Evacuation de familles sans logement à la Courneuve (sursa: http://www.france24.com/en/20100730-video-forced-evacuation-paris-suburb-provokes-shock-tent-women-police-children http://www.dailymotion.com/video/xe63l2_evacuation-de-familles-sans-logemen_news?start=12#from=embed)
Toată lumea face eforturi să ne convingă că antrenamentele piloţilor israelieni în România reprezintă ceva banal. Pe la emisiunile de largă respiraţie fantastică se spune că, dimpotrivă, se pregăteşte un atac asupra Iranului şi acesta, susţinut de Rusia şi China, va riposta pe biata Românica până o face chiseliţă, motiv pentru care se tipăresc cartele de alimente, ca pe timp de război.
Pe cine să mai cred? Ce să mai cred? De ce în condiţiile în care în Buget cheltuielile bugetare creeeeesc (2008: 78.867,9 milioane lei, 2009: 94.767.512 milioane lei, 2010: 101.678,4 milioane lei) calitatea vieţii nostre scaaaaaade, nu sunt bani de pensii, nu sunt bani de salarii, nu sunt bani pentru educaţie, pentru sănătate, pentru infrastructură...? Cine sau ce înghite aceste miliarde?
Hello, says the devil Let's go in my car I think we'll have a lot of fun (Hey), says the devil We won't go so far I think we'll have a lot of fun (...) Şi cerul se-apropie şi cade pe mine E bine? E bine! (...) E bine, ca mine, ca tine..
Stăteam şi mă gândeam ce am putea să promovăm noi ca brand. Sigur, am putea vorbi despre istoria dacică, despre muntele sfânt, despre megaliţi... Dar toate acestea nu există nici măcar în noi, sunt informaţii care nu au încă viaţă decât în uitarea munţilor. Avem nevoie de pasiune pentru astfel de lucruri, numai că pasiunea pentru români nu mai este legată de ţară. Aşa că m-am gândit că singura posibilitate de a avea acum, pe loc, un brand de ţară este turismul sexual. Ce logo ar fi? Cam aşa:
Bine, nu chiar ăsta, că l-am luat de pe... http://al13lea.wordpress.com/2009/06/09/prea-multa-munca-strica/
Cele mai importante cifre mi se par a fi cele referitoare la încredere.
Respondentul a avut de ales între formele: foarte puţină încredere, destul de puţină încredere, destul de multă încredere şi foarte multă încredere. Datele arată aşa:
Dacă era vorba numai de preşedinte şi premier, aş fi înţeles că este vorba despre o perioadă grea în care imaginea preşedintelui şi premierului se erodează rapid. Din păcate absolut toţi cei din listă sunt "creditaţi" cu foarte puţină încredere, între 21% încredere şi 6%. Tradus înseamnă că România nu mai are nevoie de politică şi politicieni.
România dă din ce în ce mai mult semne că este condusă în stilul puterii clanurilor, al grupurilor de interese şi al capitalismul de cumetrie. Autoritatea rămâne un simplu observator al fenomenului. Mai nou au şi o scuză, nu sunt plătiţi.
Realizator: Buna ziua. Sunt Marilena Stancu şi vă invit la o discuţie despre măsurile economice, despre cum este privită România pe plan extern prin prisma recentului Raport al Comisiei Europene, dar şi despre temele pe care autorităţile le mai au de făcut în relaţia cu organismele internaţionale. Ascultaţi emisiunea "Actualitatea în dezbatere". Invitatul de astăzi este primul-ministru, domnul Emil Boc. Bună-ziua şi bine aţi venit la Radio România! Emil Boc: Buna-ziua şi mulţumesc pentru invitaţie. Realizator: Au fost luate, într-o perioada relativ scurtă de timp, mai multe măsuri economice de natură economica cu impact direct asupra populaţiei. Au fost mai întâi deciziile privind reducerea salariilor bugetarilor cu 25%, scăderea pensiilor cu 15%, care nu s-a mai aplicat, iar după aceea, la un timp scurt, a fost luată măsura majorării Taxei pe Valoarea Adăugată. În aceste zile, aceste lucruri au fost primele, au fost negociate cu Fondul Monetar Internaţional, dar o decizie a Curţii Constituţionale v-a făcut să reveniţi asupra unora dintre ele. Majorarea Taxei pe Valoarea Adăugată nu a intrat în prima rundă de negocieri şi ceea ce a fost stabilit cu Fondul Monetar Internaţional. Este o nouă misiune a FMI la Bucureşti. Care este scenariul economic pe care îl discutaţi acum cu Fondul Monetar? Trebuie să le daţi explicaţii despre majorarea taxei pe valoarea adăugată? Emil Boc: Sunt foarte multe întrebări pe care mi le-aţi adresat şi v-aş ruga să-mi permiteţi să fac şi un răspuns mai larg la ceea ce mi-aţi spus dumneavoastră. În primul rând, vreau să ştiţi şi dumneavoastră şi toţi românii care ne ascultă că nu-i o bucurie pentru nimeni să fii pus în situaţia să reduci cheltuieli bugetare, să reduci salarii sau să iei măsuri de a face economii într-un buget care nu mai face faţă la nevoile şi provocările României. Cu alte cuvinte, din nefericire, consumăm cu mult mai mult decât producem. În perioada anilor 2007 - 2008, când am intrat în Uniunea Europeană, acel avantaj pe care l-am avut, pentru că au venit capitaluri străine şi foarte multe investiţii din afară, ca o consecinţă a intrării ţării în Uniunea Europeană, atunci, în loc sa se investeasca acei bani pe care ţara îi avea în autostrăzi, în locuri de muncă, cu alte cuvinte să se fructifice pentru investiţii, ei i-au utilizat pentru pensii, salarii şi ajutoare sociale. Iar atunci când s-au dublat salarii, pensii şi ajutoare sociale, de fapt, s-a dat românilor o plată în avans în materie de ajutoare sociale, de pensii şi salarii, pentru că atunci, în loc să se dea doar o majorare anuală a unor salarii sau a unor pensii, pentru că economia permitea, datorită intrării ţării în Uniunea Europeană, ei au dat pentru trei luni, iar noi avem obligaţia să dăm pentru eternitate majorările de salarii şi de pensii. Iar acum economia ne arată, mai ales după ce a venit criza, că România nu are capacitatea să susţină nivelul de ajutoare sociale, de salarii şi uneori chiar de pensii, aşa cum l-a avut în perioada când, repet, am intrat imediat în Uniunea Europeană. Şi atunci, ca să nu ne împrumutăm la nesfârşit ca să plătim ajutoare sociale, salarii şi pensii, trebuie să ajustam statul astfel încât să consumăm cât producem şi ce avem de împrumutat să folosim pentru dezvoltarea noastră ca ţară, pentru infrastructură şi locuri de muncă. Deci, aici suntem. De aceea spun că nu este o plăcere să facem acest lucru, dar este o necesitate pentru ţară. Şi, de aceea, poate că acest guvern este mai impopular, măsurile noastre nu sunt primite cu bucurie, dar vreau sa ştiţi că exact ca şi cu un organism care este bolnav, nu este plăcut doctorul când vine şi spune că trebuie să primeşti penicilina sau trebuie să primeşti un medicament care are un gust amar, dar el te vindecă. Într-o asemenea ipostază este pus şi guvernul actual: să arate ca avem un organism al statului bolnav, mă refer la organismul bugetar care este supradimensionat, cheltuieşte mai mult decât produce, trebuie să administrăm un mecanism sub forma unui medicament care să ne aducă la sănătatea funcţionării pe termen mediu şi lung a generaţiilor viitoare de români. Acum, pe termen scurt, acest medicament nu va avea cel mai bun gust, dar va fi unul care ne va asigura, nouă, ca ţară, reuşita în Uniunea Europeană - că a căzut pe noi această sarcină, pe guvernul pe care îl reprezint. Repet, nu-mi face plăcere, dar sunt convins că dacă nu fac asta, împreună cu colegii mei va fi rău pentru ţară, în anii următori. De aceea, noi ne-am dus în faţa Parlamentului pentru a ajusta cheltuielile statului şi să diminuăm deficitul bugetar pe care îl avem. Adică, să ne apropiem oarecum de cât producem şi am ales să atacăm exact acolo unde este problema: la salariile bugetarilor şi la pensii. Acolo sunt problemele adevărate. Şi acum trebuie să luăm de la bugetul de stat peste 2 miliarde de euro, să ducem la bugetul de pensii să se poată plăti pensiile. Emil Boc: La fel, salariile bugetarilor sunt, ca şi masă, prea mari, în raport cu nevoile statului, cu ceea ce poate statul să întreţină. Realizator: Chiar şi cu 25% reduse? Emil Boc: Nu, este un prim pas spre ajustare, iar în ianuarie anul viitor se va putea reveni la o creştere salarială, cu condiţia ca noi să facem acum, până la sfârşitul anului, ceea ce am început. Şi suntem pe drumul corect, al restructurării aparatului de stat, adică de a face un aparat de stat funcţional, în raport cu nevoile oamenilor şi în raport cu ceea ce ţara poate să plătească. Adică să avem medici, profesori, poliţişti, jandarmi, funcţionari în administraţie, atât cât ne putem permite, atât cât ne este plapuma de mare, pentru că de dorit ne-am dori cu toţii să avem servicii foarte, foarte multe, dar trebuie să ne uităm şi dacă le putem plăti, cu resursele pe care le producem. Şi atunci, închei acest prim răspuns spunând în felul următor: noi ne-am dus în faţa Parlamentului cu două soluţii corecte, care atacau fondul problemei. Decizia Curţii Constituţionale nu ne-a permis, pe componenta pensiilor, şi atunci am fost obligaţi, de conjunctura şi de situaţie, politică, legală, din toate aceste motive, să optăm pentru majorarea TVA-ului, care n-a fost principala noastră opţiune şi ştiţi bine acest lucru, ca l-am explicat şi în faţa Parlamentului. Din nefericire, a trebuit să ajungem la această soluţie, care îi afectează pe toţi românii şi nu se restrânge doar la problema unde erau deficite la bugetele de salarii şi de pensii, dar şi în aceste condiţii, sperăm să putem găsi soluţii, astfel încât deficitul bugetar să fie menţinut în limite controlabile şi să-i putem asigura finanţarea. Pentru că e exact ca într-o familie - iei împrumut, când nu-ţi ajung banii pe care-i primeşti tu, din ceea ce prestezi. Ca sa iei împrumut, trebuie ca cineva să-ţi dea acel împrumut. Or finanţarea acestui împrumut este o problemă, în contextul acesta, al anului 2010-2011, când vedeţi, ţări precum Spania şi altele n-au reuşit. Grecia - n-au reuşit să găsească de pe piaţa externă bani pentru a se împrumuta, să-şi susţină deficitul, adică ceea ce ei consumă. De aceea noi trebuie să ne restrângem cât mai puţin aceste împrumuturi, să producem cât mai mult pe partea noastră interna, şi ce împrumutăm din afară să dăm pentru infrastructură, care aduce locuri de muncă. Aceasta vizită a FMI este una de evaluare, în acest moment, de a analiza rectificarea bugetară, pe care o avem pregătită, la începutul lui august, pentru a ne încadra în deficitul bugetar convenit cu FMI, de a discuta politicile pentru încadrarea în ţintele de deficit până la sfârşitul anului şi pentru anul viitor. Este o misiune obişnuită, de evaluare. Fac precizarea că deja tranşa de la FMI de 900 milioane euro a plecat deja în luna iulie la BNR, pentru că banii de la FMI pleacă prin excelenţă la BNR. Prin excelenţă, în două situaţii anterioare, dacă nu greşesc, jumătate s-a dus şi la guvern, la Ministerul Finanţelor, jumătate, am zis, la BNR, ultima, repet, a mers în integralitate la BNR. România, prin Ministerul Finanţelor, va primi în luna septembrie, de la Comisia Europeană, partea de împrumut care revine guvernului pentru a susţine deficitul bugetar. Deci, din acest punct de vedere, evaluăm