Emailată

---

Îmi aduc aminte de piesa Scapiono de Molier şi de Valentin Teodosiu care repeta obsesiv... "A lui e mai lată!"

Teatrul Nottara-Scapino


Iată că preşedintele Traian Băsescu o face din ce în ce mai lată.

În data de 20 octombrie, preşedintele Traian Băsescu trimite o scrisoare către parlament. Iată conţinutul ei:

Scrisoarea preşedintelui României, Traian Băsescu, adresată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului României

Preşedintele României, Traian Băsescu, a trimis joi, 20 octombrie a.c., o scrisoare preşedintelui Senatului, Dan Mircea Geoană, şi preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Alma Anastase.

Vă prezentăm textul scrisorii:

„În calitate de Preşedinte al României şi de garant al aducerii la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării României la Uniunea Europeană, alături de Parlament şi în conformitate cu art. 148 alin. (4) din Constituţia României, vă adresez rugămintea de a acorda o atenţie deosebită în adoptarea de către Parlament, cât mai urgent posibil, a următoarelor proiecte de acte normative:

• Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară;

• Proiectul legii asistenţei sociale.

Adoptarea primului proiect de lege se înscrie în îndeplinirea de către România a condiţionalităţilor şi recomandărilor prevăzute în ultimul Raport de ţară privind progresele României în domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei. După cum deja cunoaşteţi, ţara noastră se află încă sub Mecanismul de Cooperare şi Verificare în domeniul justiţiei şi luptei împotriva corupţiei. Adoptarea proiectului sus-menţionat ar institui reguli transparente şi obiective în ceea ce priveşte numirea judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Al doilea proiect de lege are în vedere îmbunătăţirea eficienţei protecţiei sociale care rămâne o prioritate pentru România. Conform înţelegerii pe care România o are cu organismele financiare internaţionale, statul român s-a angajat să adopte această lege pentru a putea intra în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2012.

Am convingerea că veţi înţelege necesitatea urgentării adoptării acestor două proiecte de lege, acest lucru nefiind o cerinţă personală, ci un mod de a ne îndeplini angajamentele asumate faţă de partenerii noştri internaţionali.“
(http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=13224&_PRID=lazi)

(sursa: http://www.cdep.ro/bp/docs/F815354348/Traian%20Basescu.pdf)

Aparent nu este nici o problemă, numai că domnul Băsescu nu cere urgentarea dezbaterii şi votului asupra legii, ci ADOPTAREA unei legi. Păi cum îşi permite preşedintele unui stat să ceară adoptarea unei legi puterii legiuitoare? Este absolut nepermis. Ba mai face asta în calitate de Preşedinte al României şi de garant al aducerii la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării României la Uniunea Europeană, alături de Parlament şi în conformitate cu art. 148 alin. (4) din Constituţia României.

Să reamintim acest articol:

ARTICOLUL 148 - Integrarea in Uniunea Europeana
(2) Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
(4) Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alineatului (2).

Culmea este că aliniatul imediat următor, respectiv art. 184 alin. 5, exprimă foarte clar altceva:

(5) Guvernul transmite celor doua Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu inainte ca acestea sa fie supuse aprobarii institutiilor Uniunii Europene.

Articolul 148 se referă deci la acquis comunitar, adică la modificarea legilor pentru a ajunge la un numitor comun că UE în vederea integrării. Or noi ne-am cam integrat. Iată de ce la aliniatul al cincilea se spune "înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituţiilor Uniunii Europene". Până la urmă nici nu contează, contează că preşedintele, şi oricine altcineva, nu poate cere un anumit de vot parlamentarilor, adică nu se poate cere adoptarea unui proiect legislativ sau a unei iniţiative legislative. "ARTICOLUL 69 - Mandatul reprezentativ (2) Orice mandat imperativ este nul."

I-a spus cineva preşedintelui că nu poate cere adoptarea unor legi ci, cel mult, tratarea în regim de urgenţă a lor? Nu cred, pentru că domnia sa revine astăzi cu acelaşi tip de cerere.

Scrisoarea preşedintelui României, Traian Băsescu, adresată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului României

Preşedintele României, Traian Băsescu, a trimis luni, 31 octombrie a.c., o nouă scrisoare preşedintelui Senatului, Dan Mircea Geoană, şi preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Alma Anastase.

Vă prezentăm textul scrisorii:

"Revin cu această scrisoare asupra unei rugăminţi adresate dumneavoastră în data de 20 octombrie 2011, de a acorda o atenţie deosebită în adoptarea de către Parlament, cât mai urgent posibil, a următoarelor proiecte de acte normative:

• Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară;

• Proiectul legii asistenţei sociale.

Pe lângă aceste două proiecte de acte normative, vă adresez rugămintea de a avea în vedere şi urgentarea adoptării următoarelor acte normative:

• Proiectul de Lege pentru punerea în aplicare a Codului penal şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii penale;

• Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr. 287/2008 privind Codul Civil;

• Proiectul de Lege privind statutul personalului de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea;

• Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (confiscarea extinsă);

• Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea îmbunătăţirii activităţii de valorificare a bunurilor sechestrate sau după caz, intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.

