La început Mona Muscă era o ameninţare pentru politicienii de vârf ai României, invidia o săpa deci la rădăcină. Apoi a început să ameninţe chiar poziţia preşedintelui Traian Băsescu. Pericolul trebuie îndepărtat şi atunci a apărut doamna Lavinia Şandru cu bomba. Mona Muscă nu a ştiut să aplice nesimţirea politică care ţine pe linia de plutire zeci de politicieni de vază şi atunci a înţeles să-şi dea demisia, să plece dintr-un PD-L care i-a retras rapid sprijinul politic pentru a da undă verde definitivării unei acuzaţii absurde de poliţie politică punând în mişcare adevărată poliţie politică. Mizeria politică a plesnit şi a aruncat în afară un lucru sănătos (poate cel mai sănătos) care făcea o ocluziune în fluxul de materii fetide. Vestea posibilităţii revenirii Monei Muscă a pus în mişcare mizeria... şi a mai silit-o pe Mona Muscă să facă încă un gest de normalitate. Acest gest...
Declaraţie Mona Muscă
Duminică, 24 August 2008 13:35
Duminică, 24 August 2008 13:35
Mona Muscă: În primul rând îmi cer scuze că v-am chemat duminică. Din păcate aşa a fost să fie. Ştiu că ziua liberă a dumneavoastră este sâmbăta şi am ţinut cont de treaba asta şi-mi cer încă o dată scuze că v-am chemat acum şi vă mulţumesc că sunteţi aici. Al doilea lucru pe care vreau să vi-l spun este că voi face o declaraţie de presă şi atât. Şi vă spun acest lucru ca să ştiţi dinainte. Cu foarte multă vreme în urmă am făcut o greşeală pe care o regret sincer. Ca tânăr asistent universitar am semnat un angajament care se referea strict la şcolarizarea studenţilor străini.
Cu lipsa mea de experienţă de viaţă eram convinsă că este procedura standard pentru cei care lucrau cu străinii. Am tratat-o ca pe o chestiune pur formală. Este un fapt evident pentru oricine citeşte cu bună credinţă dosarul pe care l-am publicat integral pe internet. Erau alte timpuri, logica socială funcţiona după alte criterii, iar oamenii nu pot fi tot timpul invulnerabili. Dar am spus-o şi o repet, nu am făcut nici o secundă poliţie politică. Verdictul mi s-a pus exclusiv pe baza afirmaţiei unui securist că, într-o discuţie publică, în cancelarie, eu le-aş fi spus colegilor de la catedră o banalitate, că între studenţii greci există şi comunişti şi anticomunişti. Aceasta este singura probă pe care se bazează verdictul împotriva căruia mă lupt şi acum în instanţă. Focalizarea atenţiei mass-media în ultimii doi ani pe cazul Mona Musca este excesivă şi se transformă în diversiune. Nu foloseşte nevoii de adevăr şi nici sănătăţii dezbaterii publice din România. Respect dreptul la opinie al oricui. Am greşit, dar toate au o limită şi o măsură. Am sperat că în timp, când emoţia şi zgomotul se vor potoli, pentru o corectă judecată se va pune în balanţă şi activitatea mea politică şi parlamentară dintre 1990-2006. Am crezut şi cred în valorile democraţiei. În cei 11 ani de activitate parlamentară am elaborat legi care aplicate cu bună credinţă ar putea contribui la transformarea României într-un stat modern şi democratic. Amintesc doar Legea accesului la informaţiile de interes public, Legea împotriva violenţei în familie, Iniţiativa 2% pentru ONG-uri, Legea de organizare şi funcţionare a Rompres. M-am asociat în acelaşi timp, fără rezerve la iniţiativele colegilor mei care urmăreau dezvoltarea democraţiei româneşti, indiferent din ce direcţie veneau ele. Am încercat, în limitele mele, să ofer un model de om politic decent. Am crezut şi cred că datoria politicienilor este accea de a se pune în slujba binelui public, de a încerca să aducă lumină în viaţa celor pe care îi reprezintă. Nu cred că se poate da vreun exemplu în care eu ca parlamentar sau ministru să fi acţionat altfel decât cu bună-credinţă în favoarea intereselor cetăţeanului. Semnele de solidaritate şi susţinere pe care le-am primit şi le primesc de la mulţi oameni mă îndreptăţesc să cred că acţiunile mele politice şi parlamentare au fost în concordanţă cu agenda publicului. De aceea, mai mulţi foşti colegi politici din PD-L şi PNL mi-au oferit posibilitatea de a candida în diferite colegii din ţară. În mod special domnul Gheorghe Ştefan şi membrii organizaţiei PD-L Neamţ au dat dovadă de o colegialitate rar întâlnită în politica românească, făcându-mi în mod repetat o ofertă sinceră şi generoasă. Le mulţumesc tuturor la rândul meu sincer.