situaţia actuală şi eu spun că, în acest moment, avem situaţia sub control - unele lucruri merg mai bine, altele pot fi îmbunătăţite - şi pregătim cadrul pentru 2011. Realizator: Şi spuneţi ca aveţi situaţia sub control. Din datele pe care le aveţi dumneavoastră, la nivelul guvernului, nu există cifre care să arate că s-ar putea modifica cele convenite cu FMI, în ceea ce priveşte deficitul bugetar, de 6,8%, până la sfârşitul anului? Emil Boc: Ţintele de deficit sunt cele agreate şi trebuie să rămânem în ţintele de deficit agreate. Realizator: Nu se vor modifica? Vă întreb acest lucru. Există astăzi o reacţie a Camerei de Comerţ, prin care vă solicită să renegociaţi contractul de împrumut cu FMI, în sensul obţinerii de împrumuturi suplimentare, menite să stimuleze reluarea creşterii economice şi vă cer, de asemenea, oamenii de afaceri renunţarea la TVA de 24%, vă mai cer reducerea cotei unice de impozitare. S-a discutat despre acest lucru, au fost vehiculate cifre că s-ar putea reduce la 10% aceasta cota de impozitare? Emil Boc: Vreau să va spun un lucru aici, pentru ca n-o să intru în jocul afirmaţiilor sau contraafirmaţiilor. Realizator: Aveţi dialog cu oamenii de afaceri? Emil Boc: Evident că avem dialog, în permanenţă, cu oamenii de afaceri şi vom păstra, în continuare. Săptămâna trecută am participat la Consiliul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, cu ocazia lansării Cartei Albe a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi am luat acolo o grămadă de propuneri. Eu cred că toate pot fi puse în practică şi în permanenţă avem acest contact, pentru că pornim de la premisa foarte clară că, înainte de a împărţi ceva, trebuie să produci, iar mediul de afaceri este acela care asigură, prin activitatea economică, impozitele, taxele care se plătesc şi din care statul poate să-şi îndeplinească obiectivele pe care le are. Deci acolo am discutat câteva lucruri extrem de importante, precum eliminarea, începând cu această toamnă, a impozitului minim. De asemenea, sunt în pregătire mai multe măsuri fiscale, care astăzi sunt analizate ca impact financiar la Ministerul Finanţelor, şi v-am dat câteva exemple, în lucru. Acea măsură care vizează unele deduceri fiscale în cazul în care oamenii îşi renovează locuinţele, acea măsură pe care am prezentat-o că este în lucru, iarăşi, la Ministerul Finanţelor, cu privire la unele deduceri, pe baza adunării de bonuri fiscale, adică va fi stabilit un plafon valoric în bani până la care se pot aduna bonuri valorice. Din acel plafon, un procent, pe care tot Ministerul Finanţelor îl va stabili, se va returna celui care adună bonurile fiscale, ca o măsură, repet, minoră, dar importantă pe ceea ce înseamnă... Realizator: ... este vorba ca ... cetăţeanul, când se duce la magazinul din colţ, să-i ceară bon fiscal. Emil Boc: Deci, acest lucru este prevăzut de lege. Din nefericire, nu întotdeauna acest aspect este respectat, iar nu poţi să pui un inspector fiscal în spate la fiecare consumator şi la fiecare prestator de servicii. Şi, de aceea, prin această modalitate, încurajăm oamenii să ceară bonuri fiscale - pe această cale se diminuează şi evaziunea fiscală, mai ales la produsele de bază. Realizator: ... mica evaziune fiscală ... Emil Boc: ... pentru că, aici, vorbim de mica evaziune fiscală. Pentru că, în ceea ce priveşte marea evaziune fiscală - şi eu aici mă concentrez prin excelenţă -, am adoptat o ordonanţă de guvern prin care, practic, am intervenit acolo unde este sursa marii evaziuni - la produsele accizabile, şi aici mă refer la tutun, mă refer la petrol, mă refer la motorină, benzină, pâine, legume, fructe, comerţ intracomunitar, antrepozite fiscale, regimul din duty-free al produselor. Acolo, din nefericire, are loc evaziunea fiscală, returnările ilegale de TVA, comerţul cu firme fictive... Acolo, repet, am găsit o importantă resursă, pe care am atacat-o direct, de a preveni evaziunea fiscală. Aici, pe componenta aceasta, repet, este una care ţine, hai să spunem, de mica evaziune fiscală. Realizator: În ce marjă va fi acel plafon? Aveţi calcule deja făcute? Emil Boc: Repet, nici aici nu vreau să avansez, pentru că este în lucru. La Ministerul Finanţelor se analizează şi modul cum a funcţionat în alte părţi ale lumii şi cum poate fi grefată pe legislaţia românească. Şi, Ministerul Finanţelor, până la începutul lui septembrie, va avea un punct de vedere final. Dorinţa mea este ca acest proiect să intre în vigoare cu trimestrul IV, cel târziu cu 1 ianuarie 2011. Realizator: Aveţi un partener la guvernare. Este vorba de grupul independenţilor, care au şi un partid politic şi care propun impozitarea averilor mari. Ministrul justiţiei, domnul Predoiu, a venit cu o propunere, să fie impozitate mai mult averile ilicite. Preluaţi din astfel de măsuri? Le aveţi în analiză? Emil Boc: Avem în analiză un proiect care porneşte şi de la ceea ce colegii de la UNPR au spus şi care porneşte şi de la o realitate românească cu privire la faptul că foarte multe averi, probabil, nu sunt impozitate la valoarea reală. Din acest punct de vedere, există şi în acordul cu FMI o prevedere care ne conduce la realizarea unui asemenea proiect. Ea este la stadiul tehnic în momentul de faţă, de pregătire, şi care, cred eu, va aduce importante resurse financiare în bugetul statului. Realizator: Veţi prelua această propunere, ca cele care depăşesc 500 mii de euro să fie impozitate? Emil Boc: Repet, propunerea colegilor de la UNPR este o baza de pornire. Mai sunt şi alte variante de lucru, iar Ministerul Finanţelor va prezenta o formă completă. Realizator: Domnule prim-ministru, aş dori să discutam puţin despre procesul de restructurare. A fost, îmi aduc bine aminte, în noiembrie exista un alt plan de restructurare. Au fost închise atunci mai multe agenţii guvernamentale. Dumneavoatră aţi declarat atunci că se face această restructurare, este necesară, statul nu poate suporta atâtea agenţii guvernamentale. Au fost nouă mii de posturi anunţate ca fiind, dispărând din schema aparatului bugetar. Iată că faceţi acum o noua restructurare. Nu a funcţionat, nu a fost buna cea de atunci? Nu era suficientă? Ce elemente v-au condus acum la o noua restructurare? Emil Boc: Această restructurare se face potrivit unei analize foarte serioase. Primul pas a fost făcut în 2009, prin care două lucruri s-au realizat la nivel guvernamental. Au fost desfiinţate, comasate foarte multe agenţii... Realizator: 112 dacă /.../ Emil Boc: ... din care au realizat disponibilizarea a peste nouă mii de oameni, de posturi vacante şi posturi ocupate şi, de asemenea, au fost preluate, cu acea ocazie, la bugetul de stat, veniturile proprii ale agenţiilor, care până atunci erau singurele entităţi care gestionau fondurile respective. Acum statul, în funcţie de interesele pe care le are, utilizează aceste resurse financiare. A doua componentă a restructurării acum vizează aplicarea normativelor de personal. Acest lucru nu se putea face dintr-o dată, pentru că la acea vreme nu erau normativele de personal elaborate şi s-a trecut la elaborarea acestora, iar acum, în buna parte ele sunt gata, şi pe măsură ce sunt gata, ele sunt implementate. Şi aţi văzut, de exemplu, la nivelul administraţiei publice locale s-au elaborat normativele de personal, care ne spun foarte clar câţi angajaţi trebuie sa aibă o primărie, de la cea mai mică până la cea mai mare. Iar în aceasta analiză am observat că primarii până la 1.500 de locuitori aveau diferenţe, chiar de la 1 la 10, ca număr de personal. Unii aveau 10, alţii până la 100. Deci diferenţe foarte mari de la o entitate administrativă la alta, deşi ele trebuiau să gestioneze interesele unei comunităţi ca şi număr la fel. Acum acest lucru se face şi procesul de restructurare se duce mai departe. Vreau să spun că şi anul trecut am dat câteva semnale, în primul rând de la vârf, pentru că eu sunt convins că această restructurare trebuie înceapă de la vârf. Pentru că altfel este considerată că doar se urmăreşte a se da afara oameni care nu au niciun fel de susţinere politică sau ceva de genul acesta. De aceea, amintiţi-vă că anul trecut procesul de restructurare a agenţiilor l-am început cu desfiinţarea Cancelariei Primului-Ministru. Şi am dat primul semnal că aici trebuie făcută restructurarea la nivelul aparatului guvernamental. Acum, anul acesta, din nou am trecut la desfiinţarea unor structuri care, până acum, nimeni nu a avut curajul să le atingă. Amintiţi-vă că fiecare judeţ avea până acum doi subprefecţi, Municipiul Bucureşti, trei. Vreau sa ştiţi că niciun judeţ, în România, în momentul de faţă nu are mai mult decât un subprefect. Deci din start au plecat acasă 42 de persoane, care... şapte erau vacante, de subprefecţi, care în momentul de faţă înseamnă poziţii administrative şi economii însemnate la bugetul de stat. Şi o dovadă că restructurarea trebuie sa înceapă chiar cu cei care sunt temporar la putere, şi ei trebuie să dea semnalul. 17 secretari de stat au plecat acasă. 17 poziţii de secretar de stat au fost desfiinţate. Niciun guvern de după 1989 nu au mai făcut un asemenea gest, de a pleca acasă oameni din aparatul pe care statul îl are. Vreau să lămuresc aceasta problemă cu secretarii de stat. S-a spus: s-au mutat de la un minister la altul. Realizator: Exista un caz. De la Ministerul Transporturilor un secretar de stat s-a mutat la Ministerul Mediului. Emil Boc: Aşa este şi vreau să vă răspund exact cum stau situaţiile. S-au desfiinţat 17 poziţii de secretar de stat. Asta ce înseamnă? Că 17 poziţii nu se mai plătesc. În evaluarea celor care au plecat, unii au fost apreciaţi de către miniştri că pot să continue activitatea în guvern, pe o poziţie de secretar de stat la un alt minister. Asta ce înseamnă? Că de la acel minister a plecat un alt secretar de stat, în plus, ca să rămână acea persoana, dar 17 tot au plecat. Cazul de la Ministerul Mediului. Am spus că la fiecare minister rămân maxim doi secretari de stat, cu excepţiile pe care le-am spus: Apărare, Interne, Externe şi Finanţe. De acolo, în loc să plece doar un secretar de stat au plecat doi secretari de stat, astfel încât cei 17, cum au fost anunţaţi, să plece. În concluzie, au plecat 20 de secretari de stat şi s-au eliberat efectiv 17 poziţii de secretar de stat. Realizator: Vă întreb, nu era mai bine să rămână un secretar de stat care a mai lucrat în Ministerul Mediului decât să fie adus secretarul de stat de la Ministerul Trasporturilor? Emil Boc: Dacă miniştrii au evaluat că acei oameni nu sunt performanţi, aşa cum ar dori ministrul, a trebuit sa merg pe mâna ministrului de resort, pentru că el în ultima instanţă răspunde de performanţa ministerului. Adică nu trebuie să rămânem încremeniţi în proiect, să consemn că, odată un om numit, este pe viaţă acolo indiferent ce face. Unii performează, alţii nu şi, de aceea, această evaluare care a avut loc în guvern a determinat ca unii să rămână, alţii