Scrierea după dictare

---

Umbla vorba că Profesorul din stenograme este de fapt Traian Băsescu. După această "conferinţă de presă" care seamănă foarte tare cu o dictare către presă, încep să cred că porecla are ceva temei.

COMUNICAT DE PRESĂ
(13 mai 2010)
Conferinţa de presă a preşedintelui României, Traian Băsescu

Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut o conferinţă de presă joi, 13 mai a.c., la Palatul Cotroceni. Vă prezentăm textul conferinţei de presă:

Preşedintele României, Traian Băsescu: Bună seara. Ceea ce mi-am propus, în conferinţa de presă de astăzi este ca, dincolo de anunţurile pe care le-am făcut în zilele trecute, să încerc şi un efort de explicare, pentru ca cei care au bunăvoinţă să poată să transmită corect realităţile despre România şi, în felul acesta, românii să ştie cum stăm, cum stă ţara lor, nu numai a mea. România nu e numai ţara Preşedintelui, este ţara fiecărui cetăţean român. În primul rând, aş începe cu o afirmaţie, legată de spaime, care sunt transmise de oameni mai mult sau mai puţin avizaţi, mai mult sau mai puţin bine intenţionaţi, cu privire la situaţia României. Deci, vreau să ştiţi că România nu este în situaţia Greciei. România poate ajunge, dar în niciun caz nu suntem în situaţia Greciei. Mai mult decât atât, România are la îndemână toate instrumentele să evite o astfel de situaţie. Singura problemă este dacă vrem, dacă putem să utilizăm aceste instrumente, pe care le avem la îndemână; şi, poate unul din cele mai importante lucruri, pe care le avem în momentul de faţă şi la care trebuie să ţinem, este legat de solidaritatea Uniunii Europene şi de solidaritatea instituţiilor financiare în care România este parte, fie că vorbim de Fondul Monetar Internaţional sau de Banca Mondială. Nu aş vrea, însă, să se înţeleagă, din aceste afirmaţii, că suntem într-o situaţie roz. Suntem într-o situaţie dificilă, care ne permite aplicarea de corecţii, pentru a evita dificultăţile în continuare, dificultăţi mai mari. Aş spune, fără să încerc nominalizări, că după 20 de ani de la Revoluţie, 20 de ani de democraţie, să spunem, am însoţit evoluţia democratică de dezvoltarea unui stat clientelar, în care toate partidele, întreaga clasă politică au acceptat dezvoltarea unui stat clientelar. Repet, statul român, în paralel cu dezvoltarea sistemului democratic, atât cât este el, s-a dezvoltat şi ca un stat clientelar şi, aici, este de discutat, cât de democratic este un astfel de sistem clientelar, în interiorul unui stat democratic. Sigur, nu suntem singura ţară, într-o astfel de situaţie, dar discutăm, astăzi, de realităţile de la noi. Sistemul politic, dar şi social, pe care l-am dezvoltat în România, este un sistem bolnav, un sistem bolnav care trebuie tratat într-un proces de modernizare a statului, pentru a stopa evoluţiile negative, care acompaniază dezvoltarea şi consolidarea democratică, pentru că dezvoltările sistemului clientelar nu fac decât să afecteze puternic valorile democratice, valorile unui stat european modern, şi singura noastră soluţie, aici, este reforma statului, acompaniată de puternice reforme sociale, dar şi economice.

Nu mi-am propus să tratez în mod deosebit acest subiect, dar abordând cele două mari probleme: sistemul social care trebuie să fie afectat de reduceri, din punct de vedere al finanţării - şi am să vă explic de ce trebuie să fie afectat - sau sistemul bugetar, care şi el trebuie să fie afectat de reduceri de finanţare. Explicaţia acestui „trebuie” pentru ambele sisteme este simplă şi se concentrează în două cuvinte: lipsa banilor. Deci, statul român nu-şi poate permite să-şi mai finanţeze propriile sisteme, sistemele pe care le-a generat strâmb: dezvoltarea aparatului bugetar şi dezvoltarea sistemului social. În ceea ce priveşte sistemul de pensii, el este afectat de lipsa resursei pentru a plăti pensiile la nivelul la care ele sunt fixate acum. Sunt şi explicaţii de ordin financiar, lipsa banilor, dar şi explicaţii care vizează interiorul sistemului de pensii. Spre exemplu, pentru anul acesta, bugetul de stat transferă către bugetul de pensii 1,7 miliarde de euro. Pentru a plăti pensiile 100%, aşa cum ele sunt acum, ar trebui să putem transfera minim 2,2 miliarde de euro. Diferenţa, de la 1,7 miliarde la 2,2, nu o avem. Din acest motiv, soluţia pe care am propus-o, în discuţiile cu Fondul, cu Banca Mondială şi cu Uniunea Europeană, a fost reducerea cu 15% a pensiilor. Aş face totuşi referire puţin la boala sistemului de pensii. În momentul de faţă, avem 1,8 milioane de pensionari cu stagiul complet. În acelaşi timp, avem 1,3 milioane de pensionari fără stagiu complet, în general pensionaţi la cerere, înainte de termen. Şi mai avem 906.000 pensionari pe caz de boală. O simplă adunare - 900.000 plus 1,3 milioane - ne arată că numărul pensionarilor fără stagiu complet de cotizare şi al pensionarilor cu pensionare pe caz de boală este 2,2 milioane. Deci avem mai mulţi pensionari fără stagiu de pensionare îndeplinit, decât pensionari cu stagiu de pensionare îndeplinit.

