Obligaţiunea ţine obligaţiunea

---

Vă amintiţi cum Baron Münchhausen a ieşit din mlaştină, cu tot cu calul pe care călărea, trăgându-se de păr? Toată lumea sesizează cumva că aşa ceva nu se poate, puţini pot explica rapid de ce nu funcţionează teoria... cu siguranţă că mulţi rămân pe gânduri gândind că totuşi poate că ar fi posibil dacă...

Cam aşa este şi cu "obligaţiunea care înfrânge raţiunea". Suntem informaţi că o mare parte din rezerva noastră naţională este formată din obligaţiuni americane. Cineva a întrebat... Băi, de ce îi împrumutăm noi pe americani dacă chiar şi noi ne împrumutăm la alţii? O întrebare fără răspuns. Iată trei ştiri care ilustrează cum România se trage de păr ca să iasă din marasmul crizei.

Mai întâi un articol al Ioanei Erdei:

Sume importante sunt plasate in obligatiuni ale Germaniei, Olandei si Frantei, toate cotate cu „AAA“

Banca Nationala a Romaniei a investit aproximativ 17% din re­zer­vele valutare, respectiv circa 8 miliarde de dolari, in titluri de stat americane, potrivit datelor furnizate de institutie pentru ,,Fin.ro”. Astfel, BNR mizeaza in continuare pe obligatiunile americane, in pofida tur­bulentelor din ultima perioada si a deciziei S&P de a reduce ratingul SUA la ,,AA”. De asemenea, mare parte din aceste sume sunt investite in titluri de stat emise in euro ale Germaniei, Olandei si Frantei.

Pe timp de criza, Banca Nationala a Romaniei investeste mare parte a sumelor din rezerva valutara in titluri de stat ale guvernelor american, german, olandez si francez, potrivit datelor BNR furnizate pentru ,,Fin.ro”. Mai exact, la sfarsitul lunii iunie, Banca Nationala deti­nea obligatiuni guvernamentale ame­ri­cane in suma de 8,04 mld. dolari, in scadere fata de suma de 8,42 mld. dolari inregistrata la sfarsitul lunii martie. De cand S&P a revizuit in scadere cu o treapta ratingul SUA, de la nivelul ,,AAA” la ,,AA+”, in urma cu 11 zile, randamentul titlurilor de Trezorerie pe termen de 10 ani, considerate de referinta, a scazut pana la un minim de 2,03%, de la un maxim al anului de 3,77%, iar obli­ga­tiu­nile americane se indreapta, in august, spre cea mai mare crestere lunara de dupa decembrie 2008.

La sfarsitul lunii iulie, rezervele valutare ale BNR se situau la nivelul de 32,68 mld. euro, fata de 34,4 mld. euro la 30 iunie 2011. Sume importante, au fost investite si in titluri de stat emise in moneda europeana de tari euro­pene cu rating ,,AAA”, precum Ger­ma­nia, Olanda si Franta. Potrivit datelor Bloom­berg, randamentul titlurilor de stat emise de Germania, pe 10 ani, consi­de­rate de referinta, este de 2,27%. Totodata, ran­da­mentul pentru titlurile de stat emi­se de Franta este de aproximativ 3,05%. Potrivit datelor BNR obtinute de ,,Fin.ro”, obli­ga­tiunile cumparate de institutie sunt pe termen mediu si lung.

De asemenea, potrivit oficialilor BNR, investitiile sunt exclusiv in instrumente de stat, sigure.

Pe ce a mizat institutia in 2010

Banca Nationala a Romaniei avea, la sfarsitul anului 2010, 66% din rezerva valutara in euro, 24% in dolari si 10% in alte valute. Fata de anul 2009, BNR avea cu 3 puncte procentuale mai putini euro si cu 5% mai putini dolari. Celelalte monede aveau o pondere mai mare cu 2 pp. BNR a avut o rentabilitate a rezer­velor in dolari de 0,97% si una de 1,04% la euro. Spre comparatie, Bank of America a avut o rentabilitate de 1,33% la titlurile de stat in euro si de 1% la cele in dolari.

Oficialii BNR declarau, la vremea respectiva, ca ,,s-au considerat oportune men­tinerea duratelor portofoliilor de­no­minate in euro si dolari SUA si reducerea duratei portofoliului denominat in lire sterline”.

Cea mai mare parte a rezervei a fost investita in titlurile de stat ale guvernelor (56%), in crestere cu 14 pp fata de 2009. De altfel, in raportul anual al BNR se arata ca titlurile de stat au fost preferate expunerii fata de entitatile bancare private, ,,in conditiile persistentei vul­ne­rabilitatii sistemului financiar-bancar global”.

Banca avea o expunere de 92,7 mld. lei pe titluri de stat si titluri ale insti­tutiilor de credit si bancilor. 59,5 mld. lei era expunerea pe datoria publica a sta­telor europene (datele nu sunt detaliate pe fiecare emitent) si 17 mld. lei pe cea a SUA. 7,7 mld. lei era expunerea pe titlu­rile bancilor. BNR mai avea plasata la Rezerva Federala a SUA suma de 448,5 mil. dolari (1,43 mld. lei), in crestere cu 19% fata de 2009.

32% din rezerva BNR era disponibila in conturi curente si depozite, fata de 45% in 2009, iar cate 6% era expunerea pe struc­turile suprastatale si pe agentiile guvernamentale.

Venitul total obtinut din admi­nistrarea rezervei de 32,4 mld. euro a fost de 240 mil. euro in 2010 fata de 418 mil. in 2009.

Rezervele in iulie, in scadere

La 31 iulie 2011, rezervele valutare ale Bancii Nationale a Romaniei se situau la nivelul de 32,68 mld. euro, fata de 34,4 mld. euro la 30 iunie 2011.
In ceea ce priveste rezerva de aur, aceasta s-a mentinut la 103,7 tone. In con­ditiile evolutiilor preturilor interna­tio­nale, valoarea acesteia s-a situat la 3,767 mld. euro.

Rezervele internationale ale Ro­ma­niei (valute plus aur), la 31 iulie, au fost de 36,447 mld. euro, fata de 37,873 mld. euro la 30 iunie.
Platile scadente in luna august 2011 in contul datoriei publice denominate in valuta, directe sau garantate de Minis­te­rul Finantelor Publice, insumeaza 205 mil. euro.
(http://www.fin.ro/articol_64951/bnr-expusa-la-criza-din-sua-17-din-rezerva-valutara-s-au-investit-in-titluri-de-stat-americane.html)

Apoi un articol al Cristinei Grigorescu:

Emisiunea de obligatiuni romanesti denomiate in dolari, programata pentru lansare pe piata SUA pana la sfarsitul acestei luni, va avea o valoare minima de 500 mil. dolari si un nivel maxim de 2 mld. dolari, iar maturitatea titlurilor va fi de cel putin cinci ani.

"Se aproba cea de a doua tranzactie pe pietele externe de capital in cadrul programului de emisiuni de titluri de stat pe termen mediu. Suma finala, maturitatea, dobanda, precum si toti ceilalti termeni si conditii financiare urmand sa fie stabiliti la momentul lansarii emisiunii, in functie de conditiile de piata", se arata intr-un ordin al ministrului Finantelor Publice.

Oficialii din Romania se vor intalni cu investitorii din Londra si Statele Unite in perioada 11-16 noiembrie, in efortul tarii noastre de a reduce deficitul bugetar sub 4,4%.

"Cred ca Romania este un loc bun pentru investitorii straini. Facem acest lucru acum (vanzarea de obligatiuni - n.red.) pentru ca am trecut cu bine peste evaluarea facuta de FMI si pentru ca trebuie sa ne gandim si la bugetul pentru 2012. Suntem mai precauti cu banii nostrii, mai ales din cauza crizei din Europa", a declarat Secretarul de stat din Ministerul Finantelor, Bogdan Dragoi.
Lansarea emisiunii este administrata de catre HSBC, Citibank si Deutsche Bank.
(http://www.fin.ro/articol_69057/romania-vrea-sa-vanda-obligatiuni-de-2-mld-dolari-pe-piata-sua.html)

În sfârşit, cel de al treilea articol este scris de Dragoş Comache:

Romania a deschis o emisiune de obligatiuni in dolari pe zece ani pe piata din SUA, cu un cupon de 7%, a declarat marti Bogdan Dragoi, secretar de stat in Ministerul Finantelor, citat de Mediafax. El a mai aratat ca Romania profita de conditiile de bune de pe piata prin stabilirea cuponului in jurul a 7%.

Aranjorii principali ai emisiunii sunt Citi, Deutsche Bank si HSBC.

Tensiunile de pe pietele financiare internationale s-au redus in ultima perioada, iar costurile de imprumut au coborat pentru mai multe state europene, dupa ce Banca Centrala Europeana (BCE) a imprumutat bancilor din zona euro aproape 500 miliarde de euro, pe o perioada de trei ani.

Oficialul MFP a declarat la mijlocul acestei luni ca Romania se va finanta de pe piata americana, avand in vedere ca bancile europene, principalii cumparatori de obligatiuni in euro, se confrunta cu presiuni legate de noile cerinte de capital.

In noiembrie anul trecut, autoritatile romane au organizat un roadshow in SUA, primul astfel de turneu de prezentare din ultimii 16 ani, care nu s-a finalizat insa cu lansarea unei emisiuni, desi intentia partii romane era sa faca o prima licitatie chiar in 2011.

Ministerul Finantelor avea pregatita o emisiune de obligatiuni romanesti denomiate in dolari pe piata SUA cu o valoare minima de 500 milioane de dolari si un nivel maxim de 2 miliarde de dolari.

Dragoi spunea atunci ca nu s-a grabit sa lanseze o emisiune de obligatiuni in SUA pentru ca povestea de succes a Romaniei era inca prea putin cunoscuta, si era un moment usor mai tensoinat pe pietele internationale.

Ulterior, oficialul MFP a aratat ca vor fi organizate anual roadshow-uri de prezentare atat in Europa, cat si in SUA, chiar daca nu se va lansa automat si o emisiune de obligatiuni, pentru a mentine permanent contactul cu investitorii si a face cunoscuta situatia din Romania.

Potrivit strategiei MFP, in 2012 vor fi atrase imprumuturi de pe pietele externe de aproximativ 2,5 miliarde de euro.

Guvernul a aprobat la mijlocul anului 2010 programul de emisiuni MTN pe piata internationala pe o perioada de trei ani, cu un plafon maxim de 7 miliarde de euro. In prima emisiune a programului, Finantele au atras la inceputul lunii iunie a anului trecut 1,5 miliarde euro din vanzarea de obligatiuni pe cinci ani la un randament de 5,29%.

Romania are rating "Baa3" din partea Moody's si "BBB-" de la Fitch, ambele in categoria recomandata pentru investitii. Doar Standard & Poor's atribuie Romaniei calificativ "BB+", din categoria nerecomandata investitorilor.
(http://ro.news.yahoo.com/romania-deschis-o-emisiune-obligatiuni-dolari-pe-piata-132008237.html)

Cum am spus, fac parte dintre cei care le este greu să înţeleagă astfel de mişcări financiare... Evident este ceva necurat aici.

Cotele salariilor din România, Guvern plus 5%, FMI staţionează

---

Am două analize ale "creşterii cu 5%" sub atenţie şi vreau să le reiau şi aici. Mai întâi analiza domnului Marin Pană:

Legea 291/2011, apărută în M.O. 900/19 decembrie 2011 stabileşte, în baza legii responsabilităţii fiscale nr.69/2010, plafoane obligatorii pentru cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimat ca procentaj din PIB, la 7,2% în anul 2012 şi la 7,1% în anul 2013.

Dacă privim evoluţia cheltuielilor în perioada 2008 – 2011, observăm că guvernul Boc a traversat vârful de cheltuieli de personal, atât raportat la PIB cât şi în valoare absolută din 2009, după care a forţat reducerea salariilor şi diminuarea personalului, până a ajuns “să depăşească planul” în 2011.

Evoluţia cheltuielilor cu personalul în perioada 2008 – 2011

Tocmai acest mic succes punctual, obţinut cu preţul nemulţumirii populare, a lăsat ceva spaţiu pentru o majorare salarială modică. Modică, dar în ton cu inflaţia anuală preconizată, pentru a păstra puterea de cumpărare şi, odată cu ea, şansele de redresare economică.

Altminteri, din moment ce aproximativ 70% din producţie este destinată pieţei interne şi numai 30% unei pieţe externe care se anunţă a fi în declin, nu există nici o şansă pentru a avea creştere economică.

Chiar dacă s-ar lucra mai mult, nu ar avea cine să cumpere producţia realizată.

Cert este că, matematica elementară arată că o majorare a cheltuielilor salariale de 0,2% din PIB, la un punct de plecare de 7% din PIB ar putea echivala din start cu o creştere salarială de 3%, dacă toate celelalte elemente de calcul rămân neschimbate. Adică 5% dacă se socotesc banii începând din luna mai ( cu şase luni înainte de alegeri) şi nu se ţine cont de ce ar urma în 2012.

Condiţia esenţială a majorărilor salariale, ce ar putea duce prin impozitare şi la majorarea fondului pentru plata pensiilor, este păstrarea încasărilor bugetare cel puţin la nivelul din 2011 şi acoperirea plăţilor restante aferente anului trecut.

Aceste consideraţii explică jocul complicat care se desfăşoară în negocierile cu FMI, care vede clar necesitatea unei stimulări moderate a cererii interne, absolut necesară pentru a prelua din scăderea celei externe, şi poziţia oscilantă a primului-minstru, îngrădit de legea responsabilităţii fiscale.