să plece. Dar ceea ce este şi trebuie să se înţeleagă că faptul că 17 secretari de stat au plecat acasă, cu funcţie cu tot, deci au fost eliberate. În concret, 20 de oameni au fost eliberaţi din funcţie. Realizator: Sunteţi mulţumit de activitatea tuturor miniştrilor din Cabinet? Emil Boc: Repet, acest lucru nu se face în discuţie publică, la radio, sau la televizor. Echipa guvernamentală funcţionează, iar când primul-ministru, împreună cu preşedintele României apreciază că trebuie să facă o modificare, pur şi simplu o fac şi nu o trâmbiţează la radio sau la televizor. Ea se bazează pe evaluări. Realizator: Exista un termen, anunţat de preşedintele Traian Băsescu, 1 septembrie. Lucraţi la aceasta analiza cu fiecare ministru pe care îl aveţi? Emil Boc: Este vorba de activitatea de restructurare pe care ne-am propus să o finalizam, sub aspectul actelor normative, până la începutul lunii septembrie, şi după cum puteţi observa, ea este în plin proces de desfăşurare. Iar, aşa cum am spus de atâtea ori, nu mai repet, remanierele se fac, nu se discută. Realizator: Au existat deja reacţii, pentru că sunt situaţii în ţară, cum se întâmplă la Constanţa, cel mai recent, în care au fost decizii la nivel local să fie desfiinţate instituţiile de cultură. Dumneavoastră aţi venit cu o explicaţie, aţi spus că nu trebuie să fie desfiinţate acele instituţii de cultură care nu au fost înfiinţate de consilii judeţene sau de consiliile locale. Totuşi oamenii aceia au fost anunţaţi că ei nu mai au un loc de munca. Iar, guvernul ce poate face în acest sens? Emil Boc: Acum, în aplicarea legii, evident că uneori apar excese. Cum a fost acest exces cu instituţiile de cultură, când deşi scria negru pe alb în ordonanţa de guvern că acest proces de restructurare nu vizează instituţiile de cultură care nu sunt înfiinţate prin acte deliberative de la nivel local sau judeţean, totuşi, au fost prinşi în acel calcul şi de aceea am oprit acel demers. Pentru că mi-am dat seama că unii primari, unii preşedinţi de consilii judeţene, în loc să-şi facă propria restructurare, începând cu cabinetul propriu şi cu cei care stau prin birouri şi taie frunze la câini, au spus: aha, am ocazia, staţi să-i dăm pe cei de la cultură, pentru că sunt mai puţin importanţi. Un act extrem de dăunător, pentru că, am spus-o de atâtea ori, cultura este la fel de necesară omului, la fel ca şi hrana şi alimentaţia zilnică. Şi nu poţi să începi un proces de restructurare, punând doar pe cei de la cultură pe liber. După cum nu înseamnă că şi acolo nu ar trebui să existe standarde de personal şi, acolo unde există excese, ele să fie corectate. De aceea am fost obligat să intervin şi să putem păstra echilibrul /.../. Realizator: Dar exista o decizie a Consiliului Judeţean, nu trebuie Consiliul Judeţean sa ia o alta decizie? Emil Boc: Repet, Consiliul Judeţean trebuie să aplice legea. Nu trebuie să facă nimic altceva, dar nici să fim martori la nişte abuzuri, pe care erau cât pe ce să le producă, pentru că acele entităţi nu intrau sub competenţa lor. Realizator: Şi ele funcţionează în continuare. Şi la Constanţa erau situaţii, şi la Ploieşti. Emil Boc: La Timişoara, cu Teatrul German, erau la Bucureşti, filarmonicile de la Braşov, instituţii de la Arad, din Târgu Mureş, erau din foarte multe părţi ale ţării asemenea situaţii. Acolo, Ministerul Culturii va elabora standardele de personal, în termen de 30 de zile, potrivit normativelor existente în plan naţional şi cu referiri la ceea ce există şi în plan internaţional. Realizator: Această emisiune, din păcate, are doar o jumătate de oră şi deja a trecut o bună parte din ea. Aş vrea, totuşi, să discutam şi despre raportul de monitorizare al Comisiei Europene, unde Legea Agenţiei Naţionale de Integritate, iată că a atârnat destul de greu. A existat o primă declaraţie din partea dumneavoastră, în care spuneaţi că acceptaţi partea tehnică din raport, dar ar fi dezechilibrat în ceea ce priveşte partea politică. Acea precizare din raport, ca să citez exact, că legea riscă să prejudicieze rezultatele pozitive obţinute de ANI şi aduce România într-o situaţie de nerespectare evidentă a angajamentelor asumate la momentul aderării, aceasta frază este strict legată de ANI. Nu se extinde asupra celorlalte masuri pe care guvernul le-a făcut. De ce v-a deranjat acest raport? Emil Boc: Eu am spus foarte clar şi menţionez aceasta afirmaţie, pentru că raportul este corect pe componenta tehnică. Pe componenta politică, încearcă să aducă o imagine ca România nu-şi respectă angajamentele din Tratatul de aderare, lucru care, după părerea mea, este incorect şi acest lucru trebuie corectat. Am fost şi voi rămâne un susţinător total al unei legi care să controleze averile demnitarilor şi o voi susţine până în pânzele albe, nu pentru că ne cere Uniunea Europeană, pentru că românii au nevoie de transparenţă, să ştie cel pe care l-au ales de unde şi-a făcut averea. Pentru că aceasta este prima dovadă de corectitudine a omului politic. Din nefericire, proiectul promovat de guvern, adoptat de Camera Deputaţilor, la Senat a fost modificat şi din acest punct de vedere avem o problemă şi trebuie urgent reparată şi sper ca în sesiunea extraordinară să se rezolve, după cum nu trebuie pus în umbră faptul că noi am adoptat patru coduri: Codul Penal, Codul Civil, Codul de Procedură Civila, Codul de Procedură Penală. Realizator: Care au fost apreciate în raportul Comisiei Europene. Emil Boc: Adică "la şi altele", că am adoptat patru coduri, şi, extrapolând de la un caz particular la un caz general, incidentul cu ANI. Am adoptat recent, săptămâna trecută, un proiect de lege prin care - important ca românii să ştie - că se vor scurta procesele judiciare şi se vor reduce costurile cu justiţia. Prin acest proiect de lege, pe care l-am trimis deja la Parlament şi va fi dezbătut în şedinţa extraordinară, judecătorii vor putea da termene chiar de la o zi la alta, pentru a scurta durata proceselor. Realizator: Pentru că aţi amintit, este deja criticată această măsură de Asociaţia Magistraţilor. Emil Boc: Este adevărat că de criticat poate să critice oricine. Eu v-aş ruga să-i întrebaţi pe români, să vedeţi cum percep actul de justiţie sau pe cei care fac afaceri, atunci când în ţara asta se dau termene din şase în şase luni. Cum poţi să ai stabilitatea circuitului civil? Cum poţi să mai faci afaceri, când în instanţă te judeci în o sută de termene şi cam din trei, cinci şi din şase în şase luni? În America, de ce se poate, de exemplu, să judece în fiecare zi, un proces, până se închide si se da o sentinţă? Şi la noi se va putea acest lucru, important este că am pornit pe acest drum. Am introdus câteva lucruri noi: imposibilitatea, de exemplu, de a fi evacuată o persoană din locuinţă în perioada 1 noiembrie - 1 martie, tocmai ţinând cont de faptul că suntem în iarnă şi nu poţi să pui un om în stradă în această perioadă de timp. De asemenea, am extins procedura medierii, ca oamenii să poată, de exemplu, să se împace înainte de a ajunge în instanţă şi acolo numai să se ia act de decizia lor. Şi am dat exemplul cu divorţul. Ştiţi bine, social sunt probleme. Acum, se poate realiza divorţul prin împăcarea părţilor numai dacă nu există minori în cauză şi nu a trecut mai mult de un an de la încheierea căsătoriei. Acum, prin modificarea propusă, se va putea realiza divorţul prin acordul părţilor, adică fără să mai fii nevoit să te duci să te faci "de minune" în instanţă, cu tot felul de probe, să aduci tot felul de martori, dacă părţile se înţeleg. Există şi avizul autorităţii tutelare cu privire la minor, unde este încredinţat minorul, dar se poate rezolva prin aceasta mediere, fără să fie nevoie să meargă mai departe. Sau instituţia recunoaşterii vinovăţiei. Adică, dacă cineva a săvârşit o faptă penală şi îţi recunoaşte vinovăţia, asta ce înseamnă? Că, în primul rând, i se reduce cu o treime pedeapsa, că este un prim pas spre îndreptare şi nu se mai judecă 6, 8, 10, 12, 14 luni. Şi câştigă toată lumea: şi partea civilă are de câştigat, cea care este responsabilă civilmente, şi partea care a fost vătămată are de câştigat, şi procesul ca atare se scurtează ca durată şi se fac economii. Deci, ţi-ai recunoscut vina, ai o treime de pedeapsă deja redusă. Realizator: Acesta este un proiect de lege. Un proiect de lege este şi cel privind ANI. Ele vor ajunge în Parlament. Aveţi garanţii că ele vor trece în forma pe care guvernul a gândit-o? Pentru că până acum s-a demonstrat că nu. Emil Boc: Ce pot eu să vă asigur, că din perspectiva mea ca prim-ministru al PDL, ca preşedinte de partid, am şi dau toată certitudinea că va avea susţinerea totală a guvernului şi a PDL pentru că aceste proiecte de lege să treacă, pentru că aici este vorba de interesul ţării, nu este vorba de interesul meu sau al unei persoane particulare. Acelaşi lucru sper să-l înţeleagă şi alţi lideri de partide de la putere şi din opoziţie. Realizator: Aţi discutat cu liderii UDMR? Pentru că a fost arătat cu degetul domnul senator Frunda, în ceea ce priveşte ANI. Emil Boc: Eu nu aş vrea să facem dintr-un caz particular, un caz general. Coaliţia are voinţa politică, repet, să susţină, până la capăt, aceste proiecte şi sper ca şi din partea opoziţiei, pentru ca aici este vorba de România şi opoziţia trăieşte în România, să susţină aceste legi aşa cum le-am promovat. Realizator: Aţi avut o discuţie cu domnul Frunda sau cu domnul Marko Bela pe acest incident din Senat? Emil Boc: La nivelul Coaliţiei am discutat aceste aspecte, dar acolo este problema şi a opoziţiei, pentru că în Comisia juridică nu avem majoritate. Realizator: În plen aveţi majoritate. Emil Boc: Majoritatea aparţine, din nefericire, opoziţiei. Este puţin obişnuit să se întâmple asta, dar asta este situaţia. De aceea, avem nevoie ca toate forţele politice, atunci când este vorba de interesul naţional, să pună de o parte propriile lor orgolii. Sper ca în vara aceasta acest lucru să se realizeze. Realizator: Ne puteţi spune, foarte pe scurt, câteva puncte din rectificarea bugetară? Spuneaţi ca pregătiţi o rectificare bugetară. Emil Boc: Ea este în lucru şi, aşa cum am discutat, prima dată se discută cu partenerii cu care negociem, după care vă fi prezentată opiniei publice. Realizator: Vă mai întreb un singur lucru şi încheiem emisiunea. Se pregăteşte, opoziţia lucrează la un text al moţiunii de cenzură. Aţi trecut de una, i-au lipsit opt voturi ca ea să fie aprobată. În toamnă, s-ar putea să vi se pregătească o nouă moţiune de cenzură. Cum răspundeţi acestor demersuri? Emil Boc: Nu m-a speriat şi nu mă va speria nicio moţiune de cenzură. Am trecut prin prea multe ca să mă mai sperie ceva.
Primul-ministru Emil Boc a prezentat, în cadrul rubricii Tema Zilei a jurnalului de ştiri de la TVR, o serie de măsuri propuse pentru contracararea evaziunii fiscale
Acum că mogulul Sassu a plecat de la conducerea TVR şi lucrurile s-au mai îndreptat...
