Pe vremuri acesta era un logo la "nu ştiu ce" reclamă, poate la prezervative, sau poate doar aluziile erau sexuale. Nu mai ştiu exact-exact, semn că acest logo a fost mai potrivit decât calitatea produsului.
Să intrăm totuşi în subiect. Domnul Baconschi se vede nevoit să facă două afirmaţii...
1. NATO trebuie să-şi lărgească graniţa astfel încât vecinii României (Republica Moldova) să fie acceptaţi.
2. Ucraina este vecin al României dar nu prea ar vrea România să fie în NATO...
Domnul Baconschi, în calitatea sa de ministru trebuie să formuleze deci propoziţia domniei sale de ministru de externe astfel încât Republica Moldova să intre în NATO, dar fără să reiasă că România cere ca Republica Moldova să intre în NATO. Soluţia: "Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a făcut sâmbătă, în sesiunea Comisiei politice a Adunării Parlamentare a NATO, o pledoarie pentru menţinerea de către Alianţă a politicii "uşilor deschise", pe măsură însă ce statele candidate vecine României rămân atrase de valorile euroatlantice şi îndeplinesc criteriile de aderare."
Cum scoate Ucraina dintre ţările vecine României? Soluţia: "România susţine păstrarea de către NATO a politicii uşilor deschise, fără renunţarea la standardele Alianţei"
Iată ştirea:
Baconschi: România susţine păstrarea de către NATO a politicii uşilor deschise, fără renunţarea la standardele AlianţeiRămâne deci cum am stabilit, "Cum s-o dai fără s-o iei". Abil, nu-i aşa?
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a făcut sâmbătă, în sesiunea Comisiei politice a Adunării Parlamentare a NATO, o pledoarie pentru menţinerea de către Alianţă a politicii "uşilor deschise", pe măsură însă ce statele candidate vecine României rămân atrase de valorile euroatlantice şi îndeplinesc criteriile de aderare.
"Noi sperăm ca această atractivitate a spaţiului euroatlantic pentru ţările din vecinătatea noastră răsăriteană să se menţină în următorii ani. (...) Nu militez pentru niciun fel de renunţare la standarde când vorbim de lărgirea NATO. Cu toate acestea, există o logică democratică şi una geopolitică şi trebuie ca aceste ţări să fie menţinute în zona de atracţie, în sensul că zona nord-atlantică trebuie să fie considerată în continuare atractivă. Nu trebuie să-i uităm pe viitorii noştri parteneri, mai ales Georgia, care este foarte motivată în a se alătura Alianţei", a afirmat şeful diplomaţiei române.
De asemenea, el a subliniat că trebuie susţinută aplicarea standardelor democrate în orice ţară candidată în procesul de lărgire a NATO, menţionând în acest sens cazul Ucrainei.
"În familia mea politică, a Partidului Popular European, suntem foarte preocupaţi de procesul Iuliei Timoşenko şi se pare că pentru mulţi observatori acest proces este motivat politic", a spus ministrul Baconschi, răspunzând unei întrebări adresate de unul dintre membrii Adunării Parlamentare a NATO.
Totodată, el a arătat că pe agenda vizitei pe care o va întreprinde la Kiev în luna noiembrie se va afla şi continuarea de către Ucraina a demersului său de aderare la NATO, precum şi susţinerea acordată de România în acest sens. AGERPRES
(http://www.agerpres.ro/media/index.php/politic/item/86004-Baconschi-Romania-sustine-pastrarea-de-catre-NATO-a-politicii-usilor-deschise-fara-renuntarea-la-standardele-Aliantei.html)
(http://library.thinkquest.org/C005799/main_page/position/body_position.html)
De ce am pus harta mai sus? Păi priviţi pe hartă...
Întrebarea este... la ce foloseşte NATO aderarea Republicii Moldova în lipsa aderării Ucrainei?
(http://harta.infoturism.ro/Europa/Europa_harta.php)
Ucraina, Georgia, Azerbaijan... aceste sunt cu adevărat importante pentru NATO. Cam străveziu discursul domnul Baconschi, nu-i aşa?
6 comments:
:)))
Poa' se-nfurie ruşii într-o zi că ne tot ridicăm mereu pe vârfuri şi, ferească Dumnezeu, o luăm fără s-o dăm, aşa, preventiv...
Ruşii deja s-au supărat.
Reprezentanţii Franţei, ai Rusiei şi Ucrainei au formulat, sâmbătă,la reuniunea comisiei pentru apărare şi securitate a AP NATO, rezerve şi critici faţă de amplasarea scutului antirachetă în ţările europene.
Parlamentarul francez Jean Michel Boucheron a ridicat problema eficacităţii defensive a scutului antirachetă ale cărui elemente vor fi amplasate şi la Deveselu, afirmând că acest sistem nu va intercepta decât o pătrime din rachetele clasice.
Intervenţia lui Boucheron a urmat unei prezentări pe care secretarul de stat pentru afaceri europene la MAE, Bogan Aurescu, o făcut-o asupra scutului antirachetă.