Toate aceste proiecte, odată adoptate, ar îmbunătăţi cadrul legislativ în materia reformării sistemului judiciar din România şi s-ar înscrie în îndeplinirea de către România a condiţionalităţilor şi recomandărilor prevăzute în ultimul Raport de ţară privind progresele României în domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei."
(http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=13258&_PRID=lazi)

De ce şi mai lată decât cuvântarea în biserică din articolul trecut? Pentru că preşedintele continuă să forţeze constituţia, fără nici un fel de teamă că ar putea păţi ceva.

Ia să vedeţi ceva haios... rupt din stenogramele Senatului.
5 octombrie:

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 304/2004
privind organizarea judiciară.
Domnule secretar general Gabriel Tănăsescu, vă rog, microfonul 10.
Domnul Gabriel Tănăsescu – secretar general în cadrul Ministerului Justiţiei:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Una din recomandările cuprinse în ultimul raport al Comisiei Europene, în cadrul
mecanismului de cooperare şi verificare, priveşte creşterea transparenţei şi obiectivităţii numirilor în
funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Potrivit Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind
statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară se
porneşte de la necesitatea revizuirii condiţiilor pentru promovarea în funcţia de judecător la Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, condiţii care trebuie să reflecte parcurgerea tuturor treptelor în ierarhia
instanţelor judecătoreşti, precum şi de la necesitatea de a institui garanţii de obiectivitate în
procedura promovării în funcţia de judecător la instanţa supremă.
Precizăm, totodată, că este necesar ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să funcţioneze la
întreaga sa capacitate în scopul asigurării respectării duratei rezonabile a procedurilor judiciare,
urgentării judecării cauzelor de mare corupţie şi asumării de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a
rolului de instanţă de unificare a practicii judiciare.
Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc.
Domnul preşedinte Greblă.
Domnul Toni Greblă:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Legea nr. 303/2004 şi Legea nr. 304/2004 au câte un capitol intitulat „Promovarea
magistraţilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României”. Întrucât existau numeroase critici cu
privire la procesul de promovare care funcţionează în prezent, s-a supus dezbaterii proiectul acesta
de lege care, după ce a primit un aviz favorabil, cu observaţii şi propuneri, de la Consiliul
Legislativ, a suscitat numeroase discuţii, inclusiv în Comisia juridică, de numiri, disciplină,
imunităţi şi validări, şi în prezenţa reprezentanţilor Ministerului Justiţiei, a preşedintei Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie, a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, în şedinţa din 30 august
2011, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări au hotărât, cu
unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente, pe care vi-l supunem
dezbaterii şi adoptării, împreună cu proiectul de lege, cu precizarea că aceasta face parte din
categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.
Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc.
Intervenţii? Dezbateri pe fond? Nu sunt.
Votul final la ora 12.00.

Iar la votul final...

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 304/2004 privind
organizarea judiciară.
Vă aduc la cunoştinţă că proiectul de lege este adoptat de Camera Deputaţilor. Raportul
comisiei este de admitere, cu amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor
organice. Senatul este Cameră decizională.
Vă rog să votaţi. Dezbaterile sunt încheiate de la ora 9.00. Suntem în prezenţa unei legi
organice. (Rumoare, discuţii)
Cu 50 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege, în această
fază, nu a întrunit numărul de voturi, adică 69 de voturi.
Raportul comisiei nu a întrunit numărul de voturi – îmi cer scuze – nu proiectul de lege.
Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votaţi.
Cu 48 de voturi pentru, 52 de voturi împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege a fost respins.

Vă întrebaţi cum poate preşedintele poate cere adoptarea unui proiect de lege deja respins? Păi nu trăim noi în epoca numerologiei speciale marca Roberta Anastase? Lucrurile se amestecă până ce dă cum trebuie. Aici intervine stenograma şedinţei Biroului permanent al Senatului din 10 octombrie 2011. Aici să vedeţi cât de pline de tocmeală sunt legile şi regulamentul Senatului.

