02 January 2012

Program de Guvernare, prima parte


Domnul Boc a fost, şi este încă, un premier al perioadei 2009-2012. Mă gândesc că ar fi utilă o recapitulare asupra ceea ce a fost şi ceea ce nu a fost realizat din Programul de Guvernare.

Obiectiv ratat
Obiectiv realizat
Obiectiv bălmăjit
Capitolul 2 - Angajamentul pentru buna guvernare a româniei. Principiile de guvernare. Măsuri pentru reluarea creşterii economice

I. ANGAJAMENTUL PENTRU BUNA GUVERNARE A ROMÂNIEI


Obiectivele fundamentale pe care şi le asumă şi promovează Guvernul României sunt:

1. Revizuirea Constituţiei în vederea modernizării statului, a perfecţionării mecanismului de funcţionare a puterilor în stat şi punerea în aplicare a rezultatelor Referendumului naţional din 22 noiembrie 2009.

2. Elaborarea unui set de măsuri care să asigure relansarea economiei şi consolidarea creşterii economice.

3. Respectarea angajamentelor cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană.

4. Asigurarea unui sistem fiscal echitabil prin menţinerea cotei unice de 16% şi reducerea numărului de taxe şi impozite.

5. Regândirea impozitului minim obligatoriu bazat pe OUG nr. 37/2009 aprobat prin legea 227/2009.

6. Adoptarea si aplicarea Legii responsabilităţii fiscale. Trecerea la elaborarea bugetului de stat în sistem multianual.

7. Revizuirea sistemului de pensii pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a acestuia.

8. Sprijinirea prin măsuri concrete a agriculturii în vederea dezvoltării industriei alimentare, modernizarea satului şi reabilitarea sistemului naţional de irigaţii.

9. Restructurarea aparatului administraţiei publice pe principii de eficienţă şi performanţă.

10. Descentralizarea inclusiv financiară, a administraţiei publice prin delimitarea clară a competenţelor pe principii europene în scopul creşterii puterii de decizie, cu respectarea principiului subsidiarităţii şi introducerea standardelor de cost.

11. Sprijinirea mediului de afaceri şi elaborarea unui set de politici noi pentru sprijinirea IMM-urilor.

12. Consolidarea clasei de mijloc şi solidaritate pentru cei aflaţi în nevoie.

13. Sprijinirea creării de noi locuri de muncă, inclusiv în mediul rural; protejarea şi creşterea graduală a puterii de cumpărare a populaţiei.

14. Realizarea Programului Naţional pentru construirea de locuinţe sociale şi pentru tineri.

15. Accelerarea sistemului de absorbţie a fondurilor europene şi asigurarea resurselor financiare necesare pentru cofinanţarea proiectelor realizate.

16. Dezvoltarea în ritm rapid a infrastructurii.

17. Continuarea reformei în domeniul educaţiei potrivit Pactului Naţional pentru Educaţie.

18. Reforma în domeniul sănătăţii.

19.Continuarea procesului de reformă în domeniul justiţiei în vederea garantării independenţei acesteia, neimplicării politicului în actul de justiţie şi asigurării accesului egal al tuturor cetăţenilor la justiţie.

20. Lărgirea sferei drepturilor minorităţilor naţionale, pentru păstrarea identităţii culturale, etnice ale comunităţilor minoritare.

21. Regândirea regiunilor economice de dezvoltare pentru a promova dezvoltarea durabilă şi reducerea decalajelor între dezvoltarea marilor şi micilor oraşe, precum şi între zonele rurale şi cele urbane dezvoltate.

22. Asigurarea securităţii energetice a României şi a cetăţenilor săi, inclusiv prin promovarea tehnologiilor ecologice alternative.

23. Asigurarea condiţiilor necesare în domeniul cercetării ştiinţifice şi tehnice în vederea afirmării activităţii de creaţie şi inovare, dezvoltării unor tehnologii autohtone avansate, creşterii competitivităţii produselor româneşti.