Sigur, cred că orice om s-ar întreba de ce, în ultimii 2-3 ani, s-a produs o creştere explozivă a numărului pensionarilor pe caz de boală şi aici aş vrea să vă dau două exemple, la nivel de judeţe. Spre exemplu, în judeţul Bihor sunt 52.756 de pensionari de invaliditate, reprezentând 32,9% din numărul pensionarilor din judeţul Bihor. Deci 32,9% din pensionarii din judeţul Bihor sunt pensionari de invaliditate. Sigur, dacă acest procentaj ar fi fost relativ uniform, pe teritoriul ţării, am fi ajuns toţi la concluzia că este o chestiune sistemică. Din cauza condiţiilor de muncă, am fi spus: "românii sunt mult mai bolnavi, decât cetăţenii din alte ţări". Dar privind la judeţul Covasna, constatăm că aici sunt doar 5.403 pensionari de invaliditate, pe caz de boală, reprezentând 12,2% din procentul de pensionari; în judeţul Mehedinţi cifra este 13,6% din pensionari; în sectorul 1 din Bucureşti tot 13,1%; în judeţul Tulcea 7,2% din pensionari sunt pensionari de invaliditate. Acest procentaj, 32% ne arată ceva în neregulă, în judeţul Bihor, mai ales că sunt sate întregi, în care 100% bărbaţii sunt pensionaţi pe caz de invaliditate. Mai sunt judeţe cu procentaje mari, de peste 25%. În mod categoric, aici se întâmplă ceva în neregulă şi, până la sfârşitul anului, Ministerul Muncii trebuie să determine care sunt, în mod corect, pensionaţi pe caz de invaliditate şi care dintre invalizi sunt la muncă în Spania, în Italia sau pe unde-or fi. Nu mai putem continua să plătim la nesfârşit din bugetul de pensii înţelegeri între medici şi cetăţeni care vor să ia, în acelaşi timp, şi pensie şi să fie şi apţi de muncă. Aş mai face o singură observaţie cu privire la sistemul de pensii. Întrebarea care este pe buzele tuturor este: până când va dura această reducere cu 15% a veniturilor pensionarilor? Vă pot spune doar intenţia, aşa cum am discutat-o cu guvernul. Intenţia este să menţinem această reducere până la sfârşitul anului, până la 31 decembrie, dar este doar o intenţie, în speranţa că pentru bugetul anului 2011 vom avea resursele financiare să acoperim integral nevoia de finanţare a bugetului de asigurări sociale din bugetul de stat. Această acoperire depinde de foarte multe: de programul Guvernului de stimulare a relansării economiei, de lupta împotriva evaziunii fiscale şi a contrabandei. Sunt foarte multe elemente, nu vreau să mă substitui programului pe care Guvernul îl va lansa odată cu aplicarea măsurilor din scrisoarea cu Fondul Monetar Internaţional.

În ceea ce priveşte un alt segment care este vizat de reduceri de alocări, m-aş referi la sistemul de ajutoare sociale. Deci, în momentul de faţă, în România sunt circa 200 de ajutoare de care românii pot beneficia. Repet: circa 200 de ajutoare, de diverse tipuri. Aceste ajutoare costă anul acesta peste 2 miliarde de euro şi de ele beneficiază circa 7 milioane de români. Ce se observă, însă, şi legat de aceste ajutoare? Ele au fost, în primul rând, mare parte din ele, nu spun toate – nu aş vrea să fie interpretarea: „ajutorul pentru creşterea copilului a spus Preşedintele că este nejustificat” - deci, mare parte din aceste ajutoare sunt nejustificate şi ele reprezintă o altă formă de clientelism. Ele au fost, de regulă, acordate ori la început, ori la sfârşit de mandat şi vizau efecte electorale. La început consolidare, la sfârşit vot. Ce s-a constatat, privind la aceste ajutoare sociale? Că, în unele judeţe - şi nu vreau să nominalizez, pentru că este o operaţiune sau va începe o operaţiune de evaluare a utilizării acestor ajutoare, care, din păcate, nu poate fi făcută înainte de a lua o decizie legată de scrisoarea Fondului, pentru că este extrem de dificil, dar vă pot spune că, din aceste ajutoare, sunt persoane care cumulează mai multe ajutoare şi au ajuns la venituri de peste 5.000 de lei pe lună. Deci, venituri mai mari decât ale unui ministru. De asemenea, sunt persoane, care, cumulând mai multe ajutoare, au ajuns la venituri de peste 4.000 de lei pe lună - sunt pe categorii - şi alţii, peste 3.000 de lei pe lună. Sigur, eu nu spun că este o practică generalizată, dar sunt suficienţi benficiari a parte din aceste 200 de ajutoare, ca să ne ridice semnul de întrebare cu privire la viabilitatea acestor sisteme de asistenţă continuă şi să vedem cât de bine sunt ţintite. Nu vă mai spun că, numai într-un singur judeţ, astăzi am constatat că - numărul este mic, dar, dacă este repetat în toate judeţele, devine mare sau chiar foarte mare - sunt foarte mulţi oameni care, simultan, încasează şi ajutorul de şomaj şi lucrează, pe de altă parte, la negru, sau, venind pe o cifră foarte precisă, un judeţ în care sunt 128 de oameni, care lucrează cu contract şi încasează şi ajutorul de şomaj. Deci, aceştia nu s-au mai ferit. Lucrează cu contract şi încasează, în paralel, şi ajutorul de şomaj.

