Codrin Scutaru mi-a adresat invitatia de a transmite un mesaj profesorilor umiliti in aceste zile – si in acesti ani – de un guvern absurd. Ii multumesc pentru initiativa. Urmaresc atent loviturile repetate administrate cadrelor didactice. Acea fraza a ministrului Funeriu m-a revoltat, dar nu m-a surprins. Pana la urma, vorbim de persoana care a decis inchiderea multor scoli (probabil dupa un pas de esantionare aleator), ca sa se faca economii la buget. Asta intr-o tara unde, se stie, scolile sunt insuficiente.
In ianuarie, i-am adresat aceluiasi ministru o scrisoare deschisa fiindca aflasem, dintr-un apel disperat al unei doamne invatatoare, ca Scoala 11 din Hunedoara ar trebui sa-si inchida portile, pentru a se comasa cu o alta scoala din oras. Copiii aceia fusesera invitatii mei la Bruxelles, fiindca facusem parte din juriul unui concurs de mediu pe care ei l-au castigat cu felicitari. Au fost premiati fiindca au venit cu un plan de infrumusetare a Gradinii Castelului Corvinilor, de ecologizare a zonei si, nu in ultimul rand, de amenajare a curtii scolii lor. La cateva luni dupa acea veste buna, au aflat ca ministerul, cu inteligenta si grija fata de educatie, vrea sa le desfiinteze scoala (modernizata prin contributia parintilor), comasand-o cu alta unitate de invatamant, pentru a crea o scoala noua, cu 900 de elevi.
Spuneam, in acel apel: “Elevii sunt prea mici sa-si aminteasca educatia ‘in schimburi’; eu insa mi-o amintesc prea bine, si imi este aproape imposibil sa inteleg de ce, in anul 2010, in Romania membra a Uniunii Europene, ar trebui sa ne intoarcem la conditii pe care le credeam ingropate in trecutul comunist. Nu cunosc nici principiile, nici intentiile din spatele reformei educatiei dorite de actualul executiv, dar stiu sigur ca estimata inchidere a 5 din cele 10 scoli generale ale orasului Hunedoara nu se poate chema reforma, ci sacrificare, cu buna stiinta, a viitorului copiilor hunedoreni. Din moment ce exista fonduri pentru promovarea turismului, pentru primele imense din administratie sau pentru bugetele enorme ale serviciilor secrete, nu se poate sa nu existe bani si pentru supravietuirea unor scoli pline de copii. Niciun stat european nu sacrifica educatia, nici macar in fata celei mai cumplite crize economice. Nicio reforma nu poate incepe cu inchiderea scolilor, comasarea claselor sau taieri din salariile profesorilor”.
Intr-un mesaj emotionant, Codrin Scutaru spune un adevar dur, chiar si in aceasta perioada de criza care tinde sa relativizeze sensurile: “Nimeni nu va poate lua creierul si puterea de a intelege realitatea”. Mama mea e profesoara si, privind-o, am invatat de mica sa respect efortul, caldura si atentia cu care un cadru didactic innobileaza tot ceea ce face, dar si dragostea simpla fata de copii, camuflata – uneori stangace, alteori convingator – sub masca autoritatii. Stiu bine cum traieste un cadru didactic astazi, si in ce conditii munceste, dupa cum stiu la fel de bine cat de putine sanse are un copil sa primeasca o educatie potrivita fara eforturile financiare suplimentare ale parintilor, intr-un stat cu educatie “gratuita”. Stiu ca adesea singura resursa care ii hraneste pe profesori este sufletul, fiindca salariul se termina mult prea repede. Si mai stiu ca nu asta e Romania normala.
Astazi, la putere nu se afla un nume sau o initiala, cu liniuta sau fara, ci anormalitatea. Iar anormalitatea va naste noi generatii de umiliti. Daca ii vom permite.
(sursa: http://dacianasarbu.wordpress.com/2010/03/24/doctrina-umilirii/)
“Bruxelles, 18 martie 2010
Comisia Europeana trebuie sa elaboreze strategii care sa previna si sa atenueze consecintele negative ale schimbarilor climatice asupra agriculturii in Uniunea Europeana, fiind necesar ca politica agricola comuna sa raspunda in mod ferm si eficient acestor provocari, cu o politica alimentara dar si de mediu. Acestea sunt o parte din propunerile si rezultatele amendamentelor depuse de eurodeputatele PSD Daciana Sarbu si Viorica Dancila, membre ale Comisiei de agricultura din Parlamentul European (AGRI), cu ocazia adoptarii, miercuri, in AGRI, a raportului Le Foll referitor la “agricultura in Uniunea Europeana si schimbarile climatice”.
Printre altele, in raportul Le Foll se mentioneaza ca agricultura participa la schimbarile climatice, doua gaze cu efect de sera (protoxidul de azot si metanul) fiind eliberate in atmosfera in timpul practicilor agricole. In acelasi timp, pe de o parte, acest sector este puternic afectat de efectele incalzirii globale, iar, pe de alta parte, agricultura si silvicultura sunt singurele sectoare economice capabile sa capteze CO2 si sa il stocheze in sol.
“Prin amendamentele depuse si aprobate la acest raport, am subliniat ca Uniunea Europeana trebuie sa isi mentina pozitia de lider in lupta impotriva schimbarilor climatice, care nu trebuie plasata pe locul doi din cauza dificultatilor economice actuale. Totodata, agricultura este cel mai vulnerabil sector in fata schimbarilor climatice si am solicitat ca executivul comunitar -Comisia- sa elaboreze strategii care sa previna si sa atenueze consecintele negative la nivelul agriculturii in Uniunea Europeana”, a afirmat Viorica Dancila. In viziunea deputatei europene, este necesar in acest sens un plan de actiune in zonele cele mai afectate, cu masuri precum: folosirea unor soiuri de plante rezistente la noii parametri climatici; adaptarea calendarului activitatilor agricole la noile conditii; impaduririle; constructia de sere; gestionarea resurselor de apa din agricultura; ecologizarea terenurilor poluate. Totodata, trebuie eliminate cauzele care conduc la schimbarile climatice prin promovarea unei economii bazate pe emisii reduse de carbon.
“Politica agricola comuna trebuie sa raspunda in mod ferm si eficient noilor provocari reprezentate de schimbarile climatice. Agricultura poate contribui substantial la limitarea emisiilor si captarea carbonului dar pentru ca acest lucru sa fie posibil, este insa nevoie de o finantare adecvata, de aceea este necesar ca la nivelul Uniunii bugetul acordat agriculturii sa ramana unul substantial. In acest sens, politica agricola comuna (PAC) trebuie sa fie in acelasi timp o politica alimentara si una de mediu”, a declarat Daciana Sarbu, care este si membra a Comisiei de mediu, sanatate publica si siguranta alimentara a PE (ENVI).
