17 April 2012

După sute de ani de istorie a economiei, o singură soluţie: CONCEDIERI


Te-ai aştepta ca timpul care aduce sute, mii, zeci de mii de teorii economice, premii Nobel, academicieni, cărţi pe larg lăudate, genialitate, "statul prost administrator"... să însemne şi faptul că soluţiile economice să se rafineze. Vă amintiţi grija preşedintelui României şi a premierului României pentru cele câteva sute de locuri de muncă de la Roşia Montana, Roşia Poieni, exploatările de gaz din şisturile bituminoase? Ei bine, după grija susţinută pentru ele, cu riscul poluării, iată că vin nişte concedieri fără nici un fel de inteligenţă, fără nici un fel de efort... Poate că salvând cumva aceste locuri de muncă era un echivalent cu a renunţa la exploatările non-ecologice (să nu zic poluante). Dar... NU. Sindicatul Mechel Câmpia Turzii a înaintat un protest (adresă) cum că soluţiile economice de redresare şi îmbunătăţire a activităţii de producţie nu există în mintea economiştilor şi este ineficientă "rezolvarea" unei astfel de probleme numai şi numai din concedieri.
Ştire:
"În intenţia de a efectua concedieri colective, aţi prezentat doar măsurile care vizează restructurarea personalului şi nu faceţi referire la soluţiile economice de redresare şi îmbunătăţire a activităţii de producţie. Considerăm că singura cale de rentabilizare şi redresare este autonomia de funcţionare a societăţii, achiziţia de ţaglă (semifabricat de oţel, din care se laminează bare sau sârme - n.a.) la preţul pieţei şi vânzarea produselor prin agenţii noştri, aceasta până nu este prea târziu. Preţul ţaglei este acum impus de grupul Mechel şi este peste cel de pe piaţă, ceea ce influenţează rezultatele financiare şi scăderea dramatică a vânzărilor. O măsură greşită care a fost luată şi care a influenţat negativ rezultatul financiar al combinatului a fost preluarea activităţii de vânzare a producţiei societăţii de către Mechel Service. Astfel, preţurile stabilite de aceasta sunt discutabile, iar formalităţile de contractare, derulare, urmărire a contractelor, avizare, constituind o procedură greoaie şi total neproductivă. Pierderile înregistrate provin, parţial, şi din această organizare", se arată în documentul citat.

"La volumul de producţie şi de organizare a societăţii este imposibil a funcţiona în condiţiile disponibilizării a 800 de angajaţi, aprecierea noastră fiind că organigrama rezultată în urma reducerii acestor posturi nu poate asigura o funcţionare normală a întreprinderii în condiţii de siguranţă. În urma reducerii locurilor de muncă vor exista sectoare de activitate care nu respectă normele şi normativele de protecţie a muncii şi vom solicita ITM sprijinul pentru păstrarea siguranţei angajaţilor la toate locurile de muncă existente", se arată în adresa sindicatului Mechel Câmpia Turzii.

"Solicităm convocarea de urgenţă a Comitetului de Securitate şi Sănătate în Muncă la nivel de întreprindere care să analizeze şi să avizeze fiecare loc de muncă din cadrul Mechel Câmpia Turzii ce urmează să fie desfiinţat. Tragem concluzia că am fost înşelaţi, ne îndoim de buna credinţă a grupului Mechel şi vom încerca să demonstrăm asta în faţa instanţei de judecată", arată sindicaliştii.
(http://www.mediafax.ro/social/sindicat-mechel-campia-turzii-autonomia-de-functionare-a-combinatului-singura-cale-de-redresare-9529499/)
Când spui Mechel spui de fapt Mechel Câmpia Turzii (INSI), Mechel Târgovişte (COS), Ductil Steel Oţelu Roşu, Ductil Steel Buzău, Laminorul Brăila şi Mechel Reparaţii Târgovişte, adică aproximativ 7.000 de angajaţi, managementul este deci unitar pentru mai multe "locuri de muncă".