Reducerea cheltuielilor de personal cu aproape 20% din 2010-2011 a fost necesară parţial pentru a acoperi creşterea transferurilor de la bugetul de stat la bugetul asigurărilor sociale, parţial pentru acomodarea creşterii cheltuielilor cu dobânzile (+46% în acelaşi interval de timp).

Evoluţia transferurilor de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale:

Interesant este, dacă vă mai amintiţi, că o tranşă luată de la FMI a fost „dedicată” plăţii pensiilor în 2009, iar dobânzile au rămas de plată, pe lângă principalul aferent. De unde se vede că banii „s-au mâncat” de mult, dar consecinţele le simţim şi astăzi.

Şi mai interesant, diferenţa dintre 9,1% din PIB şi 7% din PIB la cheltuieli de personal – şi 0,27% din PIB, respectiv 2,43% din PIB subvenţii către bugetul asigurărilor sociale (a se citi pensii) se regăseşte, cu destulă precizie dar cu semn schimbat, între anii 2008 şi 2011.

Cine a suportat dezechilibrul financiar creat devine evident, o singură precizare fiind necesară. Din salarii mai mari, impozitate, se pot obţine şi servicii mai bune şi pensii mai mari. Redistribuirea exagerată spre beneficii sociale din economii la salarii nu prea funcţionează.

P.S. Capitaliştii cu mentalitate comunistă care consideră că activitatea la stat ( sănătate, învăţământ şi alte servicii publice) nu produce nimic sunt rugaţi să studieze structura de formare a PIB şi să mediteze asupra rolului de market-maker al statului pe piaţa muncii.

(http://cursdeguvernare.ro/dedesubturile-economice-si-politice-ale-unei-cresteri-cu-5-a-salariilor.html)

Cea de a doua analiză este a unui specialist, fost ministru de finanţe, domnul Varujan Vosganian.

Să începem, cum se spune, cu începutul. Dacă în anul 2009 s-ar fi luat câteva minime măsuri de corecţie, în faţa căderii PIB cu 7%, nu ar fi fost nevoie ca în 2010 salariile bugetarilor să fie reduse cu 25%. Cum asta e deja istorie, să spunem, totuşi, că respectivele venituri ar fi trebuit reîntregite, căci reducerea a funcţionat, potrivit declaraţiilor de atunci ale guvernanţilor, numai în anul 2010. Aşadar, comentariul meu de astăzi, care vorbeşte de iluzia celor 5%. nu e îndreptat împotriva drepturilor legale ce se cuvin salariaţilor, şi care le-au fost luate din cauza erorilor Guvernului. Salariul e unul din modurile în care un om se raportează la lumea din jur, e un drept câştigat într-o viaţă, locul său în societate. De aceea i-i lua cuiva din salariu e ca şi cum i-ai lua din viaţă.

La fel de imoral este să te joci cu speranţele oamenilor, transformându-le, vorba lui Balzac, în iluzii pierdute. Să promiţi, atunci când ştii că nu te poţi ţine de cuvânt.

Să vorbim, aşadar, despre ipotetica sporire a salariilor în 2012 cu 5%. Iată ce spune Legea responsabilităţii fiscale:

„Art. 9 (2) Cheltuielile de personal totale ale bugetului general consolidat nu pot fi majorate pe parcursul anului bugetar cu ocazia rectificărilor bugetare. »

Cu alte cuvinte, pentru a majora veniturile salariale cu 5%, trebuie să reduci personalul cu 5%, ceea ce înseamnă, pentru România, să dai afară, până la 1 aprilie a.c. cam 60 000 de persoane. Aşa ceva este imposibil. Sau dacă asta e maniera în care Guvernul vrea să majoreze salariile, atunci cred că salariaţii înşişi îi vor spune să se lase păgubaş.

În orice altă situaţie, nu se va încălca doar legea responsabilităţii fiscale, ci şi legea bugetară. O majorare cu 5% a veniturilor salariale pe nouă luni înseamnă cam 1,5 miliarde de lei. Dacă adăugam la asta faptul că reajustarea, în minus, a creşterii economice cu 0,8% duce la amputarea cheltuielilor cu 1 miliard de lei, înseamnă că, pentru a acorda majorarea de 5%, în condiţiile menţinerii deficitului bugetar de 1,9% din PIB, Guvernul trebuie să aducă de-acasă 2,5 miliarde de lei sau să reducă alte cheltuieli. Dacă adăugăm la asta şi creşterea cu 5% a pensiilor, altă promisiune deşartă, suma pe care va trebui s-o scoată din pământ, din iarbă seacă Guvernul se ridică la peste 4 miliarde de lei, adică vreun miliard de euro (cam 0,75 % din PIB). Iar dacă totuşi operează aceste creşteri, fără să existe sursă de finanţare, atunci deficitului bugetului consolidat se va apropia ameninţător de
3% din PIB.

Iar pentru ca FMI să accepte toate acestea, nu cred că sindrofiile puse la cale de ANAF pentru delegaţii Fondului, oricât ar fi ele de suculente, vor fi de ajuns.
(http://vosganian.ro/?p=2222#comments)

Important este nu să fie 5% daţi în plus, important este să fie bani mai mulţi care să poată produce o creştere sustenabilă. Din punctul meu de vedere, 5% nu ar fi nici măcar cât este inflaţia.

Interesant este însă că aceşti 5% au provocat o asemenea dispută publică deşi... este evident că este o ciozvârtă aruncată celor care îşi riscă sănătatea ca să protesteze.

"Condamna pe inculpatul Nastase Adrian la..."

---

Am să folosesc ca sursă de informaţii HOTNEWS

Minuta sentinţei nr.176 Dosar nr. 514/1/2009
Sedinţa publică din 30 ianuarie 2012
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂSTE:
În majoritate:
1.Condamnă pe inculpatul NĂSTASE ADRIAN la 2 ani
închisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit.a, b,
c C.pen. pentru săvârsirea infracţiunii prev.de art.13 din Legea
nr.78/2000 cu aplic.art.41 al.2 C.pen.
Face aplic.art.71, 64 lit.a, b si c C.pen.
2.Condamnă pe inculpata JIANU IRINA PAULA la 6 ani
închisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a, b si c
C.pen. pentru săvârsirea infracţiunii de abuz în serviciu contra
intereselor publice în formă calificată prev.de art.248 rap.la art.248/1
C.pen. combinat cu art.17 lit.d din Legea nr.78/2000 si cu aplic.art.41
al.2 C.pen.
Face aplic. art.71, 64 lit.a, b, c C.pen.
Condamnă pe aceeasi inculpată la 1 an închisoare pentru
săvârsirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată sub
forma participaţiei improprii prev.de art.31 al.2 C.pen. rap.la art.290
C.pen. combinat cu art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 si cu aplic.art.41
al.2 C.pen.
Face aplic.art.71, 64 lit.a, b, c C.pen.
Condamnă pe aceeasi inculpată la 2 ani închisoare pentru
săvârsirea infracţiunii de fals intelectual la Legea contabilităţii sub
forma participaţiei improprii prev.de art.31 al.2 C.pen. rap.la art.37 din
Legea nr.82/1991 cu referire la art.289 C.pen combinat cu art.17 lit.c
din Legea nr.78/2000 si cu aplic.art.41 al.2 C.pen.
Face aplic.art.71, 64 lit.a, b, c C.pen.
Condamnă pe aceeasi inculpată la 2 închisoare pentru
săvârsirea sub forma participaţiei improprii a infracţiunii de folosire a
creditului societăţii într-un scop contrar intereselor societăţii prev.de
art.31 al.2 C.pen. rap.la art.272 pct.2 din Legea nr.31/1990 combinat
cu art.17 lit.h din Legea nr.78/2000 si cu aplic.art.41 al.2 C.pen.
Face aplic.art.71, 64 lit.a, b, c C.pen.

În baza art.33 lit.a, 34 lit.b si 35 C.pen. inculpata va executa
pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare si 5 ani interzicerea
drepturilor prev.de art.64 lit.a,b si c C.pen., pe care o sporeste cu 1
an închisoare, în final urmând a executa 7 ani închisoare si 5 ani
interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a,b si c C.pen.
Face aplic.art.71, 64 lit.a, b, c C.pen.
În baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d C.pr.pen. achită pe
aceeasi inculpată pentru săvârsirea infracţiunii de spălare de bani
prev.de art.23 al.1 lit.a din Legea nr.656/2002 combinat cu art.17 lit.e
din Legea nr.78/2000 si cu aplic.art.41 al.2 C.pen.
3.Condamnă pe inculpata GASPAROVICI DIANA la 6 ani
închisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a, b
si c C.pen. pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu
contra intereselor publice în formă calificată prev.de art.26 rap.la
art.248 rap.la art.248/1 C.pen. combinat cu art.17 lit.d din Legea
nr.78/2000 si cu aplic.art.41 al.2 C.pen.
Face aplic. art.71, 64 lit.a, b, c C.pen.
4.Condamnă pe inculpatul POPOVICI BOGDAN la 6 ani
închisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a, b
C.pen. pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra
intereselor publice în formă calificată prev.de art.26 rap.la art.248
rap.la art.248/1 C.pen. combinat cu art.17 lit.d din Legea nr.78/2000
si cu aplic.art.41 al.2 C.pen.
Face aplic. art.71, 64 lit.a, b C.pen.
Condamnă pe acelasi inculpat la 6 ani închisoare pentru
săvârsirea infracţiunii de spălare de bani prev.de art.23 al.1 lit.b si c
din Legea nr.656/2002 rap.la art.17 lit.e din Legea nr.78/2000 si cu
aplic.art.41 al.2 C.pen.
Face aplic.art.71, 64 lit.a, b C.pen.
Condamnă pe acelasi inculpat la 2 ani închisoare pentru
săvârsirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată
prev.de art.290 C.pen. rap.la art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 si cu
aplic.art.41 al.2 C.pen.
Face aplic.art.71,64 lit.a, b C.pen.
În baza art.33 lit.a, 34 lit.b si 35 C.pen. inculpatul va executa
pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare si 5 ani interzicerea
drepturilor prev.de art.64 lit.a, b C.pen., pe care o sporeste cu 1 an
închisoare, în final urmând a executa 7 ani închisoare si 5 ani
interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a, b C.pen.
Face aplic.art.71, 64 lit.a, b C.pen.
5.Condamnă pe inculpata POPOVICI MARINA IOANA la 6 ani
închisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a, b
C.pen. pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra

intereselor publice în formă calificată prev.de art.26 rap.la art.248
rap.la art.248/1 C.pen. combinat cu art.17 lit.d din Legea nr.78/2000
si cu aplic.art.41 al.2 C.pen.
Face aplic. art.71, 64 lit.a, b C.pen.
Condamnă pe aceeasi inculpată la 6 ani închisoare pentru
săvârsirea infracţiunii de spălare de bani prev.de art.23 al.1 lit.b si c
din Legea nr.656/2002 rap.la art.17 lit.e din Legea nr.78/2000 si cu
aplic.art.41 al.2 C.pen.
Face aplic.art.71, 64 lit.a, b C.pen.
Condamnă pe aceeasi inculpată la 2 ani închisoare pentru
săvârsirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată
prev.de art.290 C.pen. rap.la art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 si cu
aplic.art.41 al.2 C.pen.
Face aplic.art.71,64 lit.a, b C.pen.
În baza art.33 lit.a, 34 lit.b si 35 C.pen. inculpata va executa
pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare si 5 ani interzicerea
drepturilor prev.de art.64 lit.a, b C.pen., pe care o sporeste cu 1 an
închisoare, în final urmând a executa 7 ani închisoare si 5 ani
interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a, b C.pen.
Face aplic.art.71, 64 lit.a, b C.pen.
6. Condamnă pe inculpatul VASILE MIHAIL CRISTIAN la 6 ani
închisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a, b
C.pen. pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra
intereselor publice în formă calificată prev.de art.26 rap.la art.248
rap.la art.248/1 C.pen. combinat cu art.17 lit.d din Legea nr.78/2000
si cu aplic.art.41 al.2 C.pen.
Face aplic. art.71, 64 lit.a, b C.pen.
Condamnă pe acelasi inculpat la 6 ani închisoare pentru
săvârsirea infracţiunii de spălare de bani prev.de art.23 al.1 lit.b si c
din Legea nr.656/2002 rap.la art.17 lit.e din Legea nr.78/2000 si cu
aplic.art.41 al.2 C.pen.
Face aplic.art.71, 64 lit.a, b C.pen.
Condamnă pe acelasi inculpat la 2 ani închisoare pentru
săvârsirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată
prev.de art.290 C.pen. rap.la art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 si cu
aplic.art.41 al.2 C.pen.
Face aplic.art.71,64 lit.a, b C.pen.
În baza art.33 lit.a, 34 lit.b si 35 C.pen. inculpatul va executa
pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare si 5 ani interzicerea
drepturilor prev.de art.64 lit.a, b C.pen., pe care o sporeste cu 1 an
închisoare, în final urmând a executa 7 ani închisoare si 5 ani
interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a, b C.pen.
Face aplic.art.71, 64 lit.a, b C.pen.