Prin amendamentele Dacianei Sarbu se solicita Comisiei sa estimeze in mod corect costurile de adaptare a agriculturii la schimbarile climatice, cand discuta despre bugetul alocat agriculturii. Totodata se mentioneaza ca agricultura biologica si practicile de lupta integrata impotriva schimbarilor climatice fac parte din sistemele performante pe plan ecologic si trebuie dezvoltate; in acest sens, se solicita CE sa acorde o atentie sporita finantarii agriculturii biologice si sa armonizeze ajutoarele acordate acesteia in statele membre.
Raportul Le Foll subliniaza ca PAC trebuie sa incurajeze inovatiile din sectorul agricol pentru a permite limitarea emiterii de gaze cu efect de sera. Aceasta politica UE trebuie, totodata, sa raspunda asteptarilor opiniei publice referitoare la o politica agricola mai durabila, cu atat mai mult cu cat incalzirea climatica afecteaza atat capacitatea de productie, cat si pe cea de alimentare a populatiei”.
(sursa: http://dacianasarbu.wordpress.com/2010/03/19/politica-agricola-ue-trebuie-sa-raspunda-provocarii-schimbarilor-climatice/)
Dacã albinele ar disparea, ar costa milioane intregi sa facem lucrurile pe care ele le fac gratuit. De altfel, v-am mai povestit cum unii europeni au inteles si s-au mobilizat deja ca sa le protejeze.
Anul 2010 a fost desemnat anul international al Biodiversitatii, iar Comisia Europeana a dezvoltat o campanie cu scopul de a contribui la cresterea responsabilizarii fata de biodiversitate, prin educarea publicului si generarea unui angajament comun din partea cetatenilor UE.
Avand ca mesaj central Contam unii pe altii! (We are all in this together!), campania va cuprinde intr-o prima faza tarile cu un nivel scazut de informare a publicului despre biodiversitate. Romania se numara printre aceste tari, alaturi de Bulgaria, Italia, Olanda, Spania si Polonia, in care campania va fi sustinuta si printr-o serie de actiuni publice, in scopul responsabilizãrii cetatenilor cu privire la importanta biodiversitatii.
(sursa: http://dacianasarbu.wordpress.com/2010/03/31/2010-anul-biodiversitatii/)
“17 martie 2010
Europarlamentarii PSD Daciana Sarbu, Corina Cretu si Catalin Ivan au adresat, miercuri, o intrebare scrisa Comisiei Europene prin care executivul comunitar este interpelat privind masurile de limitare a abuzurilor la adresa angajatilor, respectiv de asigurare a respectarii drepturilor acestora. Deputatii europeni mentioneaza si cazul tragic recent al unei tinere de 34 de ani din Romania, decedate “din cauza surmenajului provocat de munca in exces si de stresul de la birou”.
“In Romania, pe fondul crizei economice, atat in sectorul public, cat si in cel privat, au avut loc numeroase disponibilizari si se preconizeaza o crestere semnificativa in continuare a somajului. In acest context, multi angajati sunt nevoiti sa lucreze ore suplimentare fara a fi remunerati, devenind din ce in ce mai vulnerabili in fata angajatorilor. Climatul actual este, fara indoiala, favorabil angajatorilor, care isi permit sa exercite presiuni, greu de sanctionat din punct de vedere legal”, se arata in intrebarea scrisa.
Initiatorii interpelarii mentioneaza cazul recent al unei tinere de 34 de ani din Romania, care a alarmat opinia publica din aceasta tara. “Tanara a facut stop cardiac din cauza surmenajului provocat de munca in exces si de stresul de la birou, iar dupa cateva zile de coma profunda a incetat din viata. Cazul nu este singular in Romania: cu doi ani in urma, o alta tanara, angajata a unei companii multinationale, a murit din cauza oboselii acumulate in urma orelor suplimentare de munca”, se arata in intrebare.
Deputatii europeni considera ca este nevoie de mecanisme de control bine puse la punct, pentru garantarea respectarii drepturilor angajatilor, precum si de crearea unui cadru sigur, in care angajatii sa poata reclama conditiile improprii in care muncesc, fara riscul de a-si pierde locul de munca.
In acest context, executivul comunitar este intrebat ce masuri prevede pentru a limita abuzurile la adresa angajatilor si pentru a asigura respectarea drepturilor acestora – garantate prin art. 153 al Tratatului de functionare a Uniunii Europene -, mai ales in climatul economico-social marcat de actuala recesiune.
Totodata, cei trei eurodeputati au interpelat CE privind intentia sa de a crea un organism de control la nivel european care sa colaboreze cu autoritatile nationale pentru a se asigura ca drepturile angajatilor sunt respectate, in special in marile companii multinationale”.
(sursa: http://dacianasarbu.wordpress.com/2010/03/17/abuzurile-angajatorilor-un-caz-romanesc-o-urgenta-europeana/)
‘Bruxelles, 23 martie 2010
Eurodeputata PSD Daciana Sarbu a primit, marti, raspunsul Comisiei Europene la intrebarea scrisa privind drepturile muncitorilor sezonieri. Comisarul european pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune, Laszlo Andor, precizeaza ca, pentru moment, CE nu ia in considerare posibilitatea introducerii unei propuneri legislative care sa guverneze drepturile lucratorilor agricoli sezonieri in UE. Insa, lucratorii sezonieri romani din Spania nu pot fi tratati diferit fata de alti cetateni ai UE, aflati in tara respectiva, in chestiuni legate de incadrarea in munca, spune Comisia, mentionand ca orice persoana poate contesta in fata instantelor judecatoresti nationale un angajator privat care incalca principiul egalitatii de tratament.
“In conformitate cu articolul 45 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene si cu Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 al Consiliului, care prevad libera circulatie a lucratorilor, cetatenii UE care lucreaza in alt stat membru nu trebuie sa fie tratati in mod diferit fata de colegii lor care sunt resortisanti ai statului respectiv in ceea ce priveste incadrarea in munca, remunerarea si alte conditii de munca. Aceste prevederi se aplica si lucratorilor sezonieri care beneficiaza de dreptul lor la libera circulatie in calitate de lucratori”, se arata in raspunsul CE.
Potrivit comisarului Andor, de libertatea fundamentala in cauza beneficiaza, de asemenea, romanii si bulgarii care lucreaza in Spania, tara care, la 1 ianuarie 2009, a renuntat la aplicarea dispozitiilor tranzitorii din Actul de aderare din 2005 si nu mai limiteaza libera circulatie a lucratorilor romani si bulgari. In consecinta, lucratorii romani nu pot fi tratati diferit fata de alti cetateni ai UE aflati in tara respectiva in chestiuni legate de incadrarea in munca.
CE arata ca orice persoana poate contesta in fata instantelor judecatoresti nationale un angajator privat care incalca principiul egalitatii de tratament, in acest sens trebuind “stabilita existenta unei diferente de tratament in cazul lucratorilor sezonieri romani, legata de nationalitatea acestora, in ceea ce priveste conditiile de lucru, remuneratia sau concedierea si ar trebui demonstrat faptul ca diferenta de tratament in cauza nu a fost justificata”.