Sindicatul Mechel Câmpia Turzii însă mai spunea ceva acum o lună, lucrurile devin astfel cu mult mai îngrijorătoare.
Ştire:
Potrivit unei scrisori deschise a Sindicatului de la Mechel Câmpia Turzii adresată, marţi, autorităţilor guvernamentale responsabile de privatizarea metalurgiei şi remisă presei, după nouă ani de la privatizarea Combinatului Mechel Câmpia Turzii, acesta se confruntă cu o situaţie gravă, existând chiar riscul închiderii activităţii, iar cei 1.900 de angajaţi să rămână fără un loc de muncă, lucru care ar afecta aproape jumătate din populaţia Câmpiei Turzii.

(Mircea Rosca/Mediafax Foto)

„Prezentată ca un mare succes al guvernului din 2003, privatizarea s-a dovedit a fi un mare eşec, atât pentru angajaţi, cât şi pentru locuitorii municipiului. Promisiunile acţionariatului majoritar rus s-au dovedit a fi doar baloane de săpun şi s-au închis oţelăriile, trei laminoare, două trăgătorii, iar numărul de personal a ajuns de la 5.600 la 1.900, încălcând atât angajamentele luate faţă de AVAS, cât şi strategia de restructurare a siderurgiei româneşti convenită cu UE. Dacă ne referim la investiţiile făcute, şi s-au făcut câteva, au fost făcute din banii produşi la Câmpia Turzii din credite şi vânzările uriaşe de fier vechi rezultat în urma tăierilor din dezmembrări chiar şi a utilajelor funcţionale, casate şi trimise la fier vechi", se arată în scrisoare.

Reprezentanţii Sindicatului Mechel Câmpia Turzii spun că în momentul privatizării acţionariatul majoritar rus a promis păstrarea celor 5.600 de locuri de muncă, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, creşterea salariilor.

Sindicaliştii afirmă că au contestat rezultatele financiare pe 2011 ale Mechel România, susţinând că acestea ar fi fost viciate atât de preţul fixat la materiile prime furnizate de grup, cât şi de vânzarea producţiei prin intermediul Mechel Service, care are acelaşi acţionariat. Potrivit sindicaliştilor, în 2003, concernul rus Mechel a plătit 27 de milioane de euro pentru pachetul majoritar de acţiuni de la combinatul din Câmpia Turzii, iar statul român a şters, cu ocazia privatizării, toate datoriile care se ridicau la 70 de milioane de euro.
(http://www.adevarul.ro/locale/cluj-napoca/Sindicatul_Mechel_Campia_Turzii_acuza_actionariatul_rus_ca_a_incalcat_angajamentele_luate_la_privatizare_0_667133653.html)
Ei bine, iată cum facilităţile date de statul român cu ocazia privatizărilor... nu sunt neapărat "soluţii de facilizare" a locurilor de muncă, a relansării economice... bla, bla, bla.

Cine e de vină, cine va fi tras la răspundere...? Hai să fim serioşi, ura şi la gară!

Consiliul de Administratie:

S.C. Mechel East Europe Metallurgical Division S.R.L. (presedinte)
- reprezentant permanent Gushchin Yury
Sergei Fedorov (membru)
Sergiu Lapti (membru)
Natalia Mardari (membru)
Raluca Damian (membru)


Conducerea executiva:

Sergei Fedorov - Director General
Damian Raluca - Director Relatii Juridice
Katylkou Hleb - Director Coordonator Dezvolare , Investitii si Reparatii
Macarov Nicolae - Director Control Risc



Informatii de la emitent


  • Codul_eticii_si_conduitei_de_afaceri (PDF, 525.53 KB)
  • Materiale de sedinta AGOA 27-28.04.2012 (ZIP, 7.28 MB)
  • Convocator AGOA 27-28.04-2012 (PDF, 1.52 MB)
  • Materiale pentru sedinta AGOA din 21.12.2011 (RAR, 1.05 MB)
  • Materiale pentru sedinta AGEA din 21.12.2011 (RAR, 1.12 MB)
  • Convocator AGOA si AGEA 21-22 decembrie 2011 (PDF, 3.22 MB)
  • Raport curent 30.09.2011 (453_1012, 6.66 MB)
  • RAPORT CURENT AGEA 26.08.2011 (PDF, 304.95 KB)
(http://www.mechelcampiaturzii.ro/)

http://www.mechel.com/img/logo.gif
RAPORTUL AUDITORULUI INDEPENDENT
Catre actionarii S.C. MECHEL CAMPIA TURZII S.A.
Raport asupra situatiilor financiare