În baza art.14 si 346 C.pr.pen. obligă în solidar pe inculpaţii
Năstase Adrian, Jianu Paula Irina, Gasparovici Diana, Popovici
Bogdan, Popovici Marina Ioana, aceasta în solidar si cu partea
responsabilă civilmente S.C. A ROND S.R.L. si pe inculpatul Vasile
Mihail Cristian, acesta în solidar si cu partea responsabilă civilmente
SC EUROGRAFICA SRL la 3.337.452,5258 RON ( 33.374.525.258
ROL ) lei despăgubiri civile către partea civilă Inspectoratul de Stat în
Construcţii.
În baza art.14 si 346 C.pr.pen. obligă în solidar pe inculpaţii
Jianu Paula Irina, Gasparovici Diana, Popovici Bogdan, Popovici
Marina Ioana, aceasta în solidar si cu partea responsabilă civilmente
S.C. A ROND S.R.L si pe inculpatul Vasile Mihail Cristian, acesta în
solidar si cu partea responsabilă civilmente SC EUROGRAFICA SRL
la 3.143.931,9655 RON ( 31.439.319.655 ROL ) lei despăgubiri civile
către partea civilă Inspectoratul de Stat în Construcţii.
În baza art.19 din Legea nr.78/2000 confiscă de la inculpatul
Năstase Adrian suma de 38.217,2020 RON ( 382.172.020 ROL )
dobândită prin săvârsirea infracţiunii.
În baza art.348 C.pr.pen. dispune anularea înscrisurilor false.
În baza art.353 C.pr.pen. menţine sechestrul dispus prin
Ordonanţa din 17.10.2008 emisă în dosarul nr.27/P/2008 al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie – Direcţia
Naţională Anticorupţie, Secţia de combatere a infracţiunilor conexe
infracţiunilor de corupţie, asupra sumei de 118.650 dolari aparţinând
inculpatului Năstase Adrian.
În baza art.353 C.pr.pen. menţine sechestrul dispus prin
Ordonanţa din 24.10.2008 emisă în dosarul nr.27/P/2008 al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie – Direcţia
Naţională Anticorupţie, Secţia de combatere a infracţiunilor conexe
infracţiunilor de corupţie, asupra bunurilor inculpaţilor Jianu Irina
Paula, Gasparovici Diana, Popovici Bogdan, Popovici Marina Ioana si
Vasile Mihail Cristian, după cum urmează:
- imobilul aparţinând inculpatei Jianu Irina Paula, situat în
Bacău, ……;
- imobilul aparţinând inculpatei Gasparovici Diana, situat în
Brăila, ……;
- imobilul aparţinând inculpaţilor Popovici Bogdan si Popovici
Marina Ioana, situat în Bucuresti, ……;
- imobilul aparţinând inculpatului Vasile Mihail Cristian, situat în
Bucuresti, …….
În baza art.190 al.4 C.pr.pen. obligă pe inculpatele Jianu Irina
Paula si Gasparovici Diana la câte 1.467,05 lei către experţii contabili

Simion Mirela si Stămescu Anghel reprezentând diferenţă onorariu de
expertiză.
În baza art.191 C.pr.pen. obligă pe inculpaţii Năstase Adrian,
Jianu Irina Paula, Gasparovici Diana si Vasile Mihail Cristian,acesta
din urmă în solidar cu partea responsabilă civilmente SC
EUROGRAFICA SRL, la plata sumei de câte 50.000 lei cheltuieli
judiciare către stat, iar pe inculpaţii Popovici Bogdan si Popovici
Marina Ioana, aceasta din urmă în solidar cu partea responsabilă
civilmente SC A ROND SRL la câte 50.800 lei cheltuieli judiciare
către stat, din care câte 800 lei reprezentând onorariile apărătorilor
desemnaţi din oficiu se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Cu recurs.
Pronunţată în sedinţă publică, azi 30 ianuarie 2012.
PRESEDINTE, JUDECĂTOR,
Opinie separată, în sensul:
- achitării inculpatului Năstase Adrian, în baza art.11 pct.2 lit.a
rap.la art.10 lit.a c.pr.pen., pentru săvârsirea infracţiunii prev.de
art.13 din Legea nr.78/2000 cu aplic.art.41 al.2 c.pen.;
- înlăturării referirilor la art.17 din Legea nr.78/2000, în cazul
infracţiunilor săvârsite de ceilalţi inculpaţi;
- înlăturării obligării inculpatului Năstase Adrian la plata
despăgubirilor civile către partea civilă Inspectoratul de Stat în
Construcţii;
- înlăturării confiscării de la inculpatul Năstase Adrian a sumei
de 38.217,2020 RON ( 382.172.020 ROL ) dobândită prin săvârsirea
infracţiunii;
- ridicării sechestrului dispus prin Ordonanţa din 17.10.2008
emisă în dosarul nr.27/P/2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie si Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de
combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, asupra
sumei de 118.650 dolari aparţinând inculpatului Năstase Adrian;
- înlăturării obligării inculpatului Năstase Adrian la plata
cheltuielilor judiciare către stat.
JUDECĂTOR,
(http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2012-01-30-11374101-0-minuta-sedintei-dosarul-adrian-nastase-trofeul-calitatii.pdf)

Recunosc că nu sunt prea sigur de faptul că ceea ce spune doamna Judecător acolo este acelaşi lucru cu ceea ce voi cita, dar fiind că ar legea se schimbă tot timpul în România şi, logic, ar trebui să se refere la legislaţia din acel moment şi nu la cea de acum. Sper însă că am nimerit-o cumva... Dacă ştiţi altceva, vă rog să-mi semnalaţi.

Codul Penal: Interzicerea unor drepturi
Art. 64. - Pedeapsa complimentară a interzicerii unor drepturi constă în interzicerea unuia sau unora din următoarele drepturi: a) dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice; b) dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat; c) dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii;

Legea nr.78 din 8 mai 2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie
Art. 13. - Fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid sau într-o formaţiune politică, într-un sindicat ori într-o asociaţie fără scop lucrativ sau fundaţie şi care foloseşte influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.

Codul Penal Unitatea infracţiunii continuate şi a celei complexe
Art. 41. - Infracţiunea este continuată când o persoană săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni.

Ce mi se pare mie ciudat, şi asta se observă cu ochiul liber. Domnia sa este condamnat pe o lege care nu se leagă de funcţia de premier a domniei sale, aşa cum credeam până acum, ci de funcţia de preşedinte de partid. De ce i se interzice apoi acele drepturi din art. 64 lit. b ? Sigur, prin interzicerea drepturilor electorale i se interzice practic şi calitatea de membru de partid, dar ce legătură are fapta care i se pune în sarcină cu "dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat". Din câte înţeleg, condamnarea nu are nici o legătură cu faptul că domnul Năstase era, în acel timp, premier. Evident, noi am putea găsi, nu-i aşa, o legătură, doar că justiţia trebuie să gândească strict pe probele administrate, or aici înţeleg că nu apare şi Legea responsabilităţii ministeriale.

Şi mai este o chestiune interesantă, dacă domnul Năstase este condamnat pentru că "foloseşte influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite"... de ce are pedeapsa mai mică decât a celorlalţi, doar el este cel la care ar trebui să ajungă banii. Să înţelegem din asta că în România capul care fură "ia mai puţin" decât mâna care subtilizează? Ceva este anormal şi mă gândesc că dacă nu ar fi ceva cusut cu aţă albă, acest lucru nu s-ar întâmpla.

Sunt foarte curios să aflu motivarea hotărârii judecătoreşti şi cred că ceea ce va urma în Curtea de 5 judecători va fi numai bun de dat la Teatru TV în loc de Caragiale.

Eu mă întreb ce s-ar întâmpla dacă, prin absurd, se va ajunge la concluzia că cei doi judecător care au condamnat (pentru că unul a achitat) sunt un instrument al mâinii lungi a domnului Daniel DNA Morar.

O veste-speranţă

---

Lucrurile se mişcă în Transnistria şi se mişcă spre interesul Republicii Moldova. Prima ştire importantă este că Rusia suspendă finanţarea Transnistriei. Preşedintele Sovietului Suprem al nerecunoscutei republici nistrene, Anatoli Kaminski, a declarat: "Cu regret, proiectele umanitare, care urmau să fie implementate în sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, al agriculturii, inclusiv proiectul Familia tînără, au fost suspendate temporar. Aşa am fost informat". Următoarea ştire, poate ca o consecinţă a primei ştiri, este că o mare parte din colaboratorii serviciilor secrete din Transnistria demisionează.

Potrivit site-ului dniester.ru, astăzi au început demisiile în masă ale colaboratorilor serviciilor secrete transnistrene din ministerul care a fost reformat prin ordinul noului lider de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk.

O bună parte a colaboratorilor, inclusiv cu funcţii de conducere, au depus cereri de eliberare.

Potrivit surselor la care face referire dniester.ru, astfel colaboratorii serviciilor secrete îşi manifestă dezacordul faţă de reformarea Ministerului Securităţii de Stat (MGB), care ieri a fost reorganizat de Şevciuk în Comitetul Secutirăţii de Stat (KGB), precum şi faţă de noul şef al instituţiei Vladislav Finaghin. Potrivit unor date, Finaghin a fost numit în această funcţie înaltă datorită loialităţii faţă de Şevciuk în perioada alegerilor prezidenţiale din regiune, în calitate de unul din membrii Comisiei Electorale a Transnistriei.

Anterior, Finaghin a condus o perioadă de timp administraţia de stat a or. Dubăsari. Noul şef al KGB are 61 de ani şi, în afară de serviciul militar în termen în Armata Sovietică şi participarea la conflictul armat de pe Nistru de partea Transnistriei, nu are nicio atribuţie la structurile militare. Acestea reprezintă doar o parte din pretenţiile faţă de noul şef al KGB din partea efectivului fostului MGB.

Potrivit sursei citate, demisionarii consideră că noul şef nu corespunde funcţiei deţinute, iar această desemnare a lui Şevciuk este o acţiune intenţionată, îndreptată spre lichidarea serviciilor secrete. Totodată, demiterea şefului MGB, Vladimir Antiufeev, nu a stîrnit o reacţie similară. În calitate de succesor al lui Antiufeev era considerat adjunctul acestuia Valeri Iunevici, care, într-adevăr, a activat în această structură timp de mai mulţi ani.

În perioada campaniei electorale, fostul şef al MGB-ului, Antiufeev, a prezentat informaţii privind relaţiile lui Şevciuk cu serviciile secrete străine. În noaptea spre 24 ianuarie 2012, în scara blocului unde locuieşte Antiufeev a fost săvîrşit un atac terorist. Persoane necunoscute, în condiţii destul de stranii, au aruncat în aer o grenadă. Pe cazul dat a fost iniţiată o cauză penală.
(http://www.noi.md/md/news_id/9574)

Ei bine, lucrurile merg şi mai departe.

„Evenimentele din ianuarie arata ca situatia din Transnistria, care este sub tutela Rusiei mai mult de 20 de ani, se schimba. Evenimentele deruleaza cu rapiditate, incat Moscova nu reuseste sa reactioneze si pierde terenul in regiune”, se spune intr-un articol al ziarului rusesc „Nezavisimaia Gazeta”.

Publicatia noteaza ca Evghenii Sevciuk se indeparteaza tot mai mult de Moscova, iar partener principal al Transnistriei devine Ucraina. „Noul presedinte isi intareste contactele cu Kievul si Chisinaul”, scrie Nezavisimaia Gazeta.

Rusia incepe sa se ingrijoreze de soarta misiunii de pacificare din zona transnistreana, dupa ce Ucraina si OSCE nu mai sustin pozitia Moscovei si pledeaza pentru schimbarea formatului de pacificatori.

„Rusia a ramas singura dupa ce toti mediatorii si observatorii sustin de mult Chisinaul in insistenta de a scapa de pacificatorii rusi. Dupa ce Moscova a sistat acordarea ajutorului financiar pentru Transnistria, nu-i exclus ca si Tiraspolul nu se va opune schimbarii misiunii de pacificatori”, a specificat autorul articolului.

Nezavisimaia Gazeta vine cu un apel catre Vladimir Putin prin care ii recomanda sa scrie un articol despre toate problemele pe care le are Rusia pe plan international si sa anunte care sunt prioritatile viitorului presedinte si ce mecanisme va implementa pentru a solutiona conflictele din spatiul postsovietic.
(http://www.inforusia.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=5555:ng-moscova-pierde-terenul-in-transnistria&catid=59:politica&Itemid=57)

Vreau să semnalez primul semn benefic al schimbării ministrului de externe.

Ministrul Afacerilor Externe al României, Cristian Diaconescu, va efectua mâine, 31 ianuarie, o vizită de lucru la Chişinău.

Şeful diplomaţiei române va avea o întrevedere la ora 11:20 cu Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Leancă, iar la finalul discuţiilor, la ora 12:00, cei doi oficiali vor susţine o conferinţă de presă comună.

Amintim că aceasta este prima vizită a lui Cristian Diaconescu în străinătate după investirea sa în funcţia de Ministru al Afacerilor Externe al României la 24 ianuarie 2012. Acesta a mai deţinut postul respectiv şi în perioada decembrie 2008 - octombrie 2009.
(http://politicom.moldova.org/news/cristian-diaconescu-vine-la-chisinau-228078-rom.html)

Lucrurile încep să se lege. Reapare speranţa...

Un raport interesant

---

Institutul Ovidiu Şincai a realizat un Raport de analiză politică.

Îmi place structura acestui raport, dar cred că este superficial.

România nu a avut niciodată o practică democratică. Astăzi lucrurile s-au acutizat, dar nu există nici un fel de semn că cineva doreşte o rezolvare reală.

Cât timp oamenii din instituţii vor funcţiona la comanda şi în sprijinul partidelor, democraţia este un vis.