24. Relansarea turismului şi a sportului ca domenii de importanţă naţională.

25. Consolidarea rolului şi statutului României în UE ca al şaptelea stat ca mărime în UE.


II. PRINCIPIILE DE GUVERNARE


Activitatea Guvernului se desfăşoară în consonanţă cu următoarele principii:

1. Principiul atribuirii competenţelor exclusiv în baza celor atribuite prin Constituţie şi legile în vigoare.

2. Principiul egalităţii, nediscriminării şi garantării drepturilor fundamentale.

3. Principiul respectării dreptului fiecărui individ la muncă decentă.

4. Principiul eficienţei în normarea intervenţiei statului la nevoile reale pentru minimizarea costurilor şi reducerea risipei.

5. Principiul subsidiarităţii pentru limitarea sferei decizionale a Guvernului la domeniile şi problematicile care nu pot fi rezolvate mai eficient la nivel local.

6. Principiul proporţionalităţii prin limitarea conţinutului şi formei acţiunilor guvernamentale la ceea ce este strict necesar pentru atingerea obiectivelor.

7. Principiul contribuţiei şi al solidarităţii în promovarea progresului social.

8. Principiul transparenţei faţă de cetăţeni şi faţă de celelalte instituţii ale statului, ale Uniunii Europene şi faţă de societatea civilă.
9. Principiul integrităţii actului de guvernare.

10. Principiul responsabilităţii Guvernului României în faţa Parlamentului României şi a celorlalte instituţii abilitate ale statului, precum şi în raport cu instituţiile europene, conform tratatelor şi angajamentelor României faţă de UE.


III. MASURI PENTRU RELUAREA CREŞTERII ECONOMICE

Guvernul îşi afirmă intenţia de menţinere a cotelor de impozitare a venitului şi profitului, precum şi a taxei pe valoarea adăugată (TVA) la valorile existente - 16% respectiv 19% - pe parcursul perioadei de guvernare. Totodată, guvernul va promova o politică fiscală transparentă şi predictibilă, având ca scop final îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare a mediului de afaceri. În acelaşi timp, guvernul, prin asumarea unei coordonări eficiente cu politica monetară, îşi afirmă angajamentul de adoptare de facto a monedei euro la 1 ianuarie 2015.

Măsurile noului guvern vor fi subsumate obiectivelor de respectare a angajamentelor asumate faţă de instituţiile financiare internaţionale şi de susţinere a reluării creşterii economice.

Materializarea riscurilor ce decurg din nerespectarea obligaţiilor asumate ar conduce la:

· creşterea costurilor finanţărilor alternative, în condiţiile în care jumătate din tranşele 3 şi 4 ar trebui să contribuie la finanţarea deficitului propus pentru anul 2010;

· modificarea în sens negativ a rating-ului de ţară al României;

· amânarea procesului de reluare a creşterii economice;

· presiuni suplimentare de depreciere a monedei naţionale, cu efecte potenţial negative asupra ratei inflaţiei şi sectorului financiar, având în vedere ponderea ridicată a creditelor în valută în total credite acordate sectorului privat;

· încetinirea, prin eventuala creştere a ratelor dobânzilor, a procesului de creditare a sectorului privat.

Pentru a respecta angajamentele asumate şi pentru a evita materializarea riscurilor care ar contribui la adâncirea procesului de contracţie economică şi la amânarea procesului de redresare economică, este nevoie ca în primele luni din anul 2010 autorităţile române să ia o serie de decizii nepopulare, care necesită o voinţă politică deosebită:

· Aprobarea de către Parlament a bugetului pentru anul 2010 până la data de 16 ianuarie 2010, având ca parametru de bază respectarea unui deficit bugetar consolidat de 5,9% din PIB;

· Adoptarea de urgenţă a Legii responsabilităţii fiscale care să impună bugetarea multianuală şi încadrarea în anvelopa bugetară aprobată pentru ordonatorii de toate nivelurile;

· Aprobarea de către Parlament a noii legi a pensiilor, care să elimine privilegiile în materie de pensii şi să asigure sustenabilitatea financiara a sistemului de pensii.