[1] Am auditat situatiile financiare anexate ale societatii S.C. MECHEL CAMPIA TURZII
S.A. (“Societatea”) care cuprind bilantul la data de 31 decembrie 2011, contul de
profit si pierdere, situatia modificarilor capitalului propriu si situatia fluxurilor de
trezorerie pentru exercitiul financiar incheiat la aceasta data si un sumar al
politicilor contabile semnificative si alte note explicative. Situatiile financiare
mentionate se refera la:
• Activ net/Total capitaluri: - 161 112 101 lei
• Rezultatul net al exercitiului financiar – pierdere: 107,212,223
lei
Responsabilitatea Conducerii pentru Situatiile Financiare

[2] Conducerea Societatii are responsabilitatea intocmirii si prezentarii fidele a acestor
situatii financiare in conformitate cu Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.
3055/2009 si pentru acel control intern pe care conducerea il considera necesar
pentru a permite intocmirea setului de situatii financiare care sunt lipsite de
denaturari semnificative, fie cauzate de frauda sau eroare.
Responsabilitatea auditorului

[3] Responsabilitatea noastra este ca, pe baza auditului efectuat, sa exprimam o opinie
asupra acestor situatii financiare. Noi am efectuat auditul conform Standardelor
Internationale de Audit. Aceste standarde cer ca noi sa respectam cerintele etice, sa
planificam si sa efectuam auditul în vederea obtinerii unei asigurari rezonabile ca
situatiile financiare nu cuprind denaturari semnificative.
Un audit consta în efectuarea de proceduri pentru obtinerea probelor de audit cu
privire la sumele si informatiile prezentate în situatiile financiare. Procedurile
selectate depind de rationamentul profesional al auditorului, incluzând evaluarea
riscurilor de denaturare semnificativa a situatiilor financiare, datorate fraudei sau
erorii. În evaluarea acestor riscuri, auditorul ia în considerare controlul intern
relevant pentru întocmirea si prezentarea fidela a situatiilor financiare ale Societatii
pentru a stabili procedurile de audit relevante în circumstantele date, dar nu si în
scopul exprimarii unei opinii asupra eficientei controlului intern al Societatii. Un
audit include, de asemenea, evaluarea gradului de adecvare a politicilor contabile
folosite si rezonabilitatea estimarilor contabile elaborate de catre conducere,
precum si evaluarea prezentarii situatiilor financiare luate în ansamblul lor.
Consideram ca probele de audit pe care le-am obtinut sunt suficiente si adecvate
pentru a constitui baza opiniei noastre de audit.

Opinia
[4] In opinia noastra, situatiile financiare prezinta in mod fidel, sub toate aspectele
semnificative pozitia financiara a societatii la 31 decembrie 2011 si performanta
financiara si fluxul de trezorerie pentru anul incheiat, in conformitate cu Ordinul
Ministrului Finantelor Publice al Romaniei nr. 3055/2009.
Evidentierea unor aspecte

[5] Fara a exprima alte rezerve, asa cum este prezentat in Nota referitoare la
Continuitatea in exploatare, atragem atentia asupra necesitatii suportului financiar si
operational al grupului pentru asigurarea continuitatii in exploatare a Societatii.
Raport asupra conformitatii raportului administratorilor cu situatiile financiare
[6] În concordanta cu Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 3055/2009, articolul 318,
punctul 2, noi am citit raportul administratorilor atasat situatiilor financiare.
Raportul administratorilor nu face parte din situatiile financiare. În raportul
administratorilor, noi nu am identificat informatii financiare care sa fie în mod
semnificativ neconcordante cu informatiile prezentate în situatiile financiare
alaturate.

02 martie 2012
(http://www.mechelcampiaturzii.ro/db_files/464_materiale_de_sedinta_AGOA_27_28.04.2012.zip)
Fiţi mult mai inteligenţi şi depăşiţi stadiul soluţiilor banale, căci aici este mândria şi onoarea intelectualului.

14 comments:

nimrod said...

Bun găsit Biblio!