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Mihai Rădulescu: Invitat în "Telejurnal", pentru a ne spune mai mult despre ultimele măsuri anunţate la Palatul Victoria în această săptămână, chiar şeful guvernului, premierul Emil Boc. Bună seara, domnule prim-ministru. Emil Boc: Bună seara, mulţumesc pentru invitaţie. Mihai Rădulescu: Plecăm chiar de la opiniile exprimate chiar pe site-ul TVR. Aţi văzut acolo oameni care privesc cu ochi buni deducerea pe baza păstrării bonurilor fiscale, dar şi unii care se tem că procedurile vor fi greoaie şi va fi mult de umblat. Chiar aşa, cum veţi proceda concret? Emil Boc: Pot să vă spun că această experienţă s-a mai regăsit în UE, în Grecia. Pe de altă parte, este vorba de două lucruri fixe. În primul rând, se va stabili un plafon în sumă de bani până la care se pot aduce bonuri fiscale şi, doi, se va stabili un procent din acele bonuri fiscale care se returnează oamenilor, într-o formă sau alta. Mihai Rădulescu: Aveţi orientativ acum nişte sume? Emil Boc: Deocamdată, spun, acest lucru se face acum la Ministerul Finanţelor, se analizează, iar la începutul lui septembrie va fi forma finală a actului normativ, după ce toate aceste simulări se vor desfăşura împreună cu experţii pe care îi avem în finanţe publice. Mihai Rădulescu: Există un termen limită pentru implementarea acestei măsuri? Emil Boc: Deci, la 1 septembrie vom avea forma finală a actului normativ, aşa cum am menţionat şi zilele trecute Mihai Rădulescu: Să treacă prin guvern? Emil Boc: Bineînţeles că această măsură trebuie să fie implementată după discutarea... Mihai Rădulescu: Ne vedem chiar la intrarea în vigoare a măsurii... Emil Boc:...în guvern. Obiectivul meu ar fi ca măsura să intre în vigoare cu trimestrul patru al anului 2010, cel mai târziu la 1 ianuarie 2011. Totul va depinde de modul în care vom reuşi s-o implementăm din toate punctele de vedere. Mihai Rădulescu: Destul de rapid. Cât estimaţi evaziunea fiscală, în acest moment, în România şi cu cât estimaţi că o veţi reduce după aplicarea acestei măsuri privind deducerea pe baza bonurilor fiscale? Emil Boc: Bun, aici este vorba de o măsură care lucrează la mica evaziune fiscală. În privinţa marii evaziuni fiscale, am lucrat prin ordonanţa de urgenţă pe care am emis-o şi cu privire la care am şi elaborat normele metodologice, pentru că marea evaziune fiscală se face cu combustibil, se face cu legume-fructe, se face cu ţigări, cu produse accizabile, în esenţă. Acolo este marea evaziune şi acolo am lucrat prin câteva mecanisme pe care le-am impus prin ordonanţa de urgenţă. Aş aminti doar câteva: registrul operatorilor intracomunitari, prin care împiedicăm să mai apară firme care să deruleze doar operaţiuni de evaziuni fiscale, după care să dispară şi să nu mai ştim nimic de ei; am reglementat foarte strict regimul firmelor-fantomă, care să nu mai poată funcţiona aşa cum au funcţionat până acuma, astfel încât doar să deruleze operaţiuni, iar după aceea să nu mai poată fi nimeni executat silit; de asemenea, mecanismul din duty-free cu ţigări; mecanismul produselor care sunt accizabile prin regimul mai strict al antrepozitelor fiscale. Sunt măsuri tehnice, dar care lucrează la esenţa evaziunii fiscale. Mihai Rădulescu: Au legătură toate aceste demersuri cu venirea, mâine, la Bucureşti, a delegaţiei FMI? Emil Boc: Eu încă o dată spun, aceste măsuri sunt necesare României şi românilor, pentru că trebuie să ne purtăm noi de grijă, înainte de ne purta alţii grijă de noi. De aceea, cred că aceste măsuri, de a lua taurul de coarne împotriva evaziunii fiscale, repet, în primul rând, este obligaţia noastră, a autorităţilor din România şi nu o cerinţă a organismelor internaţionale. Mihai Rădulescu: Apropo de luat taurul de coarne, s-a tot vorbit, există măsuri, poate existau şi până acum unele măsuri bune pe hârtie, cum rămâne cu aplicarea, cu mijloacele de control? Aveţi asemenea posibilităţi, că aici este problema? Emil Boc: Am dispus în guvern să existe echipe mixte - Ministerul Finanţelor, Ministerul de Interne şi Ministerul Justiţiei - pentru că acolo unde sunt mai mulţi ochi este clar că şansele sunt mai mari să diminueze evaziunea fiscală şi să anulezi complicităţile care au loc. Pentru că, de fapt, asta este marea problemă pe care o avem în implementare: s-au făcut tot felul de reţele, s-au făcut tot felul de mecanisme în care oamenii se cunosc între ei. Acum, practic, încercăm să spargem acest nucleu infracţional şi evazionist prin mai mulţi ochi care verifică în acelaşi timp. Pentru că, atunci când ştii că eşti vizat de opt ochi sau de şase ochi, şi nu doar de doi ochi, vă asigur că rezultatele se vor vedea. Mihai Rădulescu: Să mai rămânem puţin şi la ochii care ne privesc din partea FMI, şi care vor veni mâine la Bucureşti. Cum stăm cu temele cerute de organismul financiar internaţional? Emil Boc: Vizita este... Mihai Rădulescu: Şi mă refer, domnule prim-ministru, în primul rând, la o problemă care afectează, poate problema cea mai gravă pentru români, disponibilizările, restructurarea. Emil Boc:...Vreau să fiu foarte sincer şi direct: România nu îşi mai poate permite să întreţină un stat atât de consistent numeric ca aparat bugetar. Din nefericire, anii 2007-2008 au dublat, au triplat cheltuielile bugetare şi România nu îşi mai poate permite un asemenea aparat. Încă de anul trecut am dat semnalul restructurării. Amintiţi-vă, am desfiinţat Cancelaria primului ministru -primul semnal - am desfiinţat zeci de agenţii guvernamentale, în jur de 9.000 de posturi vacante şi ocupate au fost desfiinţate anul trecut din agenţiile de la Bucureşti. Anul acesta tot de la vârf am început. Am trimis acasă 17 secretari de stat. Vreau să se înţeleagă: 17, efectiv au plecat acasă, trei au fost practic menţinuţi în alte poziţii, dar pentru aceia trei care au fost menţinuţi alţi trei au plecat acasă. Deci au plecat 20 de secretari de stat, în esenţă 17 poziţii au fost desfiinţate. Nici un guvern după 1989 nu a reuşit să îşi trimită proprii oameni acasă, aşa cum a făcut-o guvernul PD-L, pe care îl reprezint. De asemenea, la subprefecţi: din doi au rămas câte unul în fiecare judeţ; 42 de subprefecţi au plecat acasă. Adică nu mai există aceste funcţii, chiar din interiorul arcului guvernamental. Acum, evident, fenomenul merge mai departe pe baza standardelor de cost, adică nu haotic, nu făcut la întâmplare, ci exact câţi funcţionari trebuie să rămână atâţia vor rămâne în fiecare domeniu şi de aceea am intervenit pentru cultură: pentru că era un pericol care se punea la cale, ca unii primari şi preşedinţi de consilii judeţene să încerce să îşi facă propriile restructurări prin a da oameni din cultură afară şi a-i păstra pe cei din propriile cabinete sau de la alte sectoare, din birouri, în funcţie. Ori acest lucru nu este posibil, pentru că actul de cultură este la fel de important în România ca orice altă activitate pe care o desfăşurăm şi aici trebuie să dăm un sprijin suplimentar şi am intervenit la timp pentru a curma un asemenea abuz. Mihai Rădulescu: Ţinând cont de tot ceea ce aţi spus până acuma, în concluzie vedeţi vreun risc să nu primim tranşa de la FMI, aşa cum s-a întâmplat de pildă la vecinii unguri? Emil Boc: Vreau să ştiţi că noi tranşa de la FMI am şi primit-o, în luna iulie, atunci când am fost nevoiţi din cauza deciziei Curţii Constituţionale să alegem opţiunea majorării TVA-ului. Ştiţi bine că acest guvern pe care îl reprezint s-a dus în parlament, şi-a pus mandatul pe masă pentru a apăra şi cota unică şi TVA-ul. Nu a fost posibil după decizia Curţii Constituţionale. Acum, în decembrie, la sfârşitul anului va fi următoarea tranşă. Din punctul nostru de vedere, avem situaţia sub control şi sper că lucrurile vor evolua în direcţia bună din perspectiva raporturilor cu organismele internaţionale. Mihai Rădulescu: Trecem acum la o altă evaluare, cea a Comisiei Europene la raportul publicat săptămâna aceasta, cu critici în special pe zona justiţiei. Este mica reformă în justiţie, adoptată în această săptămână în guvern, un răspuns la aceste critici? Emil Boc: Aici aş face un scurt comentariu: guvernul pe care îl reprezint s-a angajat în procese masive de reformă a statului. Restructurarea este unul dintre ele; reforma pensiilor este un alt domeniu şi astăzi, când rulează procesul de recalculare a pensiilor speciale, acele pensii mari au dispărut ca urmare a reformei pe care am întreprins-o şi legilor pe care le-am adoptat în cele din urmă. Trei, reforma justiţiei: sunt patru coduri care deja au fost adoptate. De la Cuza încoace nu au mai fost atâtea coduri adoptate şi mă refer la Codul Civil; el a fost acela care l-a impus pentru prima dată în România, Cuza. Acum este un nou Cod Civil, după atâţia ani. Acum, aceste patru coduri vor intra în vigoare în 2011, la sfârşitul anului. Până atunci, am elaborat o lege care are două roluri de bază: să meargă procesele judiciare mai repede şi să ne coste mai puţin actul de justiţie. Şi am dat câteva exemple. În primul rând, obligaţia judecătorului de a da termene scurte şi foarte scurte, chiar de la o zi la alta. De asemenea, am introdus prevederea legală că oamenii nu pot fi evacuaţi din case în perioada de la 1 noiembrie până la 1 martie a anului următor, din motive sociale, umanitare. Am simplificat procedurile în cazul medierii. Dacă oamenii se înţeleg, instanţa de judecată ia act de decizia pe care o iau în cauză şi, de exemplu, la divorţ, acum în România divorţul prin acordul părţilor este posibil numai dacă nu există minori în cauză şi nu a trecut mai mult de un an de la încheierea căsătoriei. Prin noua modificare se va permite divorţul prin acordul părţilor, chiar dacă există minori în cauză, chiar dacă sunt mai mulţi ani de la încheierea căsătoriei, cu menţiunea că trebuie avizul autorităţii tutelare pentru situaţia copilului, părţile având posibilitatea să se înţeleagă prin mediere şi să nu mai fie supuşi uneori unor situaţii penibile de a merge cu probe în instanţă. Mihai Rădulescu: Tot din reacţiile telespectatorilor la aceste măsuri, la anunţarea acestor măsuri, am văzut că există în continuare o doză de scepticism în rândul românilor. Mulţi zic: Domnule, nu va fi posibil să se aplice o asemenea măsură cu 100 de dosare pe rol pe săptămână. Nu va fi posibil să ajungă, eu ştiu?, să se reducă termenele, pentru că deja s-au dat termenele din mai 2010 pentru februarie 2011. Ce le răspundeţi acestor oameni? Emil Boc: Le spun că eu nu voi avea linişte până când nu voi pune acest sistem la punct. Aţi văzut - şi vedem cu toţii - filme americane. Se judecă în fiecare zi un proces până se termină. De ce n-am ajunge şi noi, în România, să judecăm un proces în fiecare zi, aşa cum se poate întâmpla şi în altă parte? Pe de altă parte, acum am luat nişte măsuri tehnice, dar extrem de benefice, pentru a evita prelungirea proceselor prin practica strămutării, care era o artă pentru unii avocaţi de a câştiga prelungirea termenelor de judecată şi lungirea proceselor. Am limitat acest demers. Şi, prin alte mecanisme colaterale pe care le-am făcut, dorim să aducem cetăţeanului termene mai scurte, astfel încât procesul să se încheie cât mai repede cu putinţă şi, evident, cu costuri mai reduse pentru cetăţean. Am instituit instituţii noi, instituţia "recunoaşterii vinovăţiei". De exemplu, pentru infracţiuni nu foarte grave, şi mai ales pentru cele din culpă. Dacă există împăcarea părţilor, iarăşi rezolvăm mai repede situaţia. Dacă omul îşi recunoaşte vinovăţia, de ce să mai stai doi-cinci ani prin instanţă şi să te judeci? Ce înseamnă asta? Mihai Rădulescu: Costuri pentru om, costuri şi pentru aparatul... Emil Boc: Dacă în faţa judecătorului recunoşti că probele pe care le-a administrat procurorul sunt corecte şi recunoşti că eşti vinovat, se încheie judecata, ţi se diminuează cu o treime pedeapsa, sau cu o pătrime, amenda. Este şi un prim pas spre îndreptarea celui care a greşit, pentru că, în ultimă instanţă, scopul pedepsei penale este să îl îndreptăm pe acela care a greşit. Or, din moment ce a recunoscut, deja este un prim pas spre îndreptarea lui. Mihai Rădulescu: Cel puţin pe hârtie, o situaţie în care câştigă toată lumea, în care se scurtează procesele, în care şi costurile proceselor actului de justiţie devin mai mici. Dar cum va rămâne cu aplicarea acestei măsuri, pentru că Codul acesta va trebui adoptat într-o sesiune extraordinară. Emil Boc: Evident. Mihai Rădulescu: Când îl vedeţi intrat în vigoare, efectiv? Emil Boc: Eu sper să se intre cât mai repede cu putinţă. Noi deja, vineri, l-am trimis spre aprobare la Parlament pentru a intra în sesiune extraordinară în dezbatere. Asta înseamnă că, în toamna acestui an, poate intra în vigoare, la fel cum au intrat în vigoare şi normele cu TVA-ul. Am uitat să fac precizarea că, chiar dacă e cotă de TVA de 24%, am păstrat cote reduse de TVA de 9% la ziare, reviste, cazarea la hotel sau pentru medicamente. În continuare, la achiziţionarea de medicamente se plăteşte 9% şi 5% pentru construcţia de locuinţe sociale, sau pentru locuinţele pe care le construiesc primăriile pentru cei care nu au locuinţe în localităţile unde domiciliază. Deci, am păstrat cotele reduse de 9% şi 5% de TVA. Mihai Rădulescu: O ultimă întrebare, domnule prim-ministru. O reacţie la ultima declaraţie făcută de Mark Grey, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene. Aţi văzut şi dumneavoastră, eraţi alături de noi în "Telejurnal", a declarat domnul Grey pentru Deutsche Welle şi Hot News: Comisia a constat că în Bulgaria există un plus de voinţă politică, dar şi-a exprimat îndoieli cu privire la situaţia din România. Emil Boc: Eu am spus din primul moment că raportul Comisiei Europene este corect pe componenta tehnică. Este dezechilibrat pe componenta politică. Şi s-a supralicitat, s-a exagerat partea cu Agenţia Naţională de Integritate. Aici, într-adevăr, Parlamentul trebuie să repună situaţia în ordine. Demnitarii trebuie să aibă averea controlată. Trebuie să avem o instituţie funcţională. Din punctul de vedere al Guvernului, noi am trimis un proiect viabil. A fost, din nefericire, modificat, la Senat pe ultimii metri. Mihai Rădulescu: Se cunoaşte situaţia. Haideţi... Emil Boc: Dar, repet, sunt de acord cu asta, dar de aici să exagerezi şi să spui că nimic nu s-a respectat din angajamentele românilor în raport cu Uniunea Europeană este un drum lung. Şi am demonstrat acest lucru şi vom demonstra tuturor /.../ UE. Mihai Rădulescu: Veţi şi comunica în scris Comisiei Europene, apropo de replica aceea pe care v-aţi angajat să o daţi la raportul Comisiei Europene, o premieră, de altfel, în materie de... Emil Boc: Adică e vorba de a prezenta obiectiv situaţia. Noi recunoaştem acolo unde există neajunsuri şi eu, repet, voi fi un susţinător necondiţionat al unei Agenţii de Integritate care să verifice averile demnitarilor. Şi sper ca, după acest exerciţiu cu Uniunea Europeană, şi cei care s-au opus din rândul parlamentarilor să fi înţeles că interesul României trebuie să fie deasupra unor interese personale. Mihai Rădulescu: Mulţumesc. Înţeleg că veţi trimite şi un răspuns scris în acest sens. Emil Boc: Deci, repet, doar de a prezenta situaţia obiectivă cu privire la progresele României şi de a arăta corect ceea ce se face şi de a arăta unde avem deficienţe, dar ca excepţie, şi nu ca regulă. Mihai Rădulescu: Mulţumesc pentru prezenţa în studio, domnule prim-ministru. Emil Boc: Şi eu vă mulţumesc pentru invitaţie. (sursa: http://www.guv.ro/primul-ministru-emil-boc-a-prezentat-in-cadrul-rubricii-tema-zilei-a-jurnalului-de-stiri-de-la-tvr-o-serie-de-masuri-propuse-pentru-contracararea__l1a109844.html)
Pe lângă scurtele accese de stand-up comedy (sau poate doar eu râd la astfel de adevăruri de natură "neagră"), am aflat de unde se inspiră domnul Boc... din filme. Devine explicabil de ce problemele apar mai ales la aplicare în timp ce în sinea domniei sale sunt minunate... în filme nu se spune şi cum se aplică aceste soluţii. Eu îmi închipui un dialog din Guvernul României.