Domnul Alexandru Pereş:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi, solicitarea este pentru a relua cele două voturi
la cele două proiecte de lege, respectiv proiectul de lege pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul
judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 304/2004 privind
organizarea judiciară (L487/2011) – având în vedere că avem şi o
adresă din partea CSM-ului, având în vedere că MCV-ul este încă o
problemă pe care o tot invocăm, având în vedere că invocăm
neintrarea în spaţiul Schengen. Există posibilitatea ca fiind Cameră
decizională, Senatul să ia o hotărâre, aşa cum am şi stabilit prin
cutuma noastră, votul să fie luni pe legi organice, doar cu excepţia
celor care au termen de adoptare tacită, cumva, înainte de luni şi
atunci, sigur, va trebui să votăm într-o altă şedinţă, cum a fost şi
şedinţa de miercuri. Aceasta ar fi prima solicitare.
A doua solicitare este tot pe acelaşi principiu, cu votul pe
proiecte de lege organice să fie luni, de la ora 17.00. Am stabilit, de
fapt. Sigur, nu există în Regulament, dar am stabilit în Biroul
permanent şi am impresia că şi plenul a fost informat. E vorba de o
reexaminare. În comisie toţi am căzut de acord că această instituţie
şi această reexaminare transmisă de către Preşedinte trebuie să
treacă de plenul Senatului. Cred că a fost o disfuncţionalitate de
comunicare şi din cauza aceasta au fost doar 67 de voturi pentru.
Am solicitat şi în plen acest lucru. Îmi permite, de fapt, şi
Regulamentul, sigur, puţin cam forţat, pentru că liderul grupului
trebuia să solicite reluarea votului. Mi-am permis să încalc puţin
Regulamentul, am solicitat eu.
Sigur, n-am căzut de acord. De aceea am venit în faţa
dumneavoastră, a Biroul permanent al Senatului. Dacă există
disponibilitatea, să reluăm aceste voturi astăzi, pentru că este luni şi
e zi stabilită pentru votarea legilor organice, să dăm un vot astăzi pe
cele două proiecte de lege. Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Aş întreba, în primul rând, liderii grupurilor cum văd acest
subiect.
Domnul senator Haşotti.
Domnul Puiu Haşotti :
Da, vă mulţumesc.
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Aici nu suntem în plen. Eu, miercuri, în plenul Senatului, cu
riscul de a fi iritat nişte colegi, am arătat, preţ de 7-8-10 minute,
care este situaţia politică actualmente şi în Senat, şi în Parlament în
general, şi mai peste tot.
Din păcate – şi spun „DIN PĂCATE” cu majuscule – o
colaborare între putere şi opoziţie este imposibilă. Nu caut acum
vinovăţii, nu vreau să spun cine este mai vinovat, cine e mai puţin
vinovat. Dar aceasta este o realitate de care trebuie să ţinem cont.
De MCV şi de Schengen, nu ştiu în ce măsură se face vinovată
opoziţia şi în ce măsură se face puterea. Aşa, să luăm totul şi să
spunem clasa politică, mie nu mi se pare chiar foarte ortodox.
Nici astăzi nu există 69 de voturi.
Eu, încă o dată, vă reamintesc, cred că a zecea oară, că din
aprilie 2007 până în decembrie 2008, un anumit grup parlamentar
nu vota nici măcar tratatele internaţionale. Atunci nu era vorba de
colaborare? Nu era vorba de un interes naţional? Deci, lucrurile au
devenit foarte sensibile.
Mai presus de toate, miercuri, plenul a hotărât ordinea de zi -
dumneavoastră aţi condus şedinţa – şi s-a hotărât să se dea vot şi pe
aceste două proiecte. Nimeni nu a obiectat absolut nimic, nici când
s-a votat ordinea de zi, nici când s-au supus votului aceste proiecte.
Totul era în regulă. După ce aceste proiecte au fost respinse de plen,
e adevărat, domnul senator Pereş a cerut reluarea votului. Nu e
niciun fel de problemă că n-a cerut un lider, domnule senator, nu e
niciun fel de problemă. Liderii însă trebuiau să cadă de acord dacă
votul trebuia sau nu reluat.
Deci ne aflăm – şi cu asta închei – dincolo de aspectul politic,
dincolo de înţelegerile sau, mai degrabă, de neînţelegerile, din
păcate, politice care există la toate nivelurile şi pe toate chestiunile
sau pe marea lor majoritate, că sunt cele de politică externă, politică
de apărare – aici lucrurile sunt valabile pentru toate grupurile – s-ar
crea un precedent teribil, teribil de periculos. Oricine, pe orice temă,
ar putea să ceară în Biroul permanent reluarea votului, pe diferite
considerente.
Deci, dincolo de toate aceste aspecte, eu invoc aici precedentul
foarte periculos care s-ar crea, motiv pentru care personal nu sunt de
acord.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Da, în mod evident, este un element de precedent semnificativ,
dar n-aş vrea să prejudec şi să influenţez conversaţia.
Domnule senator Pereş, dacă aveţi o primă reacţie la…
Domnul Alexandru Pereş:
Dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte, n-aş dori să reţin