“Ratele de remunerare si ratele remuneratiilor pentru ore suplimentare de lucru constituie o chestiune de drept intern (…). Cu toate acestea, diverse directive privind sanatatea si securitatea la locul de munca, precum si Directiva privind timpul de lucru se aplica in cazul conditiilor de munca si, respectiv, in cazul timpului de lucru. (…) Punerea in aplicare a dispozitiilor privind sanatatea si securitatea, si a dreptului muncii intra sub incidenta autoritatilor nationale competente. In consecinta, plangerile se pot adresa autoritatilor nationale competente insarcinate cu punerea in aplicare a legislatiei sau instantelor sau tribunalelor nationale competente”, se mai arata in raspunsul executivului comunitar’.
(sursa: http://dacianasarbu.wordpress.com/2010/03/24/raspunsul-ce-la-intrebarea-privind-situatia-muncitorilor-sezonieri/)
“Bruxelles, 26 martie 2010
Europarlamentarii PSD Corina Cretu, Daciana Sarbu si Ioan Enciu au depus vineri o declaratie scrisa privind asigurarea liberei circulatii a fortei de munca in Uniunea Europeana, prin eliminarea restrictiilor impuse la angajare cetatenilor din noile state membre. Co-initiator este deputatul european Evgeny Kirilov (Bulgaria). Daca va intruni semnaturi de la jumatate plus unu din numarul membrilor PE, declaratia va deveni pozitie oficiala a Parlamentului European.
Declaratia scrisa mentioneaza, in preambulul sau, Comunicarea Comisiei Europene privind “Impactul liberei circulatii a lucratorilor in contextul extinderii UE” (2008), potrivit careia impactul general al mobilitatii post-extindere a fost pozitiv, dar si recomandarea CE catre statele membre care mentin interdictii la angajarea cetatenilor din statele care au aderat recent la UE, de a-si revizui pozitiile fata de restrictionarea accesului la piata muncii, tinand cont si de absenta unor perturbari semnificative ale pietelor muncii.
Totodata sunt aduse o serie de argumente aditionale in favoarea ridicarii restrictiilor, printre care faptul ca: libera circulatie a fortei de munca este un principiu fundamental al Pietei Unice europene, garantat prin tratate; romanii si bulgarii inca nu se bucura de drepturi depline in calitate de cetateni europeni, la mai mult de trei ani de la aderare; mentinerea restrictiilor la angajare impiedica utilizarea intregului potential de forta de munca pentru relansarea economiei europene.
“Diferentierile de tratament perpetueaza o cortina care divide in profunzime UE precum si falia dintre cetatenii vechilor si noilor state membre”, atrag atentia initiatorii.
Europarlamentarii solicita statelor membre care mentin interdictiile sa renunte la dreptul de a restrictiona temporar libertatea fundamentala a lucratorilor bulgari si romani de a veni pe teritoriul altor state membre pentru a munci si pentru a se stabili acolo fara a necesita un permis de munca.
De asemenea, ei cer Comisiei Europene sa incurajeze statele membre, care inca mentin restrictii, sa elimine practicile administrative nationale restrictive la angajarea cetatenilor europeni si sa asigure aplicarea integrala a Directivei 2004/38/CE vizand libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor membre pentru cetatenii UE si membrii familiilor acestora.
Semnatarii declaratiei solicita totodata statelor membre si executivului comunitar sa asigure accesul liber pe piata fortei de munca pe intreg teritoriul Uniunii Europene pentru lucratorii romani si bulgari inainte de punerea in aplicare a prevederilor Programului de la Stockholm referitoare la accesul fortei de munca din tarile terte pe piata europeana a muncii.
Presedintele PE va transmite declaratia, insotita de numele semnatarilor, Comisiei Europene, Consiliului UE si parlamentelor statelor membre”.
(sursa: http://dacianasarbu.wordpress.com/2010/03/26/declaratie-scrisa-pentru-eliminarea-restrictiilor-de-munca-impotriva-romanilor/)
Şeful Executivului a subliniat că România şi-a respectat angajamentele cu organismele financiare internaţionale, nu a cedat presiunilor politice determinate de campania electorală şi are în continuare determinarea de a pune în practică măsurile convenite: „Măsurile noastre sunt aspre cu prezentul, dar corecte cu viitorul României. Legile pe care am decis împreună să le promovăm sunt necesare României şi nu neapărat impuse de acordul nostru internaţional.” Premierul Emil Boc a menţionat, în acest sens, Legea privind reformarea sistemului public de pensii, Legea salarizării unitare şi Legea responsabilităţii fiscale, acte normative „absolut necesare funcţionării unui stat de drept”.
De asemenea, primul-ministru a arătat că în 2010, ca şi în 2009, Guvernul României îşi va respecta angajamentele convenite cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, în contextul în care direcţiile prioritare ale Executivului vizează alocarea unor fonduri importante pentru investiţiile publice creşterea absorbţiei de fonduri europene şi combaterea evaziunii fiscale.
Premierul a accentuat, în cadrul întrevederii, parteneriatul dintre Guvern si Banca Naţională a României în ceea ce priveşte corelarea politicii bugetar-fiscale a Executivului cu cea monetară a Bancii Centrale.
Vicepremierul Marko Bela a afirmat, de asemenea, în cadrul întalnirii, că în România există condiţiile politice pentru a face reformele necesare ţării.
Directorul general al FMI Dominique Srauss-Khan a apreciat măsurile de reformă convenite cu instituţiile financiare internaţionale şi aplicate de Guvern şi a încurajat Executivul să ţină sub control, ca şi până acum, cheltuielile publice şi să se încadreze în ţinta de deficit convenită „Ceea ce ne propunem împreună cu dumneavoastră este să aducem România pe calea dorită, să-şi facă reformele necesare.”
La întrevederea de la Palatul Victoria au mai participat vicepremierul, Marko Bela, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, Sebastian Vlădescu, ministrul Finanţelor Publice, Vasile Blaga, ministrul Administraţiei şi Internelor şi reprezentantul FMI pentru România, Mihai Tănăsescu.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 30.03.2010
Emil Boc:
Domnule director,
Distinşi oaspeţi,
Bine aţi venit în România!
Înainte de a intra pe fondul discuţiilor noastre aş vrea să fac câteva precizări preliminare.
Domnule director, România a încheiat acordul cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială pentru a limita efectele negative ale crizei economice şi pentru a crea cadrul realizării reformelor structurale care nu s-au făcut în România în ultimii 20 de ani.
În al doilea rând, aş vrea să precizez faptul că, în 2009, România şi-a respectat angajamentele internaţionale şi nu a cedat presiunilor politice determinate de campania electorală.
