Cristian Diaconescu, o mişcare inspirată pentru externe

---

Iată că România are reacţii de ţară europeană şi ţările europene (anumite ţări europene) nu. Domnul Cristian Diaconescu, ministrul de externe al României, a luat o poziţie verticală în apărarea românilor din Timoc. Exact aşa trebuie să reacţionăm. Suntem o ţară din UE egală cu orice altă ţară. În primă fază m-am gândit la modul "ce avem noi tocmai cu Serbia", tocmai ţara cu care avem atâtea legături istorice, apoi, când am aflat motivele pentru care România s-a împotrivit aderării Serbiei la UE nu am putut decât să-i dau dreptate domnului Diaconescu. Iată ştirea reflectată de mai multe publicaţii:

Romania joaca dur cu Serbia - Diaconescu: Partenerii sa se obisnuiasca cu o Romanie activa

(http://www.ziare.com/cristian-diaconescu/ministru-externe/romania-joaca-dur-cu-serbia-diaconescu-partenerii-sa-se-obisnuiasca-cu-o-romanie-activa-1153366)

Cristian Diaconescu, preocupat de soarta românilor timoceni

(http://www.politic-tv.ro/stiri-in/2738-cristian-diaconescu-preocupat-de-soarta-romanilor-timoceni.html)

Romania a blocat traseul Serbiei catre UE din cauza romanilor din Valea Timocului

(http://www.enational.ro/online-actualitate/romania-a-blocat-traseul-serbiei-catre-ue-din-cauza-romanilor-din-valea-timocului-132942.html/)

"Partenerii nostri trebuie sa se obisnuiasca cu o Romanie ceva mai activa si mai implicata atunci cand e vorba de protejarea valorilor sale", a spus seful diplomatiei romane, la Romania TV, precizand ca decizia de marti a fost luata pentru ca se doresc mai multe garantii pentru drepturile minoritatii romanesti din Valea Timocului.

"Nu se pune problema unei blocari, deja s-a luat decizia de recunoastere de aderare a Serbiei la UE. (...) A fost o discutie destul de prelungita pentru ca asa cum Romania a fost supusa unei monitorizari la aderare a fost si Serbia. Pana la consiliu urmeaza ca intre Romania si Serbia sa fie semnat un tratat pentru protectia minoritatilor, dar si Comisia se va implica cu o monitorizare pe parcursul lui 2012", a adaugat Diaconescu.

(http://www.tv-net.ro/Stiri-Cristian-Diaconescu-Deja-s-a-luat-decizia-de-recunoastere-de-aderare-a-Serbiei-la-UE+21034)

Iată CV-ul domnului Cristian Diaconescu.

Data şi locul naşterii: 2 Iulie 1959, Bucureşti
Starea civilă: căsătorit, un copil

STUDII:
1978 - 1983 - Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti;
1992: cursuri de specializare în măsuri de creştere a încrederii şi securităţii în Europa la Centrul pentru Prevenirea Conflictelor.

ACTIVITATE PROFESIONALĂ
ACTIVITATE DIPLOMATICĂ
- februarie 2012 - ministrul Afacerilor Externe;
- decembrie 2008 - octombrie 2009 – ministrul Afacerilor Externe;
- ianuarie - martie 2004 - secretar de stat pentru afaceri europene la MAE;
- decembrie 2000 - ianuarie 2004 - secretar de stat pentru afaceri bilaterale la MAE şi negociator şef pentru Tratatul privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, pentru Tratatul Politic de bază între România şi Federaţia Rusă şi pentru Legea maghiarilor din statele vecine Ungariei;
- mai - decembrie 2000 - secretar general adjunct al Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN) şi ambasador en pied la această organizaţie;
- 1998 – 2000 - director general al Direcţiei Generale Afaceri Juridice şi Consulare a MAE;
În această calitate, a fost negociator şef pentru tratatele şi acordurile bilaterale privind regimul frontierelor, protecţia minorităţilor şi readmisia, precum şi pentru măsurile de creştere a încrederii şi securităţii în Europa. Totodată, a condus delegaţiile României la reuniunile privind dimensiunea umană a OSCE, la Comisia pentru Drepturile Omului de la Geneva, la Comisia Dunării
- 1996-1998 - Direcţia OSCE din MAE, al cărei şef a devenit în 1997;
- 1995 – 1996 - diplomat la Misiunea Permanentă a României pe lângă Organizaţiile Internaţionale cu Sediul la Viena şi adjunct al şefului misiunii pentru domeniul politico-militar şi de securitate al OSCE;
- 1993 – 1995 - coordonator secţia de cooperare în domeniul politico-militar al OSCE din MAE;
- 1990 – 1993 – MAE, Direcţia CSCE şi Cooperare Regională.