Toate aceste măsuri menţionate reprezintă angajamente ale României asumate în cadrul acordului cu instituţiile financiare internaţionale.

Pe lângă măsurile necesar a fi urgent implementate, Guvernul consideră prioritară îndeplinirea următoarelor obiective pentru susţinerea reluării creşterii economice, precum şi pentru reforma sustenabilă a sectorului public şi eficientizarea acestuia, cu scopul final de a contribui la îmbunătăţirea standardului de viaţă a cetăţeanului:

· controlul eficient al cheltuielilor curente de administrare, pentru a nu periclita îndeplinirea obiectivelor fiscale în 2010 şi a nu conduce la reduceri substanţiale şi nedorite ale cheltuielilor de investiţii, cu efecte negative asupra redresării economice;

· continuarea procesului de consolidare fiscală şi a agendei de reforme structurale începând cu anul 2010, pentru a nu deteriora perspectivele de adoptare de facto a euro la 1 ianuarie 2015;

· creşterea semnificativă a gradului de absorbţie a fondurilor de la Uniunea Europeană;

· aplicarea în limitele constrângerilor bugetare a măsurilor temporare de sprijinire a sectorului real al economiei, acceptate de către Comisia Europeană;

· reducerea fraudei fiscale şi a arieratelor din economie;

· continuarea protejării acelor categorii de populaţie afectate grav de criza economică;

· orientarea către proiecte de investiţii publice care vor atrage o parte a forţei de muncă eliberate ca urmare a efectelor adverse ale crizei economice;

· eliminarea cheltuielilor în exces la nivelul întreprinderilor de stat;

· adoptarea legii responsabilităţii fiscale până în martie 2010;

· continuarea reformării şi simplificării sistemului de salarizare în sectorul public;

· adoptarea de măsuri pentru eficientizarea comportamentului autorităţilor publice locale astfel încât să fie minimizate riscurile de natură fiscală provenite din activitatea acestora.

· accelerarea procesului de descentralizare a administraţiei publice, prin adoptarea de măsuri concrete până la sfârşitul anului 2010, inclusiv alocarea resurselor financiare.
(http://www.gov.ro/capitolul-2-angajamentul-pentru-buna-guvernare-a-romaniei-principiile-de-guvernare-masuri-pentru-reluarea-cresterii-economice__l1a103768.html)
Sigur că da, este părerea mea. Dacă aveţi păreri diferite, aveţi libertatea să mă contraziceţi... sper eu, argumentat.

12 comments:

vib said...

Cam mult rosu, hihi. Vrei sa sugerezi ca ar fi incompetenti ;)?
In alta ordine de idei: ce masuri crezi ca ar fi necesare pentru a asigura sustenabilitatea financiara a sistemului de pensii?

Bibliotecaru said...

Orice încălcare a Programului de Guvernare, fie şi a termenelor... ar trebui să ducă la Moţiune de Centură şi retragerea răspunderii. Este absolut evident că acest capitol nu mai poate fi dus la bun sfârşit de către Guvernul Boc, poate celelalte... Şi totuşi premierul şi ministrul nu păţeşte nimic, nu primeşte nici măcar sancţiunea politică a demiterii.

Dezechilibrul sistemului de pensii este că el nu a fost gândit, de la bun început, funcţional. Nu poţi să faci un sistem contributiv dacă nu ai un fond format contributiv. Cu atât mai mult nu poţi să o faci îndesând absurd nişte pensii imense extrase din legile speciale. Ar trebui să revenim la o normalitate.

http://bibliotecarul.blogspot.com/2011/09/sinteza-practica-pentru-uzul_23.html

http://bibliotecarul.blogspot.com/2011/09/sinteza-practica-pentru-uzul_26.html

La ora actuală sistemul românesc funcţionează ca “pay as you go” dar este legiferat contributiv.

vib said...