- Măi copii, am auzit că la greci e ceva cu bonuri care a scăzut mica evaziune fiscală... - Da şefu! - Şi cică mai e şi o chestie cu un fel de mercurial... Află omul că la Constanţa cartofii sunt mai ieftin decât la Timişoara... uite aşa au scăzut ăştia preţurile cu 7%... - Şefu, s-a mai greşit pe la traducere... - Nu contează, diseară vorbim de aceste soluţii minunate. Dacă se poate la ei, se poate şi la noi... - Dar nu ştim cum... - Noi anunţăm, vedem dacă dă bine la populaţie, şi pe urmă mai vedem... - Dar cum facem cu Bugetul? - Îl dăm pe trimestrul patru, să-şi bată capul cei care vor veni după noi. Adriane, tu cu mercurialul şi eu cu bonurile... Îi zdrobim cu aceste măsuri. - Ştiţi că la asta cu bonurile s-au gândit şi liberalii... - Ei, că stă cineva să citească... Cu atât mai bine, dacă spun ceva spunem că şi au au avut ideea...
Sau poate că totuşi nu este chiar aşa... Cine ştie?
Priveam peste Prut la fraţii Moldoveni şi am descoperit un preşedinte interimar cultivat şi mult mai aproape de normalitate. Cred că până la urmă vom cere noi cetăţenie moldovană.
O mare de durere... Frumos spus, din păcate şi adevărat.
Guvernul a aprobat normele metodologice pentru ordonanţa de combatere a evaziunii fiscale
Guvernul a aprobat, în şedinţa de astăzi, normele metodologice de aplicare a Codului fiscal care vizează partea de combatere a evaziunii fiscale, a anunţat primul-ministru Emil Boc la briefingul de presă susţinut la Palatul Victoria. Este vorba de hotărârea pentru modificarea şi completarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.44/2004. Premierul Emil Boc a subliniat că aceste norme consfinţesc, încă o dată, menţinerea cotei reduse de TVA la mai multe elemente. Este vorba de cota de 9% pentru serviciile constând în permiterea accesului în castele, case memoriale, muzee, monumente, grădini botanice şi zoologice, târguri, expoziţii, evenimente culturale, cinematografe, pentru livrarea de cărţi, manuale şcolare, ziare, reviste, pentru livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia celor dentare, pentru livrarea de produse ortopedice, pentru livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar şi pentru cazarea în sectorul hotelier. De asemenea, normele metodologice prevăd că TVA de 5% este menţinută pentru vânzarea locuinţelor cu o suprafaţă utilă de maxim 120 de metri pătraţi, pentru livrarea de clădiri cu destinaţia de cămine de bătrâni şi de pensionari sau pentru case de copii, pentru centrele de recuperare-reabilitare pentru minori cu handicap. Cota de TVA de 5% se menţine şi pentru vânzarea de clădiri, inclusiv a terenurilor pe care sunt construite, către primării, în vederea atribuirii ca locuinţe sociale cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţii. La rândul său, ministrul de Finanţe, Sebastian Vlădescu, a precizat că tot ceea ce prevede ordonanţa de urgenţă privind evaziunea fiscală este foarte amănunţit prezentat în normele de implementare adoptate în şedinţa de astăzi. Astfel, normele reglementează modul în care se face înscrierea în Registrul operatorilor intracomunitari, perioadele tranzitorii referitoare la TVA, facturi şi avansuri primite şi plătite înainte şi după 1 iulie. De asemenea, în ceea priveşte antrepozitele, normele reglementează regimul produselor care circulă sau care sunt în antrepozitele de depozitare care-şi încetează acest regim. Alte prevederi se referă la modalităţile de constituire a garanţiei sau modalităţile prin care se fac restituirile de accize şi taxe vamale plătite pentru produsele care ies din ţară.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 23.07.2010 (sursa: http://www.guv.ro/guvernul-a-aprobat-normele-metodologice-pentru-ordonanta-de-combatere-a-evaziunii-fiscale__l1a109838.html) Măsuri pentru scurtarea duratei proceselor civile şi penale şi reducerea costurilor justiţiei
Guvernul a aprobat astăzi proiectul de lege privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, act normativ care va conduce la scurtarea duratelor proceselor civile şi penale şi la reducerea costurilor justiţiei, a declarat primul-ministru Emil Boc, la finalul şedinţei Executivului. Proiectul de lege a fost transmis Parlamentului, cu solicitarea de a fi dezbătut şi aprobat în procedură de urgenţă. Primul-ministru Emil Boc a prezentat unele dintre cele mai importante aspecte ale proiectului de lege. Astfel, prin noile reglementări se preconizează instituirea obligaţiei judecătorului de a fixa termene procedurale scurte, chiar de la o zi la alta. “Nu vom mai avea termene în instanţă din trei în trei luni sau, uneori, chiar din şase în şase luni - depinde de nivelul instanţei - şi dimpotrivă, chiar în aceeaşi săptămână putem avea două sau trei termene pentru a soluţiona mai repede procesele aflate pe rolul instanţelor de judecată”, a explicat şeful Executivului. De asemenea, în scopul scurtării proceselor, a fost instituită regula potrivit căreia dacă unei persoane i s-a înmânat personal sau prin reprezentant citaţia pentru un termen de judecată, va fi prezumat ca are cunoştinţă şi de termenele de judecată ulterioare aceluia pentru care citaţia a fost înmânată. O altă modificare constă în eliminare căii de atac a recursului împotriva unei hotărâri prin care judecătoria soluţionează plângerea formulată împotriva procesului verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a unei sancţiuni. Astfel, plângerile în materie contravenţională, de competenţa judecătoriei, urmează a fi soluţionate de către această instanţă, în primă şi ultimă instanţă. Măsura are scopul de a nu aglomera rolul instanţelor de judecată, a afirmat primul-ministru, arătând că în 2009 au fost 174.000 de cauze la judecătorii şi la instanţele superioare, cele mai multe fiind plângeri împotriva proceselor verbale de constatare a contravenţiilor si de aplicare a amenzilor pentru nerespectarea regulilor de circulaţie. O modificare importantă a fost adusă şi în ceea ce priveşte executarea silită. „Din raţiune umanitară şi de protecţie socială am decis să instituim interdicţia evacuării din imobilele cu destinaţie de locuinţă, pe perioada iernii, pentru a nu trimite omul în stradă în această perioadă. Între 1 decembrie şi 1 martie nu pot avea loc aceste evacuări, cu excepţiile strict menţionate şi anume în situaţiile în care cel care solicită evacuarea nu are el o locuinţă”, a afirmat primul-ministru. O instituţie nouă introdusă prin proiectul de lege se referă la recunoaşterea vinovăţiei. Concret, dacă un inculpat îşi recunoaşte vinovăţia în faţa instanţei de judecată şi spune că probele care au fost administrate în faza de urmărire penală sunt corecte, procesul se încheie şi se reduce pedeapsa cu o treime sau se diminuează cu o pătrime amenda, dacă sancţiunea constă în aplicarea unei amenzi, a arătat premierul Emil Boc. De asemenea, actul normativ instituie procedura împăcării părţilor, care înlătură răspunderea penală, pentru un anumit gen de infracţiuni de o gravitate mai redusă. “Dacă oamenii se înţeleg, pentru infracţiuni cu gravitate redusă instituim această posibilitate a împăcării părţilor”, a arătat primul-ministru. O altă reglementare se referă la extinderea procedurii medierii, prin care se poate găsi o cale comună de a soluţiona un conflict înainte sau în faţa instanţei, în cauzele comerciale şi de divorţ. La rândul său, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a afirmat că proiectul de lege adoptat astăzi de Guvern anticipează momentul implementării noilor coduri juridice, în special cele de procedură. „Am ajuns la concluzia că, până la momentul la care vom fi în măsură să şi fim pregătiţi cu sistemul judiciar să implementăm codurile, să venim cu o serie de soluţii corespondente celor din coduri, care să permită scurtarea duratei proceselor şi reducerea costurilor pentru cetăţeni, dar şi pentru aparatul de stat”, a explicat ministrul Justiţiei. Ministrul Predoiu a menţionat că sunt 42 de intervenţii punctuale pe Codul de procedură civilă, 61 pe Codul de procedură penală, 3 pe Codul penal, una la Codul familiei şi 6 asupra Legii privind organizarea judiciară. „Proiectul de lege pe care l-am adoptat astăzi în Guvern este un pas înainte, o reformă importantă în domeniul Justiţiei”, a subliniat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.