ÎN GUVERNUL ROMÂNIEI
- martie - decembrie 2004: ministrul Justiţiei.

ÎN PARLAMENTUL ROMÂNIEI
- 2011 - vicepreşedinte al Senatului;
- mai 2010 – în prezent - preşedinte de onoare al Uniunii Naţionale pentru Progresul României;
- 2008: senator într-o circumscripţie din Bucureşti. Activitatea sa parlamentară s-a concentrat pe domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, precum şi al politicii externe;
- 2004: senator, reprezentant al judeţului Constanţa din partea Partidului Social Democrat.

ACTIVITATE ACADEMICĂ
- 2004 - lector la Catedra de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene a Universităţii Spiru Haret;
- 1998-2000 - profesor la Institutul de Drept şi Relaţii Internaţionale;
- 1997 - a predat cursuri cu privire la cooperarea europeană şi euroatlantică în domeniul securităţii la Colegiul Naţional de Apărare ;
- 1993 - lector la Catedra de Drept Internaţional Public a Universităţii Hyperion;
Este membru fondator al Colegiului Naţional de Apărare.

ALTELE
1989-1990 - inspector la Ministerul Justiţiei;
1985-1989 – judecător la Tribunalul Bucureşti;
1983-1985 - judecător la Judecătoria Ilfov.
(http://www.gov.ro/cristian-diaconescu__l1a57.html)

Domnul Titus Corlăţean susţine acţiunea domnului Cristian Diaconescu, cu amendamentul că poziţia României trebuia exprimată cu un avertisment prealabil.

Titus Corlăţean apreciază că poziţia României privind Serbia "este corectă pe fond. România a susţinut şi susţine în continuare foarte serios şi foarte ferm obţinerea candidaturii la Uniunea Europeană şi viitoarea calitate de membru a UE pentru Serbia, în condiţiile în care însă această ţară respectă între altele criteriile politice de aderare, ceea ce înseamnă şi criteriul protecţiei minorităţilor naţionale, în special românii din Serbia, indiferent de numele sub care sunt cunoscuţi, români sau vlahi".
(http://www.rfi.ro/articol/stiri/politica/corlatean-pozitia-romaniei-privind-serbia-e-corecta-fond-dar-trebuia-o)

Iată însă cu Suedia, o ţară cu tradiţie europeană, de la care ai avea pretenţii, nu-i aşa, să asculte ce are de spus România cu urechea larg deschisă, nu are deloc o reacţie principială şi universal consensuală.

Ministrul de externe al Suediei, Carl Bildt

"Nu este foarte demn atunci când ţări ridică chestiuni fără legătură în timp ce încercăm să facem Serbia şi Kosovo să progreseze. Lipsă de spirit european", a scris oficialul suedez.
(http://www.realitatea.net/ministrul-suedez-de-externe-a-criticat-pozitia-romaniei-privind-serbia_918079.html)

Eu susţin poziţia domnului Cristian Diaconescu. Îmi aduc aminte cât de importantă a fost problema minorităţilor când România a aderat. Nu are de ce să vină domnul Carl Bildt să spună că minorităţile nu sunt o problemă europeană şi că votul unanim nu mai convine şi ar trebui să trecem la votul majoritar. Domnule Nils Daniel Carl Bildt, aţi mediator în conflictul din Balcani din fosta Iugoslavie... Despre români nu aţi auzit nimic pe unde aţi fost?

UPDATE:

MAE...

Semnarea Protocolului Comisiei Mixte privind minorităţile naţionale cu Serbia

Comunicat de presă

Data:

02.03.2012

La 1 martie 2012, la Bruxelles, a fost semnat, de catre Reprezentanţii Permanenţi ai României şi Serbiei la UE, Protocolul celei de-a doua sesiuni a Comisiei Mixte Interguvernamentale între România şi Republica Serbia privind minorităţile naţionale.