Mă văd astăzi în situaţia de a face public răspunsul pe care i l-am dat domnului Gheorghe Ştefan şi celorlalţi în repetate rânduri în ciuda optimismului şi eforturilor domniei sale de a-mi schimba decizia. Nu sunt membră a niciunui partid, m-am retras din viaţa publică, fără intenţia de a reveni în alegeri. Declar public şi ferm că nu intenţionez să candidez în numele PD-L. Apreciez acest partid şi o bună parte din liderii săi, dar nu intenţionez să mă alătur lor. Nu am de gând să mă alătur niciunui partid şi cu atât mai puţin să candidez din partea lui. Nu candidez nici ca independent. În contextul actual, mărturisesc, mi-am pierdut încrederea în modul în care funcţionează în România unele instituţii, instituţii care ar trebui să asigure identitatea unui stat democratic, cum ar fi parlamentul, partidele politice, justiţia, guvernul. Singura instanţă în care cred este puterea celor fără de putere, alături de care am fost în toate acţiunile mele parlamentare şi politice. Oamenii mă vor înţelege, şi vor fi de acord cu mine. Nu pot să candidez pentru a mă integra într-un sistem în care deocamdată nu mai cred. Vă mulţumesc foarte mult şi vă doresc o vară mai puţin fierbinte şi să vă înţelegeţi bine cu politicienii, să comunicaţi bine cu ei, şi ei la rândul lor să comunice bine cu dvs şi vă doresc succes în alegeri, că într-un fel participaţi şi dvs la alegeri, nu numai ei. Aici aveţi textul, cine doreşte îl poate lua.
(Prin Monitoring Media: Antena 3, ora 12:06, 24 august)
"Transcript preluat de pe www.monitoring.ro"
Am citit pe faţa Monei Muscă emoţie. Citea după o foaie de hârtie cu mare grijă că ar putea greşi, că s-ar putea interpreta... încep să cred şi eu că domnia sa nu a fost, nu este şi nu va fi pregătită pentru politică. Stomacul domniei sale nu poate înghiţi o broască vie şi râioasă la fiecare mic dejun.
De cealaltă parte avem un Partid Democarat-Liberal îngrijorat de tacticile guvernului Tăriceanu care, spune domnul Boc, se foloseşte de resursele întregii ţări pentru a cumpăra, într-o economie de piaţă electorală, voturile oamenilor cu voinţă cumpărabilă. Văzând această faptă nedemnă de viaţa politică actuală, domnul Boc este decis să lupte pentru a dezvălui şi a identifica mecanismele aceste corupţii electorale.
PD-L - conferinţă de presă Emil Boc
Duminică, 24 August 2008 17:49
Duminică, 24 August 2008 17:49
Emil Boc: Bună ziua tuturor, bine v-am găsit. Prima temă a conferinţei de presă este legată de modul cum sunt alocate resursele publice, resursele financiare publice de către Guvernul Tăriceanu. Partidul Democrat Liberal acuză Guvernul PNL de utilizarea banilor publici în scopuri electorale, cu alte cuvinte PD-L acuză Guvernul Tăriceanu de mită electorală atât în ceea ce priveşte utilizarea banilor publici ca mită electorală la alegerile locale care au trecut, cât şi cu privire la faptul Cătălin Predoiu PD-L acuză PNL că pregăteşte din nou o mită electorală prin alocările publice de bani. În acest sens avem următoarele argumente care credem noi nu mai au nevoie de foarte multe comentarii.