În al treilea rând, Guvernul şi-a asumat responsabilitatea şi decizia nepopulară de a face ceea ce trebuie pentru România şi de a face mai puţin ceea ce a dorit. Măsurile noastre sunt aspre cu prezentul, dar corecte cu viitorul României, corecte cu viitorul a 22 de milioane români. De asemenea aş vrea să menţionez că legile pe care am decis împreună să le promovăm sunt necesare României şi nu neapărat impuse de acordul nostru internaţional. Fie că vorbim de legea reformei sistemului de pensii, de legea salarizării unitare sau de legea responsabilităţii fiscale, toate acestea sunt legi absolut necesare funcţionării normale ale unui stat de drept.
Şi în încheierea primei intervenţii aş dori să vă mulţumesc pentru echipa profesionistă pe care o aveţi în România, în relaţia cu noi, o echipă deschisă spre dialog a Fondului Monetar Internaţional dar extrem de fermă şi exigentă în acelaşi timp.
Dominique Strauss-Kahn:
Domnule prim-ministru aş dori în primul rând să vă mulţumesc pentru că v-aţi găsit timp să ne întâlnim în această dimineaţă.
Mă bucur să pot să fac o vizită astăzi la Bucureşti chiar dacă evenimentul care va avea loc mâine la New York a făcut să trebuiască să scurtăm vizita şi îmi cer scuze pentru aceasta.
Mă bucur totuşi că am putut să facem această vizită în Europa Centrală şi de Est. Prima noastră vizită a fost în Polonia, care este cea mai mare economie din regiune, şi a doua vizită am dedicat-o şi o dedicăm României, care pentru noi este foarte importantă şi o să explic imediat şi de ce.
O parte din motivaţia pentru vizita noastră aici aţi menţionat-o chiar dumneavoastră în cuvântul introductiv, şi da, într-adevăr avem un acord cu România şi ceea ce ne propunem împreună cu dumneavoastră este să aducem România înapoi pe calea dorită, să-şi facă reformele necesare şi da, echipa noastră, despre care şi dumneavoastră aţi făcut vorbire, poate să pară dură câteodată dar nu este vorba decât de exigenţele contractuale pe care noi împreună le-am agreat.
Mă bucur de asemenea să aud că acele măsuri pe care împreună le-am decis sunt cele pe care şi dumneavoastră le consideraţi ca fiind stringent necesare României la ora actuală şi că aţi luat, ca să spunem aşa, proprietatea acestor măsuri, şi încă o dată mă bucur să aud acest fapt.
Ştiu că şi dumneavoastră aţi înştiinţat de asemenea că efectele crizei au avut avut un impact dur şi că datorită acestui fapt există o anumită discrepanţă între dorinţe şi ceea ce se face. De asemenea ştim că aveţi de luat măsuri destul de dure în aceste zile.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 30.03.2010
(sursa: http://www.guv.ro/declaratii-sustinute-de-primul-ministru-emil-boc-si-directorul-general-al-fondului-monetar-international-dominique-strauss-kahn__l1a108521.html)
4048) ? 4048+50 : screen.width),((screen.height > 2200) ? 2200+150 : screen.height))" border="0">Doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor,
Domnule ministru,
Doamnelor şi domnilor,
Suntem, în acest moment, la faza dezbaterii publice cu privire la Legea Educaţiei Naţionale, în urma deciziei Curţii Constituţionale care, analizând cele trei legi pe care le-am avut în privinţa controlului de constituţionalitate, a decis - şi nu mai comentăm de ce - ca dintre cele trei legi, Legea Educaţiei Naţionale să se reîntoarcă şi să fie dezbătută în Parlament.
Având în vedere această decizie a Curţii Constituţionale, Guvernul a operat, sub coordonarea ministrului Funeriu, completarea acestei legi asumate cu câteva formule noi.
Noua lege pe care v-o propunem elimină formulele de compromis existente în legea anterioară determinate de contextul politic în care a fost propusă asumarea şi a optat pentru soluţii clare şi radicale. De aceea, această lege are în integralitate, la bază, ceea ce s-a convenit la nivel politic - Pactul Naţional pentru Educaţie şi Strategia pentru Educaţie şi Cercetare pentru societatea cunoaşterii. Vorbesc aici de Pactul Naţional pentru Educaţie, care a fost semnat de toate partidele politice parlamentare şi de 22 de ONG-uri reprezentative, iar Strategia a fost semnată de sindicatele reprezentative ale cadrelor didactice.
Aş spune un lucru foarte clar: criza aceasta ne-a arătat cât de vulnerabili suntem în foarte multe domenii şi unde avem punctele cele mai slabe în societatea românească. Fără echivoc, avem datoria să facem ordine acolo unde statul nu mai poate funcţiona aşa cum a funcţionat până acum sau poate funcţiona în continuare, dar cu riscul de a evolua în derapaje greu de controlat. Această criză ne-a arătat câtă nevoie este de ordine în sistemul de pensii, pentru că numai poate fi sustenabil, câtă nevoie de ordine este în sistemul de salarizare, pentru că statul nu mai poate funcţiona fără să aibă control asupra cheltuielilor publice. Această criză ne-a arătat cât de lipsiţi de performanţă suntem, din nefericire, şi în sistemul educaţional. Şi avem nevoie de o mutaţie radicală de structură, şi nu de cosmetizări. De asemenea, această criză ne-a arătat cât de multe lucruri trebuie completate în sănătate pentru a pune acest sistem în folosul pacientului, a cetăţeanului, şi de a elimina risipa banului public.
Întorcându-ne la educaţie, spuneam că această lege optează pentru formule fără compromis şi radicale. Nu o să intru în detalii pentru că scopul acestei dezbateri este să comenteze şi să analizeze soluţiile propuse. Totuşi, m-aş referi la câteva dintre ele.
În învăţământul preuniversitar, de departe, mutaţia centrală constă în faptul că ceea ce vor învăţa copiii noştri după adoptarea legii va fi bazat pe competenţe, pe formarea de competenţe şi nu pe memorarea de informaţii.
Suntem cu toţii părinţi şi ştim ce fac copiii noştri. Pleacă la şcoală cu un ghiozdan pe care nu-l pot ridica în mână, vin acasă ca mici roboţei şi reproduc informaţiile care le sunt predate fără limită la şcoală, nu au timp nici pentru familie, nici pentru alte activităţi extra-curriculare şi pleacă a doua zi la şcoală obosiţi, alergând în permanenţă, să satisfacă ce? Nevoia unui sistem educaţional care îi toarnă cu pâlnia în cap informaţii şi evaluează sec, fără formare de competenţe, ceea ce a memorat.
Acestea sunt lucruri reale, pe care le vedem în fiecare zi. Avem o programă supraîncărcată din cauza căreia copiii sunt obligaţi să se transforme în nişte pioni ai zilei, fără să aibă capacitatea de a reflecta asupra a ceea ce învaţă. Avem o evaluare care pune accent pe reproducere. Nu avem nişte evaluări care să pună accent pe modul în care copiii utilizează transdisciplinar informaţiile, adică ce ai învăţat la fizică să legi cu ce ai învăţat la chimie şi biologie şi să te ajute în viaţă.
