Toată lumea îşi pune ghetuţele frumos curăţate sub fereastră, dar din ce în ce mai mulţi primesc nuieluşe în loc de ciocolate.
La început am creat un personaj fictiv. El vorbea lumii despre beneficiile pe care statul român le aduce cetăţenilor lui. Este adevărat că fondurile din care statul plăteşte tot ceea ce se cheltuieşte nu sunt aduse de funcţionari şi nici de ministru de acasă, ci tot fonduri ciupite din taxe şi impozite… există însă oameni care beneficiază de aceşti bani, imprimeria care a tipărit acele bileţele securizate, medicii de familie, medicii specialişti, comisioane la “băieţii deştepţi” şi, în primul rând, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Cetăţeanul fictiv se face însă că nu ştie de toate acestea şi îşi revarsă dragostea asupra cetăţenilor României care vor fi astfel mai protejaţi. Ministerul Sănătăţii, un prezervativ împotriva morţii.
Doamnelor şi domnilor, lume lumeeee!
Programul de evaluare a stării de sănătate a populaţiei este finanţat, după cum deja s-a aflat, integral de Ministerul Sănătăţii Publice. Suma necesară derulării acestui program este de circa 300 milioane de euro… cum? E mult mai mult? Noi mergem pe cifre oficiale nu pe… mă rog, lăsaţi-mă să continui, unde am rămas? A, da. … este de circa 300 milioane de euro şi banii vor fi alocaţi din fondurile proprii ale ministerului. Cetăţenii vor beneficia gratuit de o consultaţie unică şi de un set de analize, care să ajute la depistarea unor eventuale afecţiuni cardiace, hepatice, renale, diabet, anemie...
Dintre cei aproximativ 2,5 milioane de români cuprinşi în program, în primul trimestru de aplicare a acestuia (iulie-septembrie 2007), pentru 1,5 milioane au fost recomandate analize de laborator. Dintre aceştia, numai 30% au primit indicaţia de a efectua setul complet de analize. Un procent de 23,4% din populaţia examinată prezintă diferite grade de risc de diabet de tip 2, 11,35% dintre cei examinaţi sunt expuşi bolilor cardio-vasculare, 3,41% celor renale, iar între 2 şi 12% sunt expuşi diferitelor tipuri de cancer. Semnificativ este faptul că peste 200.000 de persoane, circa 8% dintre cele care au fost evaluate, au fost depistate cu cazuri noi de boală.
Programul îşi propune cunoaşterea reală a ponderii bolilor cu impact major asupra populaţiei, realizarea de activităţi profilactice, în sensul diagnosticării precoce şi monitorizării acelor boli cu impact major asupra cetăţenilor, precum şi evaluarea şansei de viaţă acordată românilor, chiar dacă aceştia nu sunt asiguraţi medical. Păi cine este bolnav nu va putea să se facă sănătos cu analize de 50 de lei dar statistica va fi de folos Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate iar aceasta nu va da nici un ban, ministerul va plăti totul. Apoi mai sunt şi alte beneficii. De exemplu se observă că sunt mulţi diabetici. Cineva s-ar aştepta ca să facem programe pentru prevenirea diabetului, să dezvoltăm dotările spitalelor în ceea ce priveşte diabetul… ei bine soluţia cea mai bună soluţie este să terminăm o dată cu gratuităţile la acest diabet, costă prea mult. Să se descurce şi singuri, nu cu banii ministerului…
Personajul fictiv ar fi putut vorbi mult timp aşa, jumătate politic, jumătate nesimţit… dar ce rost are să inventăm personaje fictive când există personaje reale.