Au fost alegeri locale în iunie 2008. În anul 2008, la începutul anului, înainte de alegerile locale, a avut loc o repartizare a fondurilor guvernamentale, a fondurilor băneşti pentru administraţiile locale, fonduri publicate în Monitorul Oficial nr. 318 din aprilie 2008 şi vreau să vă spun că aceste fonduri guvernamentale au fost repartizate astfel: din suma totală de 472.145 de Roni, PNL a obţinut 42,42%; PSD a obţinut 34,46% din sume; PD-L 6,45% din sume; UDMR 6,15%, alţi primari de la alte partide politice 5,70%. Asta în condiţiile în care la nivelul anului 2008, înainte de alegerile locale, ponderea primarilor era aproximativ următoarea: PNL 22% şi a primit 42,42%; PSD 33% a primit 34,46%; PD-L 27% a primit 6,45%; UDMR 6% a primit 6,15%, alţii 12% au primit Comisia Europeană 5,7%. Asta în condiţiile în care în ceea ce priveşte populaţia României, primarii PD-L-ului guvernau aproximativ 62% din populaţia României. Mai mult decât atât în ce constă mita electorală directă şi făţişă a fost aceea că Guvernul Tăriceanu a acordat unor primării cu primari PD-L pentru a-i convinge să candideze la alegerile locale de la PNL. Adică ce s-a întâmplat? A luat primari de la PD-L şi le-a spus; vă dau suma asta de bani, dar candidaţi în alegeri locale de la PNL. Şi uitaţi exemple de acest fel în ţară: la Galaţi, comunele Matca şi Vânători; la Cluj, Sânmărtin, Huedin, Ţaga; la Iaşi, Noşna; la Maramureş, ŢIşeşti, Coaşi, Stremptura, Rona de Jos, adică primari care figurau la PD-L au fost cumpăraţi cu bani guvernamentali să candideze din partea PNL. Vreau să vă spun că asta a fost la nivelul anului 2008. La nivelul anului 2007, situaţia stă la fel. Primarii PSD în 2007 au primit 43%, cei PNL 39%, PD, 7%, UDMR 6%, alţii 5%. După cum se poate observa şi în anul 2007 şi în anul 2008, Guvernul Tăriceanu în complicitatea cu PSD cu care împarte responsabilitatea guvernării a folosit banul public în scop de mită electorală pentru a favoriza administraţiile guvernate de PNL şi pentru a cumpăra primari de la alte formaţiuni politice. Avem date certe că o asemenea situaţie se pregăteşte a se repeta în toamna acestui an pentru alegerile parlamentare. Cu alte cuvinte, PNL pregăteşte o nouă alocare de fonduri guvernamentale din bani publici cu preponderenţă către primarii PNL şi de cumpărare a primarilor de la alte formaţiuni politice cu bani publici, adică pentru atragerea lor în campanie alături de candidaţii PNL. O asemenea practică este o copie fidelă a ceea ce făcea PSD-ul în perioada 2000-2004. Cât a fost la guvernare în anul 2005 şi 2006 am încercat să păstrăm acest echilibru şi sumele alocate au păstrat echilibrul care s-a concretizat în urma alegerilor între primarii de la diversele formaţiuni politice şi alocările financiare. Odată însă cu sprijinul pe care PNL-ul l-a primit de la PSD în Parlament, acele practici nocive de cumpărare a administraţiilor locale cu bani publici în detrimentul votului dat de cetăţeni s-a readus în viaţa politică românească. De aceea atragem atenţia încă o dată guvernului că asemenea practici trebuie să înceteze, iar administraţiile locale trebuie să fie sprijinite în funcţie de priorităţi, proiecte şi programe, şi nu în funcţie de clientelismul politic. Uitaţi-vă puţin cum arată această ultimă Hotărâre de Guvern din anul 2008 cu privire la alocările pentru administraţiile locale. Avem cu culoare albastră PNL, cu roşu PSD, cu portocaliu PD-L, cu verde UDMR. Uitaţi cum arată pagină de pagină dominanta majoritară evident PNL şi PSD în aceste alocări de bani, iar acolo unde apăreau de la PD-L, de fapt, se dădeau la acei primari care urmau să candideze la alegeri din partea PNL, deci nu numai că am primit 6%, dar din cei 6% jumătate au fost acei primari de la PD-L care au candidat pentru PNL. Iar dacă veţi putea urmări o chestiune extrem de interesantă