Reuniunea comitetului pentru absorbţia fondurilor europene de la Ministerul Economiei
Emil Boc: Am făcut o analiza a graficului absorbţiei fondurilor europene pe axa competitivitate de la Ministerul Economiei. Din nefericire, aşa cum am constatat şi la întâlnirea anterioară cu toţi responsabilii pe fonduri europene, suntem nemulţumiţi de graficul de absorbţie efectiv de bani europeni în România, inclusiv la aceasta axă. Chiar dacă stăm mai bine decât la altele din sistem, asta nu înseamnă că per ansamblu stăm bine. Cu alte cuvinte, sunt prea puţini bani europeni efectiv atraşi, în raport cu ceea ce puteam să facem. Am decis câteva lucruri. În primul rând, că până în 15 august toate cererile de rambursare a banilor să fie finalizate. Cu alte cuvinte, toate firmele care au proiecte europene la acest minister vor primi banii, pe baza cererilor de rambursare înaintate. În al doilea rând: cererile de rambursare să se încadreze într-o perioadă de maxim 60 de zile, în loc de 120 de zile, cât era în momentul de faţă, cu menţiunea că sperăm ca şi firmele să depună documentaţiile la timp şi în condiţiile legale amintite. Trei: dorim să avem o mai intensă comunicare cu firmele, pentru a le face cunoscute două instrumente extrem de eficiente pentru o mai bună absorbţie a banilor europeni, pentru că aici beneficiarii sunt firme private în esenţă - şi ministerul, dar şi firme private. Iar, aici este următoarea problemă: nu au co-finanţare pentru partea lor la proiectele europene pe care le-au câştigat. Noi avem două soluţii în vigoare şi pe care firmele trebuie să le utilizeze cu maximă eficienţă. În primul rând, este vorba de hotărârea de guvern prin care permitem firmelor să gajeze cu bunul din proiectul european împrumutul pe care îl iau de la bancă. Până acum nu puteau; acum pot face şi, cu această ocazie, pot să-şi ia banii, pentru a-şi asigura partea de co-finanţare. În al doilea rând, folosim instrumentul garanţiilor de stat, pe care îl au la dispoziţie prin intermediul Fondului de Garantare, pentru a primi de la banca partea lor de co-finanţare. Cu aceste două instrumente sperăm să putem stimula firmele să aducă mai mulţi bani europeni în ţară. Nu în ultimul rând, am luat decizia ca firmele care au restanţe în graficul de implementare a proiectului, de şase, nouă luni de zile, după ce, iniţial, au semnat acest grafic, să le reziliem contractele. Nu putem să ne permitem să pierdem banii europeni, pentru ca unele firme, datorită mecanismului propriu de lucru, nu sunt interesate de absorbţia banilor europeni. Le punem la dispoziţie rambursarea rapidă, punem la dispoziţie două instrumente de co-finanţare pentru partea lor. Dacă nici în aceste condiţii, repet, nu respectă graficul, atunci vom fi obligaţi să reziliem contractele şi deja în săptămânile următoare vom da câteva semnale de acest fel, publice, cu privire la firmele asupra cărora ne vom orienta spre rezilierea contractelor, ca banii să meargă la alţii, care sunt capabili să-i cheltuiască. Am discutat, de asemenea, pe componenta susţinerii de activităţi economice, pentru că aici este şi Ministerul Economiei, faptul că exporturile au început să crească - şi este un lucru îmbucurător -, iar ministerul va monitoriza în continuare aceste politici de susţinere a exporturilor. Pe partea de susţinere a activităţii economice, aşa cum ştiţi, la începutul toamnei avem pregătit un program economic, în colaborare cu parlamentarii coaliţiei şi cu Ministerul Finanţelor. Principalele măsuri pe care le avem în vedere în acest moment şi la care lucrăm, aşa cum ştiţi, sunt: eliminarea impozitului minim; scăderea pragului de ajutor de stat pentru firmele care realizează investiţii şi locuri de muncă în România. Dacă, iniţial, era vorba de ajutoare de stat pentru firme care creau peste 300 de locuri de muncă şi realizau investiţii de peste 300 de milioane de euro, acum am coborât plafonul la 10 milioane de euro şi 100 de locuri de muncă. În urma discuţiei pe care am avut-o cu ministrul economiei, cu cei din Consiliul pentru IMM-uri, miercuri vom modifica în Guvern şi vom cobor plafonul pentru IMM-uri de la care pot beneficia de ajutor de stat, la cinci milioane de euro şi 30-50 de locuri de muncă noi. Asta înseamnă, că firmele pot primi ajutoare nerambursabile dacă realizează investiţii de minim cinci milioane de euro şi creează 30 sau 50 de locuri de muncă. În al doilea rând, vrem să punem în practică, prin modificările propuse la începutul toamnei, Codul fiscal, astfel încât să beneficieze de bonificaţii cetăţenii care şi realizează amenajări ale casei, ale apartamentului, prin reduceri fiscale. Deci, acele lucruri pe care ei le fac li se vor scădea din impozitele pe care le au de plătit. De asemenea, o măsură pe care o avem în vedere, tot la propunerea parlamentarilor, este de a-i încuraja pe oameni să ceară bon fiscal pentru diversele produse pe care le cumpăra. Asta ce înseamnă? Că toţi cei care vor avea bonuri fiscale adunate, peste un anumit sau până la un anumit plafon, vor beneficia de o primă din acea sumă de bani pentru a putea să-i încurajăm să ceară bon fiscal la diversele produse care se vând în România - de la pâine, până la lucruri foarte valoroase, lucruri foarte scumpe, pentru că, din nefericire, o formă a evaziunii fiscale este şi aceea că nu se dă bon fiscal. Îi vom încuraja pe oameni să ceară bon fiscal pentru că dacă vor cere bon fiscal, vor avea parte de deduceri din suma care se adună în urma cererii de bonuri fiscale, o practică pe care am întâlnit-o şi în alte ţări ale Uniunii Europene, pentru a încuraja, repet, oamenii să ceară bonuri fiscale şi, evident, firmele să fie obligate să dea fiecărui cetăţean bonul fiscal, obligaţie care exista pe hârtie, în lege, dar, din nefericire, de multe ori nu se respecta. Şi repet, începând de la produsele elementare, de bază - de la pâine şi continuând cu produse de folosinţă medie sau îndelungată sau cu alte lucrări pe care le efectuez acasă sau pentru susţinerea activităţii economice. Reporter: Clientul o să primească bani? Şi cam cât ar putea fi procentul? Emil Boc: Vom discuta acest procent. Cert este că vom stabili un plafon pe an de bonuri fiscale care se pot aduna, şi din acele bonuri fiscale, un procent, îl vom stabili, îi se va returna consumatorului pentru faptul că a adus bonurile fiscale şi le-a cerut. E o modalitate şi de a-i stimula pe oameni să ceara bonul fiscal şi de a lupta împotriva evaziunii fiscale, de la nivelul cel mai de jos, evident, continuând cu celelalte paliere pe care le avem în momentul de faţa - pe accize, rambursările de TVA care acum au fost adoptate măsuri speciale prin ordonanţa de guvern promovată la sfârşitul lunii iunie. Reporter: Impozitul minim va fi înlocuit cu alt impozit? Emil Boc: Detaliile tehnice, de acum înainte, la Ministerul Finanţelor. Eu v-am spus principiile asupra cărora lucrăm, detaliile Ministerul Finanţelor vi le va preciza. Reporter: Şi investiţiile din locuinţe, practic, nu mai plăteşti, spre exemplu, impozitul pe casă dacă faci o astfel de investiţie? Emil Boc: Nu, va fi vorba de o deducere. Ministrul economiei vă poate da detalii. Adriean Videanu: E o deducere fiscală legată de toate materialele şi serviciile care se achiziţionează pentru reabilitarea unei case. Este o zona cu evaziune fiscală majoră şi pe baza cuantificării întregului volum de materiale şi de servicii care se realizează pentru reabilitarea unei case, un anumit procent pe care-l evaluăm cu Ministerul Finanţelor va fi deductibil pentru beneficiarul acestor servicii. Reporter: Deduceri din TVA sau din ce? Adriean Videanu: Este un procent care să acopere un cuantum care să fie stimulativ pentru cel care face acest lucru. Reporter: Cum comentaţi încercarea de suspendare a preşedintelui ? Emil Boc: Fumigene de vara. Ce să comentăm altceva?! Reporter: Credeţi că e cazul să mai mergem într-un proces de suspendare? Ne încurcă, nu ne încurcă... Emil Boc: Deci, repet, este o fumigenă de vară pentru a da oamenilor subiecte de discuţie şi mass mediei prilej de comentariu. Eu cred că cei care au făcut anterior acest demers au învăţat din lecţiile istoriei şi în consecinţa nu merită alte comentarii suplimentare. Reporter: Credeţi că acest proces nu are nicio şansă să fie finalizat? Emil Boc: Repet, uitaţi-vă în istorie. Întotdeauna istoria se repeta, dar mereu cu alte date.
Recunosc că nu m-am prin din prima ce vrea să spună preşedintele şi pe cine dorea să lovească prin replica...
Tot vedeţi miniştri că spun o să facem hidrocentrala de la Tarniţa, o să facem autostrăzi, o să facem... Nici unul dintre dumneavoastră nu-i întreabă: arată-mi un leu în buget pentru asta.
Apoi mi s-a aprins beculeţul...
Joi 22 iulie 2010 Primul-ministrul Emil Boc a avut astăzi, la Palatul Victoria, o întrevedere cu reprezentanţii companiei Bechtel
Primul-ministrul Emil Boc a avut astăzi, la Palatul Victoria, o întrevedere cu reprezentanţii companiei Bechtel, pentru a discuta despre finalizarea autostrăzii Transilvania.
În cadrul întâlnirii, s-a stabilit ca Guvernul şi compania Bechtel să semneze, în luna august, un protocol care să reflecte angajamentul Executivului pentru continuarea finanţării lucrărilor la autostrada Transilvania. Protocolul va stabili, de asemenea, lucrările de autostradă care vor fi finalizate în cursul anului 2010.
La întrevedere au mai participat: Radu Berceanu, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Mike Adams, preşedintele Bechtel Civil, Mike Swinford, Director de proiecte la Autostrada Transilvania.
Programul preşedintelui României, Traian Băsescu, sâmbătă, 24 iulie a.c.:
• Ora 10.30 - Participare la seminarul cu tematica "Europa Centrală - Centrul Europei?", organizat în cadrul taberei studenţeşti "Tusványos 21" (Loc de desfăşurare: Băile Tuşnad, judeţul Harghita).
Întâlnirea vine în contextul în care în aceste zile se vorbeşte tot mai mult despre autonomia Ţinutului Secuiesc, după modelul Kosovo. Vicepreşedintele Parlamentului European, Laszlo Tokes, a declarat chiar că oamenii ar trebui să iasă în stradă pentru a-şi a obţine autonomia.
Laszlo Tokes vorbeşte despre intrumentele necesare pentru realizarea autonomiei Ţinutului Secuiesc.
"Autoguvernare maghiara pe criterii etnice in cazul secuimii, in cazul altor tinuturi - microregiuni unde maghiarii sunt in majoritate, si autonomie culturala, sustinuta de UDMR", a declarat Tokes.
El susţine ca maghiarii să apeleze la orice mijloace în lupta pentru obţinerea autonomiei. Spune chiar că în 2008, a trimis oficialilor NATO o scrisoare în care atenţiona că problema comunităţii maghiare poate reprezenta "un risc de securitate" în Europa Centrală.
Tokes refuză însă orice dialog direct cu adversarii politici.
Declaraţiile lui Tokes au stârnit replici dure din partea politicienilor români.
Conservatorii le reproşează democrat-liberalilor că l-au susţinut pe Tokes să ajungă în poziţia pe care o are acum în Parlamentul European.
Social-democraţii au anunţat că vor cere retragerea lui Laszlo Tokes din funcţiile pe care le deţine şi consioderă că poziţia acestuia reprezintă un atac la adresa României, şi o ameninţare pentru Europa.
Şi liderii UDMR spun că nu sunt de acord cu declaraţiile lui Tokes.
"Sunt împotriva oricărei forme de secesiune sau de modificare a graniţelor. Autonomia e opusul independenţei. Cred că acest lucru nu se poate hotărî prin manifestaţii de stradă, cu violenţe, ci în Parlament", a declarat prin Gyorgy Frunda.
Singura voce din PDL care s-a dezis public de afirmaţiile lui Tokes a fost europerlamentarul Cristian Preda.
Preşedintele Traian Băsescu a ajuns, sâmbătă dimineaţă, la Băile Tuşnad, în judeţul Harghita, unde se desfăşoară Universitatea de Vară şi Tabăra Stundenţească "Tusvanyos", şeful statului urmând să participe la un seminar, informează Mediafax. Şeful statului a fost aşteptat cu colaci secuieşti, pălincă şi i s-a pregătit, drept cadou, o miniatură a unei porţi secuieşti, sculptată în lemn.
Preşedintele Traian Băsescu va participa la seminarul cu tematica "Europa Centrală - Centrul Europei?", organizat în cadrul taberei studenţeşti "Tusványos 21", care se desfăşoară la Băile Tuşnad, judeţul Harghita.
La dezbatere va participa şi premierul ungar, Viktor Orban.
Cei doi urmează să aibă şi o întâlnire privată.
12:39. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, sâmbătă, că una din deciziile extrem de importante care trebuie luate imediat este "să cheltuim atât cât producem", subliind că România are un nivel de îndatorare mai scăzut faţă de alte ţări şi că "nu trebuie să ne batem joc" crescându-l doar pentru consum, informează Mediafax.
"Eu ştiu că este extrem de greu pentru un om politic să-şi asume un asemenea mesaj. Eu ştiu că, de regulă, aducătorului veştii proaste i se taie capul. Prefer să am capul tăiat decât să nu-mi atenţionez propriul popor că avem de luat decizii extrem de importante. A continua să împrumutăm pentru cheltuielile noastre interne şi nu pentru dezvoltare ar fi o eroare care ne condamnă să rămânem tot mai în urmă faţă de statele dezvoltate ale Uniunii Europene", a spus Băsescu, la seminarul cu tema "Europa Centrală - Centrul Europei?", organizat în cadrul taberei studenţeşti "Tusványos 21", de la Băile Tuşnad.
Potrivit şefului statului, "a ne amăgi că putem continua să împrumutăm bani pentru a ne plăti pensiile şi salariile este una dintre marile erori".
"Noi nu vom putea deveni importanţi atât timp cât va trebui să mergem să împrumutăm bani ca să ne plătim pensii şi salarii", a spus şeful statului, la seminarul cu tema "Europa Centrală - Centrul Europei?", organizat în cadrul taberei studenţeşti "Tusványos 21", de la Băile Tuşnad.
În plus, şeful statului a declarat că România va rămâne un susţinător ferm al proiectului Nabucco, deoarece este varianta care creează ţării noastre alternativa de aprovizionare cu energie, afirmând că nu va exista o balansare între Nabucco şi South Stream.
"În momentul de faţă, dacă discutăm despre proiecte energetice europene, discutăm despre South Stream şi Nabucco. România va rămâne ferm un susţinător al proiectului Nabucco şi nu va balansa între South Stream şi Nabucco, pentru că doar Nabucco este varianta care ne creează alternative de aprovizionare cu energie"
Urmăriţi cu atenţie de la minutul 3 încolo şi încercaţi să vă daţi seama ce vrea să zică preşedintele. Eu nu pot să înţeleg decât că există miniştrii în Guvernul Boc, aflaţi sub comanda lui Felix şi Nuş, care dezinformează populaţia în ciuda adevărului spus de preşedinte, din când în când. Oare am înţeles eu bine sau a fost o inabilitate în exprimare? Nu avem bani de dezvoltare în buget. Ne ducem cu deficitul. Cei care sunt sunt desenaţi doar. Tot vedeţi miniştri că spun o să facem hidrocentrala de la Tarniţa, o să facem autostrăzi, o să facem... Nici unul dintre dumneavoastră nu-i întreabă: arată-mi un leu în buget pentru asta. Deci eu nu-mi asum, nu-mi asum parteneriatul cu cei care nu arată exact cum stăm. Arătând exact cum stăm, putem avea un altfel de dialog public. Aşa, nu rămânem decât la un Preşedinte care, din când în când, are ocazia s-o spună public şi pe urmă, o avalanşă de amploaiaţi ai lui Felix şi ai lui Nuş, care vin să creeze românilor impresia că cineva nu vrea să dea bani mai mulţi.