Evaluările noastre sunt simpliste, se bazează pe reproducere, şi aici intervine mutaţia centrală pe care o propunem: actuala programă supraîncărcată va fi redusă cu aproximativ 25%, deci, din start, un timp suplimentar pentru calitate în ceea e priveşte aspectele pe care le învaţă copilul. De asemenea, profesorii au 25% din timpul de predare alocat pentru a-şi individualiza predarea în concordanţă cu cerinţele elevului şi a fi sigur că actul educaţional are eficienţă. Dacă la aceasta mai adăugăm faptul că se reduce numărul de ore şi în învăţământul gimnazial, şi în învăţământul primar, iată un prim pachet care contribuie la o altă formulare a actului educaţional. Îmi veţi spune: bun, unde se duc copii dacă reducem numărul de ore? - pleacă în gaşti de cartier, pleacă pe stradă, în acţiuni de violenţă de droguri. Nu! Proiectul de lege pune la bază ceea ce are toată lumea în Europa şi generalizează programul Şcoală după şcoală. Asta înseamnă că având un număr mai redus de ore, copilul rămâne la şcoală să-şi facă temele, serveşte şi masa, iar când ajunge acasă, la orele 16:00 - 17:00, are temele făcute, părintele s-a întors de la serviciu şi poate avea timp şi de activităţi extraşcolare, şi de timp de reflexie, şi să se joace. Să nu uităm că este copil, totuşi, iar acest cadru în pune la dispoziţie un asemenea mecanism. Evident, îmi veţi spune: bun, vor fi disponibilizaţi profesori dacă se reduce numărul de ore. Vreau să vă spun că programul Şcoală după şcoală absoarbe o bună parte din profesori care, vor fi normaţi, potrivit legii, în cadrul celor 40 de ore, pentru a desfăşura activităţii în cadrul acestui program. Şcoala nu înseamnă numai cele 17, 18 ore pe care le predai, înseamnă şi orele pe care le poţi avea în cadrul programului Şcoală după şcoală, tot act educaţional este şi acesta. Aici este important să avem acest curaj să mergem mai departe.
M-aş mai referi şi la aspectul care ţine de lucrul comunităţii locale în stabilirea curriculei, a ceea ce învaţă copii. Acum, indiferent unde suntem în ţară, învaţă toţi acelaşi lucru, uitând că avem probleme, avem nevoi speciale, nevoi locale cu privire la forţa de muncă şi a pregătirii acesteia. 30%, 20% din ce învaţă copii în ciclul liceal şi gimnazial va fi decis de către comunitatea locală, în funcţie de particularităţile zonei, ceea ce dă o mai mare importanţă comunităţii locale, comunităţii de afaceri, profesorilor, cadrelor didactice şi părinţilor nu în ultimul rând, încât să înveţe copii cu adevărat ceea ce au nevoie, nu neapărat ceea ce noi am avea nevoie să ne completăm normele didactice. Este un pas extrem de important şi radical.
Nu în ultimul rând, descentralizarea - pe lângă cea care vizează partea administrativă prin implicarea comunităţii locale, a părinţilor, cadrelor didactice în orice decizie care vizează şcoală - este şi descentralizarea finanţării pe cele trei componente: finanţarea de bază, care merge direct în contul şcoli, finanţarea complementară, care merge la primărie pentru plata lucrărilor de infrastructură şi finanţarea suplimentară, care este o formă de premiere a excelenţei, a performanţei.
O altă mutaţie radicală a legii: accentul pe calitate, în detrimentul - hai să-i spunem fără termeni foarte duri - a ceea ce avem în momentul de faţă, o situaţie de complicitate fără performanţă în sistemul educaţional. În învăţământul universitar, pe lângă faptul că se clasifică universităţile, se pune iarăşi accent şi se premiază calitatea. Dispare criteriul de vechime în ocuparea posturilor didactice. De ce vechimea trebuie să fie un criteriu de performanţă, când nimeni nu te pune în clasamentul de la Shanghai, sau în alt clasament internaţional al celor mai performante universităţi din lume fiindcă profesorii sunt de o vârstă sau alta, ci se uită la calitatea produsului. Calitatea produsului este dată de performanţă, iar performanţa nu are vârstă. Poţi să fi performant la orice vârstă şi sistemul educaţional trebuie să permită acest lucru. De aceea spun că această lege porneşte de la o soluţie corectă, bazată pe pact, şi duce la o reformă structurală a sistemului, spune adio gaştilor universitare, spune adio incompetenţei din învăţământ, pune accent pe performanţă. Şi toţi care au fost obişnuiţi cu apă călduţă - să treacă /ziua de/ astăzi, să vină mâine, salariile se plătesc, nu contează calitatea - aceştia trebuie să reţină că prin noua Lege a Educaţiei Naţionale acest lucru nu va mai fi încurajat.
De aceea, noi vom susţine, ca Guvern, proiectul promovat de Ministerul Educaţiei.
Mulţumim tuturor acelor care au contribuit la redactarea proiectului de lege, domnului ministrul, echipei condusă de profesorul Miclea, echipă care a avut la bază soluţiile convenite politic de către formaţiunile politice parlamentare, de către ONG-uri şi societatea civilă care doresc cu adevărat o reformă şi o mutaţie structurală în educaţia românească. Amânarea nu înseamnă decât să perpetuăm o situaţie negativă pe care o cunoaştem şi ştim bine vorba românească, potrivit căreia o boală netratată înseamnă moarte sigură. Aici cred că avem nevoie, dacă suntem conştienţi cu adevărat şi nu ne ascundem în spatele unei afirmaţii de o formă sau alta, că această reformă trebuie făcută.
Am încredere că Parlamentul României va adopta acest proiect de lege cu soluţiile majore preconizate. Evident, orice îmbunătăţire este oricând posibilă, dar fără a face rabat de la soluţiile de bază de reformă structurală a sistemului educaţional.
Vă mulţumesc!
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 29.03.2010
(sursa: http://www.guv.ro/interventia-premierului-emil-boc-in-cadrul-dezbaterii-cu-tema-legea-educatiei-nationale-desfasurata-la-camera-deputatilor__l1a108514.html)
Ei, ei, ei...
COMUNICAT DE PRESĂ
(29 martie 2010)
Precizări ale Administraţiei Prezidenţiale
Preşedintele României, Traian Băsescu, regretă neclarităţile rezultate în urma discursului susţinut luni, 29 martie a.c., în cadrul unei dezbateri publice pe tema noii legi a educaţiei.Departamentul de Comunicare Publică
29 Martie 2010
(sursa: http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=11997&_PRID=lazi)
Hmmmmm...Textul Raportului Comisiei Prezidenţiale pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării, poate fi consultat aici >>>vezi documentul >>>
Vasile Blaga: Mulţumesc, domnule prim-ministru.