şi nemaiîntâlnită până acum în alocările de sume, în loc să fie alocări de sume pentru obiective concrete, veţi putea observa că toate aceste alocări de sume, în fapt, au următoarea formulă: cheltuieli curente şi de capital, cheltuieli curente şi de capital, uitaţi, pagini întregi, în timp ce alocările, când PD-L era la guvernare, erau pe obiective concrete, drumuri, podeţe, cămine culturale, ş.a.m.d., obiective, modernizare de centrale termice dacă era cazul, şi deşi asta este o altă temă, vedeţi, aici peste tot apare cheltuieli curente şi de capital, cheltuieli curente şi de capital, şi din când în când doar îmbrăcăminte bituminoase, una la o sută de obiective; restul sunt bani, practic, publici, cu care PNL a cumpărat administraţiile locale, iar, din nou, acest guvern se pregăteşte să realizeze o fraudare a alegerilor prin utilizarea banilor publici în scopuri electorale. Al doilea subiect: PD-L a finalizat proiectul de lege cu privire la modificarea Legii răspunderii ministeriale, astfel încât pentru miniştri parlamentari să nu mai fie nevoie de un vot în plenul camerelor parlamentului, în vederea începerii urmăririi penale. Respectând textul Constituţiei, proiectul de lege de modificare a Legii răspunderii ministeriale spune foarte clar că în cazul în care vine o solicitare de la Parchetul General cu privire la începerea urmăririi penale împotriva unui ministru care are şi calitatea de parlamentar, preşedintele Camerei informează Biroul Permanent şi plenul Camerei despre această solicitare şi trimite acceptul spre începerea urmăririi penale ministrului justiţiei, iar de aici Parchetului General, astfel încât nici un parlamentar să nu fie mai presus de lege, în funcţie de calitatea pe care o are, de simplu parlamentar sau de parlamentar ministru. Acest proiect de lege, dacă va avea voinţa politică necesară în parlament, nu va mai pune partidele politice, aşa cum a făcut-o PSD în cazurile Mitrea şi Năstase, de a bloca anchetele judiciare împotriva unor demnitari, lăsând singurele organe abilitate ale statului, justiţia în esenţă, să se pronunţe cu privire la vinovăţia sau nevinovăţia unei persoane care are calitatea de demnitar. Susţinerea de către PSD a acestui proiect de lege este proba de foc, proba de bună credinţă că ceea ce au declarat că nu doresc să mai fie o stavilă sau apărători ai unor demnitari certaţi cu legea penală în faţa justiţiei, va fi - repet - pentru PSD proba de foc a votării lui în parlament. Acest proiect de lege face neoportună şi nenecesară revizuirea Constituţiei, care este un proces amplu, care presupune modificarea unor structuri a unor capitole şi corelarea lor, pentru că presupune un referendum cu cheltuieli suplimentare băneşti, demonstrând că dacă există voinţă politică, demnitarii tot ajung în faţa justiţiei, fără să fie nevoie de revizuirea Constituţiei, ci doar cu simpla voinţă politică a partidelor politice şi a parlamentarilor care îi reprezintă pe cetăţeni şi pe respectivele partide politice în Parlamentul României. Vom cere ca acest proiect de lege să fie dezbătut în procedură de urgenţă la începutul sesiunii parlamentare, astfel încât să înlăturăm ultimele obstacole în calea baricadării parlamentului, în faţa justiţiei şi a blocării anchetelor judiciare. PSD a făcut proba supremă a faptului că interesele de grup şi interesele personale privează deasupra intereselor justiţiei şi ale funcţionării statului de drept; de aceea, un asemenea proiect de lege vine să înlăture orice blocadă pe care un partid politic ar mai putea-o realiza în Camera Deputaţilor sau în Senat, în vederea anchetării demnitarilor, inclusiv a miniştrilor parlamentari. Cam atât.
Interlocutor: În legătură cu doamna Mona Muscă.
Emil Boc: În legătură cu doamna Mona Muscă. Ce noutăţi mai aveţi?
Interlocutor:Dacă aţi reuşit să o contactaţi şi dacă ...?