Poate dacă cineva ar reveni la... http://bibliotecarul.blogspot.com/2012/01/de-ce-nu-este-indejuns-votul-pentru.html

ACTA care-ţi rupe soarta

COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 24.6.2011
COM(2011) 380 final
2011/0167 (NLE)
Propunere de
DECIZIE A CONSILIULUI

privind încheierea Acordului comercial de combatere a contrafacerii între Uniunea
Europeană și statele membre ale acesteia, Australia, Canada, Japonia, Republica
Coreea, Statele Unite Mexicane, Regatul Maroc, Noua Zeelandă, Republica Singapore,
Confederația Elvețiană și Statele Unite ale Americii
RO 2 RO
EXPUNERE DE MOTIVE
1. ACCC are drept obiectiv stabilirea unui cadru internațional cuprinzător care va
susține UE în eforturile sale de a combate în mod eficace încălcarea drepturilor de
proprietate intelectuală (DPI). Această încălcare subminează comerțul legitim și
competivitatea UE, având repercusiuni negative asupra creșterii economice și a
locurilor de muncă. ACCC cuprinde dispoziții de avangardă privind aplicarea
drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv dispoziții privind măsuri aplicabile în
domeniul civil și penal, la frontiere și în mediul digital, mecanisme de cooperare
solide între părțile semnatare ale ACCC, pentru a le susține în eforturile acestora de
aplicare a DPI, precum și stabilirea de cele mai bune practici pentru aplicarea eficace
a acestora.
2. Deși ACCC nu modifică acquis-ul UE, deoarece legislația UE este deja cu mult
avansată față de standardele internaționale în vigoare, el va introduce un nou
standard internațional, fondat pe Acordul TRIPS al Organizației Mondiale a
Comerțului (adoptat în 1994). Astfel, el va oferi avantaje exportatorilor din UE care
dețin drepturi, care operează pe piața mondială și care sunt supuși în prezent unor
încălcări sistematice și multiple ale drepturilor de autor, ale mărcilor de comerț, ale
brevetelor, ale desenelor și ale indicațiilor geografice în străinătate.
3. În același timp, ACCC este un acord echilibrat, deoarece respectă în totalitate
drepturile cetățenilor și preocupările părților interesate importante, cum ar fi
consumatorii, furnizorii de internet și partenerii din țările în curs de dezvoltare.
4. După adoptarea directivelor de negociere de către Consiliu la data de 14 aprilie 2008,
au fost lansate negocieri la data de 3 iunie 2008. Acordul a fost încheiat la data de 15
noiembrie 2010, iar textul a fost parafat la data de 25 noiembrie, după 11 runde de
negocieri.
5. Statele membre ale UE au continuat să fie informate verbal și în scris cu privire la
negocieri prin intermediul Comitetului pentru politică comercială al Consiliului.
Președinția UE asigurată prin rotație a condus negocierile privind aplicarea legii în
domeniul penal, bazându-se pe pozițiile convenite și adoptate în mod unanim de
Consiliu în cadrul COREPER. De asemenea, Parlamentul European a continuat să fie
informat în mod regulat cu privire la evoluția negocierilor prin intermediul Comisiei
sale pentru comerț internațional (INTA) și de către comisarul De Gucht în cadrul a
trei dezbateri în plen în 2010. La 24 noiembrie 2010, Parlamentul European a adoptat
o rezoluție în favoarea ACCC.
6. ACCC cuprinde mai multe dispoziții privind punerea în aplicare a sancțiunilor penale
care fac parte din domeniul de aplicare al articolului 83 alineatul (2) din Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene. Părțile respective ale acordului, spre
deosebire de părțile care intră sub incidența articolului 207, fac parte din domeniul
competențelor partajate [articolul 2 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea
Uniunii Europene]. În cazul în care o chestiune face parte din domeniul
competențelor partajate, fie Uniunea Europeană, fie statele membre pot să legifereze
și să adopte acte obligatorii din punct de vedere juridic. În ceea ce privește semnarea
și încheierea ACCC, Comisia a optat să nu propună exercitarea de către Uniunea
Europeană a competenței sale potențiale în domeniul punerii în aplicare a
sancțiunilor penale în temeiul articolului 83 alineatul (2) din Tratatul privind
RO 3 RO
funcționarea Uniunii Europene. Comisia consideră că acest lucru este corespunzător
deoarece nu a existat niciodată intenția, în ceea ce privește negocierea ACCC, de a
modifica acquis-ul UE sau de a armoniza legislația UE în ceea ce privește punerea în
aplicare a sancțiunilor penale pentru drepturile de proprietate intelectuală. Din acest
motiv, Comisia propune ca ACCC să fie semnat și încheiat atât de UE, cât și de toate
statele membre.
7. Poziția Comisiei în ceea ce privește ACCC și articolul 83 alineatul (2) din Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene nu aduce atingere poziției Comisiei privind
viitoarea exercitare de către UE a competențelor partajate prevăzute la articolul 83
alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în ceea ce privește
alte inițiative.
RO 4 RO
2011/0167 (NLE)
Propunere de
DECIZIE A CONSILIULUI
privind încheierea Acordului comercial de combatere a contrafacerii între Uniunea
Europeană și statele membre ale acesteia, Australia, Canada, Japonia, Republica
Coreea, Statele Unite Mexicane, Regatul Maroc, Noua Zeelandă, Republica Singapore,
Confederația Elvețiană și Statele Unite ale Americii
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 207
alineatul (4) primul paragraf, coroborat cu articolul 218 alineatul (6) litera (a) punctul (v),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
având în vedere aprobarea Parlamentului European1,
întrucât:
(1) La data de 14 aprilie 2008, Consiliul a autorizat Comisia să negocieze un acord
comercial plurilateral de combatere a contrafacerii în numele Uniunii Europene și al
statelor membre ale acesteia.
(2) Negocierile respective s-au încheiat, iar la data de 25 noiembrie 2010 a fost parafat un
acord comercial de combatere a contrafacerii între Uniunea Europeană și statele
membre ale acesteia, Australia, Canada, Japonia, Republica Coreea, Statele Unite
Mexicane, Regatul Maroc, Noua Zeelandă, Republica Singapore, Confederația
Elvețiană și Statele Unite ale Americii.
(3) În conformitate cu Decizia nr. …/2010/UE a Consiliului din …2, acordul a fost semnat
în numele Uniunii la ...
(4) Acordul ar trebui aprobat,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Acordul comercial de combatere a contrafacerii între Uniunea Europeană și statele membre
ale acesteia, Australia, Canada, Japonia, Republica Coreea, Statele Unite Mexicane, Regatul
1 JO C , , p. .
2 JO: vă rugăm să introduceți numărul și referința publicării deciziei.
RO 5 RO
Maroc, Noua Zeelandă, Republica Singapore, Confederația Elvețiană și Statele Unite ale
Americii3 se aprobă în numele Uniunii Europene.
Textul acordului care urmează să fie încheiat se anexează la prezenta decizie.
Articolul 2
Președintele Consiliului desemnează persoana împuternicită să procedeze, în numele Uniunii
Europene, la depunerea instrumentului de aprobare al acordului, prin care se exprimă
consimțământul Uniunii Europene de a-și asuma obligații în temeiul acordului.
Articolul 3
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării. Ea se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene.
Data intrării în vigoare a acordului se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu
Preşedintele
3 JO: vă rugăm să introduceți în nota de subsol 1 referința publicării acordului.
RO 6 RO
ANEXĂ
Acord comercial de combatere a contrafacerii între Uniunea Europeană și statele membre ale
acesteia, Australia, Canada, Japonia, Republica Coreea, Statele Unite Mexicane, Regatul Maroc,
Noua Zeelandă, Republica Singapore, Confederația Elvețiană și Statele Unite ale Americii
Părțile semnatare ale prezentului acord,
Luând act de faptul că aplicarea eficace a drepturilor de proprietate intelectuală este esențială pentru a
susține creșterea economică în toate sectoarele industriale, cât și la nivel mondial;
Luând act, de asemenea, de faptul că proliferarea mărfurilor contrafăcute și a celor piratate, precum și a
serviciilor care distribuie material prin care se încalcă drepturile subminează comerțul legitim și
dezvoltarea durabilă a economiei mondiale, cauzează pierderi financiare semnificative pentru titularii
drepturilor și pentru întreprinderile legitime și, în unele cazuri, furnizează o sursă de venit pentru
criminalitatea organizată și prezintă, în plus, riscuri pentru public;
Dorind să combată această proliferare printr-o cooperare internațională consolidată și printr-o aplicare
a legii mai eficace la nivel internațional;
Intenționând să ofere mijloace eficace și corespunzătoare, care completează Acordul TRIPS, pentru
aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală, ținând cont de diferențele dintre sistemele și practicile
juridice respective;
Dorind să asigure faptul că măsurile și procedurile care vizează aplicarea drepturilor de proprietate
intelectuală nu devin ele însele obstacole în calea comerțului legitim;
Dorind să abordeze problema încălcării drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv cea care are loc
în mediul digital, în special în ceea ce privește dreptul de autor sau drepturile conexe, într-un mod care
realizează un echilibru între drepturile și interesele titularilor drepturilor, ale furnizorilor de servicii și
ale utilizatorilor în cauză;
Dorind să promoveze cooperarea dintre furnizorii de servicii și titularii drepturilor pentru a aborda
încălcările relevante din mediul digital;
Dorind ca prezentul acord să acționeze într-un mod care să sprijine atât activitatea internațională de
aplicare a legii, cât și de cooperare din cadrul organizațiilor internaționale relevante;
Recunoscând principiile enunțate în Declarația de la Doha privind Acordul TRIPS și sănătatea
publică, adoptată la 14 noiembrie 2001, în cadrul celei de-a patra conferințe ministeriale a OMC;
Convin după cum urmează:
RO 7 RO
Capitolul I: Dispoziții Inițiale și Definiții Generale
SECțIUNEA 1: DISPOZIȚII INIȚIALE
Articolul 1: Relația cu alte acorduri
Nicio dispoziție a prezentului acord nu are drept efect nicio derogare de la nicio obligație a unei părți
cu privire la oricare altă parte în conformitate cu acordurile existente, inclusiv Acordul TRIPS.
Articolul 2: Natura și domeniul de aplicare a obligațiilor
1. Fiecare parte pune în aplicare dispozițiile prezentului acord. O parte poate să prevadă în
legislația sa o aplicare mai extinsă a drepturilor de proprietate intelectuală decât cea solicitată
în cadrul prezentului acord, cu condiția ca această aplicare să nu contravină dispozițiilor
prezentului acord. Fiecare parte este liberă să determine metoda corespunzătoare de punere în
aplicare a dispozițiilor prezentului acord în cadrul propriilor sale sisteme și practici juridice.
2. Nicio dispoziție a prezentului acord nu creează vreo obligație privind distribuirea resurselor
între aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală și aplicarea legii în general.
3. Obiectivele și principiile enunțate în partea I a Acordului TRIPS, în special la articolele 7 și 8
se aplică, mutatis mutandis, prezentului acord.
Articolul 3: Relația cu standardele privind disponibilitatea și domeniul de aplicare ale drepturilor de
proprietate intelectuală
1. Prezentul acord se încheie fără să aducă atingere dispozițiilor din legislația unei părți care
reglementează disponibilitatea, achiziționarea, domeniul de aplicare și menținerea drepturilor
de proprietate intelectuală.
2. Prezentul acord nu creează nicio obligație pentru vreo parte de a aplica măsuri atunci când un
drept de proprietate intelectuală nu este protejat în temeiul legilor și reglementărilor sale.
Articolul 4: Protecția vieții private și divulgarea informațiilor
1. Nicio dispoziție a prezentului acord nu solicită vreunei părți să divulge:
a) informații a căror divulgare ar fi contrară legislației sale, inclusiv legilor care protejează
drepturile privind viață privată sau care ar fi contrară acordurilor internaționale din care
aceasta face parte;
RO 8 RO
b) informații confidențiale a căror divulgare ar împiedica aplicarea legii sau ar fi, în alt
mod, contrare interesului public; sau
c) informații confidențiale a căror divulgare ar aduce prejudicii intereselor comerciale
legitime ale anumitor întreprinderi, publice sau private;
2. Atunci când o parte furnizează informații scrise în temeiul dispozițiilor prezentului acord,
partea care primește informațiile se abține, în conformitate cu legislația și practicile sale, de la
divulgarea sau utilizarea informațiilor în alt scop decât acela pentru care au fost furnizate, în
afara cazului în care dispune de consimțământul prealabil al părții care furnizează informațiile.
SECțIUNEA 2: DEFINIțII GENERALE
Articolul 5: Definiții generale
În sensul prezentului acord și în lipsa unor dispoziții contrare:
a) ACCC înseamnă Acordul comercial de combatere a contrafacerii;
b) Comitet înseamnă Comitetul ACCC instituit în temeiul capitolului V (Acorduri
instituționale);
c) autorități competente cuprind autoritățile corespunzătoare judiciare, administrative sau
de aplicare a legii în conformitate cu legislația unei părți;
d) mărfuri de marcă contrafăcute înseamnă orice mărfuri, inclusiv ambalajul, care
poartă, fără a fi autorizate, o marcă de comerț care este identică cu marca de comerț
înregistrată în mod valabil pentru aceste mărfuri sau care nu se poate distinge în
aspectele sale esențiale de o astfel de marcă de comerț și care încalcă astfel drepturile
posesorului mărcii de comerț în cauză în temeiul legislației țării în care sunt invocate
procedurile enunțate în capitolul II (Cadrul juridic pentru aplicarea drepturilor de
proprietate intelectuală);
e) țară are același sens cu cel enunțat în notele explicative ale Acordului OMC;
