Politici filtrate de raţiune: Unirea cea Mică

(Hadol Nouvelle Carte d'Europe, sursa: http://www.bimcc.org/articles/20071116_BIMCC_Formatting_Europe_Conf_Abstract_6_barron.pdf)

Alexandru Ioan Cuza

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/96/Romania_1859-1878.png

(sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Unirea_Principatelor_Rom%C3%A2ne)

Unirea s-a făcut sub norocul unui amănunt "scăpat"Convenţiei de la Paris, 7 august 1858, şi anume că în textul Convenţiei nu se stipula ca domnii aleşi în cele două Principate să fie persoane diferite.

Adunarea electivă a Ţării Româneşti era dominată de conservatori, 46 din cele 72 mandate.

Unirea a trecut însă peste Adunarea Electivă fiind ajutată de presiunea maselor, liberalii mai radicali organizând o efervescenţă în rândul populaţiei astfel încât peste 30 000 oameni au creat o presiune membrilor Adunării.

Vorbele lui I.G. Valentineanu, „să năvălească în Cameră şi să o silească a proclama ales pe alesul Moldovei".

După cum vedem, istoria unirii nu este tocmai una romanţată şi plină de bucurie, dar mai ales este semnul că ea nu s-a făcut printr-o funcţionare a mecanismelor democratice, asta deşi instituţional mecanismele erau democratice (desigur, democratice pentru acel nivel de dezvoltare socială, nu în înţelesul de astăzi). Pentru a se înfăptui această unire, s-a recurs la şiretlicurile politicii care încă acţionează şi în ziua de astăzi. Mai întâi s-a manipulat un act în afara spiritului lui astfel încât interpretările au folosit lacunele documentului pentru a se obţine ceea ce se dorea. Apoi s-a constatat că Adunarea electivă avea, ca şi acum, interese proprii, diferite faţă de interesul şi dorinţa poporului. O minoritate a adunării a indus, prin manipulare, o isterie a maselor. Masele au împins membrii Adunării elective să adopte, imperativ, o decizie cu care nu era de acord.

Conventia de la Paris, 1858, august 7 , Paris

Art. 1. Principatele Moldovei si Valahiei , constitue de acum inainte sub
denumirea “ Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei “ , raman sub suzeranitatea Maiestatii Sale Sultanul.
Art. 2. […] principatele vor continua sa se bucure , sub garantia colectiva a puterilor contractante, de privilegiile si imunitatile pe care le au. In consecinta , principatele se vor administra liber si in afara de orice amestec al Sublimei Porti […] .
Art. 3. Puterile publice vor fi incredintate in fiecare principat unui hospodar si unei adunari elective actionand […] , cu concursul unei comisii centrale comune celor doua principate.
Art. 4. Puterea executiva va fi exercitata de catre hospodar.
Art. 5. Puterea legislativa va fi exercitata in mod colectiv, de catre hospodar, adunare si comisia centrala.
Art. 6. Legile prezentand un interes special pentru fiecare principat, vor fi pregatite de catre hospodar si votate de catre adunare. Legile prezentand un interes special pentru ambele principate vor fi pregatite de catre comisia centrala si supuse votarii adunarilor de catre hospodari.
Art. 8. Principatele vor plati curtii suzerane un tribut anual , al carui total ramane fixat la suma de 1 500 000 de piastri pentru Moldova si 2 500 000 de piastri pentru Valahia. [...] tratatele internationale care vor fi incheiate de curtea suzerana cu puterile straine vor fi aplicate in tot ceea ce nu va duce la prejudicierea imunitatii lor.
Art. 10 Hospodarul va fi ales de catre adunare pe viata .
Art. 13 Este eligibil in functia de hospodar oricine are varsta de 35 ani, e nascut din tata moldovean sau valah, poate justifica un venit funciar de 3 000 de galbeni , cu conditia sa fi indeplinit functii publice timp de zece ani sau face parte din adunari.
Art. 14 Domnitorul guverneaza cu ajutorul ministrilor numiti de el. El are dreptul de a gratia si pe cel de a comuta pedepsele in materie criminala, fara a putea insa a intervenii in administrarea justitiei. El face numirile in toata slujbele administratiei publice [...].
Art. 15 Orice act intocmit de domnitor trebuie sa fie contrasemnat de catre ministrii de resort.
Art. 17 Adunarea va fi convocata de domnitor [...].
Art. 25 Nici un impozit nu va putea fi stabilit sau perceput fara consimtamantul adunarii.
Art. 27 Comisia centrala isi va avea sediul la Focsani.
Ea va fi compusa din 16 membri, 8 moldoveni si 8 valahi [...].
Art. 38 Se va infiinta o Inalta curte de justitie si casatie, comuna ambelor Principate. Ea isi va avea sediul la Focsani.
Art. 42 Militiile regulate, existente acum in ambele principate, vor primi o organizare identica, spre a putea, la nevoie, sa se uneasca si sa formeze o singura armata.
Art. 43 Militiile trebuie sa se reuneasca ori de cate ori siguranta interna sau cea a hotarelor va fi amenintata..
Art. 44 Comandantul sef va fi desemnat alternativ de fiecare domnitor, cand va fi cazul sa se reuneasca mititiile.
Art. 46 Moldovenii si valahii vor fi cu totii egali in fata impozitului si vor fi in aceeasi masura admisi in slujbele politice intr-unul din Principate.
Libertatea lor individuala le va fi garantata.
Nimeni nu va putea fi expropriat decat legal, din motiv de interes public si contra unei despagubiri.
Toate privilegiile, scutirile sau monopolurile de care se mai bucura unele clase se vor desfiinta si se va proceda fara intarziere la revizuirea legii care reglementeaza raporturile proprietarilor de pamant cu cultivatorii, in vederea imbunatatirii starii taranilor.