(sursa: http://webtv.realitatea.net)
COMUNICAT DE PRESĂ (24 iulie 2010)
REF: Participarea preşedintelui României la seminarul cu tematica "Europa Centrală - Centrul Europei?", organizat în cadrul taberei studenţeşti "Tusványos 21"
Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat sâmbătă, 24 iulie a.c., la seminarul cu tematica "Europa Centrală - Centrul Europei?", organizat la Băile Tuşnad, judeţul Harghita, în cadrul taberei studenţeşti "Tusványos 21", prilej cu care a susţinut următorul discurs:
„Bună ziua. Încep prin a vă mulţumi pentru invitaţia de a participa la Şcoala de Vară de la Tuşnad. Am venit cu plăcere, chiar dacă probabil întâlnirea noastră va genera dezbatere. Pentru că suntem oameni ai dialogului şi unii şi alţii, am convingerea că vom reuşi să ne suportăm reciproc punctele de vedere, până îl găsim pe acela unic. Aş începe cu un lucru foarte serios, pe care l-am făcut înainte de a veni la Tuşnad, plecând de la numele întâlnirii. El este 'Europa Centrală, centrul Europei?' - şi se termină cu semnul întrebării. Aş vrea să răspund acestui semn al întrebării, în primul rând şi nu vă ascund că toţi în lumea asta, toţi care trăim pe Pământ, avem o şansă. Şansa este că Pământul este rotund şi fiecare dintre noi poate considera că punctul în care se află este centrul Pământului. De asemenea, dacă privim la sistemul solar în care ne aflăm, noi toţi spunem că toate planetele se învârt în jurul Pământului. Imaginaţi-vă că am fi pe Marte. Am spune că Pământul se învârte în jurul lui Marte. Deci, cred că din acest punct de vedere, semnul întrebării îşi păstrează valabilitatea, însă l-aş da deoparte atunci când vorbim de importanţa Europei Centrale, aşa cum ea este definită geografic acum, chiar dacă noi, românii, şi poate eu, în mod deosebit, ca şef de stat, în ultimii cinci ani şi jumătate, am învăţat să mă raportez cu relativitate la geografie, pentru că am considerat şi am înţeles că nu o regiune sau alta este importantă, ci extrem de important este echilibrul din interiorul unei regiuni şi echilibrul între o regiune şi o altă regiune. Şi aici, ca să mă înţelegeţi foarte bine, importanţa unei regiuni este dată în primul rând de capacitatea ei de a aduce plusvaloare continentului pe care se află, sau lumii. Este una să trăieşti într-o regiune echilibrată, cu relaţii bune şi de respect între toate statele din regiune, şi alta să trăieşti într-o regiune frământată de dispute, de dispute între state - şi noi nu suntem departe de o astfel de regiune, de Balcani - de conflicte majore interetnice, de conflicte confesionale. Extrem de important este, deci, în opinia mea, să trăim într-o regiune în care relaţiile dintre oameni, dintre state, dintre majoritate şi minoritate, să fie echilibrate. Aş spune că, din acest punct de vedere, Europa Centrală este o regiune care se consolidează, iar reconcilierea româno-maghiară este unul din pilonii acestei regiuni.
În mod indiscutabil, ceea ce au reuşit popoarele şi politicenii celor două ţări este cel mai mare succes al nostru în ultimii 20 de ani, o reconciliere care ne permite să privim viitorul cu încredere, şi care tinde să fie baza evoluţiilor relaţiilor dintre cele două popoare, între majorităţile şi miniorităţile de pe teritoriul celor două state. Consider în modul cel mai sincer că o mare eroare ar fi să credem că putem construi o regiune a Europei Centrale bazată pe geografie, bazată tot timpul pe elementele neplăcute din istoria regiunii, bazată pe diferenţele confesionale ş.a.m.d.. Cheia evoluţiei pozitive a acestei regiuni nu este decât o regiune care evoluează pe baza unor valori comun acceptate. Sunt valorile pe care şi România şi Ungaria şi le-au asumat atunci când au intrat în NATO, atunci când au intrat în Uniunea Europeană, atunci când, spre exemplu, România va ajunge în Ungaria şi va intra în spaţiul Schengen ş.a.m.d.. Nu credinţa, nu geografia, nu istoria sunt cele care trebuie să consolideze importanţa regiunii, ci valorile, valori pe care şi românii şi maghiarii le asumăm, declarativ cel puţin, în acest moment. Cu siguranţă, materializarea acestor principii este o chestiune şi de timp. Nu vreau să vorbesc de maghiari, dar este clar că românii au un decalaj între valorile pe care le afirmă şi ceea ce fac în viaţa de zi cu zi. Este un lucru pe care uşor-uşor trebuie să-l modificăm şi să facem să se suprapună declaraţia cu privire la valorile în care vrem să trăim şi modul cum în mod real trăim. Viaţa de zi cu zi ne arată că încă există discrepanţe din acest punct de vedere.
Pentru mine, şi aici este un punct de vedere personal, chiar dacă geografic suntem în centrul Europei, centrul politic al regiunii în care trăim este Bruxelles-ul. Acolo ne construim, împreună cu celelalte 27 de state membre, intenţiile de acţiune viitoare, ne consolidăm, ne facem puternici în competiţia globală uriaşă. Cred că pentru orice român, şi la fel cred şi despre orice maghiar, esenţa efortului nostru viitor trebuie să fie în consolidarea Bruxelles-ului. Criza economică actuală ne-a arătat elemente de fragilitate în construcţia europeană. Trebuie să ştim să trecem peste ele, trebuie să ştim să ne reaşezăm, să ne repoziţionăm în raport cu realităţile pe care ni le-a arătat criza economică. Şi Viktor Orban a subliniat foarte bine ce minusuri ne-a arătat, ne-a descoperit criza economică. Este, din punctul meu de vedere, clar că noile state membre, inclusiv România şi Ungaria, devin importante pentru Uniunea Europeană nu numai dacă îşi asumă valorile europene şi în timp vor ajunge să le şi aplice integral, ţările noastre sunt importante şi prin contribuţiile pe care le pot aduce la rezolvarea problemelor Europei şi la consolidarea Uniunii Europene.
Primul lucru pe care îl menţionez este legat de un proiect care va avea onoarea să fie asumat de Uniunea Europeană în timpul preşedinţiei ungare. Este vorba de strategia europeană a Dunării. Este o iniţiativă româno-austriacă, şi aici pot să vă spun, între paranteze, că prima uşă la care noi am bătut pentru a mai avea încă un stat coiniţiator a fost Budapesta. Abia pe urmă ne-am dus mai departe la Viena, după ce am primit un refuz de la Budapesta. Iată însă că Viktor Orbán, în calitate de preşedinte al Consiliului European, va avea ocazia să fie cel care lansează strategia europeană a Dunării. Şi m-a bucurat mult constatând că pentru preşedinţia maghiară strategia europeană a Dunării este o prioritate.
Un alt program, proiect de interes pentru România şi Ungaria, este incluziunea romilor. Ştim că nu ne place să vorbim deschis despre acest subiect, dar în nici un caz problema incluziunii romilor nu mai este o problemă naţională, a României sau a Ungariei sau a oricărei alte ţări care găzduieşte această minoritate pe teritoriul său. Aici v-aş putea spune despre o neîmplinire a mea, exact pentru că discutăm despre Europa solidară. În 2008 am reuşit, în calitate de membru al Consiliului European, să obţin în concluziile Consiliului obligaţia pentru Comisia Europeană să se elaboreze o strategie pentru incluziunea romilor la nivel european. Din păcate, ulterior au fost state membre care au blocat acest proiect, iar astăzi sunt nemulţumite că România nu opreşte accesul romilor în ţările lor. Şi romii sunt cetăţeni europeni, şi eu profit de prezenţa mea aici să lansez din nou ideea că Uniunea Europeană trebuie să aibă un program la nivel european pentru incluziunea romilor, pentru că teoria conform căreia vreun stat care găzduieşte romi ar putea să le interzică accesul în Europa este falsă, iar România nu va recurge la o astfel de abordare, având în vedere exact valorile despre care vorbeam mai înainte: dreptul la liberă circulaţie al oricărui cetăţean european.
Sigur, securitatea energetică este un alt proiect în care noi putem lucra împreună, cei din această parte a Europei şi putem aduce valoare adăugată prin prezenţa noastră Uniunii Europene în ansamblul său. Am convingerea că în perioada următoare, proiectele pe care Europa le susţine vor fi realitate. Şi aici o să fiu extrem de sincer. În momentul de faţă, dacă discutăm despre proiecte energetice europene, discutăm de South Stream şi Nabucco. România va rămâne ferm un susţinător al proiectului Nabucco şi nu va balansa între South Stream şi Nabucco, pentru că doar Nabucco este varianta care ne creează alternative de aprovizionare cu energie. Nu în ultimul rând, aş spune că această parte a Europei, Europa Centrală, are ca obiectiv major consolidarea relaţiei transatlantice. Noi înţelegem foarte bine diferenţele de abordare între statele europene. Sunt uşoare diferenţe şi în abordarea relaţiei cu Federaţia Rusă, sunt uşoare diferenţe şi în abordarea relaţiei transatlantice. Şi plec de la premisa că, într-adevăr, într-un fel se vede securitatea naţională când ai frontierele la Atlantic şi altfel se vede securitatea naţională când ai frontierele la Marea Neagră. Eu cred că aici va trebui să funcţioneze talentul nostru, capacitatea noastră diplomatică de a concilia diferenţele de abordare, plecând de la realitatea că Europa are nevoie de o puternică relaţie transatlantică, şi în acelaşi timp că Federaţia Rusă este o realitate pe care nimeni nu o poate neglija, şi din punct de vedere al securităţii, şi din punct de vedere al resurselor energetice.
M-aş opri către o zonă acum unde eu constat o uriaşă vulnerabilitate a noastră, a europenilor în general, şi a Europei Centrale în special. Şi această uriaşă vulnerabilitate ne-a fost arătată de criza economică: situaţia bugetelor noastre şi mai ales structura cheltuielilor bugetelor noastre. Noi nu vom putea deveni importanţi, repet, nu vom putea deveni importanţi atâta timp cât va trebui să mergem să împrumutăm bani ca să ne plătim pensii şi salarii, atâta timp cât nu vom constata că Europa socială trebuie de fapt să devină Europa performantă, Europa modernă, Europa cercetării, Europa oricui, dar a ne amăgi că putem continua să împrumutăm bani pentru a ne plăti pensiile şi salariile este una din marile erori. Eu ştiu că este extrem de greu pentru un om politic să-şi asume un asemenea mesaj. Eu ştiu că de regulă aducătorului veştii proaste i se taie capul. Prefer să am capul tăiat decât să nu-mi atenţionez propriul popor că avem de luat decizii extrem de importante. A continua să împrumutăm pentru cheltuielile noastre interne, şi nu pentru dezvoltare, ar fi o eroare care ne condamnă să rămânem tot mai în urmă faţă de statele dezvoltate ale Uniunii Europene. Probabil - şi nu probabil, aţi văzut foarte bine că zona este analizată global - nu numai România, nu numai Ungaria, nu numai Polonia, nu numai Bulgaria, ci atunci când se fac previziuni pentru evoluţiile economice, se fac pentru regiune şi pe bună dreptate. Suntem atât de interdependenţi unii de alţii încât colapsul oricăreia dintre ţări, din punct de vedere economic, ar afecta şi pe celelalte. Colapsul monedei oricăreia dintre ţări, fie că e România, fie că e Ungaria, fie că e Bulgaria, ar afecta şi celelalte ţări. De aceea, probabil că una din deciziile extrem de importante pe care ar trebui să le luăm imediat ar fi să cheltuim atât cât producem şi să ne dezvoltăm cu banii de la Uniunea Europeană, să punem lângă ei banii împrumutaţi, dar pentru dezvoltare şi nu pentru consum. Accentuarea datoriilor nu face decât să ne reducă capacitatea de a decide la noi acasă. Unii râd de această afirmaţie, nu le vină să creadă. Eu îi mai atenţionez o dată că aşa se întâmplă cu cei care nu-şi vor controla cheltuielile de acum înainte. Sistemul capitalist dinainte de izbucnirea crizei nu mai există. Trebuie să construim un alt tip de capitalism, capitalismul adevărat, şi nu capitalismul speculativ. Trebuie să construim capitalismul solid, bazat pe competiţie solidă, pe capacitatea noastră de a face, pe capacitatea noastră de a ne crea binele zilei de astăzi, a zilei de mâine şi a generaţiilor viitoare. Dincolo de toate valorile, capacitatea noastră de a produce ceea ce consumăm devine vitală. Avem o şansă uriaşă faţă de multe alte ţări, şansa noastră uriaşă că avem nivel de îndatorare mult mai scăzut decât al unor ţări dezvoltate din punct de vedere economic. România are, spre exemplu, un nivel de îndatorare de 32-33% din Produsul Intern Brut; nu trebuie să ne batem joc, să-l creştem în continuare doar pentru a consuma. Dacă creştem acest nivel, trebuie să-l creştem pentru a ne dezvolta. Viktor spunea bine: oamenii nu acceptă pasul înapoi, şi vedem manifestările care au fost în diverse ţări unde s-au anunţat măsuri de austeritate, cum au fost, de altfel, şi în România. Acei oameni au fost păcăliţi ani de zile de oamenii politici, care le-au cumpărat voturile, mărindu-le pensiile, care le-au cumpărat voturile, mărindu-le salariile, care le-au cumpărat voturile, dându-le ajutoare sociale. Europa Centrală trebuie să revină la a valorifica munca, munca productivă, acea muncă ce ne aduce bunăstarea. Nu speculaţiile şi creditele luate cu buletinul ne aduc bunăstarea, iar românii nu pot spune că n-au fost avertizaţi de la cel mai înalt nivel de competenţă, de la nivelul Băncii Naţionale, atunci când toate băncile le ofereau credite pe buletin. Românii nu pot spune că n-au fost avertizaţi atunci când Guvernul a dublat pensiile în câteva luni. Atenţie, fondul de pensii nu poate suporta astfel de cheltuieli. Deci, este timpul să devenim puternici şi nu asistaţi, dacă vrem ca Europa Centrală să devină un jucător important în interiorul Uniunii Europene. Este ceea ce eu propun românilor, este ceea ce Viktor propune maghiarilor. Atunci, haideţi s-o facem împreună! (...)