Eu nu spun că aceste realităţi - şi, probabil, nu le ştiu pe toate, pentru că, până acum câteva săptămâni, nu m-am ocupat de acest subiect, al costurilor sociale, decât în momentul când, după ce am fost informat că s-a atins ţinta de deficit, din acordul cu Fondul, pentru trimestrul I, dar am fost prevenit că, mergând, totuşi, cu cheltuielile din trimestrul I, la sfârşitul anului, ajungem la un deficit de 9,1% din Produsul Intern Brut, deci 11,7 - 8 miliarde de euro. Abia atunci, am spus: „Şi totuşi, unde sunt cheltuielile acestea?” Şi au început discuţiile pe cele două mari cheltuieli ale bugetului de stat, banii care se duc către sectorul social - 36% din buget, şi cei care merg către salarii în sectorul bugetar - 27% din bugetul de stat. Împreună, 63% din tot bugetul. Abia atunci am început să cer informaţii şi să încerc să înţeleg ce se întâmplă cu aceste sisteme. Deci, vreau să înţelegeţi foarte bine: dacă ar fi existat bani, cu certitudine, s-ar fi plătit integral pensiile, până la sfârşitul anului. Şi măsurile acestea, de corecţie, ar fi trebuit luate plătindu-se pensiile. Din păcate, nu avem acea jumătate de miliard, în plus pe care s-o transferăm către bugetul asigurărilor sociale. În acelaşi timp, nu pot să nu constat nereguli de fond în alocarea banilor în aceste zone în care menirea statului este să-i sprijine pe care care au nevoie de sprijin, şi nu să împrăştie bani cu nemiluita; mai mult decât atât, fără să aibă un sistem de control, cine şi de ce şi de câte ajutoare sociale beneficiază. Se pare că foarte multe din ele, în baza aprobărilor sau a anchetelor sociale făcute de administraţiile locale, sunt nejustificate sau sunt multiplicate. Deci, până la sfârşitul anului, trebuie să punem la punct sistemul de asistenţă socială pe care îl finanţăm, în aşa fel, încât el să nu mai fie o zonă a risipei fără limite.

În ceea ce priveşte aparatul bugetar, reducerea cheltuielilor cu aparatul bugetar, este un alt obiectiv pe care trebuie să-l avem, cu sau fără Fond. Repet, cu sau fără asistenţa Fondului Monetar Internaţional, trebuie să privim la modernizarea aparatului bugetar al României şi la optimizarea costurilor cu acest aparat extrem de ineficient. Cifrele care m-au făcut să fiu foarte determinat în a susţine orice măsură în această direcţie: pentru anul 2004, deci la începutul anului 2005, cheltuielile cu aparatul bugetar erau de 17 miliarde de lei; pentru anul 2010, cheltuielile cu aparatul bugetar sunt 43,6 miliarde lei, de la 17 la 43,6 în interval de cinci ani. Este mai mult decât o dublare. Perioada veseliei fără limite, de introducere a oricărui tip de sporuri, perioada angajării fără limite, a oricărui număr de salariaţi - voturi să iasă - ne-a adus aici; iar un proces de modernizare a statului nu poate fi conceput fără restructurarea masivă a aparatului bugetar. Dacă ne gândim la cei din economia reală - şi nu vreau să se speculeze, dar este incorect să nu fac această comparaţie: în economia reală, sunt circa 3 milioane de salariaţi, care trebuie să ia, fiecare, în spate, obligaţiile pentru ceva bugetari şi doi pensionari. Nu poate funcţiona statul în aceste condiţii, nu putem spera să începem să ne încadrăm în a cheltui cu funcţionarea statului atât cât producem. Deci, nu putem continua aşa. 3 milioane de oameni trebuie să cotizeze pentru a asigura salariile la 1,5 milioane bugetari, 1,4 milioane şi aproape 6 milioane de pensionari. Eu nu învinuiesc nici pe unul, nici pe altul, nici pe unii, nici pe alţii, dar spun că nu este posibil şi ceva trebuie să facem pentru a evita colapsul. Noi, de ani de zile, funcţionăm deja cu deficite care sunt generate de plata salariilor şi a cheltuielilor sociale. Nu avem cum să gândim că am putea trimite bani către investiţii, din bugetul de stat, pentru că, dincolo de aceste cheltuieli care sunt pe spatele celor 3 milioane din economia reală, trebuie să asigurăm şi cheltuielile de funcţionare a spitalelor şi cheltuielile de funcţionare a şcolilor, nu numai cheltuielile de salariu, şi cheltuielile de funcţionare a Armatei, şi cheltuielile de funcţionare a Internelor.
Iată doar câteva elemente, se poate discuta foarte mult, dar, câteva elemente, care ne arată că, fără să luăm măsuri, vom continua să împrumutăm la nesfârşit. Nu, are un sfârşit: 2013, dacă nu luăm măsuri. Deci, contrar veseliei televizate, că România e ca Grecia, vă spun că mai avem 2011 şi 2012, dacă am continua în ritmul acesta, pentru a ajunge la „performanţele” Greciei. Deci, avem timp să ne luăm măsuri să nu ni se întâmple un lucru rău.

Acum, aş vrea să înţelegem puţin, pentru că este în discuţie acordul cu Fondul - nu vreau să mă refer la „fericita” soluţie care a fost adoptată de Guvern, de mine, de Banca Naţională, aceea de a nu mări fiscalitatea şi de a merge să actionăm exact acolo unde sunt problemele. Nu, nu mai reiau, pentru că este uşor de înţeles ce s-ar fi întâmplat dacă ne făceam iluzia că, prin mărirea TVA-ului şi a cotei unice ne mai acoperim din cheltuielile cu aceste aparate bugetare uriaşe din ministere şi administraţiile locale, şi din Educaţie, uneori şi din sănătate. Putem discuta pe tema lipsei de personal din sănătate, a lipsei de personal din educaţie - nu cred că e treaba mea, dar sunt multe de discutat şi aici. Deci, dacă am continua aşa şi eram fericiţi cu mărirea fiscalităţii, de fapt, această deformare interioară a sistemului bugetar şi a sistemului social în România ar fi rămas acolo. Aş vrea însă să înţelegem foarte bine că, ducând înainte lucrurile aşa cum ele sunt acum şi mărind fiscalitatea, să spunem, ar fi fost inevitabil un nou acord de împrumut, pentru doi ani, cu Fondul Monetar Interbaţional, Banca Mondială şi Uniunea Europeană. De data aceasta, un împrumut mai mare pe care, împreună cu specialiştii, l-am evaluat la aproape 30 de miliarde. Nu aş vrea să facă cineva farmacie: „Erau 28,43 şi ne-a dezinformat Preşedintele, a spus 30 de miliarde”. Lucrez cu cifre rotunde pentru că, faţă de necazul în care intrăm, nu mai contează 28 sau 30 de miliarde sau 25 sau 3. Dacă noi am face un nou împrumut, care nu poate fi în niciun caz mai mic de 20 de miliarde, deci cel pe care-l avem acum, fără să luăm măsuri severe de restructurare a cheltuielilor sociale şi a cheltuielilor bugetare, România ar ajunge în 2013 la un nivel de îndatorare de 67% din PIB. Deci, permiteţi-mi să vă spun, cam două bugete anuale. În momentul de faţă, nivelul de îndatorare al României este de 31% şi, până la sfârşitul anului, va ajunge la 36%. Acest 36% îl vom suporta greu iar măsurile care trebuie luate acum sunt pentru a preveni creşterea nivelului de îndatorare peste 36% - 37%, maxim 40%.