Biroul permanent din lucru, mai ales că la ora 14.00 avem o audiere
a unui ministru, dar pentru a clarifica nişte situaţii…
Am stenograma din data de 5 octombrie în care domnul
preşedinte Geoană spune aşa: „Este un proiect de lege cu caracter de
lege organică. Este vorba de reluarea votului. Legile organice le
vom vota luni. De acord?” Dar apar din sală discuţii: „Are termen
de adoptare tacită azi.” Era vorba de primul proiect, de la punctul 8.
Punctele 10 şi 14 nu aveau termen de adoptare tacită. Respectiv, la
punctul 10 Senatul este Cameră decizională şi putea foarte bine să
fie votat acest proiect de lege în data când am stabilit tot noi, Biroul
permanent şi cred că şi plenul, că legile organice le votăm luni,
începând cu ora 17.00. Există, de fapt… Asta nu e un precedent, e o
cutumă deja.
Pe de altă parte, dacă-mi permiteţi, art. 138 alin. (1) din
Regulamentul nostru spune: „Votul poate fi contestat numai de
liderul unui grup parlamentar – şi de aceea mi-am permis, domnule
lider, să spun că, uite, de data aceasta, nu sunt pe regulament –
imediat, după anunţarea rezultatului votului de către preşedintele
Senatului, asupra contestaţiei Senatul se pronunţă prin votul
majorităţii senatorilor prezenţi”, scrie în Regulament.
Deci, a fost o solicitare, chiar dacă n-a fost de la lider.
„Contestaţia poate fi susţinută de un singur vorbitor, într-un interval
de timp rezonabil şi, în caz de opoziţie, poate lua cuvântul într-un
interval de timp egal, de asemenea, un singur vorbitor din partea
fiecărui grup parlamentar. Admiterea contestaţiei are drept
consecinţă repetarea votului.”
Acum, dacă-mi permiteţi, şi după aceea chiar mă opresc, eu
am înţeles, prin cutumă, foloseam şi e bine că folosim această
instituţie, a liderilor grupurilor, a COZ-ului (comitetului ordinii de
zi) pe care eu îl cer de multă vreme, dar pare-se că n-am reuşit, întradevăr,
să-l introducem în Regulament. Decizia, conform
Regulamentului, este a plenului Senatului şi s-a făcut o propunere.
De aceea mi-am permis, domnule preşedinte şi stimaţi colegi,
să vin cu această solicitare în faţa dumneavoastră, a Biroului
permanent şi, sigur, dacă vom decide, mergem şi în faţa plenului.
Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnul lider Haşotti.
Domnul Puiu Haşotti :
O scurtă replică, stimaţi colegi, n-a fost vorba de o contestare
a votului. A fost vorba de o reluare a votului pentru că nu s-au
strâns 69 de voturi pentru. Nimeni nu a spus că n-a fost un vot
corect, nimeni nu a spus că s-a defectat aparatul, nimeni nu a spus
că n-a putut să voteze. N-a fost vorba de o contestare a votului, a
fost vorba – subliniez – de o solicitare de reluare a votului, nu
pentru că ar fi fost cine ştie ce incorectitudini, ca să fie foarte clar.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnul senator Chelaru.
Domnul Ioan Chelaru:
Deci, eu nu mai adaug nimic la argumentele care au fost
folosite de o parte şi cealaltă aici. Vreau să spun însă două lucruri.
Unul, că discuţiile au fost la punctul 14, unde, din ce ştiam eu,
exista, la un moment dat, o înţelegere a liderilor pe Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 70/2010, unde, într-adevăr, domnul Pereş a
solicitat pe loc reluarea votului şi i-am spus că nu există argumente
şi atunci a propus: „Voi relua în Biroul permanent.”
Doi, nu s-a pus în discuţie niciun moment, n-a fost nicio
discuţie şi a fost un vot, după părerea mea, indubitabil cu privire la
punctul 10 din ordinea de zi. Eu nu înţeleg de ce… Mă aşteptam ca
pentru punctul 14, pentru Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
70/2010, să vină această cerere, la care nu prea înţeleg – şi aici
vorbesc formal, de Regulament şi de Statut – de ce a apărut şi
punctul 10 din ordinea de zi. Cu privire la asta n-am înţeles chiar
deloc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnul senator Ruşanu.
Domnul Dan-Radu Ruşanu:
Domnul Pereş are dreptate când spune că de o perioadă lungă
de timp în Parlament nu se mai respectă nici cutumele, nici
Regulamentul şi nu există nicio colaborare între putere şi opoziţie.
Cred că ar trebui, într-adevăr, să reluăm această respectare a
regulamentelor şi cutumelor, nu să venim cu această sintagmă tot
timpul: „Plenul este suveran şi tot ce votează plenul trebuie să
executăm” şi, în acest context, aş propune reluarea votului la Curtea
de Conturi, CNVM şi CSA, care s-a făcut cu încălcarea cutumei, cu
încălcarea Regulamentului. Şi s-a contestat, pe principiul că s-a
votat în plenul Camerelor reunite, chiar dacă nu a fost vreodată în
Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital,
chiar dacă nu s-a respectat cutuma. Şi aţi spus: „Plenul este
suveran”. În acest context, eu aş propune reluarea acestui vot, ca să
