sunt impresiile dumneavoastră personale, cel puţin aparent nefundamentate decât, cel mult, poate pe lucruri auzite la TV de la specialişti de carton precum sunt cei care ne conduc. Este nedrept. Eu chiar muncesc câte o oră, sau mai mult, pentru a vă da aceste informaţii pe care le desfiinţaţi spunând, pur şi simplu, "Greşeşti din nou, domnule". În astfel de momente simt că tot efortul meu este inutil.
@Bibliotecaru
Am revenit, problemele de familie m-au impiedicat, promit sa ma tin de treaba asa cum este normal.
Ok, la oile noastre. Nu cred ca este bine sa mai asteptam raspunsuri si rectificari. In primul rind trebuie sa ne gindim la faptul ca daca eu am sa va dau 10 000 de euro si ma dati in judecata, sunt executata silit si va recuperati banii. Sau vin si va matur in curte. Cam asa mi-as dori sa ii vad pe domnii guvernanti facind pentru cei care si-au cistigat drepturile in proces. Pentru stat e simplu deci, o Ordonanta amina plata, nu e o problema.
Avem deci aceeasi problema de moralitate si a spus bine Victor Ponta cind a afirmat ca primul remaniat trebuie sa fie premierul..Basescu. Va amintiti emisiunea de la pensionarul care are voie sa cumuleze si salariul, doamna Culcer? Basescu a spus clar: "eu am spus ca nu mai e nevoie de taieri..". "EU".
Vorbeam intr-un post de acum ceva vreme despre Bulgaria. Bulgaria a dus colectarea la 40% din PIB (!!!!!!!) avind o cota unica de .. 10%. Asta pentru ca a facut o reorganizare a structurilor de colectare fiscala. Si deci cu cota unica mai mica, cu CAS mai mic, totusi la ei colectarea e MULT mai buna. Si ei au negociat-o cu Banca Mondiala. Pe mine ma face sa ma intreb de ce. Nu vreau sa sune a teoria conspiratiei dar mie mi se pare ca pur si simplu totul e facut in contra normalitatii aici.
@ Aura Vasile
Stimată doamnă,
În primul şi primul rând regret că aveţi probleme de familie. Sper să se rezolve cât mai curând.
Revenind la statul care se face că uită să dea banii pe care îi datorează prin hotărâre judecătorească, rezolvarea instituţională este simplă. Noţiunea de "stat de drept" se reduce, într-un fel sau altul, la egalitatea statului în faţa legii, după cum şi egalitatea între cetăţeni se reduce şi ea la egalitatea în faţa legii. Faptul că statul poate să schimbe legea în favoarea intereselor personale, de grup, electorale, abuzive... şi aşa mai departe, se traduce prin faptul că România nu este stat de drept. Cu alte cuvinte, statul este în afara regulilor impuse tuturor.
Cine este de vină?
Ei bine Guvernul este de vină în primă fază. În cea de a doua fază vina o poarte disfuncţionalitatea mecanismelor instituţionale care conferă societăţii noastre caracterul democratic, respectiv faptul că Parlamentul nu face imediat anchete prin comisiile parlamentare şi nu se votează apoi o Moţiune de Cenzură care să pedepsească instituţional membrii Guvernului pentru aroganţa de a se situa deasupra legii.
De ce nu face Parlamentul asta?
@ Aura Vasile
(continuare)
Parlamentul nu face asta pentru că el însuşi e disfuncţional.
Desigur ştiţi o celebră prevedere Constituţională menită să facă diferenţa dintre statul socialist dictatorial de dinainte de 1989 şi statul "de drept". Ea spune aşa:
Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale.
Această prevedere este menită să ferească instituţiile statului de subordonare partinică. Ei bine, ce fac parlamentarii. Ei se împart abuziv în Putere şi Opoziţie. Ce anume spune acest lucru? Că un parlamentar este "la putere" dacă face parte dintr-un partid care are reprezentanţi în Guvern şi că este "în opoziţie" dacă face parte dintr-un partid ce nu are reprezentanţi în Guvern. Cu alte cuvinte, separaţia dintre executiv şi legislativ s-a dus pe apa Sâmbetei. Sistemul Putere/Opoziţie subordonează deci Parlamentul unui Guvern condus, de regulă, de un premier impus... de cine altul dacă nu de Preşedintele României. Iată cum mentalitatea Putere/Opoziţie şi prelungirea mentalităţii pe care clasa politică o are relativ la rolul preşedintelui în stat devenit astfel executiv deşi el nu ar trebui să facă parte din puterile statului (deci două alunecări grave de la sistemul instituţional), transformă democraţia într-o formă de dictatură. Guvernul Tăriceanu nu s-a supus preşedintelui şi s-a văzut că România a avut o perioadă mai democratică decât astăzi, chiar prin faptul că domnul Tăriceanu a rezistat în fruntea Guvernului deşi "Opoziţia" era mai puternică decât "Puterea". Se observă deci că se poate şi fără "putere/opoziţie".
