Curaj, onoare sau...

---

Este interesant de observat situaţia unui dictator care se vede în poziţia de a fi vânat de forţele revoluţionare. În el se dispută probabil multe realităţi contradictorii. Obişnuit să comande, să dispună de viaţa tuturor, el ajunge brusc în poziţia de hăituit şi victimă. Am văzut cum Nicolae Ceauşescu nu a reacţionat, având instinctul adormit, şi a provocat chiar el însuşi căderea sa cu acel miting. A fugit într-un moment în care nu a mai ştiut cum să reacţioneze, dar nu a dat semne de frică evidentă nici în faţa plutonului de execuţie. Curaj sau inconştienţă or bravadă... cu toţii avem astăzi o opinie care nu este deloc aceiaşi.

Iată avem un alt exemplu în dictatorul Muammar al-Gaddafi care, tot în postura de hăituit, ajunge să se ascundă în tubulaturi de beton şi apoi...

Gaddafi este impins de un grup de rebeli, in timp ce el sta nemiscat, la pamant. Apoi este tarat intr-un camion. "Ce faceti? Nu e permis asa ceva in lumea islamica. Ce faceti voi e interzis", spune Gaddafi. "Ce faceti voi e rau, oamenilor. Stiti ce e bine si ce e rau?", spune el.
Unul dintre tineri tipa: "Muammar, caine!", in timp ce fostul lider isi sterge sangele care-i curge pe gat si umeri.
Gaddafi gesticuleaza catre tanar sa aiba rabdare si intreaba "Ce se intampla?"
Apoi, un tanar soldat poate fi vazut carand o cizma si strigand: "Asta e cizma lui Muammar! Victorie! Victorie!'
"Tine-l in viata", striga cineva.
Un alt rebel spune: "Dumnezeu e mare, Dumnezeu e omnipotent!", iar cand Gaddafi cere indurare, un soldat spune "Taci, caine!". Apoi e auzit un foc de arma, iar inregistrarea se incheie.
(http://stiri.rol.ro/au-aparut-noi-imagini-ce-arata-ca-muammar-gaddafi-a-fost-executat-742090.html)

Sesizaţi răsturnarea lumilor? Furia rebelilor este deja în zona psihologiei maselor, a iraţionalului, a pierderii uzanţelor sociale... în timp ce liderul dictator se află tot în lumea sa care, în urmă cu un an sau doi, părea cea mai sigură din lume pentru el. Personal am fost şocat de faptul că acest lider islamic a cerut îndurare în momentul când s-a convins că lumea sa nu mai funcţionează în cazul acelor rebeli care îi voiau viaţa... Acest lucru m-a impresionat mai mult decât şuvoaiele de sânge şi lipsa de demnitate la care era supus.

Iată însă că fiul fostului lider libian Muammar Kadhafi, în aproximativ aceleaşi condiţii şi modalităţi de înjosire, are alte reacţii. Deşi ştie că este deja condamnat la moarte, fără nici o judecată, are reacţii calme, demne şi chiar arogante.

Mutassim, fiul fostului lider libian Muammar Kadhafi, apare într-o nouă înregistrare video, difuzată recent, rănit dar păstrându-şi calmul şi tratându-i cu dispreţ şi sfidare pe rebelii care îl iau în derâdere, cu câteva ore înainte de a fi ucis, relatează ABC News.

"S-a terminat pentru tine. Cum a căzut puternicul", afirmă un bărbat în arabă. "Lumea se va uita la tine rănit ...", adaugă el.

Mutassim îi răspunde acestuia, afirmând: "Rănile mele sunt semne de onoare".

După ce rebelii îi cer lui Mutassim să vorbească la cameră, acesta se uită la unul dintre ei şi îi spune: "Cât de mic eşti?", apoi îl întreabă care îi este numele. "Eşti aşa de mărunt", afirmă Mutassim după ce bărbatul îi răspunde.

"Stai să vezi, câine, stai să vezi", adaugă bărbatul.

(http://www.mediafax.ro/externe/mutassim-kadhafi-sfidator-si-dispretuitor-in-ultimele-ore-de-viata-video-8902678/)

Şi dictatorii sunt de mai multe feluri. Diferenţa între dictatori şi rebeli este că în timp ce rebelii rămân în istorie ca număr, dictatorii rămân în istorie de la prima clipă a actului dictatorial până la ultimele cuvinte de dinainte de moarte violentă. Mi se pare nedrept. Aş lăsa dictatorii în viaţă, liberi să trăiască cu dispreţul public, căutând prin gunoaie ca să nu moară de foame... până ce istoria îi va trece în uitare. Umilinţa şi moartea prin violenţă ridică un dictator în loc să-l coboare, uneori îl fac erou. Cred că Muammar al-Gaddafi a scăpat prea ieftin la această judecată sumară...