respectăm şi cutumele, şi regulamentele, şi să trecem peste
sintagma: „Plenul este suveran întotdeauna”, chiar dacă nu se
respectă cutuma şi Regulamentul. Noi, la data respectivă, am
contestat la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi
validări din Camera Deputaţilor acel vot dat de către plenul reunit.
Acum, aici, ori putem să spunem că se contestă şi acest lucru la
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a
Senatului sau, cel mai bine şi cel mai normal, să încercăm să
respectăm în continuare şi cutumele, şi regulamentele, iar această
colaborare între putere şi opoziţie, la care domnul prim-ministru
face tot timpul apel, arată că în toată Uniunea Europeană cuprinsă
de criză, puterea cooperează cu opoziţia şi haideţi să reluăm toate
aceste voturi la care nu s-au respectat nici cutume, nici regulamente.
Eu sunt de acord cu ce spune domnul Pereş în acest context.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnul lider Sârbu. După aceea, domnul senator Pereş încă o
dată.
Domnul Ilie Sârbu:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
N-am să mă mai refer la ceea ce s-a spus din punct de vedere
tehnic, procedural, cutume, fără cutume. Eu cred că e cazul să
vorbim despre un principiu pe care îl avem la baza dialogului nostru
putere – opoziţie sau nu îl avem. Dacă nu-l avem, poate reuşim să-l
găsim, dacă nu e prea târziu, sigur, acum, după ce s-au întâmplat
atâtea lucruri, şi la plenul reunit, şi la noi, şi în relaţia pe care o
avem zi de zi. Poate nu-l mai putem găsi, iar atunci discuţiile
acestea îşi au rostul doar aşa, ca să rămână stipulate în stenogramele
Senatului. Practic, nu se întâmplă nimic.
Tot ceea ce am văzut în ultima perioadă, probabil că va
continua. Puterea, ori de câte ori are posibilitatea, trece peste tot
ceea ce se spune aici – cutumă, Regulament, chiar legi, câteodată –
iar atunci când nu-şi poate asigura numărul de voturi necesar, în
special la Senat, că, de fapt, aici este problema, încearcă să convingă
opoziţia cât sunt de importante proiectele care sunt introduse în
ordinea de zi şi de ce ar trebui opoziţia să vină şi să voteze, ori în
interes naţional, ori în interes, ştiu eu, parlamentar, parlamentar
european şi de altă natură.
Eu cred că, la ora actuală, dacă nu vrem să recunoaştem,
trebuie totuşi măcar să o spunem, chiar de dragul stenogramei, că
suntem într-un blocaj – ştiu că nu face plăcere multora dintre noi să
vorbim despre un blocaj – la nivelul Senatului, cu argumentele pe
care chiar domnul senator Mihăilescu le aducea în plen, aruncând
sigur, peste rever aşa, ameninţarea că se va desfiinţa Senatul. Nu
cred că ţine, dar, mă rog, se practică. E o practică pe care o
cunoaştem, nu de acum, de mai mulţi ani de zile.
Dacă ne facem că nu observăm, sigur, e bine şi lucrul acesta.
Dacă vrem să observăm, atunci aceasta este realitatea şi poate de
aici să pornim. Că vom porni miercuri dimineaţa noi, liderii
grupurilor, că liderii de la putere au şi puterea să decidă să ne-o
spună acolo. Eu am încercat şi dialog cu miniştrii care vin în sală,
să-i transmită prim-ministrului, care este şi preşedintele partidului,
că nu se poate continua în acest mod. Nu ştiu dacă au făcut-o sau
n-au făcut-o. Poate e necesară o discuţie cu preşedintele partidului,
al PDL-ului, să vină dacă vrea ca lucrurile să decurgă în mod firesc
şi normal. Dacă nu, o să procedăm aşa cum am procedat, mergând şi
noi pe ceea ce deja am încercat să constatăm în ultima perioadă, că
nu veţi reuşi să aveţi majoritatea, că nu veţi reuşi să vă adunaţi în
fiecare şedinţă de luni şi de miercuri.
Ca atare, să ne întoarcem la ceea ce am spus şi vom avea o
discuţie deschisă, sinceră şi vom vedea care sunt priorităţile şi ce
trebuie să facem, dar acestea fiind reciproc avantajoase, că dacă
numai unii vor să câştige din dialogul acesta, nu se poate. Nicăieri
în lume nu există doar câştigători. Nu s-a înfiinţat statutul acesta. El
poate să meargă până la un anumit moment, până la un anumit timp.
După aceea, intră în blocaj şi blocajul va veni, o să vedeţi, din
interior, nu de la noi. Noi blocăm ceea ce putem acum. Blocajul al
doilea, când va veni din interior, va fi mult mai grav.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Domnule Pereş, vă rog.
Domnul Alexandru Pereş:
Domnule preşedinte,
Acum, sigur, putem să discutăm şi… să nu amestecăm
lucrurile, dar eu discutam punctual pe nişte lucruri care s-au
petrecut miercuri. Dar văd că se intră pe o chestiune din aceasta de a
radiografia Regulamentul, că de ce nu avem pe lângă întrebări şi
interpelări şi contestaţii, să definim ce este contestaţia.
Păi, am spus foarte clar şi în luarea mea de cuvânt acolo:
comisiile au fost în totalitate de acord cu cele două rapoarte. Sigur,
