Atenţie la neatenţie... episodul 4.

---

Cum să faci un scrutin astfel încât să poţi manipula optim cine iese "câştigător" din rună, pardon, din urnă? Nu din urna funerară, ci din urna electorală.

În primul rând pui pe altul să să propună iniţiativa legislativă. Şi cine ar putea fi altul decât Autoritatea Electorală Permanentă?

(sursa: http://sangiorgioinbosco.blogolandia.it/2009/06/04/comunicat-de-presa-alegerile-pentru-parlamentul-european-din-7-iunie-2009/)

Cam ce doreşte schimbat AEC...

Principalele elemente de noutate ale proiectului de lege electorală

- Numărul locuitorilor care se ia în calcul pentru stabilirea numărului de mandate este cel din Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor.
- Se interzice modificarea legii în anul în care au loc alegeri generale, respectiv după anunţarea datei unui referendum naţional.
- Într-o circumscripţie electorală sau într-un colegiu uninominal pot avea loc alegeri numai în cazul în care pe buletinul de vot sunt înscrişi cel puţin doi candidaţi sau două liste de candidaţi, după caz.
- Este permisă numai distribuirea sau primirea de tipărituri electorale


Data şi orele de desfăşurare a votării sunt stabilite astfel:
a) a treia duminică a lunii noiembrie pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale; Prima duminică a lunii iunie pentru alegerile locale.
b) în străinătate, în statele în care datorită diferenţei de fus orar votarea organizată duminica ar urma să se încheie după ora 21.00 a României, votarea are loc sâmbăta, între orele locale 7.00-21.00. În celelalte cazuri, votarea se desfăşoară
duminica, între orele locale 7.00-21.00.

- Perioada electorală pentru fiecare tip de alegeri este de 90 de zile
- Detalierea procedurilor tehnice privind constituirea şi actualizarea Registrului electoral
- Certificarea de către AEP a secţiilor de votare în vederea stabilizării localurilor acestora
- Se propune ca urna de votare să fie transparentă
- Crearea unui corp permanent de funcţionari electorali, gestionat de AEP, compus din persoane care să îndeplinească funcţiile de preşedinte/locţiitor al Birourilor electorale ale secţiilor de votare
- Se introduce noţiunea de Sistem informatic electoral naţional administrat de AEP, ce reprezintă ansamblul activităţilor desfăşurate cu mijloace informatice pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi referendumului.
- Reglementarea procedurilor de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal
- În vederea Finanţării procesului electoral se înfiinţează Fondul pentru alegeri generale la termen aflat la dispoziţia Guvernului, pe baza propunerilor Autorităţii
Electorale Permanente, ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi ale Ministerului Afacerilor Externe.
- Se reglementează procedura în cazul decesului unui candidat.
- Stabilirea de garanţii financiare pentru fiecare candidat, respectiv listă de candidaţi şi condiţiile de returnare ale acestora.
- Reglementarea competenţei AEP de a stabili proceduri speciale de votare pentru nevăzători.
- Modificarea duratei campaniei electorale prin mărirea acesteia la 90 de zile precum şi descrierea activităţilor de campanie electorală care pot fi desfăşurate până la rămânerea definitivă a candidaturilor de către formaţiunile politice şi candidaţi.
- Enumerarea cazurilor de fraudă electorală.
- Reglementarea posibilităţii anulării votării la nivelul secţiei de votare unde au avut loc fraude.
- Reglementarea procedurii de reluare a votării în secţiile de votare unde s-a anulat votarea.
- Reglementarea atacării în justiţie a tuturor actelor Biroului Electoral Central.

Iată şi proiectul de lege:
Link1
Link2

Update:
M-am gândit să adaug câteva elemente "ciudate" pentru cei ce nu le văd, pe măsură în care îmi sare şi mie câte unul în ochi (legea este destul de lungă).

Pluralismul electoral
Art. 13. – Într-o circumscripţie electorală sau într-un colegiu uninominal pot avea loc alegeri numai în cazul în care pe buletinul de vot sunt înscrişi cel puţin doi candidaţi sau două liste de candidaţi, după caz.
Nu se spune că este obligatorie prezenţa a doi candidaţi în fiecare circumscripţie electorală, ci doar că nu se fac alegeri decât atunci când sunt cel puţin doi candidaţi. Lumea probabil îşi aduce aminte de faptul că alegerile interne în PDL, altele decât pentru preşedintele partidului, s-a făcut în condiţiile unui singur candidat peste tot în ţară (eu unul nu am auzit nici măcar de un loc unde doi candidaţi s-au bătut pentru a ajunge liderii filialei). Mai mult, domnul Cristian Preda a justificat această situaţie propunând acest concept al organizării alegerilor doar pentru locurile unde sunt cel puţin doi candidaţi. Unde este un singur candidat, acesta este "ales" cu aplauze unanime, pentru că nu mai există un scrutin. Este exact situaţia în care pe vremuri se alegeau candidaţii unici cu unanimitate de voturi. Măcar atunci exista un vot, fie el şi formal.

Organizaţiile cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale
Art. 14. (9) În cazul în care la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale, niciuna dintre organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alta decât cea maghiară, nu a obţinut cel puţin un mandat de consilier, se atribuie un mandat de consilier, din cele rămase din prima etapă, organizaţiei care a întrunit pragul electoral şi a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate dintre toate aceste organizaţii, potrivit art. 119 alin. (3).
Este evident că minoritatea maghiară este deja mai presus decât celelalte minorităţi şi are un tratament diferenţiat.