:) Eu cred că e invers, adică ruşii au luat ţeapă la Câmpia Turzii şi încearcă să se scoată fără pierderi prea mari. Nu încercaţi să mă contraziceţi că ştiu cum a fost cu Petrotub-ul, pe care l-au luat indienii... :)))

vib said...

Ceea ce nu inteleg multi este ca privatizarea nu inseamna neaparat aducerea pe linia de plutire. Daca ar fi asa, cuvantul "faliment" nu ar exista in dictionar. Privatizarea reprezinta forma ipocrita prin care birocratii incearca sa arunce pisica in curtea mediului privat. In felul asta, vinovati de esecul economic (de altfel parte fireasca a vietii) vor fi investitorii-cei-rai si nu cumva reprezentantii statului. Demagogie tipic socialista.
Realitatea este ca falimentul si disponibilizarile sunt firesti intr-o economie sustenabila si au rolul de a redirectiona resursele de la domenii devenite inutile pentru societate spre noile domenii devenite prioritare.
Problema este ca aceeasi reprezentanti ai statului, consiliati de economistii premiati ar trebui sa clarifice lucrurile pentru "profani": statul nu poate preveni falimentul si concedierile. Nici prin privatizare si nici prin subventionare. Tot ce poate si TREBUIE sa faca statul este sa ofere consiliere si indrumare pentru momentul in care intreprinderea isi inceteaza utilitatea pentru societate. Recalificarea si relocarea trebuie sa reprezinte prioritatile autoritatilor. Lupta impotriva falimentului si a concedierilor este o lupta cu morile de vant. Modul eficient si natural de reactie este indrumarea in vederea recalificarii si/sau relocarii.
In cazul particular al Mechel investitorul trebuie fortat sa respecte termenii intelegerii. Nu poti prelua active de stat in speranta obtinerii unui profit fara sa iti asumi si responsabilitatea unei pierderi. Ar fi incorect fata de ceilalti agenti economici de pe piata. Daca falimentul este insa o consecinta a reorientarii nevoilor economiei atunci, in paralel, autoritatile trebuie sa se preocupe de recalificarea si relocarea acelor oameni in loc sa iroseasca timp si bani intr-o activitate inutila.
In concluzie: privatizarea a reprezentat pentru statele socialiste o masura disperata. Motivul pentru care multe privatizari au esuat sta in insasi geneza respectivelor intreprinderi: despoti bine intentionati, dar extrem de prost pregatiti au investit resursele economiei extrem de ineficient si prost localizat. Neintelegerea economiei naste monstrii industriali :D. Nu pot sa nu ma gandesc la "Marele salt inainte" cu furnalele taranesti. Resursele prost investite sunt vina initiatorului. Ca un investitor nu poate sa faca functional un dezastru fantezist e doar naivitate. Sa nu perseveram in dezastru incercand sa mentinem fantezia in viata. Inapoi la realitate.

Bibliotecaru said...

@ nimrod
Păi tot vorba mea, înseamnă că au fost investitori neperformanţi. :D

Bibliotecaru said...

@ vib
Nu aş mai adăuga nimic altceva la cele ce le spuneţi decât că rolul statul ar fi să izoleze şi să elimine din economie acei "asasini economici", în timp ce statul român a colaborat cu ei cu veselie (să nu folosesc eu un cuvânt mai dur).

vib said...

@Bibliotecarul: corect. Teoriile economice ar trebui sa permita deosebirea cat mai fidela "asasinului" de investitorul serios. Personal cred ca putem vorbi de tradare in cazul multor privatizari din ultimii 20 de ani. Sunt un ferm sustinator al privatizarii, dar nu sunt de acord sa bagi lupul in casa. Intentii bune si metode proaste se aplica si la capitalism. Rezulta oligarhie sau anarhie.

Bibliotecaru said...

@ vib
Logica cred că ar fi fost privatizarea prin cotaţie la bursă... începând cu cele mai puţin profitabile, eventual prin emisiune de acţiuni pentru capitalizare care să permită investiţiile.
O astfel de metodă ar fi permis captarea capitalului românesc şi păstrarea unor acţiuni de control până în momentul în care ar fi existat certitudinea unei continuităţi.