Pilonul 1 este disproportionat procentual cu ceilalti doi si nu vad cum ar putea fi altfel. Suntem obligati sa asiguram un venit minim necesar (ma rog, in realitate e mai mic decat necesarul :D) unui numar X de pensionari. In paralel, un numar de X/2 sustine fondul de pensii. Evident ca ceilalti doi piloni nu prea mai au loc si sistemul contributiv ramane strangulat. Orice majorare ar insemna sa trecem tot salariul in fondul de pensii. Mai pe romaneste: un salariat sustine la ora actuala 2 pensionari si eventual si 1 copil. Nu este fizic imposibil, dar la nivelul de educatie profesionala (productivitate) si morala (coruptie, risipa cu pensii speciale) al romanilor se vad si rezultatele: pilonul 1 nu este suficient, pilonii 2 si 3 ce pretentii sa mai aiba? Sa nu uitam de cele 2 milioane de romani care muncesc in strainatate (mai mult sau mai putin legal) si care in majoritatea covarsitoare nu participa la micul nostru exercitiu de solidaritate :). Din nou pe romaneste: cei ramasi tin in spate pensionarii celor plecati - parinti, bunici, etc. Ca tot vorbeam de hazard moral...

Bibliotecaru said...

@ vib

Stimate domn,
V-am oferit mai sus două link-uri. Le-aţi citit?

În sistemul contributiv, aşa cum ar trebui să fie al nostru prin definiţia legii, fiecare cetăţean în parte se asigură individual, nu depinde de ceilalţi asiguraţi, nici de numărul contributorilor şi nici de numărul celor aflaţi în pensie. Este caracteristica asigurărilor în sistem contributiv.

Ceea ce nu prea ştie cetăţeanul, pentru că nu se spune la TV, este că aceste contribuţii la asigurări sociale nu sunt plătite doar de către "angajaţi" şi nici nu se reduce la ceea ce este vizibil oprit din salariu.

Conform Codul Fiscal valabil pe 2011...

http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Cod_fiscal_norme_2011.htm#_Toc304300233

Citiţi cine contribuie pe la Titlul IX^2 Contribuţii sociale obligatorii, art. 296^2 şi următorul.

Nu mai credeţi tot ce spun politicienii pe la televizor, verificaţi să vedeţi cu ochii domniei voastre.

Acolo spune că majoritatea pensionarilor (pentru că majoritatea pensionarilor are o pensie brută peste 740 de lei... numărul pensionarilor - 4.736,1 mii persoane, pensia medie - 776 lei) contribuie la sistemul de pensii, mai spune că plătesc asigurări şi cei care beneficiază de indemnizaţia de şomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecţie socială sau de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate (nu numai salariaţii plătesc, dar şi şomerii... pariez că nu ştiaţi asta). Mai observaţi că plătesc contribuţii şi cei care au venituri de natură profesională (şi aici intră, de regulă, cei cu profesii liberale) care însă nu sunt angajaţi.

Raportul nu e deloc 1 plătitor de contribuţii la 2 pensionari.
(voi continua)

Bibliotecaru said...

http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L_12_2010.pdf

Dacă vă uitaţi la art. 2 alin. 2 veţi vedea că:
"ART. 2
(2) Bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii se stabileşte
la venituri în sumă de 41.005,9 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 41.005,9 milioane
lei."

Cu alte cuvinte, deficit zero.

La pagina 7 aveţi desfăşurat veniturile care plătesc pensiile.

Bibliotecaru said...

Dacă sunteţi cu adevărat interesat, vă ofer o lectură "decentă" despre subiect. E drept, documentul a fost scris pentru anul 2006, deci lucrurile s-au mai schimbat între timp... dar vă va ajuta să înţelegeţi despre ce este vorba în acest "joc" al pensiilor.

http://steconomice.uoradea.ro/anale/volume/2006/finante-contabilitate-si-banci/43.pdf

vib said...