Domnilor miniştri, domnilor prefecţi, v-am trimis astăzi, semnat, planul de măsuri pe care urmează să le ia structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor pe perioada sărbătorilor de Paşti. În misiunile din această perioadă vor acţiona, în medie, aproximativ 24.000 de cadre ale Ministerului, peste 10.000 de poliţişti, 5.000 de jandarmi, 2.000 de poliţişti de frontieră şi 7.000 de lucrători de la Situaţii de Urgenţă. Numai în Bucureşti vor acţiona circa 1.500 de poliţişti, 500 de jandarmi şi 500 de lucrători de la Situaţii de Urgenţă. Particularitatea acestui an o reprezintă sărbătorirea Paştelui ortodox în aceeaşi perioadă cu cel romano-catolic, de aceea va trebui să asigurăm măsuri specifice de patrulare şi intervenţie la peste 14.500 de biserici, la 630 de mănăstiri ortodoxe şi la peste 1.000 de lăcaşe de cult romano-catolice. De asemenea şi mâine – şi vă rog să aveţi grijă – când sărbătorim Floriile, vor fi asigurate toate măsurile necesare pentru prevenirea unor evenimente nedorite. În zilele premergătoare – şi vă rog să verificaţi asta – vom acţiona împreună cu ceilalţi colegi de la Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Animalelor în pieţe, târguri sau alte locuri, în primul rând pentru verificarea legalităţii activităţii agenţilor economici care prelucrează, depozitează, transportă, comercializează animale vii, ouă sau alimente de origine animală. De asemenea, veţi acţiona pentru prevenirea furturilor de animale şi pentru verificarea modului în care se respectă normele sanitar-veterinare. În noaptea de Înviere şi în zilele de Paşti, vor fi aplicate măsuri atât pe raza localităţilor şi la lăcaşele de cult în care sunt organizate slujbe religioase cu un număr mare de participanţi, dar şi la locurile în care se vor desfăşura manifestări cultural-artistice. Pentru menţinerea şi asigurarea ordinii vor acţiona în regim intensificat patrule şi echipaje auto Poliţie, jandarmi, Poliţie de frontieră, iar la marile catedrale se vor realiza dispozitive fixe cu participarea poliţiştilor şi jandarmilor. Măsuri speciale vor fi instituite şi pe căile rutiere. În mod deosebit, în interiorul localităţilor dar şi pe arterele care converg spre biserici, şi pe drumurile naţionale, în special în zonele turistice consacrate: Valea Prahovei, Valea Oltului, nordul Moldovei, litoral. Pentru prevenirea şi pentru combaterea excesului de viteză şi a conducerii autovehiculelor sub influenţa alcoolului vom acţiona cu peste 500 de echipaje de Poliţie. Rugămintea mea este să acţionaţi la vedere, să vă vadă cei care, eventual, sunt tentaţi la astfel de activităţi /şi să vadă/ că nu suntem fericiţi dacă, pe urmă, luăm măsuri împotriva celor pe care îi prindem sub influenţa alcoolului sau dacă, mai rău, se întâmplă accidente pe căile rutiere. Asigurarea de informaţii şi recomandări utile pentru cei care se deplasează pe căile rutiere aglomerate va constitui o prioritate pentru noi în această perioadă. Vom lua toate măsurile necesare şi vom instrui, la punctele de trecere a frontierei, în plus personalul necesar, pentru că se estimează un flux important de mijloace auto care vor intra sau ieşi din ţară în această perioadă. Avem planificat, domnule prim-ministru, un număr suficient de echipaje de Poliţie, peste 3.500, astfel încât nu cred că vom avea probleme deosebite. Cu bucurie vă anunţ că nu se prognozează evenimente deosebite din punctul de vedere al situaţiilor de urgenţă, deci se pare că, în sfârşit, după mai mulţi ani, nu vom avea inundaţii sau alte lucruri de acest gen în această perioadă.
Emil Boc: Mulţumesc, domnule ministru. Dacă ceilalţi colegi miniştri doresc să intervină? Doamna ministru Udrea, de la Constanţa, pentru programul „Renaşterea Satului Românesc”. Vă rog, doamnă ministru.
Elena Udrea: Bună ziua, domnule prim-ministru, bună ziua, domnilor colegi, bună ziua tuturor! Două probleme aş fi vrut să aduc în discuţie în acest moment. O dată, problema desfăşurării programului „Renaşterea satului românesc - 10 case pentru specialişti”. Aşa cum am stabilit în cealaltă videoconferinţă, prefecţii au trecut la treabă şi au trimis către noi solicitări. La momentul acesta, centralizăm la ANL în jur de 5.000 de solicitări din teritoriu dar constat, chiar aici, la Constanţa, diferenţe între ce a ajuns la noi şi ce a mai plecat zilele trecute. Chiar Constanţa este printre localităţile care au trimis un număr foarte mare de cereri – 650 de case sunt solicitate a fi construite prin acest program. Există şi alte judeţe care merg foarte bine. Rugămintea ar fi către prefecţi să grăbească transmiterea solicitărilor către ANL, pentru că la 31 martie noi, conform principiului pe care l-am declarat data trecută, primul venit - primul servit, deja vom stabili care sunt primele amplasamente pentru care începem procedurile. Deci, chiar dacă, aşa cum stau lucrurile şi acum avem foarte mult de lucru, am vrea deja să pornim proceduri pentru probabil în jur de 5-6- 7.000 de case, la 31 martie. Rugămintea este ca prefecţii să trimită tot ce primesc cât mai repede către ANL, ca să ştim şi noi care sunt... să facem o prioritizare a demarării acestor proceduri. Asta pe de o parte.