N. Raducanu said...

De acord cu vib cand scrie ca "privatizarea a reprezentat pentru statele socialisteo masura disperat". Se poate oare ea corecta acum, cand suntem in UE? Caci vad ca in Argentina o mare companie petroliera spaniola Rapsol a fost nationalizata, pentru incalcarea contractului de achizitionare. Fapt care a provocat protestul vehement al guvernului spaniol, al presedintelui Barroso de la UE si chiar al regelui Spaniei. Caci Argentina castiga prin aceasta nationalizare (mai corect ar fi de spus "statalizare") suma de 2 miliarde euro anual. Ce politician roman ar fi capabil astazi sa renationalizeze PETROM?

Bibliotecaru said...

Este totuşi necesară încălcarea contractului, pe de o parte, şi existenţa firmei, pe de altă parte. Dacă firma are activul devalizat şi e oale şi ulcele... ce să mai faci cu ea?

Petrom nu are de ce să fie "desprivatizată", ca să evit cuvântul naţionalizare, pentru că nu deranjează foarte tare firma în sine. Problema este nu firma, ci exploatarea zăcămintelor. Este îndeajuns să aduci partea statului din exploatare, adică redevenţele, la un nivel atât de mare încât nu este economică exploatarea şi lucrurile se rezolvă. Staţiile de benzină nu încurcă pe nimeni.

vib said...

Total de acord cu ultimele postari. Nu stiu de ce nu au continuat treaba cu RASDAQ si pentru companiile de stat mai mari.

Vasile, said...

Hristor a inviat!


Nu stiu despre ce sa vorbesc despre Mechel o entitate economica, mari furnizori de materii prime,proprietari de mine de carbune mai "generos" calitrativ decit carbunele romanesc dar si mai ieftin, are
o cifra de afaceri mai mare si mai linistita in Bulgatria, acolo unde
sindicatele sunt totusi mai putin ancorate politic si cu o alta viziune a muncii sindicale decit sindicalistii nostri.

Pai petromidia lui Patriciu a avut ca angajati populatia unui oras si a redus pentru eficientizarea rafinariei numarul petrolistilor la populatia a trei blocuri din orasul Navodari....

Faptul ca Mechel reduce numarul salariatilor imnseamna ca...investeste in linii de productie noi , performante si este normal sa disponibilizeze personalul ...si apoi criza imobiliara , lipsa investitiilor din Romania in mod normal afecteaza productia si preturile ....dar asta e , asa-i romanul....sindicalist !

Bibliotecaru said...

@ Vasile,
Adevărat a înviat.

Întâmplarea face că pe vremea când pierdeam timpul pe IRC am cunoscut o doamnă care făcea parte din cele trei blocuri din oraşul Năvodari. Domnia sa mi-a spus că la fiecare intrare în schimb pleca cu gândul că s-ar putea să nu se întoarcă. De ce? Pentru că erau atât de puţini, mai ales în schimbul de noapte, încât dacă se întâmpla o avarie forţa de răspuns nu ar fi permis rezolvarea avariei în condiţii de siguranţă.

Bibliotecaru said...

@ vib
În schimb au băgat pe bursa românească acţiuni la firme americane... că aşa facem noi, orice să susţinem America. Cum în acest moment nu are nimeni de vândut acţiuni americane în România, este evident că preţul acţiunilor americane va creşte datorită cotaţiei la bursa românească.

Vasile, said...

In mod sigur doamna nu lucra nici in grupul de interventii , nici in cel de intretinere, cel mai "bogat" ca numar segment.

Dar asa este atunci cind inlocuiesti o intreaga consola de de lucru cu prea multi operatori cu citeva calculatoare...iti fuge covorul de sub picioare...

Eu mai apropriat intr-un fel de subiect, iti pot spune ca toate rafinariile de mare succes si-au retehnologizat productia in detrimentul fortei de munca productia. O Petromidie din Canada functioneaza cu 300 nu cu 600 de angajati asa cum o face Petro-Midia.

Adica mai putin "hei rup" si mai mult creier!

Bibliotecaru said...

@ Vasile,

Ba chiar la întreţinere şi intervenţii, nu la butoane ci în mijlocul fierătanilor, acolo de unde izbucneşte explozia. Făcea parte din echipa aceea care a cunoscut nişte morţi şi răniţi când cu avariile de acum câţiva ani. Din fericire pentru ea a fost în alt schimb.

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.