Bun, deci nominal raportul nu este 1 la 2. Pensionarii cu pensii peste 740 lei si somerii contribuie la sistemul asigurarilor sociale. Contribuie cu bani primiti din sistemul asigurarilor sociale :|. Mai exact: sistemul asigurarilor sociale se canibalizeaza. Deficitul nu stiu daca e 0 pentru ca vad subventii de 7 mld lei :). Ultimul PDF ajunge la concluzii asemanatoare cu ale mele:
a) pilonul 1 nu mai are unde sa creasca (ai spus si tu ca sistemul real e PAYG), ar sufoca de tot contribuabilii;
b) tendinta de crestere a numarului de pensionari raportat la numarul de salariati (si alti contributori cum ar fi PFA);
Nu pot sa nu fac legatura intre imbatrinirea populatiei si cei 2 milioane de romani plecati in afara. Cu siguranta nu au plecat multi pensionari :).
Oricum ar fi, numarul se pare ca e mai putin important. Cum am spus mai sus: 1 om poate sustine 2, 3, 4, de ce nu 8, daca e destul de productiv. Realitatea este ca suma care intra este mai mica decat suma necesara, cu tot cu majorarea CASS si masura impozitarii pensiilor peste 740 lei (canibalizare) in ultimii ani. Nu vad cum s-ar putea majora procentul contributiei la pilonul 2 in conditiile astea in detrimentul pilonului 1. Unde pilonul 2 e in sistem contributiv si pilonul 1 e PAYG. Inca o dovada ca legile romanesti sunt naive si paralele cu realitatea in general.
Real vad urmatoarele alternative:
1) Cresc contributiile de la cei care muncesc (salariati, PFA, etc.) -> ridica intrebarea: de ce sa mai muncesc daca nu vad mai nimic din bani? Sau poate gasesc o metoda sa evit sistemul :D.
2) Canibalizam si mai tare sistemul asigurarilor sociale: sa zicem ca scade pensia minima impozabila la 500 sau 300 de lei de exemplu. Filozofia din spatele sistemului PAYG este deja in genunchi, minimul necesar nu este asigurat deja in situatia curenta. Cu o astfel de masura s-ar inmormanta filozofia PAYG -> pensionarii ar merge solidari spre cimitir :D.
3) Marim impozitele pe proprietate -> pensionarii cu pensia de 776 de lei si apartament de 4 camere se vor isteriza cu siguranta. Similar si posesorii de BMW sau agricultorii care au avut un an prost :D.
4) Crestem productivitatea. Ce vis frumos :D. Of, am uitat ca la noi modele pentru succes sunt fotomodelul la brat cu fiul unui bugetar sus-pus. Educatia generatiei noastre a fost facuta de actualii pensionari. Si ei culeg roadele acestei "educatii" :D.

Bibliotecaru said...

@ vib

Canibalismul este o acţiune aparentă. În realitatea şomajul, pe care l-aţi adus în discuţie, este expresia unui serviciu cumpărat, pentru că primeşte şomaj cel ce se asigură pentru şomaj. Şomerul nu primeşte o pomană de la stat şi nici un ajutor de la stat, el primeşte nişte sume pentru care s-a asigurat, aşa cum primeşti asigurarea CASCO la maşină. Este deci alt capitol bugetar. Contribuţiile plătite de şomeri sunt plătite din sumele care trebuiau să le primească ca asiguraţi, doar că plăţile se fac direct (statul nu dă banii din mână, cum nu îl dă nici la pensii).

Una este deficitul, alta este subvenţia.

Deficitul, respectiv excedentul, se traduce printr-o diferenţă dintre venituri şi cheltuieli. În cazul Bugetului asigurărilor sociale de stat, deficitul este finanţat de la Bugetul de Stat ca împrumut, suma fiind dată apoi înapoi bugetului de stat, mai ales când acesta este pe excedent.