Deci, acum, România este îndatorată cu un buget naţional. 31% din PIB; atâta ducem în buget: 31% din PIB pe care va trebui să-i plătim. De aceea, eu cred că cea mai bună opţiune a fost aceea pe care noi am avut-o. Şi vreau să fiu foarte bine înţeles. Nu a fost o opţiune care mi s-a năzărit mie, discutând cu consilierii. Sigur că lucrurile au pornit de la discuţii cu consilieri dar, pentru a adopta soluţia, au fost consultări temeinice, cu proiecţie către 2013-2015; ce se întâmplă într-o variantă, ce se întâmplă în alta. Deci, au fost consultări temeinice cu Guvernul şi cu Banca Naţională. Opţiunea noastră a fost să mergem pe diminuarea cheltuielilor care înseamnă consum sau, mai bine spus, pe optimizarea lor pentru că nimeni nu-şi pune problema reducerii de salarii de dragul de a reduce salarii, ci trebuie să optimizăm cheltuielile cu salariile care provin din buget, pentru simplul motiv că sunt excesive - 9% din PIB, ceea ce înseamnă 27% din buget; la cheltuieli sociale, 12%, ceea ce înseamnă 36% din bugetul de stat. Deci aceste cheltuieli trebuie optimizate. Nu aş fi pus problema optimizării, dacă în încercarea de a vedea - pentru că de aici au venit întrebările, către guvern, către instituţii : „Hai să vedem cum stăm cu datele”. Dacă nu aş fi constatat că, în sistemul social, facem multă risipă şi că trebuie să ţintim asistenţa socială, că în sistemul de pensii avem mulţi cetăţeni ai României asupra cărora există suspiciuni de ce au dobândit statutul de pensionar de invaliditate, şi nu accidental - una, două erori - sunt zeci de mii de oameni care au venit în avalanşă către această soluţie; pe o bună înţelegere cu medicii din judeţ, cu cei de la Ministerul Muncii din judeţ dar, suntem în această realitate pe care trebuie să o corectăm imediat. Deci, cam acestea sunt elementele, pe care aş fi vrut să vi le spun în încercarea de a avea un efort de explicare.

Ce vreau să înţelegeţi? În niciun caz, în niciun caz, aceste măsuri nu vor fi suficiente, dacă Guvernul nu le va acompania cu câteva soluţii de susţinere a economiei. Ele vor trebui gândite; sper ca, miercuri, într-o discuţie cu Guvernul, să văd cum arată tot programul pentru că nu ne putem limita - repet - strict la aceste măsuri. Ele sunt insuficiente. Iar, după ce voi avea miercuri discuţia cu Guvernul, voi sta şi la dispoziţia reprezentanţilor pensionarilor şi la dispoziţia sindicatelor care aparţin reprezentanţilor celor care lucrează în sistemul bugetar, pentru a le putea da explicaţii în cunoştinţă de cauză. Deci, cred că, fără a avea tot ansamblul de măsuri, ar fi prematur să angajez discuţii cu oricare din aceste categorii, pentru că Guvernul trebuie să elaboreze aceste soluţii care să stimuleze crearea de locuri de muncă, optimizarea costurilor. Eu nu ştiu cum se va face reducerea de personal, nu ştiu cum se va face verificarea acestui val de pensionari de invaliditate, nu ştiu cum se va face verificarea celor 200 de ajutoare sociale care se acordă sub diverse forme: în natură, în bani. Deci, până miercuri, îmi-este foarte greu să pot discuta cometent cu oricare dintre categorii. Va trebui să văd ce a stabilit Guvernul, care sunt analizele lor şi, pe urmă, să pot discuta cu aceste catergorii care reclamă discuţii cu Preşedintele. Dar, important este să pot să le dau explicaţii care sunt verificate şi agreate de Guvern. Nu cred că cineva estimează sau analizează că nu am evaluat reacţia publică a categoriilor afectate, fie că vorbim de pensionari, fie că vorbim de sindicatele care reprezintă bugetarii. Singurul lucru pe care mi l-aş dori - pentru că este dreptul oamenilor să protesteze, să se manifeste - ar fi să nu pice în interiorul proceselor democratice de protest pentru măsurile preconizate de Guvern şi anunţate şi de mine: cele două mari, legate de pensii, de ajutoare sociale, pe de o parte, şi salarii, dar esenţial ar fi ca cei care deja au chemat liderii sindicali pentru indicaţii, cei care deja au introdus într-un grup de pensionari, un grup predispus la violenţă, să renunţe la acest joc, pentru că este un joc periculos. Şi le transmit şi un avertisment public cu această ocazie: să nu încerce să creeze acte de violenţă, spaime pentru oameni. Manifestările se pot desfăşura în modul cel mai civilizat şi, în mod esenţial, fără să se recurgă la provocări. Repet, nu o spun întâmplător, ci vorbesc pe ceea ce ştiu. Există politicieni care cred că a stimula violenţa este soluţia şi vreau să ştie că nu este în regulă. Vă stau la dispoziţie, fiecare câte o întrebare.(...)