probabil că în grup s-a discutat altceva, dar sunt şi colegi din USL
care au votat pentru cele două proiecte.
Acum, referitor la proiectul de la punctul 14 pentru care, sigur,
am intervenit şi în materialul pe care vi l-am înaintat dumneavoastră
am pus şi punctul 10 pentru că mie mi se părea semnificativ, având
în vedere că suntem şi Cameră decizională pe Legea nr. 303/2004,
să încerc într-adevăr a aduce în faţa dumneavoastră şi a discuta şi
asupra acestui subiect. Putem să-l amânăm. Foarte bine. La urma
urmei, toţi vom suferi pe chestiunea asta. Nu ştiu ce, dar vom vedea.
Pe partea cealaltă, la punctul 14, este vorba de o instituţie
europeană care funcţionează probabil în cele 26 de ţări. Noi vrem
să-l desfiinţăm printr-un amendament – asta pentru că n-am vrut să
intru în subiectul problemei – pe care l-a dobândit la prima Cameră ,
la Camera Deputaţilor. Acest amendament a fost făcut de către trei
colegi deputaţi.
Domnul Puiu Haşotti:
De la ce partid?
Domnul Alexandru Pereş:
De la UNPR şi de la PSD.
Problema este în felul următor: radem uşor această instituţie şi
punem greu la loc. Am spus şi în plen, deschidem în România
posibilitatea sălbatică a comercializării a orice, dacă vreţi şi a
nisipului, ca şi sămânţă de morcovi sau de mac. Există această
posibilitate.
Este o ultimă redută, o ultimă instituţie şi pentru asta mi-am
permis ca să vin aici, pentru că în comisie am discutat treaba aceasta
şi am căzut de acord foarte repede că este foarte bună această
solicitare a preşedintelui de reexaminare a legii, cel puţin pe punctul
acesta. Nu vreau să discut de alte reexaminări în care putem, sigur,
să discutăm, dar la punctul acesta am convenit toţi – domnul lider
Sârbu este de faţă aici, poate confirma treaba aceasta şi cred că o va
face - domnul Daea la fel şi ceilalţi colegi ai mei la fel.
Deci, încă o dată, am contestat tocmai pentru treaba aceasta,
ne provocăm singuri nişte lucruri pe care tot noi va trebui să le
corectăm în timp, dar probabil că va dura. De ce să n-o facem
acum?
Privitor la problema cealaltă ridicată de către domnul chestor
Ruşanu, domnule senator, aţi făcut demersurile necesare pentru a
contesta atât Curtea de Conturi, cât şi CNVM. Adică, CNVM, nu.
La CNVM a fost bine, deşi nu eraţi în sală. Restul era. Problema
este în felul următor: cine vă opreşte să nu faceţi acest demers pe
care l-am făcut eu la Biroul permanent? Dar nu aici, la Birourile
permanente reunite. Este o posibilitate. Poate că ar trebui să
încercăm. Mulţumesc.
Domnul Dan-Radu Ruşanu:
Domnule coleg, la prima parte, când spuneaţi că să nu greşim,
parcă mi-o aduc aminte pe Monica Macovei, în 2005, când spunea
„să acordăm mai multă autoritate procurorilor şi să nu greşim, să-i
numească ministrul justiţiei…”
Domnul Alexandru Pereş:
Dacă vă uitaţi la mine, cred că o vedeţi pe Monica Macovei
sau este distanţa mare.
Domnul Dan-Radu Ruşanu:
Nu, nu, aşa era vocea… parcă aşa spunea atunci că ar fi bine
să acordăm atenţie şi să nu greşim. Mai ales, asta a fost… de trei ori
a repetat atunci, să nu greşim. Şi nu am greşit, aşa este.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnule preşedinte Frunda, vă rog.
Domnul Frunda György:
Mulţumesc. Domnule Ruşanu, trebuie să spun că statul de
drept există. Există statul de drept şi reguli ale statului de drept care
sunt făcute în favoarea cetăţeanului şi pornesc de la prezumţia
apărării drepturilor acestuia. Şi există interpretarea doamnei
Macovei care asimilează drepturile cetăţeanului ca drepturile omului
în puşcărie. Fie că este puşcărie efectivă, fie toată ţara este o
puşcărie, dar asta este concepţia ei. Dacă vedeţi numai ceea ce ne
transmite de la Bruxelles, atunci o să vedeţi că acesta este mesajul
clar. Şi atât timp cât Dumnezeu şi alţii mă ajută să fiu aici, voi apăra
drepturile omului, nu interpretarea doamnei Macovei. Dar aceasta a
fost o paranteză.
Vreau însă să-l susţin pe domnul senator Pereş.
Domnilor colegi, se întâmplă în viaţa parlamentară să comitem
erori din diferite motive. Uneori, opoziţia vrea să dovedească faptul
că nu trece o lege care este importantă, ca să arătăm că nu este,
puterea nu-şi adună toţi senatorii prezenţi. Unii lipsesc din alte
motive şi aşa mai departe.
Regulamentul este o normă de procedură de strictă
interpretare, care apără opoziţia, dar există excepţia ca, prin
consemn, atunci când ne dăm seama cu toţii, că printr-o eroare s-a
adoptat o lege care ne provoacă dureri de cap, care nu face bine
cetăţenilor acestei ţări, în care am arătat fiecare că suntem partid
puternic, putem reveni şi să îndreptăm greşeala. Mă refer exclusiv la
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2010, exclusiv la acest
lucru, nu la Legea nr. 303/2004.
Or, din ceea ce a spus domnul senator Pereş, din ceea ce am