Parlamentarul francez şi-a exprimat îndoieli faţă de eficacitatea sistemului antirachetă, afirmând că, mai ales în contextul crizei economice, sumele alocate scutului ar fi putut fi direcţionate către alte mijloace militare, care, în opinia lui, ar avea o capacitate ofensivă mai mare.
"Dacă ar exista riscul ca Iranul să ne atace, ar fi un răspuns nuclear din partea noastră. Nu interceptarea contează, ci capacitatea de a reacţiona. Într-o vreme când bugetele noastre sunt restricţionate, aş prefera să cheltuim pe un sistem de înarmare. Cred că sistemul antirachetă este ineficient împotriva unei ameninţări care nu există. Prietenii noştri americani au încercat să ne atragă într-un «război al stelelor»", a spus Boucheron.
Răspunsul lui Aurescu a fost că sistemul antirachetă nu este unul ofensiv, ci defensiv şi face parte din noua concepţie a NATO, de apărare colectivă.
Secretarul de stat român a fost, ulterior, întrebat de un oficial rus, Azarov, dacă România consideră că sistemul de apărare antirachetă este unul european sau doar o parte a celui american şi dacă România a avut acordul tuturor statelor membre ale NATO pentru semnarea Acordului cu SUA pentru amplasarea scutului.
Răspunsul lui Aurescu a fost că decizia de amplasarea scutului la Deveselu a fost transparentă, România informând Rusia despre această hotărâre.
Secretarul de stat român a mai afirmat că suspiciunea nu poate caracteriza relaţia dintre Rusia şi NATO, Alianţa considerând Rusia ca un partener şi nu ca o ameninţare sau un inamic.
Şi reprezentantul Ucrainei la AP NATO, a întrebat dacă şi până la ce nivel România s-a consultat cu ţările vecine atunci când a decis amplasarea scutului antirachetă pe teritoriul său. În plus, parlamentaraul ucrainean a întrebat dacă prezenţa soldaţilor americani la Deveselu nu va constitui cumva o ameninţare pentru ţările din jur şi care vor fi implicaţiile amplasării scutului asupra regiunii Mării Negre.
Aurescu a precizat că România a anunţat Ucraina despre amplasarea scutului şi a afirmat că soldaţii americani care vor fi prezenţi la Devesul nu vor reprezenta un pericol pentru echilibrul de la Marea Neagră, în condiţiile în care în alte locuri din regiune, cum ar fi Crimeea, aparţinând de Ucraina, sunt detaşate trupe ruseşti mai numeroase.
"Imediat după ce am decis să răspundem ofertei SUA să devenim parte a proiecului scutului antirachetă, am notificat toţi vecinii, inclusiv Ucraina. Pe teritoriul României vor fi 150 de oameni, ceea ce nu va reprezenta o ameninţare la echilibrul geopolitic, pentru că sunt trupe mai numeroase în Marea Neagra, în Crimeea, spre exemplu", a declarat Aurescu.
Oficialul român a spus că, deşi Ucraina şi-a exprimat, iniţial, interesul în colaborarea în sistemul antirachetă, şi-a schimbat opinia, tatonând Rusia pentru o eventuală conlucrare cu sistemul de apărare similar al Moscovei.
El a adăugat că interesele Ucrainei de avea consultări cu România, inclusiv pe tema amplasării scutului antirachetă la Deveselu, vor fi discutate în acest an, când ministrul român de externe va vizita Ucraina.
Aurescu a spus că "dilema" Ucrainei, dacă să colaboreze cu NATO sau cu Rusia pentru construirea sistemului antirachetă ar putea fi rezolvate şi de discuţiile dintre Rusia şi NATO, care ar putea ajunge la un parteneriat până la summitul NATO din mai 2012, de la Chicago.
Oportunitatea instalării scutului antirachetă la Deveselu a fost pusă sub semnul întrebării şi de un parlamentar din R.Moldova, care a întrebat dacă baza din România nu va putea fi folosită şi pentru lansare de rachete, nu doar pentru interceptare.
Pe de altă parte, secretarul asistent adjunct al Departamentului Apărării al SUA, Bradley Roberts, a subliniat că scutul antirachetă cu baze în Polonia şi România nu va fi eficient, de exemplu, împotriva unor eventuale atacuri nucleare din Iran.
Oficialul american a subliniat că, în astfel de cazuri, scutul antirachetă poate fi privit şi ca mijloc de descurajare, ca o parte a unui a sistem de apărare complex.
(http://www.mediafax.ro/politic/scutul-antiracheta-criticat-de-franta-rusia-si-ucraina-la-adunarea-parlamentara-nato-de-la-bucuresti-8847975)
Până şi ăia din Moldova s-au prins că rachetele din Deveselu pot distruge Bucureştiul, la o adică, înainte să se prindă CSAT-ul măcar.
Bibblio,
Sa nu uiti Darie! Ca ultimul presedinte pro european invitat in casa noastra de actualul Pres al Romaniei , ne-a jignit in casa amintidu-ne ca ce a fost al nostru si acum este al lui, "mortu de la groapa nu se mai dezgroapa"....si pre.sul Romaniei i-a multumit!
Post a Comment