Eugen Nicolăescu căzut pe gânduriEugen Nicolăescu: Spuneam că în funcţie de rezultate vom elabora politici sanitare adecvate şi vom regândi alocarea banilor. Nu am aşteptat epuizarea anului în care s-a derulat programul, ci am gândit deja câteva strategii pe baza rezultatelor intermediare. În funcţie de riscograma individuală după această primă evaluare cetăţenii vor fi evaluaţi periodic în funcţie de riscurile de boală descoperite prin programul de evaluare, în decursul a cinci ani, astfel încât politica de prevenţie în sănătate să aibă consecvenţă şi să producă efecte. ... pentru diverse tipuri de cancer, colon urectal, cenito mamar, fac deja preocuparea Ministerului Sănătăţii Publice.
Din toamna acestui an va începe implementarea primului program oranizat de... pentru cancerul de col uterin. Femeile din grupa de ţintă între 25 şi 64 de ani vor primi eşalonat invitaţia de participare la program, urmând ca în interval de trei ani să fie invitate la program toate femeile din această grupă de vârstă. Fondurile sunt deja alocate pentru acest an iar programul este gândit ca unul multianual. În ciuda criticilor aduse permanent programului de evaluare a stării de sănătate a populaţiei de către... să nu fiu indiferent faţă de nimeni şi nimic din ceea ce are legătură cu sănătatea oamenilor. Din păcate, problemele acumulate în sistem în ultimii 30 de ani sunt atât de multe, încât este nevoie să stabilim priorităţi chiar dacă acestea vor produce nemulţumiri. O prioritate pe care Ministerul şi-a asumat-o a fost politica de prevenţie şi profilaxie. După un an de derulare a programului de evaluare a stării de sănătate a populaţiei cetăţenii au devenit mai receptivi la cultura medicală care presupune controale medicale periodice şi ceea ce este foarte important şi îmbucurător, au devenit mai atenţi cu propria lor sănătate. Medicii de diferite specialităţi au salutat programul deoarece s-a dovedit că el chiar ajută la depistarea precoce a bolilor şi aş dori să se înţeleagă că lucrăm pentru viitorul naţiunii împreună cu medicii, cu personalul de specialitate. În urma rezultatelor trimestriale obţinute pe parcursul programului de evaluare am luat legătura cu medicii specialişti, cu asociaţiile de pacienţi, am făcut evaluări şi am schiţat politici de prevenire şi management a unor boli cu incidenţă mare cum sunt diabetul, afecţiunile cardiovasculare, cancerul, hepatitele virale, bolile rare cu mare incidenţă pe fondurile publice. În perioada 1 iulie 2007 - 30 iunie 2008 s-au prezentat la medic şi au fost evaluaţi 11 104 655 de cetăţeni, peste 55% din populaţia ţării care a primit taloane. Din aceşti 11 milioane 43,4% sunt bărbaţi, iar 57,6% sunt femei. De asemenea, din cele peste 11 milioane de persoane evaluate 9 889 062, adică 89,9% o reprezintă persoanele asigurate. Restul de 1 215 593, adică 5,7%, sunt persoane neasigurate. Se poate constata utilitatea programului şi prin numărul foarte mare de persoane asigurate care au posibilitatea să ajungă la medic, să îşi evalueze starea de sănătate şi dacă este cazul să fie incluse în programele naţionale de sănătate finanţate de la bugetul statului... în regiunile sud-vest 6,61% şi sud-est 6,19%. Pe locul al treilea este riscul de îmbolnăvire printr-o afecţiune oncologică. 