citit atunci, este evident că este o greşeală, care este contrară valului
Uniunii Europene, a reglementărilor în vigoare, pe care oricum va
trebui s-o reglementăm.
Este una dintre puţinele cauze în care spun eu că, într-adevăr,
peste lupta dintre putere şi opoziţie există nişte principii comune ale
statului de drept, ale interesului general, pot să spun şi naţional.
Cam aceasta este limita unde putem să vedem lucrurile la fel.
De aceea, aş face un apel, în cazul acesta, să facem o excepţie,
facem un lucru bun. Este o armă puternică în a pleda pentru
revenirea la alte cereri care se fac. Cred că este un lucru din care
toată lumea are de câştigat.
Şi fac un apel la dumneavoastră să punem pe ordinea de zi şi
să votăm această cerere de reexaminare, care într-adevăr este bună.
Vă mulţumesc pentru că m-aţi ascultat.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Domnule Cristian Diaconescu, vă rog.
Domnul Cristian Diaconescu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Poate nu luam cuvântul dacă nu se dădea ca exemplu
modificarea legilor justiţiei în anul 2005. Ţin să vă reamintesc, în
jurul mesei, că aţi acceptat în acel moment tot ceea ce Ministerul
Justiţiei a propus.
(Discuţii în sală)
Legile acelea din 2004, făcute cum erau făcute, erau agreate şi
de Uniunea Europeană, de toată lumea şi în acel moment ştiţi cine
numea procurori. Aşa că, haideţi să ştim exact de unde plecăm, ca
să vedem unde vrem să ajungem.
În al doilea rând, da, dihotomia perfectă dintre vectorii politici
din România, sigur că ne duce la această concluzie. Este lipsit de
sens să începem noi să demonstrăm într-un sens sau în altul, dar
probabil că dincolo de o rea-credinţă care poate fi pasată de la unul
la altul, poate aceste două legi sau măcar ceea ce se discută aici, pot
fi excepţia de bună-credinţă. Undeva, cineva trebuie să rupă acest
cerc vicios.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnule Greblă, vă rog.
Domnul Toni Greblă:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
În primul rând, eu regret – o spun public acum – faptul că
distinsul nostru coleg nu a intervenit în interesanta dezbatere din
plenul reunit al celor două Camere.
Domnul Frunda György:
Era greu, domnule Greblă, pentru că eram la Strasbourg.
Domnul Toni Greblă:
Pentru că eraţi plecat, asta voiam să spun.
În acelaşi timp, cred că, rolul, printre altele, al domnului
senator Frunda trebuia să fi fost luat de alţi colegi, reputaţi jurişti,
care să explice altora care probabil nu sunt la fel de avizaţi despre
limitele, rolul şi responsabilitatea organelor colegiale. Plenul, fie şi
al celor două Camere reunite, nu poate să hotărască orice. Plenul
Senatului nu poate să hotărască orice. Sunt nişte limite pe care
juriştii le cunosc foarte bine.
Dar eu am crezut că dezbaterea de astăzi şi solicitarea
domnului coleg Pereş – care altfel poate fi susţinută – a fost
precedată de o negociere politică între şefii partidelor sau între
liderii grupurilor parlamentare, pentru că este clar că este un blocaj
politic, este clar că actuala putere, care a beneficiat la un moment
dat de o largă majoritate, a crezut că având majoritatea în plen,
plenul poate să hotărască orice. Dialogul politic şi negocierea sunt
absolut obligatorii şi în situaţia în care ai o largă majoritate. Este
însă foarte, foarte obligatoriu şi presant, în momentul în care
echilibrul politic este foarte fragil.
Şi, din acest punct de vedere, eu rog, sugerez liderilor de grup
să reia urgent dialogul politic, să ajungă la o înţelegere globală
inclusiv pe nişte lucruri recent petrecute, care nu pot fi acceptate
foarte uşor. Şi după aceea, soluţia tehnică, soluţia juridică, soluţia
regulamentară şi constituţională este la îndemâna noastră, având
posibilitatea să reluăm votul acesta, eventual cu un pasaj prin
comisiile de specialitate. Dar, pentru ca aceste lucruri să se petreacă,
este obligatoriu să existe o negociere politică cu bună credinţă şi un
acord politic între putere şi opoziţie.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Da. Domnule Ruşanu, vă rog.
Domnul Dan-Radu Ruşanu:
Domnule senator Frunda, o mică precizare pe care eu sunt
convins că dumneavoastră o cunoaşteţi.
În Uniunea Europeană, majoritatea în plenul Curţilor de
Conturi o are întotdeauna opoziţia, pentru că această Curte de
Conturi verifică puterea, executivul. Deci, dacă executivul, dacă
puterea are majoritatea şi în Curtea de Conturi înseamnă că acea
majoritate se verifică pe ea însăşi.
Ca principiu, uitaţi-vă şi-n Anglia, unde vreţi şi, credeţi-mă,
aici ştiu şi eu, puterea întotdeauna are o minoritate. Dumneavoastră
aţi mers pe acest principiu – şi când spun dumneavoastră spun
coaliţia de la guvernare – că „noi, care suntem la putere, trebuie să