Pe de altă parte, domnule prim-ministru, sunt la Constanţa pentru că încercăm să pregătim deschiderea litoralului şi ne-am lovit de o problemă care am întâlnit-o aici - o ştim din anul trecut, dar cu siguranţă ea este la nivelul întregii ţări - şi anume problema construcţiilor care se ridică în mod abuziv. Este cu atât mai gravă în situaţia Constanţei, pentru că aceste construcţii se ridică pe litoral. Şi un caz concret de ieri: avem, în staţiunea Costineşti, construcţii care continuă a se ridica, deşi au primit /dispoziţie de/ sistare a lucrărilor de la Inspectoratul de Stat în Construcţii. Şi o situaţie pe cât de hilară pe atât de gravă: deşi în delegaţia, sau în echipa de ieri cu care am făcut inspecţia litoralului erau ministrul, prefectul, primarul, reprezentantul Inspectoratului de Stat în Construcţii, directorul BTT-ului am fost în situaţia de a privi neputincioşi cum şantierul, care primise deja de 24 de ore /dispoziţie de/ sistare a lucrărilor, continua - se descărca acolo nisip, se lucra la capacitate maximă şi asta este, în opinia noastră, în opinia mea, o dovadă că statul este ignorat. Se ignoră respectarea legilor şi autoritatea statului. Deci ar trebui, noi solicităm sprijin din partea colegilor din Guvern, din partea dumneavoastră direct pentru ca, la Constanţa, cel puţin în zona litoralului, să putem să impunem respectarea legilor în ceea ce priveşte construcţiile, ridicarea construcţiilor. Am hotărât aici să instituim un comandament care să pregătească litoralul, dar care să aibă ca unul din principalele obiective verificarea tuturor construcţiilor, identificarea situaţiilor în care aceste construcţii sunt abuzive şi dispunerea intrării în legalitate, inclusiv acolo unde legea permite, în acest moment, desfiinţarea acestor construcţii pe cheltuiala celor care au încălcat legea. Acest comandament, în opinia noastră, ar trebui să fie - să-i solicităm sprijin domnului ministru Vasile Blaga - ar trebui să fie constituit la nivelul prefecturii. Din acest comandament ar trebui să facă parte reprezentantul MDRT, reprezentantul Inspectoratului în Construcţii, reprezentantul, desigur, al Poliţiei Judeţene, al Inspectoratului Teritorial de Muncă, al Gărzii de Mediu. Sunt câţiva din reprezentanţii autorităţilor deconcentrate care ar trebui să participe la acest comandament care ar avea ca scop pregătirea litoralului, oprirea ilegalităţilor şi abuzurilor în ceea ce priveşte construirea pe litoral şi impunerea autorităţii statului şi a autorităţii publice locale, în acelaşi timp. Pentru că, realmente, primarii aici - sunt de bună credinţă şi nu-şi dau acordul pentru ceea ce se întâmplă - sunt ignoraţi, sunt luaţi peste picior şi nu-i bagă nimeni în seamă, nimeni nu-i respectă. Dacă au apucat să amendeze, aşa cum s-a întâmplat la Costineşti, s-a făcut uneori plângere penală pentru abuz în serviciu. Situaţia este realmente gravă şi, dincolo de problema turismului şi de problema urbanismului şi a regimului de construcţii, cred că este o problemă de autoritate a statului, pe care ar trebui să o întărim. Deci, de aceea am ţinut să vă spunem lucrurile acestea pentru că totul este foarte /.../. Suntem clar în discuţiile legate de ceea ce am văzut ieri, cu rugămintea ca dumneavoastră personal dar şi colegii din Guvern să ne ofere sprijin, pentru că singuri - s-a văzut de ieri - nu putem să ne descurcăm.
Emil Boc: Mulţumesc, doamnă ministru. Împreună cu domnul ministru Blaga o să facem un calendar exact a ceea ce putem face din punct de vedere legal, astfel încât autoritatea statului să fie restabilită. Nu este admisibil ca alţii să facă regulile după alte criterii decât cele prevăzute de lege, cu sfidarea cetăţeanului şi a interesului public. Împreună cu domnul ministru Blaga vă vom preciza exact ce vom face în acest caz punctual, cu implicarea autorităţilor statului care ne pot sprijini. Domnul ministru Funeriu doreşte să aibă o intervenţie. Vă rog, domnule ministru.
Daniel Funeriu: Da, foarte scurt.
Domnilor prefecţi, domnule prim-ministru: 3-11 aprilie, vacanţa de Paşte – îi rog pe reprezentanţii Guvernului în teritoriu să acţioneze astfel încât copiii să fie protejaţi. Doi, aşa cum a spus şi domnul prim-ministru, suntem în perioada de dezbatere publică a legii educaţiei. Noi am făcut din această dezbatere publică un efort care, spun eu, este fără precedent în dezbaterea legilor, diferitelor variante ale legilor educaţiei. Întreg aparatul ministerului, atât de la nivel central cât şi de la nivel local, inspectoratele sunt mobilizate pentru aceste acţiuni, pentru că acest Guvern şi eu personal credem într-o modernizare care este explicată fiecărui profesor, fiecărui părinte, fiecărui elev. Ne luăm foarte serios această misiune de a dezbate public o lege fundamentală pentru România. La nivelul fiecărui inspectorat, sunt convins, există un calendar pentru dezbateri şi vă solicit, domnilor prefecţi, sprijinul în acest domeniu. Pentru prima dată autorităţile locale, pentru prima dată primarii, consiliile locale, părinţii sunt implicaţi în acest proces şi vă rog foarte mult să colaboraţi cu inspectorate şcolare astfel încât această dezbatere să ajungă şi la nivelul comunităţilor locale – care sunt, împreună cu părinţii, actori principali ai sistemului de educaţie şi, înţelegem ca vocea lor să fie ascultată în consecinţă.
Ultimul punct este, reiterez aspectul pe care l-a evocat şi domnul prim-ministru în ceea ce priveşte deschiderea pentru partenerii sociali. Vedem ceea ce se întâmplă şi eu cred că acţiunea Guvernului, cât şi legea pe care o pregătim creează oportunităţi şi, în acelaşi timp, rezolvă nişte probleme care s-au acumulat în ultimii ani. Desigur, tentaţia este mare acum ca toate problemele acumulate să fie puse în seama noastră. Nu este nici o problemă, ne asumăm instituţional aceste probleme care s-au creat în timp şi acţionăm pentru rezolvarea lor. Vă rog, de aceea, domnilor prefecţi, să aveţi deschiderea maximă pentru partenerii sociali, mai ales în domeniul educaţiei. Am văzut că sunt unele judeţe, cum este judeţul Buzău, în care situaţia a fost tensionată şi, încetul cu încetul, prin intervenţia inspectoratului, prin discuţii şi prin explicarea lucrurilor în mod real, inclusiv din partea prefectului, situaţia s-a detensionat şi vă invit să participaţi la acest dialog permanent cu partenerii sociali.
Vă mulţumesc. Şi dacă sunt probleme legate de Ministerul Educaţiei, sunt la dispoziţia dumneavoastră să le discutăm.
Emil Boc: Mulţumesc, domnule ministru. Domnul Şeitan, dacă de la Gorj are vreo intervenţie.
Mihai Şeitan: Da, domnule prim-ministru, mulţumesc frumos.
Domnilor colegi, onoraţi prefecţi, vreau să ridic două probleme, domnule prim-ministru. Prima se referă la adâncirea puţin a problemei fondurilor structurale europene. Aş solicita domnilor prefecţi să accentueze popularizarea acestor fonduri mai ales pentru resursa umană - ştiut fiind că avem nevoie de oameni calificaţi pentru tehnologii noi, pentru investiţiile pe care le preconizăm - pentru a demara, într-o legătură prietenoasă cu Agenţia de Management, astfel de proiecte care se referă la programele structurale pentru resursa umană şi structurile ei teritoriale. Aş insista /.../ ca aceste lucruri să se petreacă în cadrul unui dialog social la care instituţiile descentralizate, subordonate Ministerului Muncii – aici mă refer în special la cele legate de Agenţiile de ocupare – să participe.