f) tranzit vamal înseamnă procedura vamală căruia îi sunt supuse mărfurile transportate
sub control vamal de la un birou vamal la altul;
g) zile înseamnă zile calendaristice;
h) proprietatea intelectuală se referă la toate categoriile de proprietate intelectuală care
fac obiectul secțiunilor 1-7 din partea II a Acordului TRIPS;
i) mărfuri în tranzit înseamnă mărfuri în tranzit vamal sau transbordare;
j) persoană înseamnă o persoană fizică sau juridică;
RO 9 RO
k) mărfuri piratate înseamnă orice mărfuri care sunt copii realizate fără consimțământul
titularului dreptului sau al persoanei autorizate în mod corespunzător de titularul
dreptului în țara de producție și care sunt realizate direct sau indirect pornind de la un
articol în cazul în care realizarea copiei respective ar fi constituit o încălcare a unui drept
de autor sau a unui drept conex în temeiul legislației țării în care sunt invocate
procedurile enunțate în capitolul II (Cadrul juridic pentru aplicarea drepturilor de
proprietate intelectuală);
l) titularul dreptului include o federație sau o asociație care are statutul juridic de a
revendica drepturi de proprietate intelectuală;
m) teritoriu, în sensul secțiunii 3 (Măsuri la frontieră) din capitolul II (Cadrul juridic pentru
aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală), înseamnă teritoriul vamal și toate
zonele libere4 ale unei părți;
n) transbordare înseamnă procedura vamală căreia îi sunt supuse mărfurile transferate sub
control vamal de la mijlocul de transport care le importă la mijlocul de transport care le
exportă în interiorul zonei unui birou vamal care este atât biroul de import, cât și biroul
de export;
o) Acordul TRIPS înseamnă Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de
proprietate intelectuală, inclus în anexa 1C la acordul OMC;
p) OMC înseamnă Organizația Mondială a Comerțului; și
q) Acordul OMC înseamnă Acordul de la Marrakesh de instituire a Organizației Mondiale
a Comerțului, încheiat la 15 aprilie 1994.
Capitolul II: Cadrul juridic pentru aplicarea drepturilor de proprietate
intelectuală
SECțIUNEA 1: OBLIGAțII GENERALE
Articolul 6: Obligații generale cu privire la aplicarea legii
1. Fiecare parte se asigură că legislația sa cuprinde proceduri de aplicare a legii care să permită o
acțiune eficace împotriva oricărui act care ar încălca drepturile de proprietate intelectuală care
fac obiectul prezentului acord, inclusiv măsuri de remediere eficiente destinate să prevină
orice încălcare și măsuri de remediere care să constituie un mijloc de descurajare a oricărei
încălcări ulterioare. Aceste proceduri sunt aplicate într-un mod care să evite crearea de
obstacole în calea comerțului legitim și să ofere protecție împotriva folosirii lor abuzive.
4 Pentru mai multă certitudine, părțile confirmă că zonă liberă înseamnă o parte de pe teritoriul unei părți, în care, în
sensul drepturilor și taxelor de import, toate mărfurile introduse sunt considerate, în general, ca fiind situate în
exteriorul teritoriului vamal.
RO 10 RO
2. Procedurile adoptate, menținute sau aplicate pentru a pune în aplicare dispozițiile prezentului
capitol sunt loiale și echitabile și prevăd o protecție corespunzătoare a drepturilor tuturor
participanților care fac obiectul acestor proceduri. Aceste proceduri nu trebuie să fie complexe
sau să implice costuri inutile, termene nerezonabile sau întârzieri nejustificate.
3. În cadrul punerii în aplicare a dispozițiilor prezentului capitol, fiecare parte ia în considerare
necesitatea proporționalității între gravitatea încălcării, interesele părților terțe și măsurile,
măsurile de remediere și sancțiunile aplicabile.
4. Nicio dispoziție a prezentului capitol nu este interpretată astfel încât să solicite unei părți ca
funcționarii săi să fie responsabili pentru acte efectuate atunci când își exercită îndatoririle
oficiale.
SECțIUNEA 2: PUNEREA ÎN APLICARE A SANCțIUNILOR CIVILE5
Articolul 7: Disponibilitatea procedurilor civile
1. Fiecare parte pune la dispoziția titularilor de drepturi proceduri judiciare civile privind
aplicarea oricărui drept de proprietate intelectuală, astfel cum se specifică în prezenta secțiune.
2. În măsura în care orice măsură de remediere civilă poate fi ordonată ca urmare a procedurilor
administrative cu privire la fondul unui caz, fiecare parte prevede că aceste proceduri sunt
conforme cu principii echivalente, pe fond, cu cele enunțate în prezenta secțiune.
Articolul 8: Acțiuni în încetare
1. Fiecare parte prevede ca, în cadrul procedurilor judiciare civile privind aplicarea drepturilor de
proprietate intelectuală, autoritățile sale judiciare să aibă autoritatea de a ordona unei părți de a
înceta să încalce un drept și, printre altele, de a ordona acelei părți sau, după caz, unei părți
terțe asupra căreia autoritatea judiciară relevantă își exercită competența, de a împiedica ca
mărfurile care implică încălcarea unui drept de autoritate intelectuală să intre în circuitele
comerciale.
2. Fără a aduce atingere celorlalte dispoziții ale prezentei secțiuni, o parte poate limita măsurile
de remediere disponibile împotriva unei utilizări de către guverne sau de către părți terțe
autorizate de un guvern, fără autorizarea titularului dreptului, la plata remunerației, cu condiția
ca partea să se conformeze dispozițiilor din partea II a Acordului TRIPS care abordează în
special o astfel de utilizare. În alte cazuri, se aplică măsurile de remediere din cadrul prezentei
secțiuni sau, în cazurile în care aceste măsuri de remediere sunt incompatibile cu legislația
unei părți, pot fi obținute hotărâri declarative și despăgubiri adecvate.
5 O parte poate exclude brevete și protecția informațiilor nedivulgate din domeniul de aplicare al prezentei secțiuni.
RO 11 RO
Articolul 9: Daune-interese
1. Fiecare parte prevede ca, în cadrul procedurilor judiciare civile privind aplicarea drepturilor de
proprietate intelectuală, autoritățile sale judiciare să aibă autoritatea de a ordona
contravenientului care, știind sau având motive rezonabile pentru a ști, s-a angajat într-o
activitate de încălcare a drepturilor să plătească titularului dreptului daune-interese
corespunzătoare în scopul de a compensa prejudiciul pe care titularul dreptului l-a suferit în
urma încălcării. Pentru a determina valoarea daunelor-interese pentru încălcarea drepturilor de
proprietate intelectuală, autoritățile judiciare ale unei părți dispun de autoritatea de a lua în
considerare, printre altele, orice măsură legitimă a valorii pe care titularul dreptului o prezintă,
care poate cuprinde pierderea profiturilor, valoarea mărfurilor sau a serviciilor care au făcut
obiectul încălcării, măsurate la prețul pieței sau la prețul cu amănuntul propus.
2. Cel puțin în cazurile de încălcare a dreptului de autor sau a drepturilor conexe și în cazurile de
contrafacere a mărcilor de comerț, fiecare parte prevede ca, în cadrul procedurilor judiciare
civile, autoritățile sale judiciare să dispună de autoritatea de a ordona contravenientului să
plătească titularului dreptului profiturile contravenientului care pot fi atribuite încălcării. O
parte poate presupune că aceste beneficii corespund valorii daunelor-interese menționate la
alineatul (1).
3. Cel puțin cu privire la încălcarea dreptului de autor sau a drepturilor conexe care protejează
opere, fonograme, interpretări și execuții și în cazul contrafacerii mărcilor de comerț, fiecare
parte stabilește sau menține, de asemenea, un sistem care prevede unul sau mai multe din
următoarele elemente:
a) daune-interese prestabilite; sau
b) prezumții6 pentru determinarea valorii daunelor-interese suficiente pentru a-l compensa
pe titularul dreptului pentru prejudiciul cauzat de încălcare; sau
c) cel puțin pentru dreptul de autor, daune-interese suplimentare.
4. În cazul în care o parte prevede măsura de remediere menționată la alineatul (3) litera (a) sau
prezumțiile menționate la alineatul (3) litera (b), se asigură că fie autoritățile sale judiciare, fie
titularul dreptului are dreptul de a alege o astfel de măsură de remediere sau astfel de
prezumții ca alternativă la măsurile de remediere menționate la alineatele (1) și (2).
5. Fiecare parte prevede ca autoritățile sale judiciare, după caz, să dispună de autoritatea de a
ordona, la încheierea procedurilor judiciare civile privind încălcarea cel puțin a dreptului de
autor, a drepturilor conexe sau a mărcilor de comerț, ca partea care are câștig de cauză să
obțină plata de către partea care pierde a cheltuielilor sau taxelor judiciare și a onorariilor de
6 Prezumțiile menționate la alineatul (3) litera (b) pot include o prezumție conform căreia valoarea daunelor-interese
este: (i) cantitatea mărfurilor care încalcă dreptul de proprietate intelectuală în cauză al titularului dreptului și
alocat de fapt unor persoane terțe, multiplicat cu valoarea profitului per unitate de mărfuri care ar fi fost vândute de
titularul dreptului dacă nu ar fi avut loc niciun act de încălcare; sau (ii) o redevență rezonabilă; sau (iii) o sumă
forfetară pe baza unor elemente cum ar fi cel puțin valoarea redevențelor sau a taxelor care ar fi fost datorate dacă
contravenientul ar fi solicitat autorizarea de a utiliza dreptul de proprietate intelectuală în cauză.
RO 12 RO
avocat corespunzătoare sau a oricăror alte cheltuieli, astfel cum se prevede în legislația părții
respective.
Articolul 10: Alte măsuri de remediere
1. Cel puțin cu privire la mărfurile piratate și la mărfurile de marcă contrafăcute, fiecare parte
prevede ca, în cadrul procedurilor judiciare civile, la cererea titularului dreptului, autoritățile
sale judiciare să dispună de autoritatea de a ordona distrugerea unor astfel de mărfuri, cu
excepția unor circumstanțe excepționale, fără niciun fel de despăgubire.
2. Fiecare parte prevede, în continuare, că autoritățile sale judiciare dispun de autoritatea de a
ordona ca materialele și instrumentele care au fost folosite în principal la fabricarea sau
crearea acestor mărfuri să fie, fără întârziere nejustificată și fără niciun fel de despăgubire,
distruse sau îndepărtate din circuitele comerciale astfel încât să se reducă la minimum riscurile
unor noi încălcări.
3. O parte poate prevedea ca măsurile de remediere descrise la prezentul articol să fie executate
pe cheltuiala contravenientului.
Articolul 11: Informații referitoare la încălcarea unui drept
Fără să aducă atingere legislației sale care reglementează privilegiile, protecția confidențialității
surselor de informații sau prelucrarea datelor cu caracter personal, fiecare parte prevede ca, în cadrul
procedurilor judiciare civile privind aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală, autoritățile sale
judiciare să aibă autoritatea, la cererea justificată a titularului dreptului, să ordone contravenientului
real sau, eventual, contravenientului presupus, să furnizeze titularului dreptului sau autorităților
judiciare, cel puțin în scopul colectării de dovezi, informații relevante, astfel cum se prevede în actele
cu putere de lege și normele administrative aplicabile, pe care contravenientul real sau presupus le
deține sau le controlează. Astfel de informații pot include informații privind orice persoană implicată în
orice aspect al încălcării, reale sau presupuse și privind mijloacele de producție sau canalele de
distribuție ale mărfurilor sau serviciilor vizate, inclusiv identificarea persoanelor terțe despre care se
presupune că sunt implicate în producția și distribuirea unor astfel de mărfuri sau servicii și a canalelor
de distribuire ale acestora.
Articolul 12: Măsuri provizorii
1. Fiecare parte prevede că autoritățile sale judiciare dispun de autoritatea de a ordona măsuri
provizorii prompte și eficace:
a) contra unei părți sau, după caz, contra unei părți terțe asupra căreia autoritatea judiciară
relevantă își exercită competența, pentru a împiedica comiterea unei încălcări a unui
drept de proprietate intelectuală și, în special, pentru a împiedica introducerea în
circuitele comerciale a mărfurilor care implică încălcarea unui drept de proprietate
intelectuală;
b) pentru a păstra dovezi relevante cu privire la încălcarea presupusă.
RO 13 RO
2. Fiecare parte prevede că autoritățile sale judiciare dispun de autoritatea de a adopta măsuri
provizorii inaudita altera parte, după caz, în special atunci când orice întârziere este de natură
să cauzeze un prejudiciu ireparabil pentru titularul dreptului sau atunci când există un risc care
poate fi demonstrat al distrugerii dovezilor. În cadrul procedurilor conduse inaudita altera
parte, fiecare parte le furnizează autorităților sale judiciare autoritatea de a ordona rapid, la
cerere, măsuri provizorii și de a lua o decizie fără întârzieri nejustificate.
3. Cel puțin în cazurile de încălcare a dreptului de autor sau a drepturilor conexe și în cazurile de
contrafacere a mărcilor de comerț, fiecare parte prevede ca, în cadrul procedurilor judiciare
civile, autoritățile sale judiciare să aibă autoritatea de a dispune sechestrarea sau altă formă de
luare în custodie a mărfurilor suspecte, a materialelor și a instrumentelor relevante pentru
încălcare și, cel puțin pentru contrafacerea mărcilor de comerț, a documentelor justificative,
fie originale, fie copii ale acestora, relevante pentru încălcare.
4. Fiecare parte prevede ca autoritățile sale să dispună de autoritatea de a cere solicitantului, cu
privire la măsurile provizorii, să furnizeze orice dovezi disponibile în mod rezonabil ca aceștia
să fie suficient de siguri că dreptul solicitantului este încălcat sau că o astfel de încălcare este
iminentă și de a-i cere solicitantului să furnizeze o cauțiune sau o garanție echivalentă
suficientă pentru a-l proteja pe învinuit și de a împiedica abuzul. O astfel de cauțiune sau de