Referendumul privind revizuirea Constituţiei
Art. 22. (3) Rezultatul referendumului se stabileşte în funcţie de majoritatea voturilor valabil exprimate pe întreaga ţară ale alegătorilor români înscrişi în listele electorale.
Se observă că la acest referendum nu se mai specifică 50%+1 din cei înscrişi pe listele electorale. La fel şi la...

Referendumul privind demiterea Preşedintelui României
Art. 23. – (3) Demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate pe întreaga ţară ale alegătorilor români care au participat la referendum.
Referendumul cu privire la probleme de interes naţional
Art. 24. (6) Rezultatul referendumului se stabileşte în funcţie de majoritatea voturilor valabil exprimate pe întreaga ţară ale alegătorilor români care au participat la referendum.
şi Art. 26, 27, 28

Registrul electoral
Art. 29. - (2) Registrul electoral cuprinde următoarele date ale fiecărui alegător:
j) istoricul participării la vot;
De ce ar trebui să se ţină în Registrul electoral istoricul participării la vot?

Dreptul de acces la registrul electoral
Art. 30. - (1) Datele şi informaţiile conţinute în Registrul electoral sunt destinate exclusiv proceselor electorale.
(2) Orice persoană înscrisă în Registrul electoral poate solicita Autorităţii Electorale Permanente, primarilor, misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare, informaţii numai cu privire la propriile date.
(3) Autorităţile prevăzute la art. 35 alin. (3) au acces la datele şi informaţiile din registrul electoral în condiţiile stabilite prin Hotărâre a Guvernului la propunerea Autorităţii Electorale Permanente şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Unde autorităţile de la art. 35, alin 3 sunt:
a) Ministerul Administraţiei şi Internelor prin Direcţia Naţională de Evidenţă a Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date;
b) Ministerul Administraţiei şi Internelor prin Direcţia Generală de Paşapoarte din cadrul;
c) Ministerul Administraţiei şi Internelor prin Oficiul Român pentru Imigrări;
d) Institutul Naţional de Statistică;
e) Autoritatea pentru Cetăţenie;
f) instanţa judecătorească;
g) primar;
h) misiunile diplomatice şi oficiile consulare prin Ministerul Afacerilor Externe.
Este evidentă posibilitatea folosirii acestor date pentru a influenţa alegerile, dar şi ca informaţii de tip Poliţie Politică.

Urnele de vot
Art. 72. - (1) Urna de vot este un recipient transparent în care se introduc buletinele de vot de către alegători.
De ce ar fi nevoie de urna de vot transparentă? Pe de o parte ar fi o chestiune de control vis-a-vis de cei care introduc în urnă mai multe voturi, pe de altă parte, ar putea exista o mică posibilitate ca votul în urnă să se desfacă şi să se vadă ce a votat fiecare.

Propunerile de candidaţi ale formaţiunilor politice
Art. 80. (8) Candidatul poate reprezenta o singură formaţiune politică.
(10) Listele de candidaţi pentru Parlamentul European, consiliul local şi consiliul judeţean trebuie să asigure reprezentarea ambelor sexe sub sancţiunea respingerii întregii liste.
Iată o lovitură de teatru, pentru că se exclude practic candidatura unei candidat din partea unei Alianţe politice cu două sau mai multe formaţiuni politice, dar şi susţinerea unui candidat de mai multe partide politice. Cum partidele au obligaţia să desemneze candidat, ele nu vor mai putea declara că susţin un candidat comun. În plus, aliniatul 10 introduce o stranie confuzie... ce înseamnă exact să asigure reprezentarea ambelor sexe? Cine asigură "cântărirea" acestei situaţii. O doamnă pe listă, pe ultimul loc, este îndeajuns, trebuie să fie lista de precum aşezarea la mese la petreceri, doamnă, domn, doamnă, domn...?

Lista susţinătorilor
Art. 82. - (1) Un alegător poate susţine un singur candidat.
Aici avem o situaţie paradoxală. Pe de o parte candidatul poate reprezenta o singur formaţiune politică, pe de altă parte, candidatul independent nu poate fi membru de partid şi are nevoie de susţinerea, sub semnătură, a 1% din cei înscrişi pe listele de vot, iată deci că un alegător poate susţine un singur candidat. În această construcţie logică ar trebui ca pe lista susţinătorilor unui independent să nu existe nici un membru de partid (pentru că acesta este susţinător al candidatului partidului, de vreme ce candidatul partidul, la o funcţie alta decât cea de preşedinte, nu are nevoie de semnături).

Art. 83 vorbeşte despre o cauţiune (Garanţia financiară). Nu prea îmi dau seama care este sensul acestei prevederi. Ea va descuraja, în mod evident, independenţii.

În concluzie acest proiect de lege conţine nişte vulnerabilităţi. Ele nu sunt esenţiale pentru oamenii de bun simţ, însă pot fi folosite de oameni cu mai puţin bun-simţ pentru a masca încălcarea legilor şi principiilor democratice astfel încât să se ajungă la "rezultatul dorit". Proiectul dezavantajează în special candidaţii independenţi şi avantajează partidele cu resurse. Mai mult nu axează procesul alegerile pe principiile democratice, adică pe exprimarea voinţei politice a cetăţenilor cu ocazia alegerilor, şi încurajează "mandatul în alb".