@ Aura Vasile
(continuare)
Vestea bună este că se poate să vedeţi acei oameni care nu vor să se supună legilor măturând prin curţile oamenilor.
Soluţia este banală şi constă într-o iniţiativă legislativă care vă este la îndemână. O iniţiativă legislativă care să pedepsească încălcarea jurământului solemn depus la preluarea funcţiei sau mandatului, fie ca amendament făcut la Codul Penal, fie ca Lege Penală separată, adică o Lege a Jurământului. Pedeapsa să fie între 3 şi 12 ani cu situaţii agravante de "pe viaţă", o pedeapsă care să se adauge eventualei pedepse penale ce însoţeşte fapta care duce la încălcarea jurământului.
Acest jurământ este depus în momentul preluării mandatului sau funcţie de la preşedintele României şi până la agentul de poliţie, adică de foarte mulţi dintre cei ce reprezintă "organigrama statului român". Nu mi se pare normal ca infracţiunea din poziţia de om al statului să fie pedepsită neagravant. Încălcarea jurământului militar are consecinţe foarte grave, de ce oare jurământul ca "om al statului" este pedepsită, cel mult, politic. Cineva care ia decizii la vârful Guvernul, decizii ce provoacă nenorocire în mii şi sute de mii de familii, nu păţeşte nimic altceva decât că e dat jos? Asta dacă e dat jos şi nu este susţinut aberant, pe faţă sau din umbră, de o majoritate "politicianistă" în Parlament. Nu are logică... El trebuie să plătească pentru că a făcut rău. Această iarnă va fi cumplită pentru milioane de oameni tocmai pentru că situaţia îi aduce în imposibilitatea de a mai avea bani pentru cele necesare traiului.
De câteva luni de zile sunt probleme cu asigurarea programului diabeticilor şi a bolnavilor de neoplasm şi se tot aude că acesta se va întrerupe. Vă daţi seama că un bolnav de neoplasm întrerupe o lună tratamentul (câţi ar putea să cumpere acele medicamente exorbitante?) şi deja îşi semnează condamnarea la o moarte rapidă şi dureroasă, pentru că nici un cancer nu va fi înţelegător cu politica guvernamentală. Diabeticii rămaşi fără insulină sunt şi ei condamnaţi la moarte, la pierderea vederii, la amputări, la boli grave ce devin apoi permanente din cauza căderii organelor ca urmare a lipsei de insulină, pentru că insulina pe o lună este undeva între 4 şi 10 milioane, evident 10 milioane pentru ce mai grav bolnavi. Chiar dacă nu este vorba despre pensionari ci despre cineva care are un salariu de, să zicem, 15 milioane (un salariu bun, nu-i aşa), 10 milioane reprezintă o sumă mult prea mare pentru ca cineva din clasa de jos să şi-o permită.
@Bibliotecaru
Stimate domn,
Multumesc pentru raspuns, ca de obicei bine documentat si pertinent. Am sa va spun ceva. O asemenea initiativa legislativa ar fi tare binevenita. DAR este atit de putin probabil sa fie sustinuta..
Ma indoiesc ca ea va fi sustinuta de catre cei care calca azi in picioare de la Legea fundamentala pina la orice alta lege si regulament.
Mi-as dori din tot sufletul sa nu am dreptate. Fapt pentru care, de saptamina viitoare, voi transforma propunerea dumneavoastra intr-un proiect de lege. Va adresez rugamintea de a ma contacta pe e-mail la: deputat.av@gmail.com
Stimată doamnă,
Sunt pornit să fac un lobby atât cât am eu acces pe bloguri pentru această iniţiativă. Nu cred că este cetăţean al României care se simte opresat în acest moment de autoritatea statului în forma sa abuzivă şi să nu susţină o astfel de iniţiativă. Dacă mass-media "simte" această ştire, sunt convins că vor dedica măcar o zi de dezbateri.
Va multumesc pentru sprijin in primul rind! Am primit si e-mailul si cu siguranta vom schimba pareri si acolo despre forma cea mai.. aproape de perfectiune i-as spune.