garanție echivalentă nu descurajează în mod nerezonabil recursul la proceduri pentru astfel de
măsuri provizorii.
5. În cazul în care măsurile provizorii sunt abrogate sau în cazul în care încetează să fie
aplicabile în urma unei acțiuni sau omisiuni a solicitantului sau în cazul în care se constată
ulterior că nu a avut loc nicio încălcare a niciunui drept de proprietate intelectuală, autoritățile
judiciare dispun de autoritatea de a ordona solicitantului, la cererea învinuitului, să furnizeze
acestuia despăgubiri corespunzătoare pentru orice prejudiciu cauzat de aceste măsuri.
SECțIUNEA 3: MĂSURI LA FRONTIERĂ7, 8
Articolul 13: Domeniul de aplicare al măsurilor la frontieră9
Partea care prevede, în funcție de necesități, în acord cu sistemul său intern de protecție a drepturilor de
proprietate intelectuală și fără a aduce atingere cerințelor Acordului TRIPS, măsuri de aplicare eficace
a drepturilor de proprietate intelectuală la frontiere trebuie să facă acest lucru astfel încât să nu
discrimineze în mod nejustificat între drepturile de proprietate intelectuală și care să evite crearea de
obstacole în calea comerțului legitim.
7 În cazul în care o parte a renunțat în mod semnificativ la toate controalele asupra mișcării mărfurilor de-a lungul
frontierei sale cu o altă parte cu care formează o uniune vamală, nu se solicită aplicarea dispozițiilor prezentei
secțiuni la frontiera respectivă.
8 Se înțelege că nu este obligatoriu să se aplice procedurile descrise în prezenta secțiune mărfurilor introduse pe piață
într-o altă țară de către titularul dreptului sau cu consimțământul acestuia.
9 Părțile sunt de acord că brevetele și protecția informațiilor nedivulgate nu fac parte din domeniul de aplicare al
prezentei secțiuni.
RO 14 RO
Articolul 14: Transporturi mici și bagaje personale
1. Fiecare parte include în aplicarea prezentei secțiuni mărfuri de natură comercială trimise în
transporturi mici.
2. O parte poate exclude din aplicarea prezentei secțiuni cantități mici de mărfuri de natură
necomercială aflate în bagajele personale ale călătorilor.
Articolul 15: Furnizarea de informații din partea titularului dreptului
Fiecare parte le autorizează pe autoritățile sale competente să solicite unui titular al dreptului să
furnizeze informații relevante pentru a sprijini autoritățile competente în luarea măsurilor la frontieră
menționate în prezenta secțiune. O parte poate, de asemenea, să îl autorizeze pe un titular al dreptului
să furnizeze informații relevante autorităților sale competente.
Articolul 16: Măsuri la frontieră
1. Fiecare parte adoptă sau menține proceduri cu privire la expedierea mărfurilor importate și
exportate, conform cărora:
a) autoritățile sale vamale pot acționa din proprie inițiativă pentru a suspenda punerea în
liberă circulație a mărfurilor suspecte; și
b) după caz, un titular al dreptului poate solicita autorităților sale competente suspendarea
punerii în liberă circulație a mărfurilor suspecte.
2. O parte poate adopta sau menține proceduri cu privire la mărfuri suspecte în tranzit sau în alte
situații în care mărfurile sunt supuse controlului vamal, conform cărora:
a) autoritățile sale vamale pot acționa din proprie inițiativă pentru a suspenda punerea în
liberă circulație sau deținerea mărfurilor suspecte; și
b) după caz, un titular al dreptului poate solicita autorităților sale competente suspendarea
punerii în liberă circulație sau a deținerii mărfurilor suspecte.
Articolul 17: Cererea titularului dreptului
1. Fiecare parte prevede ca autoritățile sale competente să solicite unui titular al dreptului care
solicită procedurile descrise la alineatul (1) litera (b) și la alineatul (2) litera (b) de la articolul
16 (Măsuri la frontieră) să furnizeze dovezi adecvate pentru a convinge autoritățile competente
că, în temeiul legislației părții care furnizează procedurile, există, prima facie, o încălcare a
unui drept de proprietate intelectuală al titularului dreptului și să furnizeze informații
suficiente despre care se poate aștepta în mod rezonabil să fie în posesia titularului dreptului
pentru a permite autorităților competente să recunoască ușor mărfurile suspecte. Cerința de a
furniza informații suficiente nu descurajează în mod nerezonabil recursul la procedurile
descrise la alineatul (1) litera (b) și la alineatul (2) litera (b) de la articolul 16 (Măsuri la
frontieră).
RO 15 RO
2. Fiecare parte prevede posibilitatea de a prezenta cereri de suspendare a punerii în liberă
circulație sau a deținerii oricăror mărfuri suspecte10 sub control vamal pe teritoriul său. O parte
poate să prevadă ca astfel de cereri să se aplice expedierilor multiple. O parte poate să prevadă
ca, la cererea titularului dreptului, cererea de a suspenda punerea în liberă circulație sau
deținerea mărfurilor suspecte se poate aplica punctelor selecționate de intrare și ieșire sub
control vamal.
3. Fiecare parte se asigură că autoritățile sale competente informează solicitantul într-o perioadă
de timp rezonabilă dacă au acceptat sau nu cererea. Dacă autoritățile competente au acceptat
cererea, ele informează, de asemenea, solicitantul cu privire la perioada de valabilitate a
acesteia.
4. O parte poate să prevadă posibilitatea ca, în cazul în care solicitantul a recurs în mod abuziv la
procedurile descrise la alineatul (1) litera (b) și la alineatul (2) litera (b) de la articolul 16
(Măsuri la frontieră) sau în cazul în care există un motiv valabil, autoritățile sale competente
să aibă autoritatea de a refuza, suspenda sau anula o cerere.
Articolul 18: Cauțiune sau garanție echivalentă
Fiecare parte prevede posibilitatea ca autoritățile sale competente să aibă autoritatea de a cere unui
titular al dreptului care solicită procedurile descrise la alineatul (1) litera (b) și la alineatul (2) litera (b)
de la articolul 16 (Măsuri la frontieră) să furnizeze o cauțiune rezonabilă sau o garanție echivalentă
suficientă pentru a proteja pe învinuit și autoritățile competente și pentru a împiedica abuzul. Fiecare
parte prevede că o astfel de cauțiune sau de garanție echivalentă nu descurajează în mod nerezonabil
recursul la aceste proceduri. O parte poate să prevadă că o astfel de cauțiune poate să fie sub forma unei
obligațiuni prin care învinuitul va fi apărat împotriva oricărei pierderi sau oricărui prejudiciu care
rezultă în urma suspendării punerii în liberă circulație sau a deținerii mărfurilor în cazul în care
autoritățile competente determină faptul că acestea nu prezintă o încălcare. O parte poate, doar în
circumstanțe excepționale sau în temeiul unui ordin judecătoresc, să îi permită învinuitului să intre în
posesia mărfurilor suspecte contra vărsării unei obligațiuni sau a unei alte cauțiuni.
Articolul 19: Determinarea încălcării unui drept
Fiecare parte adoptă sau menține proceduri prin care autoritățile sale competente pot să determine, întro
perioadă de timp rezonabilă după inițierea procedurilor descrise la articolul 16 (Măsuri la frontieră),
dacă mărfurile suspecte încalcă sau nu un drept de proprietate intelectuală.
Articolul 20: Măsuri de remediere
1. Fiecare parte prevede faptul că autoritățile sale competente au autoritatea de a ordona
distrugerea mărfurilor în urma unei determinări menționate la articolul 19 (Determinarea
încălcării unui drept) conform căreia mărfurile aduc atingere unui drept. În cazurile în care
aceste mărfuri nu sunt distruse, fiecare parte se asigură că, în afara circumstanțelor
10 Cerința de a prezenta astfel de cereri face obiectul obligațiilor de a prevedea procedurile menționate la alineatul (1)
litera (b) și la alineatul (2) litera (b) de la articolul 16 (Măsuri la frontieră).
RO 16 RO
excepționale, astfel de mărfuri sunt îndepărtate din circuitele comerciale astfel încât să se evite
orice prejudiciu care ar putea fi adus titularului dreptului.
2. În ceea ce privește mărfurile de marcă contrafăcute, simpla îndepărtare a mărcii de comerț
aplicată în mod ilegal nu este suficientă, în afara cazurilor excepționale, pentru a permite
punerea în liberă circulație a mărfurilor în circuitele comerciale.
3. O parte poate să prevadă faptul că autoritățile sale competente au autoritatea de a impune
sancțiuni administrative în urma unei determinări menționate la articolul 19 (Determinarea
încălcării unui drept) conform căreia mărfurile aduc atingere unui drept.
Articolul 21: Taxe
Fiecare parte prevede faptul ca orice taxe pentru prezentarea unei cereri, pentru depozitarea sau
distrugerea mărfurilor care urmează să fie evaluate de autoritățile sale competente în legătură cu
procedurile descrise în prezenta secțiune să nu fie utilizate astfel încât să descurajeze în mod
nerezonabil recursul la aceste proceduri.
Articolul 22: Divulgarea informațiilor
Fără a aduce atingere legislației unei părți cu privire la protecția vieții private sau confidențialitatea
informațiilor:
a) partea le poate autoriza pe autoritățile sale competente să furnizeze titularului dreptului
informații despre expedieri specifice de mărfuri, inclusiv descrierea și cantitatea
mărfurilor, pentru a contribui la detectarea mărfurilor care aduc atingere unui drept;
b) o parte le poate autoriza pe autoritățile sale competente să furnizeze titularului dreptului
informații despre mărfuri, inclusiv, însă fără să se limiteze la acestea, descrierea și
cantitatea mărfurilor, numele și adresa expeditorului, importatorului, exportatorului sau
a destinatarului și, în cazul în care sunt cunoscute, țara de origine a mărfurilor și numele
și adresa producătorului de mărfuri, pentru a contribui la determinarea menționată la
articolul 19 (Determinarea încălcării unui drept);
c) în afara cazului în care o parte le-a acordat autorităților sale competente împuternicirea
descrisă la litera (b), cel puțin în cazul mărfurilor importate, atunci când autoritățile sale
competente au aplicat sechestru asupra bunurilor suspecte sau, eventual, au realizat
determinarea menționată la articolul 19 (Determinarea încălcării unui drept) conform
căreia mărfurile aduc atingere unui drept, partea le autorizează pe autoritățile sale
competente să furnizeze titularului dreptului, în treizeci de zile11 de la sechestrare sau
determinare, informații despre astfel de mărfuri, inclusiv, însă fără să se limiteze la
acestea, descrierea și cantitatea mărfurilor, numele și adresa expeditorului,
importatorului, exportatorului sau a destinatarului și, în cazul în care sunt cunoscute, țara
de origine a mărfurilor și numele și adresa producătorului de mărfuri.
11 În sensul prezentului articol, zile înseamnă zile lucrătoare.
RO 17 RO
SECțIUNEA 4: PUNEREA ÎN APLICARE A SANCțIUNILOR PENALE
Articolul 23: Infracțiuni
1. Fiecare parte prevede proceduri și sancțiuni penale care să se aplice cel puțin în cazurile de
contrafacere intenționată a mărcilor de comerț sau de piraterie care aduce atingere dreptului de
autor sau drepturilor conexe la scară comercială12. În sensul prezentei secțiuni, actele efectuate
la scară comercială le includ cel puțin pe cele efectuate sub forma activităților comerciale
pentru avantaje economice sau comerciale directe sau indirecte.
2. Fiecare parte prevede proceduri și sancțiuni penale care să se aplice în cazurile de import
intenționat13 și de utilizare internă, în cadrul operațiunilor comerciale și la scară comercială, a
etichetelor sau a ambalajelor:14
a) cărora li s-a aplicat, fără autorizare, o marcă care este identică cu o marcă de comerț
înregistrată pe teritoriul său sau care nu poate fi diferențiată de aceasta; și
b) care sunt destinate a fi utilizate în cursul operațiunilor comerciale pe mărfuri sau în
legătură cu servicii care sunt identice cu mărfurile sau serviciile pentru care o astfel de
marcă de comerț este înregistrată.
3. O parte poate să prevadă proceduri și sancțiuni penale, în cazurile corespunzătoare, pentru
reproducerea neautorizată a operelor cinematografice în cadrul unei proiectări într-o sală
deschisă, în general, publicului.
4. Cu privire la infracțiunile precizate la prezentul articol, pentru care o parte prevede proceduri
și sancțiuni penale, partea respectivă se asigură că legislația sa prevede o responsabilitate
penală pentru complicitate.
5. Fiecare parte adoptă, în conformitate cu principiile sale juridice, măsurile necesare pentru a
stabili responsabilitatea, care poate să fie penală, a persoanelor juridice pentru infracțiunile
precizate la prezentul articol pentru care partea prevede proceduri și sancțiuni penale. Această
responsabilitate nu aduce atingere responsabilității penale a persoanelor fizice care au înfăptuit
infracțiuni.
12 Fiecare parte tratează importul sau exportul intenționat al mărfurilor de marcă contrafăcute sau al mărfurilor
piratate la scară comercială ca fiind activități ilegale care fac obiectul sancțiunilor penale în temeiul prezentului
articol. O parte poate să își respecte obligația cu privire la importul și exportul mărfurile de marcă contrafăcute sau
al mărfurilor piratate prevăzând distribuirea, vânzarea sau oferirea spre vânzare a acestor mărfuri la scară
comercială ca fiind activități ilegale care fac obiectul sancțiunilor penale.
13 O parte poate să își respecte obligația referitoare la importul etichetelor sau al ambalajelor prin măsurile sale
privind distribuirea.
14 O parte poate să își respecte obligațiile menționate la prezentul alineat prevăzând proceduri și sancțiuni penale care
să se aplice tentativelor de a comite o infracțiune privind mărcile de comerț.
RO 18 RO
Articolul 24: Sancțiuni
Pentru infracțiunile precizate la alineatele 1, 2 și 4 de la articolul 23 (Infracțiuni), fiecare parte prevede
sancțiuni care includ pedeapsă privativă de libertate, precum și amenzi15 suficient de ridicate pentru a