Semnarea acestui Protocol este rezultatul demersurilor repetate şi insistente ale României pentru stipularea unor măsuri concrete de protejare a drepturilor şi identităţii persoanelor aparţinând minorităţii române din Republica Serbia, inclusiv a persoanelor aparţinând acestei minorităţi din Valea Timocului. Cu toate că întâlnirea plenară a Comisiei Mixte a avut loc în luna mai 2011, Protocolul nu a putut fi convenit până în seara zilei de 29 februarie 2012, chiar dacă reprezentanţi ai celor două delegaţii s-au întâlnit de mai multe ori în a doua parte a anului 2011, inclusiv în lunile octombrie şi noiembrie. Protocolul semnat la 1 martie 2012 de Reprezentanţii Permanenţi ai României şi Serbiei la UE este primul Protocol al Comisiei Mixte care tratează pe fond problematica minorităţii române din Serbia, respectiv a minorităţii sârbe din România.

El conţine angajamente concrete în vederea protejării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, care variază de la reprezentarea parlamentară a minorităţilor, la autorizaţiile de construire a unor biserici sau asigurare a dreptului la educaţie în limba maternă. Trebuie menţionat ca Protocolul precizează expres asumarea de către Serbia a conexiunii dintre aderarea la UE a acestui stat şi criteriile politice de aderare de la Copenhaga, care includ şi protecţia minorităţilor naţionale. Astfel se prevede că Republica Serbia, în procesul de aderare la UE, se angajează să respecte şi să aplice criteriile politice de la Copenhaga, inclusiv în ce priveşte protecţia minorităţilor aparţinând minorităţilor naţionale, în conformitate cu instrumentele internaţionale regionale şi bilaterale relevante pe care le-a ratificat.

Foarte important, părţile au fost de acord să includă recomandări destinate ameliorării situaţiei minorităţii române de pe tot teritoriul Serbiei, inclusiv recomandări direcţionate, în mod clar, pentru îmbunătăţirea situaţiei persoanelor aparţinând minorităţii române din Timoc (Serbia de Est), cum ar fi necesitatea asigurării posibilităţii de utilizare a limbii române în mod curent în Timoc sau îndreptarea deficienţelor înregistrate în ceea ce priveşte accesul la mijloacele de informare mass-media în limba română în Timoc (Serbia de Est), angajarea în administraţie, problematica proprietăţilor comunităţii române.

O prevedere importantă a Protocolului Comisiei se referă la recomandarea către partea sârbă de a lua măsuri pentru a asigura accesul persoanelor aparţinând minorităţii române din Serbia de Est (Timoc) la serviciul religios în limba maternă. Acest drept este menţionat în Protocol prin raportare directă şi explicită la standardele europene privind drepturile omului, care prevalează asupra cadrului legislativ intern.

La fel de important, Protocolul conţine referiri exprese la interzicerea demersurilor de afectare a identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, subliniind importanţa auto-identificării libere, fără nicio interferenţă, şi precizând în mod expres că autorităţile sârbe au obligaţia de a aplica recomandările formulate de Comisia Mixtă, precum şi prevederile Acordului din 2002, asupra întregului teritoriu al Republicii Serbia, aşadar inclusiv în Timoc.

Semnarea Protocolului răspunde intereselor legitime ale persoanelor aparţinând minorităţii române din Serbia, inclusiv prin faptul că abordează problematica reprezentării directe a minorităţii române în Parlamentul Republicii Serbia.

Protocolul are efecte benefice şi în ceea ce priveşte minoritatea sârbă din România. Părţile au agreat, de exemplu, prevederi concrete referitoare la asigurarea dreptului la educaţie în limba maternă chiar şi în condiţiile scăderii numărului persoanelor care aparţin minorităţii sârbe.

Informaţii suplimentare

Comisia Mixtă a fost înfiinţată prin Acordul între Guvernul României şi Guvernul Federal al Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale, semnat la Belgrad la 4 noiembrie 2002 şi intrat în vigoare la 12 iulie 2004. Comisia Mixtă face recomandări pentru fiecare dintre cele două Guverne, respectiv recomandări comune, privind măsurile necesare în vederea exercitării drepturilor membrilor minorităţilor naţionale şi a protecţiei identităţii acestora (art. 11 din Acord).

Comisia Mixtă ar trebui să se reunească cel puţin odată pe an. Conform textului Acordului, prima reuniune a Comisiei Mixte ar fi trebuit să aibă loc în ianuarie 2005, dar această primă sesiune a putut fi convenită cu partea sârbă şi organizată numai în noiembrie 2009, în urma demersurilor repetate şi insistente ale părţii române. În consecinţă, Comisia Mixtă s-a reunit în plen până în prezent doar de doua ori: în noiembrie 2009 şi în mai 2011.

(http://www.mae.ro/node/12373)