Mie in principiu mi-e teama nu atit ca nu ar trece la vot, probabil ca daca ajunge la vot, presiunea ar fi mare si ar exista oarecum o "jena" in a nu vota. Mie mi-e teama doar de clasica "ingropare" a proiectelor. O lalaiala (sa-mi fie iertat termenul) care permite lungirea nepermisa.
Chiar discutam cu unul dintre colaboratorii mei, fizioterapeut ca pregatire, care imi spunea ca nu poate profesa pentru ca nu exista cadrul legislativ pentru aceasta meserie. A existat la un moment dat un proiect de lege, exista inca, el a fost aprobat de Camera prin 2004-2005-2006, nu mai retin exact. Este la Senat de atunci! Si in timpul asta acesti oameni lucreaza cam fara cadru legal sau teribil de ambiguu. Asta a fost o paranteza care vrea doar sa scoata in evidenta faptul ca, daca ei vor, se poate "ingropa".
Nu e mai putin adevarat faptul ca un deputat care stie ce/cum sa faca poate sa grabeasca intrucitva lucrurile. Asadar, trecem la treaba.
Relativ la meseria de fizioterapeut am înţeles că există următoarele probleme.
1. Sunt probleme de definire dat fiind că există mai multe tipuri de terapie, respectiv kinetoterapeur, fiziokinetoterapeut, balneofiziokinetoterapeut şi recuperare, respectiv profesor CFM (cultură fizică medicală).
2. Lipseşte standardizarea meseriei, prin prisma definirii ei şi a unei curricule de învăţământ pentru ea, în special prin prisma declaraţiei de la Bologna. În acest context, nici în nu există norme general acceptate. Să nu mai vorbim despre faptul că acest tip de terapie se predă şi la Facultatea de Medicină, şi la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport.
Legat de kinetoterapie există două iniţiative legislative care cer acelaşi lucru, anume exercitarea profesiunii de kinetoterapeut, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ordinului Kinetoterapeuţilor din România
Prima este o iniţiativă legislativă votată de Senat (nr. voturi: DA= 87 NU=2 AB=0) şi trimisă spre dezbatere la cameră, L288/2009 respectiv PL-x nr. 16/2010, din păcate se pare însă că problemele nu au fost încă rezolvate.
Cea de a doua, mai veche, Pl nr. 587/2003, respectiv L757/10.11.2004. Aceasta este adoptată de Camera Deputaţilor şi trimisă la Senat care are probleme tocmai în punerea în acord cu directiva Uniunii Europene.
În concluzie înţeleg că problema este la acest nivel al neuniformităţii sau a nestandardizării meseriei. Cred că soluţia ar trebui să înceapă prin ruperea acestor facultăţi de Facultatea de Medicină şi cea de Educaţie Fizică şi Sport şi înfiinţarea unei facultăţi speciale.
Măcar există în COR meseria de fizioterapeuţi şi asimilaţi la poziţia 3226. E un punct de plecare.
Biblio,
Napoleon (i), a gresit de nenumarate ori dar a reluat totul aproape de la inceput!. Si acum este incert daca ar mai fi gresit inca o data.
Sper ca dumneata nu preiei o critica asa cum o faca Basescu sau a facuto Nastase sau alti oameni politici,care confunta critica sau sfatul cu un afront.
Aseaza o traponntina intre cele doua fraze aparent independente si vei realiza un mare pod.
Eu nu incerc ca dumneata sa desfintez un crez eu doar aduc argumente pe care dumneata le preiei negativist,deoarece nu sunt identice cu ale domniei voastre ...de aici si "ati gresit din nou"....
errare humanum........!
Nu am nici o problemă cu critica, în sensul că o iau în seamă şi o analizez fără să o iau ca un afront personal. Nu critica este problema (adică faptul că aş fi greşit), ci non-argumentarea greşelii. Atunci când cineva îţi spune că eşti în eroare, normal este să-şi spună unde anume este exact acea eroare, modalitatea prin care a ajuns că soluţia este greşită şi cum anume ar trebui să fie corect. Când doi oameni discută, nu poate spune unul altuia, "mai nea, vezi că dumneata greşeşti" şi apoi să urmeze o profundă tăcere meditativă. În momentul în care cineva atrage atenţia altcuiva despre o greşeală, este evident că are o părere diferită. Cât timp nu identifică această părere diferită, ce reacţie se aşteaptă să aibă cel care greşeşte? Dacă el ar fi ştiut unde anume este greşeala nu ar fi greşit din prima fază.
Biblio,
Greseala este doar aceea reluata in mod constient fara o analiza in timp a criticilor corecte sau incorecte a parerilor atat de diferite dar de multe ori pertinente!
Post a Comment