descuraja viitoare acte de încălcare și care se aliniază nivelului sancțiunilor aplicate pentru infracțiunile
de gravitate corespunzătoare.
Articolul 25: Sechestrarea, confiscarea și distrugerea
1. În cazul infracțiunilor specificate la alineatele 1, 2, 3 și 4 de la articolul 23 (Infracțiuni) pentru
care o parte prevede proceduri și sancțiuni penale, partea respectivă prevede ca autoritățile sale
competente să aibă autoritatea de a dispune aplicarea sechestrului asupra mărfurilor de marcă
susceptibile de a fi fost contrafăcute sau a mărfurilor piratate, asupra oricăror materiale și
instrumente utilizate la comiterea infracțiunii presupuse, asupra documentelor justificative
relevante în raport cu infracțiunea presupusă și asupra oricăror active care rezultă sau sunt
obținute, în mod direct sau indirect, prin activitatea despre care se presupune că aduc atingere
unui drept.
2. Atunci când o parte solicită identificarea mărfurilor care fac obiectul sechestrului ca o condiție
preliminară pentru emiterea unui ordin menționat la alineatul (1), partea respectivă nu solicită
ca mărfurile să fie mai amplu descrise decât este necesar pentru a le identifica în scopul
sechestrului.
3. În cazul infracțiunilor specificate la alineatele 1, 2, 3 și 4 de la articolul 23 (Infracțiuni) pentru
care o parte prevede proceduri și sancțiuni penale, partea respectivă prevede ca autoritățile sale
competente să aibă autoritatea de a dispune confiscarea sau distrugerea tuturor mărfurilor de
marcă contrafăcute sau a mărfurilor piratate. În cazurile în care mărfurile de marcă
contrafăcute și mărfurile piratate nu sunt distruse, autoritățile competente se asigură că, în
afara circumstanțelor excepționale, astfel de mărfuri sunt îndepărtate din circuitele comerciale,
astfel încât să se evite orice prejudiciu care ar putea fi adus titularului dreptului. Fiecare parte
se asigură că distrugerea sau confiscarea unor astfel de mărfuri are loc fără niciun fel de
despăgubire pentru contravenient.
4. În cazul infracțiunilor specificate la alineatele 1, 2, 3 și 4 de la articolul 23 (Infracțiuni) pentru
care o parte prevede proceduri și sancțiuni penale, partea respectivă prevede ca autoritățile sale
competente să aibă competența de a dispune confiscarea sau distrugerea materialelor și
instrumentelor utilizate în mod predominant la crearea de mărfuri de marcă contrafăcute sau
mărfuri piratate și, cel puțin pentru infracțiunile grave, a activelor care rezultă sau sunt
obținute, în mod direct sau indirect, prin activitatea care aduc atingere unui drept. Fiecare
parte se asigură că distrugerea sau confiscarea unor astfel de materiale, instrumente sau active
are loc fără niciun fel de despăgubire pentru contravenient.
5. În cazul infracțiunilor specificate la alineatele 1, 2, 3 și 4 de la articolul 23 (Infracțiuni) pentru
care o parte prevede proceduri și sancțiuni penale, partea respectivă poate să prevadă ca
autoritățile sale judiciare să aibă competența de a dispune:
15 Se înțelege că părțile nu sunt obligate să prevadă posibilitatea de a impune în paralel pedepse privative de libertate
și amenzi.
RO 19 RO
a) sechestrul activelor a căror valoare corespunde celei a activelor care rezultă sau sunt
obținute, în mod direct sau indirect, prin activitatea despre care se presupune că aduc
atingere unui drept; și
b) confiscarea activelor a căror valoare corespunde celei a activelor care rezultă sau sunt
obținute, în mod direct sau indirect, prin activitatea care aduc atingere unui drept.
Articolul 26: Punerea în aplicare a sancțiunilor penale ex officio
Fiecare parte prevede ca, în cazurile corespunzătoare, autoritățile sale competente să poată acționa din
proprie inițiativă pentru a deschide o anchetă sau o acțiune în justiție cu privire la infracțiunile
specificate la alineatele 1, 2, 3 și 4 de la articolul 23 (Infracțiuni) pentru care partea respectivă prevede
proceduri și sancțiuni penale.
SECțIUNEA 5: APLICAREA DREPTURILOR DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ ÎN MEDIUL
DIGITAL
Articolul 27: Aplicarea legii în mediul digital
1. Fiecare parte se asigură că legislația sa cuprinde proceduri de aplicare a legii, de genul celor
enunțate la secțiunea 2 (Punerea în aplicare a sancțiunilor civile) și la secțiunea 4 (Punerea în
aplicare a sancțiunilor penale) care să permită o acțiune eficace împotriva oricărui act de
încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală, care are loc în mediul digital, inclusiv
măsuri de remediere eficiente destinate să prevină orice încălcare și măsuri de remediere care
să constituie un mijloc de descurajare a oricărei încălcări ulterioare.
2. În conformitate cu alineatul (1), procedurile de aplicare a legii ale fiecărei părți se aplică
încălcării dreptului de autor sau drepturilor conexe asupra rețelelor digitale, care pot include
utilizarea ilegală de mijloace de difuzarea la scară largă în scopul încălcării. Aceste proceduri
sunt puse în aplicare astfel încât să se evite crearea de obstacole în calea activității legitime,
inclusiv comerțul electronic și, în conformitate cu legislația părții respective, respectă principii
fundamentale precum libertatea de expresie, un proces echitabil și protecția vieții private16.
3. Fiecare parte se străduiește să promoveze, în cadrul mediului de afaceri, eforturi de cooperare
menite să abordeze în mod eficace contrafacerea mărcilor de comerț și încălcarea dreptului de
autor sau a drepturilor conexe păstrând, în același timp, o competiție legitimă și, în
conformitate cu legislația părții respective, principii fundamentale precum libertatea de
expresie, un proces echitabil și protecția vieții private.
4. O parte poate să furnizeze, în conformitate cu actele sale cu putere de lege și cu normele sale
administrative, autorităților sale competente autoritatea de a solicita unui furnizor de servicii
online să divulge rapid unui titular al dreptului suficiente informații pentru a identifica un
16 De exemplu, fără a aduce atingere legislației unei părți, adoptarea sau menținerea unui regim care prevede limitări
privind responsabilitatea furnizorilor de servicii online sau măsurile de remediere disponibile împotriva acestora,
păstrând, în același timp, drepturile legitime ale titularului dreptului.
RO 20 RO
abonat despre al cărui cont se presupune că a fost utilizat pentru încălcare, atunci când
respectivul titular al dreptului a depus o cerere, suficientă din punct de vedere juridic, cu
privire la contrafacerea mărcilor de comerț sau la încălcarea dreptului de autor sau a
drepturilor conexe și atunci când astfel de informații sunt cerute pentru a proteja sau a aplica
drepturile respective. Aceste proceduri sunt puse în aplicare astfel încât să se evite crearea de
obstacole în calea activității legitime, inclusiv comerțul electronic și, în conformitate cu
legislația părții respective, respectă principii fundamentale precum libertatea de expresie, un
proces echitabil și protecția vieții private.
5. Fiecare parte prevede o protecție juridică corespunzătoare și sancțiuni juridice eficace
împotriva neutralizării măsurilor tehnice eficace17 folosite de autori, artiști interpreți sau
executanți sau de producătorii de fonograme în exercitarea drepturilor lor în cadrul operelor,
interpretărilor, execuțiilor sau fonogramelor lor și care restrâng actele cu privire la acestea,
care nu sunt autorizate de către autorii, artiștii interpreți sau executanți sau de către
producătorii de fonograme în cauză sau care nu sunt permise de lege.
6. În scopul de a garanta protecția juridică corespunzătoare și sancțiunile juridice eficace
menționate la alineatul (5), fiecare parte oferă protecție cel puțin împotriva:
a) în măsură în care legislația sa prevede acest lucru:
i) neutralizării neautorizate a unei măsuri tehnice eficace, executate știind sau având
motive rezonabile pentru a ști; și
ii) oferirii publicului, prin intermediul comercializării unui dispozitiv sau al unui
produs, inclusiv programele pentru calculator, sau al unui serviciu, ca o modalitate
de a neutraliza o măsură tehnică eficace; și
b) fabricarea, importul sau distribuirea unui dispozitiv sau produs, inclusiv programe
pentru calculator sau furnizarea unui serviciu care:
i) este conceput sau produs în principal în vederea neutralizării unei măsuri tehnice
eficace; sau
ii) are numai un scop limitat din punct de vedere comercial în afara celui de a
neutraliza o măsură tehnică eficace. 18
17 În sensul prezentului articol, măsuri tehnice înseamnă orice tehnologie, dispozitiv sau componentă care, în cursul
normal al funcționării sale, este prevăzută să împiedice sau să restricționeze acte, cu privire la opere, interpretări,
execuții sau fonograme, care nu sunt autorizate de autori, artiști interpreți sau executanți sau de producători de
fonograme, astfel cum prevede legislația unei părți. Fără a aduce atingere domeniului de aplicare al dreptului de
autor sau al drepturilor conexe incluse în legislația unei părți, măsurile tehnice sunt considerate eficiente atunci
când utilizarea operelor, interpretărilor, execuțiilor sau fonogramelor protejate este controlată de autori, artiști
interpreți sau executanți sau de producători de fonograme, prin aplicarea unui control al accesului relevant sau a
unui proces de protecție relevant, cum ar fi criptarea sau bruierea sau a unui mecanism de control al copierii, care
îndeplinește obiectivul protecției.
18 În cadrul implementării alineatelor (5) și (6), nicio parte nu este obligată să solicite ca proiectarea sau proiectarea și
selecția părților și a componentelor pentru un produs electronic de consum, de telecomunicații sau informatic să
ofere un răspuns vreunei măsuri tehnice speciale, atât timp cât produsul nu contravine în alt fel măsurilor sale de
implementare a acestor alineate.
RO 21 RO
7. Pentru a proteja informațiile privind regimul drepturilor în format electronic,19 fiecare parte
prevede protecție juridică corespunzătoare și sancțiuni juridice eficace împotriva oricărei
persoane care săvârșește una din următoarele fapte cu știință și fără autorizație sau, în cazul
sancțiunilor civile, având motive întemeiate de a crede că această faptă va determina, va
permite, va facilita sau va disimula o încălcare a unui drept de autor sau a unor drepturi
conexe:
a) eliminarea sau modificarea oricărei informații privind regimul drepturilor în format
electronic;
b) distribuirea, importul în vederea distribuirii, radiodifuzarea sau televizarea, comunicarea
către public sau punerea la dispoziția publicului a unor opere, interpretări, execuții sau
fonograme, știind că informațiile privind regimul drepturilor în format electronic au fost
eliminate sau modificate fără autorizație.
8. Atunci când prevede protecție juridică corespunzătoare și sancțiuni juridice eficace în temeiul
dispozițiilor de la alineatele (5) și (7), o parte poate adopta sau menține limitări sau excepții
corespunzătoare măsurilor de punere în aplicare a dispozițiilor de la alineatele (5), (6) și (7).
Obligațiile enunțate la alineatele (5), (6) și (7) nu aduc atingere drepturilor, limitărilor,
excepțiilor sau mijloacelor de apărare legate de încălcarea dreptului de autor sau a drepturilor
conexe prevăzute de legislația unei părți.
Capitolul III: Practici de aplicare a legii
Articolul 28: Expertiză în domeniul aplicării legii, informare și coordonare internă
1. Fiecare parte încurajează dezvoltarea unei expertize specializate în cadrul autorităților sale
competente responsabile de aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală.
2. Fiecare parte încurajează colectarea și analiza de date statistice și alte informații relevante
privind încălcările drepturilor de proprietate intelectuală, precum și colectarea de informații
privind cele mai bune practici de prevenire și combatere a încălcărilor.
3. Fiecare parte promovează, după caz, coordonarea internă în cadrul autorităților sale
competente responsabile de aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală și facilitează
acțiunile comune ale acestora.
19 În sensul prezentului articol, informațiile privind regimul drepturilor înseamnă:
(a) informații care identifică opera, interpretarea, execuția sau fonograma; autorul operei, artistul interpret sau
executant al interpretării sau execuției sau producătorul fonogramei; sau deținătorul oricărui drept asupra operei,
interpretării, execuției sau fonogramei;
(b) informații cu privire la clauzele și condițiile utilizării operei, interpretării, execuției sau fonogramei; sau
(c) orice numere sau coduri care reprezintă informațiile descrise la literele (a) și (b) de mai sus;
atunci când oricare din aceste informații este anexată unei copii a unei opere, interpretări, execuții sau fonograme
sau apare în legătură cu comunicarea sau punerea la dispoziția publicului a unei opere, interpretări, execuții sau
fonograme.
RO 22 RO
4. Fiecare parte încurajează promovarea, după caz, a stabilirii și menținerii mecanismelor
formale sau informale, cum ar fi grupurile consultative, în cadrul cărora autorităților sale
competente li se pot furniza punctele de vedere ale titularilor drepturilor și ale altor părți
interesate relevante.
Articolul 29: Gestionarea riscurilor la frontiere
1. În scopul de a asigura o aplicare mai eficace a drepturilor de proprietate intelectuală la
frontiere, autoritățile competente ale unei părți pot:
a) să consulte părțile interesate relevante și autoritățile competente ale altor părți
responsabile de aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală în scopul de a identifica
și aborda riscuri semnificative și de a promova acțiuni de atenuare a acelor riscuri; și
b) să facă schimb de informații cu autoritățile competente ale altor părți privind aplicarea la