În al doilea rând, domnule prim-ministru, aş vrea să ridic problema unei accentuări a pregătirii în zona evaziunii fiscale. Şi nu mă refer la evaziunea fiscală în sine, cât atât la evaziunea în domeniul muncii. Întărim şi dorim să întărim, cu ajutorul prefecturilor şi operării între organele descentralizate, activităţile pentru evitarea muncii la negru sau la gri, tocmai pentru a putea crea soluţii pentru ocuparea clară a oamenilor, pentru a nu rata posibilitatea ca aceşti oameni să aibă pensie sau somaj.
Şi nu în ultimul rând, dacă ne referim la dialogul social cred că una dintre problemele esenţiale în dialogul local este aceea de a folosi expertiza locală pe care o avem deja în domeniul salarizării unitare – dacă am în vedere /agenţiile de prestaţii sociale/, dar şi în ceea ce priveşte pensiile – dacă mă refer la Casele Judeţene de Pensii. Rog foarte mult prefecţii să utilizeze aceste capacităţi, tocmai pentru a face dialogul la fel precum cel de astăzi pe care l-am avut la Gorj cu sindicatele din învăţământ şi din administraţia publică, spre a se lămuri anumite elemente care nu se cunosc la nivelul acesta.
Vă mulţumesc, domnule prim-ministru.
Emil Boc: Mulţumesc domnule ministru pentru precizările făcute. Acum dacă sunt întrebări punctuale din partea d-voastră.
Emil Boc: Vă rog domnule prefect, Alba.
Prefectul de Alba: Bună ziua tuturor. Două chestiuni punctuale. Unu – în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, /s-a lansat/ măsura 125. În judeţul Alba avem foarte multe drumuri forestiere care, actualmente, sunt în proprietatea statului şi în administrarea RNP-ului, dar ele deservesc fizic, teritoriu suprafeţe silvice - proprietăţi private, ale cetăţenilor, ale comunităţilor, ale comunelor. Ştim că pe 125, să fie eligibile, aceste drumuri ar trebui să fie în proprietatea comunităţii, sau a celor care solicită, a primăriilor în speţă. Noi am promovat o Hotărâre de Guvern, de transmitere a acestor drumuri din proprietatea statului în proprietatea comunităţilor, primăriilor respective. Este la Ministerul Administraţiei şi Internelor. Acesta ar fi un punct.
Şi, celălalt punct – avem foarte multe lucrări demarate pe Ordonanţa 7, demarate în 2007 şi în 2009, sunt în diferite stadii fizice de execuţie şi în diferite stadii de plăţi. Ar mnai fi diferenţe de plăţi, dacă în anul ăsta avem posibilitate să se continue aceste lucrări. Mulţumesc.
Emil Boc: Mulţumesc domnule prefect. Este în analiză la Ministerul Muncii, avem o problemă că nu poate fi promovată decât prin lege o asemenea modificare. Domnul ministru Blaga o să vă dea câteva detalii. Încercăm să găsim şi alte soluţii.
Vasile Blaga: S-a discutat cu domnul ministru Borbely. Va trebui modificat Codul silvic. Situaţia este în toată ţara, nu numai în Alba, iar al dumneavoastră act normativ nu poate fi promovat decât prin lege, nici măcar prin ordonanţă de urgenţă. Fiindcă, altfel, eu îl promovam imediat, prin Hotărâre de Guvern. Va trebui modificat Codul silvic /..../. Dar domnul Borbely sper să vină cu un proiect de lege pe care să-l propunem în regim de urgenţă.
Emil Boc: Mulţumesc domnule ministru.
Vă rog, dragi colegi, dacă mai sunt intervenţii punctuale, pe probleme de interes general. Alte judeţe. Vreau să vă atrag atenţia dumneavoastră şi să îi trageţi de urechi pe cei fie de la Direcţiile de Muncă, fie de la Direcţiile de Finanţe, în cazul în care apar întârzieri nejustificate cu privire la plata unor indemnizaţii sau drepturi. Nu avem probleme în ţară cu plata resurselor financiare. Avem bani pentru salarii, avem bani pentru pensii, avem bani pentru plata alocaţiilor şi a celorlalte drepturi prevăzute de lege, evident. Nu alte drepturi, care nu au acoperire legală. Dar, acolo unde apar întârzieri din cauza indolenţei, a incapacităţii profesionale, a, ştiu eu, prostiei, v-aş ruga să luaţi măsuri pentru a-i demite. Nu vreau să mai aud la Bucureşti plângeri că la nu ştiu Direcţie de Muncă nu s-a plătit indemnizaţia pentru creşterea copiilor, sau un alt drept social prevăzut, pentru că cineva nu a prelucrat un dosar în termen. Răspundeţi de aplicarea acestei legi acolo, iar unde nu interveniţi, schimbăm în bloc şi prefect şi director de Direcţie de Muncă etc. Pentru că eu m-am săturat să tot primesc la Bucureşti /plângeri/ de acest fel. Dacă dumneavoastră nu interveniţi, voi fi obligat să intervin cu miniştrii de la Bucureşti şi să tăiem capete. Dacă am avea probleme cu banii am spune: “domnilor, n-avem bani, avem probleme”. Este aici ministrul Finanţelor şi poate garanta că nu avem nici un fel de problemă cu asigurarea resurselor financiare pentru plata salariilor, pensiilor, alocaţiilor sociale, prevăzute de lege. Dacă însă, din motive care ţin de comoditate sau incompetenţă, apar probleme, interveniţi dumneavosatră, dacă nu, intervenim noi. Am primit o grămadă de sesizări de acest fel şi am văzut de multiple ori că doar proasta organizare, incapacitatea de a soluţiona dosare şi de a trimite cererile aferente spre deschiderile de credite /pentru/ plata drepturilor aferente au făcut obiectul unor plângeri din partea oamenilor. Pe acest fond de criză economică orice întârziere creează suspiciuni că nu ar fi bani, or această problemă nu există, repet, cu privire la drepturile legale prevăzute de lege şi în acte normative cu valoare de lege. Nu avem această problemă, în momentul de faţă.
Alte intervenţii, dacă sunt. Dacă nu mai sunt intervenţii, vă doresc o zi bună, spor la treabă şi ne auzim în perioada următoare, din nou, la videoconferinţă şi la vizitele în teritoriu.
Sărbători fericite nu vă spun de acum, pentru că, probabil, ne vom mai vedea până la Paşti, într-o formulă sau alta. Dar, de Florii, tuturor celor care sărbătoriţi onomastica, d-voastră şi tuturor românilor vă urez “La Mulţi Ani!” şi “Sărbători Fericite!”, în continuare. Spor la treabă!
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 27.03.2010
Articolul 148 din Statut a fost anulat cu ocazia celui mai recent Colegiu Director al PDL. Era normal acest lucru avand in vedere noul sistem electoral. In consecinta sustinerea doamnei Trandafir este in acord cu statutul partidului.