Subvenţia nu este rambursabilă.

Subvenţia nu se dă, aşa cum pare, la grămadă... există nişte lucruri subvenţionate şi subvenţia are un sens. Prin presă nu prea reiese asta pentru că cei ce scriu presă sunt, adesea, nu prea specializaţi.

Nu aş putea să vă spun exact ce şi cum se întâmplă cu subvenţia pentru că publicul nu are acces la astfel de monografii contabile, poate Curtea de Conturi să aibă acces la aşa ceva.
Voi reveni cu un exemplu (nu spun că aşa este, dar vă dau un exemplu).

Bibliotecaru said...

După cum ştiţi, pensiile se obţin prin înmulţirea valorii unui punct de pensii stabilit prin legea asigurărilor cu un punctaj calculat pe baza contribuţiilor.

Ei bine, unele pensii sunt mai mici decât acea valoare a pensiei minime sociale(cea care asigură venitul minim) de 350 de lei. Ce se întâmplă dacă pensia iese mai mică decât pensia minimă socială? Cineva trebuie să pună diferenţa, nu-i aşa? Pac 700 de milioane de lei pe an.

Bibliotecaru said...

Cât despre funcţionarea pensiilor, acesta a funcţionat în excedent NUMAI când politica nu a intervenit în funcţionarea Casei Naţionale CNPAS. Preşedintele casei are capacitatea de a stabili lucrurile astfel încât funcţionarea să fie OK.

Ca şi la sănătate, aceste fonduri sunt însă nişte vaci de muls pentru alegeri. Foarte mulţi politicieni au recunoscut că banii de la pensii şi sănătate s-au scurs, de multe ori, spre alegeri şi alte astfel de scopuri.

Pe timpul Guvernului Tăriceanu a existat excedent la pensii (datorită creşterii economice rapide care a condus la creşterea salariilor şi creşterea numărului de angajaţi). Acest excedent a fost păpat şi nu s-a mai întors mai târziu la Fondul Naţional. Dar ce alegeri am avut!

Până la urmă există şi sistemul de a nu avea nici un fel de contribuţii şi toate să se plătească de la Bugetul de Stat alimentat de taxe şi impozite mari.

vib said...

Deci somerii participa in sistem contributiv si sunt "amendati" in contul pensionarilor. E filozofie standard a Ministerului de Finante: jupuim pe cine prindem. Cam la fel au facut si cu forfetarul, mai nou cu PFA-urile, si in final au ajuns sa racaie pe fundul ceaunului: pensionari si someri.
Subventia nu este rambursabila, ok. Una peste alta, 7 miliarde de lei (7000 de milioane) sunt necesare pentru a sustine ideea de pensie minima -> motivatia din spatele PAYG. Daca raportam la cei 41000 milioane iesim undeva pe la 16% pe care contributiile nu reusesc sa ii acopere. Nesustenabil? Catastrofal poate? "Noroc" cu TVA. In felul asta, descurajam si consumul (pe langa munca descurajata prin impozite excesive).
In legatura cu amestecul politicului in mersul CNPAS ce sa zic, politicienii sunt reprezentantii nostrii. Suntem direct responsabili de actiunile lor si direct afectati. Nu stiu daca independenta unor institutii gen CNPAS sau BNR de exemplu, generaza mai multa putere in mana cetateanului.
Revenind la alternativele care le-am prezentat in postul trecut, cred ca reprezentantii nostrii (la bine si la rau) vor alege ca de obicei variantele comode (si imorale): 1) si 2). Varianta 3) i-ar afecta si pe ei, iar varianta 4) necesita efort, consecventa, viziune... flori rare intre granitele noastre.

Bibliotecaru said...

Chestiunea este că politicienii au şi ei o pricepere în gestiona un sistem de asigurări... lucru mare.

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.