6% dintre persoanele evaluate, 6771 696 de persoane prezintă acest risc. Procentul cel mai mare se înregistrează în judeţele Ilfov 26%, Harghita, 20%, Prahova, 18%, Tulcea şi Sibiu câte 12%. Ia la polul opus, cu procente sub 4% sunt judeţele Botoşani, Vaslui, Neamţ, Suceava, Vâlcea, Galaţi. Procentul persoanelor cu risc de cancer de col uterin. Din totalul persoanelor evaluate la nivel naţional este de aproape 2%, aproximativ 214 femei, primele judeţe fiind Ilfov 9%, Prahova 6%, Harghita 5%, Tulcea 4%, Caraş-Severin 3%. Iar ultimele judeţe prezintă risc sub 1%. Primul a fost de col uterin, deci în afară de col poate fi afectat şi uterul şi alte părţi ale organismului femeii, iar acesta este numai col uterin. Ca să fie foarte clar că le ducem pe segmente de risc. Distribuţia pe regiuni a cancerului de col uterin este următoarea: risc crescut în Bucureşti, 15,11%, scăzut în nord-est, 0,71%. Vorbim în continuare de riscul de cancer de sân. Din totalul persoanelor evaluate la nivel naţional acesta este de 1,25%, în top fiind judeţele Harghita, 6,25%, Ilfov, 3,86, Sibiu 3,55%, Prahova 2,74. Ultimele judeţe în schimb, cu riscul cel mai scăzut sunt Caraş-Severin, 0,65%. De fapt, toate celelalte, Bistriţa-Năsăud, Hunedoara şi Gorj, în general sub 0,6%. În scopul creşterii accesibilităţii populaţiei la serviciile medicale cuprinse în program Casele judeţene de asigurări de sănătate au încheiat un număr de peste 10388 contracte cu cabinete de medicină primară dintre care aproape 4521 din mediul rural. Pentru a veni în sprijinul pacientului care se prezintă la medicul de familie recoltarea probelor biologice se face de către acesta, la nivelul cabinetului. Astfel 83,51% dintre cabinetele intrate în program îndeplinesc condiţiile de recoltare şi transport a analizelor în deplină siguranţă. Această facilitate este disponibilă chiar şi în mediul rural, la cele 2893 de cabinete care au dotarea necesară. În vederea completării examenului clinic medical precum şi depistarea de noi afecţiuni în funcţie de vârstă, sex, anamneză, patologii existente şi risc estimat au fost efectuate 59 373 557 analize medicale. Pentru efectuarea analizelor medicale recomandate de medicii de familie au fost încheiate 1024 de contracte colaboratoare de analize medicale care au realizat investigaţii paraclinice la 9 328 548 de persoane după cum urmează: şi cred că sunt importante prescrierile de analize pe care le-au făcut medicii în cadrul acestui program. Aproape 10 milioane hemoleucograme, peste cinci milioane creatinină serică, 9,8 milioane glicemii, 3,4 milioane sideremii, 9,6 milioane sumar de urină, 6,9 milioane colesterol seric total, 5,5 milioane colesterol, 6,5 milioane trigliceride şi peste 7,6 milioane transaminază. Din punct de vedere financiar pe parcursul celor 12 luni au fost decontate serviciile medicale prestate de medicii de familie şi laboratoare în valoare de 556,5 milioane lei, aproximativ 154,6 milioane euro, după cum urmează: pentru medicii de familie peste 167 de milioane de lei, iar pentru serviciile paraclinice peste 366,2 milioane lei. Ceea ce înseamnă o medie la nivelul ţării de 50,11 lei de persoană. Factorii de risc determinaţi de comportamentul populaţiei. Şi cred că este important să ştim care sunt aceşti factori de risc determinaţi de comportamentul populaţiei. Programul de evaluare a stării de sănătate a oferit informaţii importante privind stilul de viaţă şi comportamentul alimentar al populaţiei din România. În ceea ce priveşte nutriţia, avem consum zilnic de carne. Ponderea bărbaţilor care consumă zilnic carne grasă la nivel naţional este de 34%. Maxim găsim în regiunea sud-vest, 38% şi minim în Bucureşti 23%. Procentul femeilor care consumă zilnic carne grasă este la nivel naţional de 23%, maxim găsim în regiunea sud-vest, 29% şi minim în Bucureşti, 14%. Distribuţia pe medii de rezidenţă este în mediul urban 21%, în mediul rural 33%. Tot vorbim de nutriţie, legume