avem majoritatea în Curtea de Conturi. Şi atunci, noi trebuie,
neapărat, să facem această majoritate”. Asta ca o precizare.
Acum, revenind la acea problemă, evident, putem, dacă doriţi,
mâine sau miercuri, când aveţi 69 sau 70 de voturi în plen, să
stabiliţi acest lucru, reluarea votului. Dar atenţie la precedentul
creat! Atunci, putem să solicităm oricând reluarea unui vot. Şi este
în plen, o dezbatem în plen şi o votăm. Atunci, vă daţi seama în ce
derizoriu ar cădea Senatul, când orice vot dat de plen s-ar putea
relua peste o săptămână, peste două săptămâni sau peste trei zile.
Deci, aceasta este capcana în care putem să cădem cu toţii.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnule Frunda, vă rog.
Domnul Frunda György:
Mă scuzaţi, dar trebuie să-i răspund domnului senator Ruşanu.
Greşiţi, domnule senator, scuzaţi-mi sinceritatea, eu n-am spus
că puterea are majoritatea în Curtea de Conturi, vă spun că în ţările
democratice membrii Curţii de Conturi sunt nepolitizaţi, sunt
apolitici numiţi.
Domnul Dan-Radu Ruşanu:
Propuşi întotdeauna de oameni politici. Nu sunt nepolitizaţi.
Domnul Frunda György:
Nu există. În ţările în care sunt propuşi politic – să vă dau
exemplul Ungariei pe care din absolută întâmplare o cunosc –
preşedintele Comisiei de buget, finanţe este de la opoziţie,
preşedintele Comisiei de externe este de la opoziţie, dar Curtea de
Conturi este numită pe şase ani şi este numită proporţional. Asta ca
să lămurim.
Nu vreau să fac un precedent nesănătos. Dacă n-am fost destul
de clar, vă rog să mă scuzaţi. Eu am propus ca, prin consens, în
birou să se decidă revenirea la vot. Aceasta este arma politică, prin
consens să se revină la vot. Şi acest lucru ar fi benefic, consider eu,
şi un lucru de lăudat pentru toate partidele, în primul rând cele din
opoziţie.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnule Verestóy, vă rog.
Domnul Verestóy Attila:
Noi de douăzeci de ani de zile încercăm să perfectăm
democraţia din România şi nu reuşim. Din păcate, ca să fiu foarte
sincer, în ultima vreme, nu suntem într-o direcţie pentru a
perfecţiona.
Constat, şi sunt foarte subiectiv aici, că există paşi înapoi, pe
care îi facem în ultimele luni. Asta este părerea pe care eu o pot
spune cu toată responsabilitatea, fiind o părere proprie, nu o
expresie a partidului. Nu am discutat în UDMR acest aspect, dar
vom discuta. Vom discuta pentru că eu cred că nu este bine şi încerc
să ridic această problemă în acest sens şi în rândul colegilor de la
coaliţie, nu este bine ca să ajungem la situaţii care se pot întoarce în
timp împotriva celor care le-au luat. S-a întâmplat acest lucru, în
România, de câteva ori. Anumite excese pe care le-au săvârşit, să
spunem cu un cuvânt foarte frumos, politicienii, cu intenţia de a
face un teren mai lin, mai comod pentru ei, s-au întors împotriva lor.
De aceea, eu cred că soluţia nu este aici, la Biroul permanent,
nu este aici posibilitatea găsirii consensului. Această situaţie
necesită o discuţie între liderii partidelor care conduc, de fapt,
această ţară.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Este în regulă.
Domnule Haşotti, vă rog. Vom închide, după aceea, această
parte.
Domnul Puiu Haşotti:
Stimaţi colegi,
Este un precedent foarte periculos, dar eu aici, pentru că este
un precedent periculos şi o chestiune, pe de altă parte, foarte
importantă, nu pot hotărî în numele grupului. Lăsaţi-mi libertatea,
vă rog, să consult astăzi grupul, să mergem la grupuri, să discutăm.
Să vedem dacă grupurile agreează această soluţie. Uitaţi, din
punctul meu de vedere, ca să nu se creadă altceva, eu voi susţine
pentru miercuri reluarea votului, dar doar la Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 70/2010, ca să ne înţelegem foarte limpede. Şi voi
comunica liderului sau viceliderului de la PDL care este atitudinea
Grupului parlamentar al PNL.
M-am consultat cu domnul lider Ilie Sârbu, are exact aceeaşi
solicitare şi exact aceeaşi părere.
Deci, astăzi la plen vom anunţa decizia grupurilor noastre. În
momentul acela, dacă va fi o decizie pozitivă şi sper să fie una
pozitivă, la primul punct, miercuri, vom introduce votul, dar doar
pentru Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2010, ca să fie
foarte clar.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Atunci, vă rog să reportăm acest subiect pentru întâlnirea
informală de miercuri dimineaţă, pe subiectul politic şi liderii de
grupuri vor informa cu privire la răspunsul acestora faţă de
propunerea domnului Pereş.
Este în regulă. Domnul ministru Tabără a ajuns deja şi-i
mulţumim pentru prezenţă.
Mai avem câteva ultime chestiuni.

Este că-i tare această tocmeală? Păi aveţi credinţa că prin parlament se discută doctrină juridică?