frontiere a drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv informații relevante pentru a
identifica și a viza mai bine, în scopul inspectării, expedieri despre care se suspectează
că ar conține mărfuri care aduc atingere unui drept.
2. Atunci când o parte aplică sechestrul asupra unor mărfuri importate care încalcă dreptul de
proprietate intelectuală, autoritățile competente ale acesteia pot să îi furnizeze părții
informațiile necesare identificării părților și mărfurilor implicate în exportul mărfurilor
sechestrate. Autoritățile competente ale părții care realizează exportul pot lua măsuri împotriva
părților respective și a viitoarelor expedieri, în conformitate cu legislația părții respective.
Articolul 30: Transparență
În scopul de a promova transparența în administrarea sistemului său de aplicare a drepturilor de
proprietate intelectuală, fiecare parte ia măsuri corespunzătoare, în temeiul legislației și politicilor sale,
pentru a publica sau a pune în alt fel la dispoziția publicului informații privind:
a) procedurile disponibile în cadrul legislației sale pentru aplicarea drepturilor de
proprietate intelectuală, autoritățile sale competente responsabile de o astfel de aplicare
și punctele de contact disponibile în scopul asistenței;
b) legile, regulamentele, hotărârile judecătorești și administrative finale cu domeniu de
aplicare general relevante privind aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală; și
c) eforturile sale de a asigura un sistem eficace de aplicare și protecție a drepturilor de
proprietate intelectuală.
Articolul 31: Sensibilizarea publicului
Fiecare parte promovează, după caz, adoptarea de măsuri pentru a mări sensibilizarea publicului cu
privire la importanța respectării drepturilor de proprietate intelectuală și efectele negative ale încălcării
drepturilor de proprietate intelectuală.
RO 23 RO
Articolul 32: Considerații referitoare la mediu în cazul distrugerii mărfurilor care realizează o
încălcare
Distrugerea mărfurilor care încalcă drepturile de proprietate intelectuală se realizează în conformitate
cu legile și regulamentele în materie de protecție a mediului ale părții unde are loc distrugerea.
RO 24 RO
Capitolul IV
COOPERARE INTERNAțIONALĂ
Articolul 33: Cooperare internațională
1. Fiecare parte recunoaște importanța majoră a cooperării internaționale la realizarea protecției
eficace a drepturilor de proprietate intelectuală și că aceasta ar trebui încurajată indiferent de
originea mărfurilor care încalcă drepturile de proprietate intelectuală, de localizarea sau de
naționalitatea titularului dreptului.
2. În scopul de a combate încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală, în special
contrafacerea mărcilor de comerț și pirateria dreptului de autor sau a drepturilor conexe,
părțile promovează cooperarea, după caz, între autoritățile lor competente responsabile pentru
aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală. O astfel de cooperare poate să includă
cooperarea cu privire la aplicarea legii cu privire la punerea în aplicare a sancțiunilor penale și
a măsurilor la frontieră care fac obiectul prezentului acord.
3. Cooperarea din cadrul prezentului capitol este condusă în conformitate cu acordurile
internaționale relevante și cu legile, politicile, alocarea resurselor și prioritățile privind
aplicarea legii ale fiecărei părți.
Articolul 34: Schimb de informații
Fără a aduce atingere dispozițiilor de la articolul 29 (Gestionarea riscurilor la frontiere), fiecare parte se
străduiește să schimbe cu celelalte părți:
a) informațiile pe care partea le colectează în conformitate cu dispozițiile capitolului III
(Practici de aplicare a legii), inclusiv date statistice și informații privind cele mai bune
practici;
b) informațiile cu privire la măsurile sale legislative și de reglementare care au legătură cu
protecția și aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală; și
c) alte informații, după caz și după cum s-a convenit reciproc.
Articolul 35: Consolidarea capacităților și asistența tehnică
1. Fiecare parte se străduiește să ofere, la cerere și în conformitate cu termenii și condițiile
convenite reciproc, asistență privind consolidarea capacităților și asistența tehnică în vederea
ameliorării aplicării drepturilor de proprietate intelectuală, celorlalte părți semnatare ale
prezentului acord și, după caz, viitoarelor părți. Consolidarea capacităților și asistența tehnică
poate să acopere domenii precum:
a) mărirea sensibilizării publicului cu privire la drepturile de proprietate intelectuală;
RO 25 RO
b) elaborarea și punerea în aplicare a legislației naționale cu privire la aplicarea
drepturilor de proprietate intelectuală;
c) formarea funcționarilor publici cu privire la aplicarea drepturilor de proprietate
intelectuală; și
d) coordonarea operațiunilor conduse la nivel regional și multilateral.
2. Fiecare parte se străduiește să colaboreze strâns cu alte părți și, după caz, cu țările care nu sunt
părți la prezentul acord, în scopul punerii în aplicare a dispozițiilor alineatului (1).
3. O parte poate să desfășoare, împreună cu organizații relevante din sectorul privat sau la nivel
internațional, activitățile descrise la prezentul articol. Fiecare parte se străduiește să evite
suprapunerea inutilă între activitățile descrise la prezentul articol și alte activități de cooperare
internațională.
Capitolul V
ACORDURI INSTITUțIONALE
Articolul 36: Comitetul ACCC
1. Părțile instituie Comitetul ACCC. Fiecare parte este reprezentată în cadrul comitetului.
2. Comitetul:
a) analizează punerea în aplicare și funcționarea prezentului acord;
b) ia în considerare chestiunile privind dezvoltarea prezentului acord;
c) ia în considerare, în conformitate cu articolul 42 (Amendamente), orice amendamente
propuse ale prezentului acord;
d) decide, în conformitate cu alineatul (2) de la articolul 43 (Aderare), cu privire la
condițiile de aderare la prezentul acord a oricărui membru al OMC; și
e) ia în considerare orice altă chestiune care poate afecta punerea în aplicare și funcționarea
prezentului acord.
3. Comitetul poate decide:
a) să instituie comitete ad hoc sau grupuri de lucru pentru a asista comitetul în îndeplinirea
responsabilităților sale prevăzute la alineatul (2) sau să asiste o parte viitoare la cererea
sa de a adera la prezentul acord în conformitate cu articolul 43 (Aderare);
b) să ceară sfatul persoanelor sau grupurilor neguvernamentale;
c) să facă recomandări privind punerea în aplicare și funcționarea prezentului acord,
inclusiv prin susținerea orientărilor privind cele mai bune practici aferente acestuia;
RO 26 RO
d) să facă schimb de informații și de cele mai bune practici cu părți terțe privind reducerea
încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv tehnicile de identificare și
monitorizarea a pirateriei și a contrafacerii; și
e) să ia alte măsuri în exercitarea funcțiilor sale.
4. Toate deciziile comitetului sunt luate prin consens, în afara cazului în care comitetul poate
decide altfel prin consens. Se consideră cu privire la comitet că a acționat prin consens asupra
unei chestiuni care i-a fost prezentată spre examinare, dacă nicio parte prezentă la ședința la
care este luată decizia nu obiectează în mod formal la decizia propusă. Limba de lucru a
comitetului este engleza, iar documentele care vin în sprijinul activității sale sunt în engleză.
5. Comitetul își adoptă regulile și procedurile într-o perioadă de timp rezonabilă după intrarea în
vigoare a prezentului acord și îi invită pe acei semnatari care nu sunt părți la prezentul acord
să participe la deliberările comitetului privind respectivele reguli și proceduri. Regulile și
procedurile:
a) abordează chestiuni precum prezidarea și organizarea de reuniuni, precum și executarea
îndatoririlor organizaționale relevante pentru prezentul acord și funcționarea sa; și
b) pot să abordeze, de asemenea, chestiuni precum acordarea statutului de observator și
orice altă chestiune despre care comitetul decide că este necesară pentru buna sa
funcționare.
6. Comitetul poate modifica regulile și procedurile.
7. Fără a aduce atingere dispozițiilor de la alineatul (4), în timpul primilor cinci ani după intrarea
în vigoare a prezentului acord, deciziile comitetului de a adopta sau modifica regulile și
procedurile se iau prin consens între părți și semnatarii care nu sunt părți la prezentul acord.
8. După expirarea perioadei precizate la alineatul (7), comitetul poate adopta sau modifica
regulile și procedurile prin consens între părțile la prezentul acord.
9. Fără a aduce atingere dispozițiilor de la alineatul (8), comitetul poate decide că adoptarea sau
amendamentul adus unei anumite reguli sau proceduri necesită consensul între părți și
semnatarii care nu sunt părți la prezentul acord.
10. Comitetul se reunește cel puțin o dată pe an, cu excepția cazului în care comitetul decide altfel.
Prima reuniune a comitetului are loc într-o perioadă de timp rezonabilă după intrarea în
vigoare a prezentului acord.
11. Pentru mai multă certitudine, comitetul nu supraveghează sau nu conduce aplicarea legii, pe
plan intern sau internațional sau anchetele penale privind cazuri specifice în domeniul
proprietății intelectuale.
12. Comitetul se străduiește să evite suprapunerea inutilă între activitățile sale și alte eforturi
internaționale privind aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală.
RO 27 RO
Articolul 37: Puncte de contact
1. Fiecare parte desemnează un punct de contact pentru a facilita comunicarea între părți privind
orice altă chestiune care face obiectul prezentului acord.
2. La cererea unei alte părți, punctul de contact al unei părți identifică un birou sau un funcționar
corespunzător căruia i se poate adresa cererea părții și acordă asistență, dacă este necesar,
pentru a facilita comunicarea între biroul sau funcționarul în cauză și partea care a introdus
cererea.
Articolul 38: Consultări
1. O parte poate solicita în scris consultări cu altă parte cu privire la orice chestiune care are
legătură cu punerea în aplicare a prezentului acord. Partea care primește o astfel de cerere o
examinează cu bunăvoință, oferă un răspuns și oportunități adecvate pentru consultări.
2. Consultările, inclusiv pozițiile particulare adoptate de părțile care participă la consultare, sunt
confidențiale și nu aduc atingere drepturilor sau pozițiilor uneia sau alteia dintre părți în cadrul
oricărei alte proceduri, inclusiv o procedură sub auspiciile Memorandumului de înțelegere
privind regulile și procedurile de soluționare a litigiilor inclus în anexa 2 la Acordul OMC.
3. Părțile care participă la consultare pot, de comun acord, să notifice Comisiei rezultatul
consultărilor lor vizate la prezentul articol.
Capitolul VI: Dispoziții finale
Articolul 39: Semnătura
Prezentul acord rămâne deschis spre semnare de către participanții la negocierea sa20 și de către oricare
alți membri ai OMC cu care participanții pot să fie de acord prin consens, de la 31 martie 2011 până la
31 martie 2013.
Articolul 40: Intrare în vigoare
1. Prezentul acord intră în vigoare la treizeci de zile după data depunerii celui de-al șaselea
instrument de ratificare, acceptare sau aprobare între acei semnatari care și-au depus
instrumentele respective de ratificare, acceptare sau aprobare.
20 Australia, Republica Austria, Regatul Belgiei, Republica Bulgaria, Canada, Republica Cipru, Republica Cehă,
Regatul Danemarcei, Republica Estonia, Uniunea Europeană, Republica Finlanda, Republica Franceză, Republica
Federală Germania, Republica Elenă, Republica Ungară, Irlanda, Republica Italiană, Japonia, Republica Coreea,
Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Malta, Statele Unite Mexicane,
Regatul Maroc, Regatul Țărilor de Jos, Noua Zeelandă, Republica Polonă, Republica Portugheză, România,
Republica Singapore, Republica Slovacă, Republica Slovenia, Regatul Spaniei, Regatul Suediei, Confederația
Elvețiană, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și Statele Unite ale Americii.
RO 28 RO
2. Prezentul acord intră în vigoare pentru fiecare semnatar care își depune instrumentul de
ratificare, acceptare sau aprobare după depunerea celui de-al șaselea instrument de ratificare,
acceptare sau aprobare, la treizeci de zile după data depunerii de către un astfel de semnatar a
instrumentului său de ratificare, acceptare sau aprobare.
Articolul 41: Retragere
O parte poate să se retragă din prezentul acord prin intermediul unei notificări scrise către depozitar.
Retragerea are loc la 180 de zile după ce depozitarul primește notificarea.
Articolul 42: Amendamente
1. O parte poate să propună comitetului amendamente la prezentul acord. Comitetul decide dacă
prezintă sau nu părților o propunere de amendament, în scopul ratificării, acceptării sau
aprobării.
2. Orice amendament intră în vigoare la nouăzeci de zile după data la care toate părțile și-au
depus depozitarului instrumentele respective de ratificare, acceptare sau aprobare
Articolul 43: Aderare
1. După expirarea perioadei prevăzute la articolul 39 (Semnătura), orice membru al OMC poate
solicita aderarea la prezentul acord.
2. Comitetul decide cu privire la condițiile de aderare pentru fiecare solicitant.
3. Prezentul acord intră în vigoare pentru solicitant la treizeci de zile după data depunerii
instrumentului său de aderare, pe baza condițiilor de aderare menționate la alineatul (2).
Articolul 44: Textele acordului
Prezentul acord se semnează într-un singur exemplar original în limbile engleză, franceză și spaniolă,
fiecare dintre aceste versiuni fiind în egală măsură autentică.
Articolul 45: Depozitar
Guvernul Japoniei este depozitarul prezentului acord.
(http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2011:0380:FIN:RO:PDF)