(...)Întrebare: Domnule Preşedinte, la întâlnirea cu parlamentarii care sprijină actualul guvern, pe care aţi avut-o acum câteva zile, le-aţi reproşat mai multe lucruri, şi o să mă opresc ...

Preşedintele României, Traian Băsescu: Domnule Tolontan, a fost o discuţie care nu era destinată spaţiului public şi nu o voi comenta.

Întrebare: Nu, era purtată într-un spaţiu public, în Parlamentul României.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Nu, nu era destinată publicităţii. Altă întrebare, dacă aveţi, pentru că asta consider că aţi fost neinspirat, punând-o.

Întrebare: Nu, dar vreau să înţeleg: nu comentaţi o discuţie pe care aţi avut-o în Parlamentul României cu parlamentarii?

Preşedintele României, Traian Băsescu : Daţi-mi voie să ...

Întrebare: Ok, atunci o să vă pun o altă întrebare...

Preşedintele României, Traian Băsescu: Dacă e legată de tema de astăzi. Aveţi ceva şi despre astăzi?

Întrebare: De buget vă pun, da, am. De buget, da, am. Am, că v-am ascultat 40 de minute, în care discutaţi despre sistemul de clienţi şi ceea ce am reţinut din ceea ce aţi spus dumneavoastră este faptul că anumite categorii sociale, de ordinul sutelor de oameni, în anumite judeţe, sau de ordinul zecilor de mii sau miilor în alte judeţe, devin clienţii propriilor bani sau bugetului public, să spunem aşa, da?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Da, stimulaţi de politicieni, că omului dacă-i dai, zice „dă-mi, Doamne!”.

Întrebare: Exact. Dar mai există o categorie de clienţi politici, la care aţi făcut referire, înclusiv în debutul conferinţei de presă de astăzi: e vorba de cei apropiaţi partidelor aflate la putere, inevitabil. Probabil că cunoaşteţi cazul patinoarului de la Braşov, realizat cu aproximativ 12 milioane de euro, bani de la CNI, de trei ori costul unui patinoar similar din Ungaria.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Cât spuneţi că a costat?

Întrebare: Aproape 12 milioane de euro, dar nu vă pot da cifra, pentru că n-au fost făcute publice încă. Le aşteptăm şi noi.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Vă daţi seama că, de la nivelul Preşedintelui, să te uiţi la ...

Întrebare: Sigur, 12 milioane, da. Vă spunem noi, că am fost ...

Preşedintele României, Traian Băsescu: Nu, dar să te uiţi la patinoare, e greu să vă spun.

Întrebare: Noi ne-am uitat la patinoare şi noi am fost în Ungaria şi am găsit unul construit cu patru milioane - cu acelaşi număr de locuri, cu acelaşi teren şi aşa mai departe. Şi întrebarea era următoarea: de ce susţineţi un guvern care face asemenea lucruri? Care propulsează oameni dubioşi la posturi de directori sau care întreţine ceea ce dumneavoastră aţi numit mai devreme clientela politică, prin distribuţia privilegiată?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Puteti să-mi spuneţi numele ministrului care a finanţat cu 12 milioane, în loc de patru, cât spuneţi dumneavoastră? Asta, una. Şi daţi-mi...

Întrebare: Domnul Blaga. Şi a fost încheiată pe mandatul doamnei Udrea, investiţia. Inaugarată de ambii, în tandem - au tăiat panglica amândoi.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Bun. Deci, ai cui sunt clienţii? Că asta nu mi-e clar.

Întrebare: Păi, este un domn consilier PD-L din Turda, care a câştigat în ultimul an şi jumătate contracte de 70 de milioane de euro.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Domnule Tolontan, dacă-mi faceţi o sesizare, vă dau cuvântul meu de onoare că o trimit la Parchet. Deci, daţi-mi o sesizare.

Întrebare: Nu, că nu e treaba mea să vă fac dumneavoastră sesizări. Noi scriem. Sunt aici doar ca să vă pun întrebarea următoare: de ce susţineţi un guvern care face investiţii de acest tip?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Domnule Tolontan, cred că aş susţine orice guvern care face investiţii corecte, necesare. Acum, dacă discutăm în mod cinstit, nu cred că România nu avea nevoie de un patinoar - înţeleg că...

Întrebare: Nu, avea cu siguranţă, dar cu acei bani se făceau trei, sigur că da. Are nevoie de multe patinoare ...

Preşedintele României, Traian Băsescu: Deci avea nevoie de un patinoar.

Întrebare: Bineînţeles.

Preşedintele României, Traian Băsescu: E în regulă. Dacă, însă, în procesul de construcţie s-au făcut ilegalităţi, în cazul în care dumneavoastră nu aţi sesizat Parchetul, ca bun român, daţi-mi, vă rog, mie - sesizaţi preşedintele României.

Întrebare: Nu, iertaţi-mă, aici sunt în interiorul aceleiaşi întrebări şi de asta insist. Nu este vorba de ilegalitate. Este vorba de oportunitate.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Domnule Tolontan, am marea rugăminte. Am ajuns amândoi la concluzia că ne trebuie probabil încă vreo zece patinoare, din câte ştiu eu, ne-ar trebui în România. Dar, dumneavoastră suspectaţi o ilegalitate.

Întrebare: Nu, nu, nu. Noi suspectăm faptul că a fost făcut de trei ori mai scump, nu ilegal.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Păi, asta e ilegal!

Întrebare: Nu ştim. Poate că este legal în România şi, atunci avem o problemă.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Este ilegal. Dacă dumneavoastră ştiţi că este mai scump de trei ori, categoric este ilegal. Eu, uite, vă spun eu. Îl credeţi pe şeful statului?