şi fructe consumate zilnic. Procentul bărbaţilor este la nivel naţional de 76%, maxim în vest, 80% şi minim în sud-est, 70%. Femeile consumă legume şi fructe zilnic 80% la nivel naţional, maxim în regiunea vest şi centru, 84%, minim în sud-est şi nord-est, 77%. Pe medii de rezidenţă distribuţia este în mediul urban 81%, în mediul rural 75%. Consumul de alcool. Procentul bărbaţilor care consumă alcool la nivelul naţional este de 30%. Maxim regiunea sud-vest, 35%. Minim Bucureşti, 25%. Zilnic, evident. Procentul femeilor care consumă alcool este la nivelul naţional de 6%, maxim în regiunea sud-vest, 11% şi minim în vest, 3%. Pe medii de rezidenţă, în mediul urban 11%, în mediul rural 21%. În ceea ce priveşte obiceiul prost al fumatului, fumători în procentul bărbaţilor care fumează este la nivel naţional de 29%, maxim în regiunea sud şi vest, 31% şi minim în nord-est şi sud-est, 27%. Procentul femeilor care fumează la nivel naţional este de 12%, maxim în regiunea Bucureşti, cu 17% şi minim în nord-est, 8%. Pe medii de rezidenţă, în mediul urban 22%, în mediul rural 17%. O dată importantă. Persoane care doresc să renunţe la fumat în următorul an, procent în rândul bărbaţilor la nivel naţional 11%, în rândul femeilor 12%. Pe medii de rezidenţă în urban 9%, în rural 6%. În ceea ce priveşte comportamentul cetăţenilor, vorbim acum de activitate fizică, persoane care obişnuiesc să meargă pe jos cel puţin 30 de minute de cinci ori pe săptămână, procentul bărbaţilor la nivel naţional este de 68%, al femeilor de 67%. Iar persoane care practică un sport cu regularitate, în rândul bărbaţilor la nivel naţional, o să vedeţi o cifră foarte mică, 2%, iar al femeilor şi mai mică, 1%. Şi o să vedeţi de asemenea pe medii de viaţă, în mediul urban 3%, în mediul rural, 0,7%. Câteva concluzii. În primul rând, vorbim de existenţa unui ghid clinic. Programul a fost un program autentic de prevenţie şi nu program de analize, aşa cum de multe ori s-a spus exagerat şi s-a sugerat. Programul a utilizat în premieră un ghid clinic de evaluare a riscurilor, aplicat de către medicul de familie şi dublat de efectuarea unor analize de către medicul de familie care au fost identificate de medicul de familie, afecţiuni sau riscuri de afecţiuni. Acest ghid va fi evaluat şi îmbunătăţit periodic, în funcţie de noile evidenţe ce vor apărea şi de validitatea răspunsurilor la întrebările folosite. Cu alte cuvinte, medicina bazată pe dovezi face parte din modul corect de acţiune a profesioniştilor din sistem. O a doua concluzie se referă la baza de date. Programul de evaluare ne-a ajutat să identificăm care este posibilitatea de acoperire a populaţiei, în special în vederea planificării unor programe mult mai specifice, unde nivelul de acoperire este determinant pentru reuşita programului. Cum ar fi programul de... pe care vrem să îl demarăm... de col uterin, unde o acoperire a populaţiei ţintă feminină între 25 şi 64 de ani de peste 80% pe durata a trei ani ne poate asigura o scădere a mortalităţii în următorii cinci, şase ani, de asemenea, cu aproximativ 70, 80%. Deci este important să avem o acoperire cât mai mare şi corectă.
(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora 11.04, 28.08.2008)
"Transcript preluat de pe www.monitoring.ro"
Aferim domnule ministru, data viitoare vă sugerez un program prin care bolnavii să facă o cură de cianuri, astfel curăţindu-se de boală. Vă daţi seama ce economii, ce venituri bruşte pentru CNAS, pentru pensii, pentru venitul pe cap de locuitor? Cât de bine ar da guvernul prezentând o astfel de statistică.
No comments:
Post a Comment