Emil Boc: Mona Muscă a încheiat sau a închis o discuţie înainte ca o asemenea discuţie să fie deschisă în interiorul Biroului Permanent Naţional al Partidului Democrat Liberal prin anunţul pe care l-a făcut. Am luat act de anunţul pe care l-a făcut. În consecinţă, nici nu va mai fi măcar o discuţie în interiorul Biroului Permanent Naţional, pentru că declaraţia a fost foarte clară şi fără echivoc a doamnei Mona Muscă.
Interlocutor: Consideraţi totuşi că este o pierdere pentru Partidul Democrat Liberal sau pentru parlamentul viitor decizia doamnei Mona Muscă şi credeţi în acelaşi timp că declaraţiile unora dintre colegii dumenavoastră de partid au avut influenţă asupra deciziei domniei sale?
Emil Boc: Eu cred că deciziile suverane nu prea se comentează. Dacă a avut sau nu vreo influenţă vreo declaraţie a unora sau altora, cred că doamna Mona Muscă este în măsură să vă răspundă. Din câte am observat, din declaraţia doamnei Mona Muscă, ea nu a avut niciodată intenţia de a candida la aceste alegeri care urmează pentru Parlamentul României, astfel încât nu ştiu şi nu pot să spun dacă a contat sau nu vreo declaraţie personală publică a vreunui coleg din PD-L sau de la alte formaţiuni politice.
Interlocutor: Dar dvs nu aţi /.../?
Emil Boc: Nu am avut nici un fel de discuţie cu doamna Mona Muscă, aşa cum am declarat şi în cadrul conferinţei de presă de luni, că nu am contactat-o şi nici nu am fost contactat pentru candidatură, singura afirmaţie a fost făcută doar de domnul Gheorghe Ştefan, aşa cum aţi aflat.
Întrebare: Şi este o pierdere pentru partid?
Emil Boc: Din moment ce nici măcar nu a existat vreo solicitare de la PD-L, ca partid, ca birou permanent naţional, nu a existat nici o declaraţie de intenţie oficială a doamnei Mona Muscă de a candida pentru Partidul Democrat Liberal, nu este nici un câştig sau nu este vorba de nici o pierdere. Este vorba pur şi simplu de o situaţie de fapt.
Interlocutor: Domnule presedinte, Curtea de Conturi mă interesează pe mine.
Emil Boc: Vă rog, care este întrebarea?
Interlocutor: Mă înteresează, acum, în toamnă, când se adună toţi acolo, care este punctul dumneavoastră de vedere sau ce intenţionaţi să faceţi pentru a se rezolva această... n-am cuvinte...
Emil Boc: Deocamdată, soluţia legală este prelungirea mandatului până la adoptarea de către parlament a formei finale a Legii Curţii de Conturi, care se află, din câte ştiu eu, în reexaminare, dar nu se putea lăsa România fără o Curte de Conturi care să aibă un mandat funcţional. Urmează ca decizia parlamentului să fie cunoscută la începutul sesiunii următoare.
Realizator: A fost o declaraţie din partea preşedintelui PD-L Emil Boc. Acesta a acuzat guvernul PNL de utilizarea banilor publici în scop electoral. La începutul anului, fondurile guvernamentale au fost repartizate în mod incorect - a declarat ceva mai devreme preşedintele PD-L. Partidul Democrat Liberal ar fi primit mai puţini bani, în comparaţie cu numărul de primari din întreaga ţară. Guvernul a încercat astfel şi să convingă unii primari din partea PD-L să candideze din partea liberalilor în schimbul unor fonduri suplimentare pentru campania electorală şi, de asemenea, un alt subiect atins de către preşedintele PD-L: Partidul Democrat Liberal a finalizat legea prin care un ministru care are şi calitatea de parlamentar să nu aibă nevoie de decizia plenului pentru a fi cercetat penal. Astfel, anchetele judiciare nu vor mai putea fi blocate şi, în fine, o reacţie la decizia Monei Muscă de a nu mai candida la alegerile parlamentare, o reacţie din partea preşedintelui PD-L, Emil Boc. Doamna Mona Muscă a încheiat o discuţie înainte ca ea şă fie deschisă în Biroul Permanent Naţional al PD-L şi a fost o declaraţie fără echivoc din partea dumneaei.
(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora 14.02, 24.08.2008)
"Transcript preluat de pe www.monitoring.ro"
No comments:
Post a Comment