Întrebare: Bine, aici ar trebui să vorbească un tribunal ca să... Nu, nu vă cred.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Am o mare rugăminte. Puneţi, scrieţi două rânduri. Spuneţi: "Domnule Preşedinte, vă semnalez că s-a construit un patinoar mult mai scump decât trebuia să fie"; şi eu o trimit direct la Parchet. Vă mulţumesc!

Întrebare: Domnule Preşedinte, spuneaţi că toate aceste măsuri, de reducere a salariilor, a pensiilor trebuie luate pentru că nu mai avem bani, pentru că statul nu mai are bani.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Aşa este.

Întrebare: De ce, până acum, nu s-a spus că statul nu mai are bani? De ce, Premierul nu iese dumnealui, într-o conferinţă de presă, de ce ieşiţi dumneavoastră să explicaţi toate aceste lucruri? Credeţi că ar trebui guvernul Boc să demisioneze?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Nu cred. Nu cred că ar trebui să demisioneze, dintr-un motiv foarte simplu. Ultimul lucru, de care avem nevoie, ca să închidem toate socotelile în momentul de faţă, este o criză politică. Deci este ultimul lucru de care avem nevoie, un guvern căzut, să începem negocieri să facem un alt guvern. Dacă mă întrebaţi de ce mi-am asumat ieşirile publice, vă pot spune că nu am vocaţia laşului. Nu a folosit la nimic faptul că am semnalat la momentul la care s-a dat faimoasa lege a pensiilor: "Atenţie, fondul de pensii va rămâne fără acoperire!". Ba chiar, în campanie, la o emisiune televizată, am spus: "Fondul de pensii este în colaps". Nu a folosit la nimic, n-aveam cu cine să colaborez. Şi nimeni nu era dispus să recunoască. Nu a folosit la nimic că am întors înapoi legea salarizării diplomaţilor. Am primit-o înapoi la promulgare în 48 de ore, de la Parlament, pentru că preşedintele României nu are drept de veto. Deci, vreau să vă spun că - şi nu mă scuz, pentru că şi eu sunt parte a clasei politice, vreau să înţelegeţi foarte bine, nu mă aşez undeva, în nori. Am făcut şi eu erori, pe care le-am recunoscut, deşi cred că se exagerează, când se vorbeşte de promulgarea Legii de salarizare a celor din învăţământ, ca şi cum Preşedintele ar avea drept de veto. Nu, Preşedintele o trimite o dată. Şi, la unanimitatea cu care s-a votat, mi-am dat seama că era inutil să o mai trimit înapoi, pentru că o primeam la fel de repede. Se apropia campania din 2008 şi trebuia să o promulg din obligaţie constituţională. Doar dădeam ocazia unei campanii, ca şi cea de la pensii, dacă vă aduceţi aminte. Dar cred că, dincolo de obligaţia Guvernului de a recunoaşte starea finanţelor publice a ţării, dincolo de obligaţia Parlamentului, de a face legi şi de sprijini programele sau de a adopta programele Guvernului, şeful statului, într-o astfel de situaţie, când se iau măsuri dificile pentru români - pentru că eu sunt conştient că nu este uşor, nici pensionarului, nici salariatului de la stat - şeful statului are obligaţia să-şi asume parte din soluţiile sau să recunoască problema, să spună: da, sunt alături de acest program. Cum aţi vedea un preşedinte, într-un moment atât de dificil pentru salariaţi şi pentru pensionari, care stă ascuns la Cotroceni şi nu spune nimic?

Întrebare: Bine, dar Premierul, de duminică, nu a mai ieşit deloc.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Cred că au o strategie foarte bună. Când vor ieşi, vor ieşi şi cu măsurile care merg în paralel. Eu acum fac un efort de explicare, în speranţa că se va înţelege de ce aceste măsuri. Dar nu eu fac programul pe care urmează să-l aplice Guvernul.

Întrebare: Renegocierea acordului cu Fondul, credeţi că este una din soluţiile la care lucrează Guvernul?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Nu, categoric nu, dar vreau să ştiţi că este posibil. Este posibilă renegocierea acordului cu FMI. Spunem: ne oprim, populaţia României nu acceptă măsurile şi rechemăm Fondul pentru negocieri. Sigur asta înseamnă pierderea tranşei din luna iunie, dar nu e o nenorocire. Însă consecinţele eu le ştiu - nu merge cu reduceri de cheltuieli în buget, alternativa simplă este şi reduceri, dar numai în sectorul salarizării bugetare şi creşterea taxelor. Nici nu sunt alte soluţii. Una din două.

Întrebare: Domnule Preşedinte, vă pun această întrebare, mai detaliată, în dubla dumneavoastră calitate de garant al Constituţiei şi al separaţiei puterilor în stat şi al echilibrului acestora, dar şi de parte a puterii executive, aşa cum v-aţi exprimat în mai multe sensuri. Mai precis este vorba de un fragment din proiectul de scrisoare de intenţie cu FMI, care se referă la măsurile de ajustare a cheltuielilor bugetare, pe care vi le-aţi asumat laolaltă cu Guvernul. Vă rog.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Nu, înainte să citiţi, va trebui să fie o şansă, deci eu ştiu, în general, scrisoarea cu Fondul, nu am trecut la o analiză amănunţită.

Întrebare: Nu este un detaliu foarte tehnic.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Dacă nu este un detaliu foarte tehnic este în regulă.