Vă mulţumesc tare mult. Sunt foarte multe întrebări. O să încerc să fiu concis. Prima întrebare, cea legată de finanţarea universităţilor de stat în limba maghiară. Dacă veţi privi proiectul de lege care se află la Parlament, veţi constata că, cel puţin, aşa cum a trecut prin Camera Deputaţilor, noua Lege a Educaţiei permite finanţarea oricărui tip de universitate, fie că este universitate de stat sau universitate privată. Deci, nu cred că aici vom avea o problemă; să vedem legea, aşa cum ea va ieşi şi din Senat. Ce este important, însă: nu vreau să înţelegeţi şi să ne întâlnim la anul, să-mi reproşaţi că aici am spus vor fi finanţate universităţile Sapientia sau ştiu eu ce altă universitate în limba maghiară. Vor fi finanţate universităţile care au performanţă, indiferent că este privată sau de stat, indiferent că este românească, maghiară, atât timp cât se află pe teritoriul României. Deci, aceasta este abordarea pe care noua Lege a Educaţiei o are.
Întrebarea este legată de reabilitarea celor care m-au susţinut. Domnule Tökés, vă mulţumesc mult şi dumneavoastră şi lui Viktor Orbán pentru susţinerea pe care mi-aţi dat-o la alegerile prezidenţiale. Totuşi, 75% dintre etnicii maghiari au votat cu mine în turul doi. Sunteţi cam mulţi, nu vă pot fi recunoscător la toţi odată. Deci, aş vrea să profit de această ocazie să mulţumesc cetăţenilor români de etnie maghiară pentru susţinerea extraordinară pe care mi-au acordat-o la alegeri, la referendum, în toată perioada cât am deţinut mandatul de preşedinte.
Altă întrebare dificilă: care este problema mea cu pensionarii? Pentru cel care a pus întrebarea şi pentru oricine: nu am nimic cu pensionarii. Dimpotrivă, efortul meu major este să nu se ajungă în situaţia în care să nu plătim pensiile. Probabil ştiţi că anul acesta deficitul bugetului de pensii este de 2,2 miliarde de euro, iar la anul este estimat un deficit de peste 3 miliarde de euro. Sigur, o să-mi spuneţi: "Dar cum au fost bani în 2008, când s-au dublat, practic, pensiile, înainte de alegeri?". O să vă dau răspunsul: atunci, în fondul de dezvoltare erau 3,2 miliarde de euro, bani proveniţi din privatizarea BCR şi din privatizarea unor reţele de distribuţie energie electrică. Guvernul de atunci şi-a făcut o socoteală simplă: a luat o parte din aceşti bani, a mărit pensiile cu ei, numai că aceşti bani nu mai sunt acolo să putem lua în continuare. El a avut nevoie, guvernul care a făcut acest lucru înainte de alegeri - aproape o dublare a pensiilor -, a avut nevoie să susţină fondul de pensii trei luni, iar orice alt guvern de după guvernul care a pierdut alegerile în 2008 trebuie să-l susţină pentru totdeauna. Deci, sumele acelea din care s-a menţinut, pentru câteva luni, creşterea pensiilor nu mai există, s-au cheltuit. De aceea, rugămintea mea ar fi să nu înţelegeţi că am ceva cu pensionarii. Dimpotrivă, vreau să găsim soluţia venirii la ceea ce România poate să plătească, vreau să încetăm să mai împrumutăm bani ca să plătim pensiile şi vreau ca banii, pe care, eventual, îi împrumutăm, să îi ducem în dezvoltare, în construcţie de autostrăzi, în modernizarea căilor ferate, în construcţii de diguri. Altfel, dragii mei, orice ban împrumutăm nu va putea fi utilizat pentru dezvoltarea a ceea ce dumneavoastră şi generaţiile viitoare au nevoie. Anul acesta, vreau să ştiţi, România a împrumutat nouă miliarde de euro - trebuie să împrumute în total până la sfârşitul anului. Putem să facem acelaşi lucru şi la anul, dar amanetăm viitorul României. Avem nevoie să găsim forţa în noi - pe de-o parte, oamenii politici să spună adevărul, iar românii să-l accepte şi să fie de acord că avem nevoie de o perioadă de solidaritate, în care să ne reaşezăm finanţele publice după dezastrul bugetar electoral din 2007-2008 şi puţin în 2009. Eu am fost printre politicienii care s-au opus atunci legii - şi era foarte neplăcut, era înainte de alegeri. Am fost politicianul care, în timpul campaniei prezidenţiale din 2009, spunea că trebuie redus aparatul bugetar şi trebuie să găsim soluţii pe care le putem suporta în ceea ce priveşte costurile sociale. Vă aduc aminte că am ieşit la televiziune şi am spus că fondul de pensii este în colaps. Sigur, atunci, ca şi acum, toată presa a înjurat şi a arătat cât de fără inimă este Preşedintele. Dar înţelegeţi că nu mai putem continua să împrumutăm, să ducem banii în cheltuieli sociale şi în cheltuieli cu aparatul de stat - cele două mari cheltuieli ale bugetului României. Nu avem bani de dezvoltare în buget. Ne ducem cu deficitul. Cei care sunt sunt desenaţi doar. Tot vedeţi miniştri că spun o să facem hidrocentrala de la Tarniţa, o să facem autostrăzi, o să facem. Nici unul dintre dumneavoastră nu-i întreabă: arată-mi un leu în buget pentru asta. Deci eu nu-mi asum, nu-mi asum parteneriatul cu cei care nu arată exact cum stăm. Arătând exact cum stăm, putem avea un altfel de dialog public. Aşa, nu rămânem decât la un Preşedinte care, din când în când, are ocazia s-o spună public şi pe urmă, o avalanşă de amploaiaţi ai lui Felix şi ai lui Nuş, care vin să creeze românilor impresia că cineva nu vrea să dea bani mai mulţi. Credeţi-mă că aş vrea să dau sau să fac ca fiecare român să aibă atâţia bani de câţi are nevoie, mai ales pensionarii. Ei au intrat într-o etapă a vieţii în care nu mai au timp să aştepte. Povestea cu facem noi pentru ca generaţiilor viitoare să le fie mai bine nu o mai acceptă nimeni în democraţie, şi înţeleg frustrarea pensionarilor măcar şi pe declaraţiile mele. În acelaşi timp, vreau să ştiţi că ele sunt cinstite. Puţini oameni politici îşi asumă să fie cinstiţi pe astfel de subiecte. Eu mi le-am asumat; o să-mi duc crucea, pentru că mi-am asumat acest lucru.
Mă întrebaţi când va avea România un premier ca Viktor Orban. Nu v-a spus Viktor că e bun şi premierul nostru?
Legat de autonomie, o să spun ce am mai repetat - toţi cetăţenii României au nevoie de autonomie, iar procesul, după cum observaţi, continuă, nu s-a oprit la o oarecare autonomie financiară, la autonomia de a te organiza, de a face programele din resursele financiare. Chiar acum câteva săptămâni - şi vreau să-i mulţumesc domnului ministru Cseke, care a devenit un mare susţinător, după discuţia pe care am avut-o cu dânsul, al descentralizări spitalelor. Şcolile sunt descentralizate deja, din păcate, în conducerea lor, până la ieşirea noii Legi a Educaţiei, accesul reprezentanţilor locali nu este legalizat. Legea Educaţiei, cea care se află acum la Senat, va creşte accesul - nu va creşte, va face obligatorie prezenţa administraţiei locale în consiliile de administraţie ale şcolilor - deci, cred că procesul de autonomie continuă, de creştere a nivelului de autonomie, şi vă asigur că voi fi unul dintre aceia care vor presa pentru ca procesul de autonomie să crească. Nu pot însă să fiu incorect să vă spun că am altă viziune decât cea pe care am susţinut-o întotdeauna - autonomie egală pentru toţi cetăţenii români, indiferent de etnie. În sfârşit, s-a vorbit de Trianon. Eu nu comentez Trianonul, cum nu comentez nici alte elemente de istorie care ne-ar despărţi. Aş vrea să comentez viitorul care ne leagă pe unii de ceilalţi.
Cred că am reuşit să notez toate întrebările. Una singură ştiu că mi-a scăpat, a patra întrebare, pentru că a venit domnul Eckstein. Cu privire la autonomia românilor din afara frontierelor, şi ştiţi că avem concentraţii foarte mari în ţări cum ar fi Ucraina, Republica Moldova dacă vreţi, în Sud, în Balcani, în Serbia, în alte ţări. Niciodată nu ne vom permite ca în relaţia noastră cu statele pe teritoriul cărora trăiesc români să intervenim cu privire la organizarea lor administrativă. Ceea ce noi solicităm statelor membre, sau ne-membre ale Uniunii, unde trăiesc români, este să le fie respectat dreptul de a-şi menţine cultura, de a-şi menţine limba, dreptul de a învăţa în limba lor, dreptul de a se manifesta cultural, drepturi care să prezerve valorile culturale, lingvistice româneşti. Şi, în acelaşi timp, vom face tot ce ţine de noi pentru ca românii care trăiesc în afara frontierelor să simtă că România se gândeşte la ei, dar niciunul dintre dumneavoastră nu poate susţine că a existat măcar o singură intervenţie a autorităţilor române la un stat pe teritoriul căruia trăiesc români, în care să cerem organizări administrative. Însă, aşa cum vă spuneam şi în altă ocazie, avem convingerea că valorile culturale, lingvistice, capacitatea de inovare a minorităţilor sporesc valoarea unei ţări. De aceea, poate am greşit dincolo de orice să încep prin a-i saluta pe prefecţii maghiari care se află aici, prin a-i saluta pe miniştrii maghiari care se află aici, prin a-i saluta pe consilierii prezidenţiali de etnie maghiară care se află aici, prin a-i saluta şi a le mulţumi pentru contribuţia pe care o au la construcţia statului român modern.
Vă mulţumesc mult!”
Departamentul de Comunicare Publică 24 Iulie 2010 (sursa: http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=12316&_PRID=lazi)
Toţi cei care comentează pe blogul meu poartă răspunderea afirmaţiilor lor. Se consideră implicită rugămintea mea ca afirmaţiile să fie însoţite de probe. În caz contrar, recomand celorlalţi cititori care citesc aceste comentarii să considere, la fel ca şi mine, că sunt banale elemente de propagandă fără nici un fel de acoperire.
ArtHalle One Summer Show
-
'Bucharest weather may be unpredictable,
but you can always rely on ArtHalle to bring the heat with our One Summer
Show.
F...
Inalienabilitatea teritorială
-
Tot auzim de diferite chestii inalienabile pe care apoi le observăm nu
tocmai inalienabile… Citeam o ştire care spunea aşa “Ambasadorul Italiei,
Mario Cosp...
Scrisoare deschisă către Serviciile Secrete
-
------------------------------
Doamnelor şi domnilor,
Politica vrea să vă capteze şi să vă folosească ca poliţie politică, acum
nu mai este nici o îndoială...
Vezi galeria
Intervenţia primului-ministru Emil Boc în cadrul emisiunii "Actualitatea în dezbatere" de la Radio România Actualităţi
