28 September 2011

"Default risk" traduc ca "risc de default"


Eu personal l-aş fi tradus greşit drept "risc implicit" şi tot ar fi fost ceva mai bine decât "risc de default", că se pare că aşa e frumos să traduci prin România, lăsând câte un cuvânt în engleză. Dar eu nu sunt economist şi nici cunoscător de limbă engleză. De aceea i-aş spune "risc de nerambursare".

Sensul cuvântului default înseamnă incapacitate de a plăti datorii de natură financiară. De aceea m-am gândit că Default Risk are sens ca Risc de Nerambursare.

Riscul de nerabursare (default risk) l-aş defini deci drept posibilitatea ca un debitor să se afle în incapacitatea de a satisface dobânzile şi/sau obligaţiile ce revin dintr-un contract de împrumut. Riscul de nerambursare are un efect semnificativ asupra valorii unei obligaţiuni. În cazul în care capacitatea debitorului de a rambursa datoria este afectată, riscul de nerambursare este mai mare iar valoarea obligaţiunii va scădea.

M-am gândit să adaug aceste rânduri scrise de un nespecialist ca mine pentru că, poate, nu toată lumea înţelege ce este acel "risc de default" şi ar avea nevoie să discute cu mine în contradictoriu pentru ca, până la urmă, să aflăm exact ce şi cum.
Probabilitatea ca statul român să intre în default (încetare de plăţi) în următorii cinci ani este de 8,9%, după ce riscul pentru următoarele 12 luni a crescut de aproape două ori săptămâna trecută, de la 0,76% la 1,35%, în contextul temerilor privind economia mondială, potrivit Moody's.

În urmă cu un an, riscul ca România să intre în încetare de plăţi într-o perioadă de 12 luni era de 1,29%, se arată într-un raport al Moody's privind riscurile suverane. Agenţia de evaluare financiară calculează riscul cumulativ pe cinci ani în cazul României la 8,9%.

Probabilitatea de default a României a ajuns săptămâna trecută aproape de nivelul unor state precum Spania (1,2%), Vietnam (1,39%) sau Angola (1,45%).

Riscul este măsurat în funcţie de indicatorul CDS-implied EDF (Expected Default Frequency - Rata Anticipată de Default), care reprezintă o evaluare colectivă a pieţelor financiare, extrasă din observarea spread-urilor CDS (Credit Default Swap - costul de asigurare a datoriilor), ajustată pentru un default generator de pierderi şi preţul riscului de pe pieţele fiananciare.

România avea vineri o probabilitate de default (CDS-implied EDF) de 1,35%, faţă de 0,76% cu o săptămână în urmă şi 0,8% la 9 septembrie.

Probabilitatea de default a crescut pentru multe state în ultima săptămână, notează Moody's, fiind lovite în special economiile emergente precum Brazilia, Rusia, China sau Africa de Sud. Până recent, acestea rămăseseră neatinse de criza datoriilor suverane din Europa. Investitorii au vândut active de pe pieţele emergente considerând că exporturile acestora, inclusiv de materii prime, vor fi afectate de criză.

Riscul ca Grecia să intre în încetare de plăţi a atins un nou maxim săptămâna trecută, de 33,64%, faţă de 29,73% cu o săptămână înainte. În următorii cinci ani, probabilitatea ca Grecia să ajungă în default este de 76%.

În Europa Centrală şi de Est, cea mai scăzută probabilitate de default pe 12 luni o are Estonia (0,24%), urmată de Cehia (0,26%), Slovacia (0,5%), Slovenia (0,51%), Lituania (0,74%), Polonia (0,74%), Letonia (0,75%), Bulgaria (1,1%), Serbia (1,13%), România, Croaţia (1,8%) sau Ungaria (1,85%).

La nivel global, Statele Unite prezintă cel mai mic risc de default, de numai 0,05%. Probabilităţi reduse de default există şi pentru Canada şi Norvegia (ambele cu 0,06%), respectiv Suedia (0,07%) şi Elveţia (0,08%).

În Europa de Vest, riscul Germaniei este de 0,11%, iar cel al Franţei de 0,32%. China, cel mai mare creditor extern al SUA şi statul cu cele mai mari rezerve valutare din lume, are o probabilitate de default de 0,28%, mai mare decât cea a SUA.
(http://www.mediafax.ro/economic/riscul-de-default-al-romaniei-in-5-ani-este-de-8-9-riscul-pentru-urmatoarele-12-luni-s-a-dublat-saptamana-trecuta-8811972)
Eu mă întreb de ce oare avem noi probleme de bonitate când domnul Boc face o treabă aşa de bună şi ia de la gura cetăţenilor aproape orice oferă statul român?

http://whatshotatlanta.com/blog/wp-content/uploads/2011/09/wpid-map-euro-cdstop.gif

(http://whatshotatlanta.com/blog/europe-default-risk-signal-flashing-red/)

5 comments:

Stejarul said...

Bibliotecarule,

tu mai poti intra pe blogul lui Voiculescu?
Pe mine ma redirectioneaza la tot felul de site-uri de spameri.

SimP

Bibliotecaru said...

Sincer să spun, nu am avut nimic de zis acolo, dar voi încerca să pun ceva la ultima postare pentru a verifica.

Bibliotecaru said...

Am scris ceva... vom vedea dacă iese din moderare.

Stejarul said...

Mersi!

Iti citesc postarile pe blog regulat chiar daca nu fac cometarii. Esti un "as" al blogurilor. Postezi chestii interesante si foarte bine documentate si in plus (ceea ce e cel mai important) nu iei "bullshit for an answer". Nu te lasi pana nu gasesti o explicatie decenta la multe din nebuniile actualei guvernari.
Am citit articolul tau despre vizita lui basescu la CIA. Eu banuiesc ca a "fost cooptat" de americani sa ii ajute in ceva (sa fie ceva legat de Rusia? hmmm) iar americanii in schimb i-au promis azil politic la finalul (la termen/prematur) al mandatului sau.
Sa fie oare aceasta promisiune motivul ofertei lui generoase sa renunte la cativa ani din mandat...?

Cu ceausescu au facut la fel, doar ca oferta lor a venit prea tarziu. Asta e opinia mea despre "rendez-vous"-urile asimetricului cu CIA-ul.

Bibliotecaru said...

Mie tare îmi este frică că România îşi continuă seria de domnitori puşi cu firman de la marile puteri, ca pe vremea imperiului Otoman. De fiecare dată când sapi mai adânc într-o informaţie importantă, firele duc, într-un fel sau altul, spre organizaţiile noi ordini mondiale. Poate e o întâmplare, dar cam deasă întâmplarea asta, prea deasă.

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.