Întrebare: Este, mai degrabă, politic şi juridic, decât economic. Aici se spune că punerea în aplicare a măsurilor, şi se referă la măsurile de reducere a cheltuielilor - 25% salarii, 15% pensii şi ajutoare de şomaj şi aşa mai departe - în paranteză - inclusiv cu o hotărâre favorabilă emisă de către Curtea Constituţională, în ceea ce priveşte constituţionalitatea acestora, constituie acţiune prealabilă pentru finalizarea evaluării. Ce vreau să vă întreb? În interpretarea mea, asta înseamnă că tot pachetul de măsuri şi actele normative, prin care acestea ar urma să fie puse în practică, urmează să fie supuse unui control prealabil de constituţionalitate din partea Curţii, de vreme ce FMI a cerut garanţii în această privinţă.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Da, aşa este.

Întrebare: Întrebarea mea desfăşurată sună aşa. Asta înseamnă că Guvernul îşi va asuma răspunderea, iar pe de altă parte, pe ce se bazează puterea executivă, şi asta vă include şi pe dumneavoastră, atunci când şi-a asumat certitudinea că felul în care actele normative de reducere a cheltuielilor vor fi elaborate, vor trece de controlul Curţii Constituţionale şi nu vor fi declarate neconstituţionale.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Bun, puterea executivă nu a dat nicio garanţie, nici eu n-am dat, avem urgenţa nevoii de a încasa tranşa din iunie. Ştiţi că board-ul Fondului este pe 28 iunie. Dacă nu vom reuşi să avem legea promulgată, cu siguranţă board-ul nu ia în discuţie tranşa de la sfârşitul lui iunie. Deci asta vrea să spună această formulare, că Fondul nu va fi satisfăcut doar cu emiterea actului normativ, ci va vrea să ştie că nu a fost blocat la Curtea Constituţională şi întors înapoi la Parlament sau declarat neconstituţional. Deci emiterea unui act normativ care ar fi invalidat de Curtea Constituţională, practic înseamnă neîndeplinirea obligaţiilor, indiferent ce scrie guvernul în legea de asumare sau în Ordonanţa de Urgenţă. Sigur, nu poate fi vorba de Ordonanţă de Urgenţă, când e vorba de salarii şi pensii. Trebuie mers prin lege şi probabil că soluţia pe care o va adopta Guvernul, datorită timpului, va fi asumarea răspunderii. Nu cred că ar exista timpul dezbaterii în Parlament, ca să prindem board-ul din 28, mai ales că nu este suficient să fii cu toate condiţiile îndeplinite, pe 27. Trebuie cel puţin cu zece zile înainte, membrii boardul-ui Fondului să primească documentul care vizează România, pentru a fi analizat. Deci ar trebui pe 15, undeva, să fim cu procesul încheiat. Nu ştiu dacă va fi posibil, şi datorită imposibilităţii - cel puţin până în acest moment - de a se colabora cu opoziţia şi datorită procedurilor. Dacă va fi posibil, va fi în regulă, dacă nu va fi posibil, se amână tranşa până când o să fim gata. Dar avem mare nevoie de acei bani, la sfârşitul lunii. Probabil ştiţi că, în trimestrul al II-lea, serviciul datoriei publice este de 2,7 miliarde euro.

Întrebare: Totuşi care este planul B, în cazul în care Curtea Constituţională va declara că pachetul de măsuri este neconstituţional?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Să mergem pe piaţă, să împrumutăm bani, dar mult mai scump, după cum bine ştiţi, şi pe termene mult mai scurte.

Întrebare: Domnule Preşedinte, spuneaţi mai devreme că sunt 200 de ajutoare sociale. Veţi susţine în Guvern ca indemnizaţia pentru creşterea copiilor să nu fie redusă?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Să nu fac o greşeală. Este indemnizaţie şi alocaţie, da? Alocaţia categoric nu trebuie atinsă şi vă pot spune că, după părererea mea, trebuie să privim cu multă atenţie şi indemnizaţia. Nu vă pot spune cum ies socotelile, pentru că pe totalul programe sociale va trebui făcută o reducere de 15%. Pot să exprim o speranţă, că nu va fi sau va fi foarte puţin afectată alocaţia pentru creşterea copiilor. Vorbiţi de aceea de doi ani, cât stau mamele.

Întrebare: Da. A fost 85% din venituri.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Sper să fie minim afectată. Nu vă pot spune încă. De aceea, am şi evitat discuţiile cu oricine, pentru că în momentul de faţă se fac calcule pe toate variantele: cum să faci să ai o anvelopă pe programele sociale, reduse cu 15%? - folosesc această expresie, care, probabil, e mai greu de înţeles - cum să faci să ai o reducere de 15% pe programele sociale? Vom vedea. Sper ca cele care vizează copiii, pentru că astea chiar au o adresabilitate precisă, nu sunt categoria de ajutoare, care să spui că sunt exagerate, ele sunt în interiorul unei politici de stimulare a natalităţii. Să vedem cu ce vine Guvernul.

Întrebare: Şi există vreo şansă ca reducerile de pensii să se facă diferenţiat, eu ştiu?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Cred că atunci intrăm în altă - cel puţin, acesta este punctul meu de vedere. Guvernul va lua ce decizie consideră, dar eu cred că atunci intrăm într-o discuţie care nu se va termina nici de Revelion. Cui reducem, cine are merite mai mari, cine mai mici, exact ca la aşezarea în grilă la salarii. Da, nu exclud posibilitatea ca Guvernul să adopte şi o altă soluţie, decât o reducere de sus până jos cu 15%. Dacă aţi putea să evitaţi întrebările care vizează deciziile şi calculele, pe care le face acum Guvernul, să nu mă puneţi în situaţia să vă dau răspunsuri neclare.

Întrebare: Domnule Preşedinte, dumneavoastră aţi anunţat toate aceste măsuri şi vreau să vă spun că întrebarea care stătea pe buza tuturor jurnaliştilor era: De ce Traian Băsescu a anunţat toate aceste măsuri şi nu cabinetul Emil Boc, şi nu Guvernul?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Deci, v-am spus, tocmai v-am dat explicaţia: ca un act de asumare. Nu puteam să stau - când spui pensionarilor: se reduc pensiile cu 15%, când spui bugetarilor: se reduc veniturile, nu salariile, cu 25% - Preşedintele stă ascuns în grădina cu iarbă verde, la Cotroceni. Sigur că trebuia să fiu corect şi faţă de Guvern şi faţă de populaţie.

Întrebare: Dar nu vi se pare normal ca şi Guvernul să anunţe anumite măsuri sau să dea explicaţii?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Din câte ştiu, Guvernul, prin premier, a dat explicaţii după ce a semnat scrisoarea şi, cu siguranţă, sper să dea explicaţii foarte competente, când va avea tot programul pregătit.

Întrebare: Revin la cifre, pentru că aţi dat foarte multe cifre şi aţi spus, la un moment dat, că cheltuielile cu aparatul bugetar la sfârşitul lui 2004, începutul lui 2005, erau de 17 miliarde de lei şi aţi spus că, în 2010, erau de 43,6.

Preşedintele României, Traian Băsescu: 2010, acum.

Întrebare: Da, la începutul lui 2010. Eu vreau să vă întreb cât erau la sfârşitul lui 2008-2009, că bănuiesc că aveţi ...

Preşedintele României, Traian Băsescu: Deci, s-a produs o uşoară scădere, dar în 2010...

Întrebare: O cifră exactă aveţi?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Nu am. Nu am, dar pot să o cer. Eu am cerut: „Dă-mi înainte de începerea...”.

Întrebare: Nu, că vedeam aşa cât a fost domnul Tăriceanu şi cât a fost domnul Boc.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Înţeleg foarte bine, dar să ştiţi că nişte cheltuieli la salarii şi la pensii nu sunt cheltuieli de o lună. Când ai mărit un salariu, l-ai mărit pentru o perioadă lungă, nu este ca o primă. Si vreau să ştiţi foarte clar că sunt unul dintre cei care a reproşat Cabinetului că au plătit al treisprezecelea salariu anul acesta. Le-am spus-o foarte clar, se putea explica. Sigur, era în contract. Ei au anunţat că nu vor mai plăti pentru 2010 al 13-lea salariu, dar cred că se putea găsi o formulă şi aici, însă asta e.

Întrebare: Şi mai am o întrebare.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Ne-am înţeles la o întrebare şi o întrebare!

Întrebare: Îmi pare rău, dar au fost ieri proteste la Cotroceni şi aţi văzut ce s-a întâmplat în faţa Palatului; au venit şi astăzi oamenii, însă pensionarii sunt, trebuie să recunoaşteţi, sunt foarte supăraţi. Sunt oameni care au muncit de 30 de ani munci grele, care au trei milioane de lei pe lună şi se taie 15% din această pensie. Oamenii se simt nedreptăţiţi, nu ştiu dacă vor înţelege toţi aceste cifre şi aş vrea să vă întreb ce răspuns dati acestor oameni, care până la urmă au dreptatea justificată?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Să ştiţi că eu nu vă dau dumneavoastră un răspuns şi oamenilor alt răspuns. Ce v-am răspuns dumneavoastră le spun şi oamenilor.

Întrebare: Credeţi că vor înţelege?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Nu ştiu, dar eu am obligaţia să aduc argumentele de ce nu avem bani. Apropo de asta, aveam aici nişte cifre şi, dacă îmi permiteţi, m-aş întoarce puţin la ele, legate de cum s-au cheltuit banii cu Fondul, cum s-au cheltuit banii de la Fondul Monetar Internaţional. Ştiu că este o întrebare care a fost ridicată. Deci până acum, de la Fond, România a primit 9,2 miliarde, de la Uniunea Europeană 2,5 miliarde, şi de la Banca Mondială 300 de milioane. Total 12,02 miliarde. Din aceştia: 7, 1 miliarde au mers direct la Banca Naţională a României pentru consolidarea rezervei naţionale, deci 7,1 miliarde la BNR pentru consolidarea rezervei BNR; 4,91 miliarde au mers la bugetul de stat pentru acoperirea deficitului bugetului de stat pe anul trecut, deci nu s-a făcut o anume operaţiune cu ei, pur şi simplu au fost viraţi în trezorerie şi de acolo s-au făcut cheltuielile de funcţionare a instituţiilor statului, salarii, pensii, funcţionarea spitalelor, toate cheltuielile. Banii când intră în buget se depersonalizează. Destinaţia lor a fost: acoperire deficit bugetar, deci bani care s-au cheltuit în executarea bugetului. Ce aş vrea să limpezesc, că tot a venit vorba de astfel de bani, şi cred că aici, iar, trebuie un efort de explicare. De foarte multe ori am văzut abordări de genul: în timp ce se propun măsuri de austeritate, se face nu ştiu ce investiţie: patinoar, dau un exemplu. Aici trebuie văzute lucrurile pe ambele părţi. Sigur, când este criză nu avem o urgenţă să construim un patinoar, putem să amânăm pentru vremuri mai bune. Dar, dacă - nu ştiu dacă este cazul de la Braşov, domnul Tolontan, pur şi simplu asta mi-a venit în cap - dacă este, cumva, un program finanţat cu bani europeni, atunci este păcat să nu faci investiţia chiar dacă şi administraţiile locale au o componentă din bugetul lor. Deci, atunci când analizăm dacă este oportună o investiţie sau alta, trebuie văzut dacă nu cumva este pe proiecte aprobate de Uniunea Europeană pentru că atunci dacă nu faci investiţia pierzi banii. Asta e singura chestiune care poate fi luată în discuţie.

Întrebare: Domnule Preşedinte, pentru că tot aţi vorbit de solidaritate, ce părere aveţi despre iniţiativa formulată chiar şi de unii oameni politici, ca pentru o anumită perioadă de timp politicienii să renunţe la veniturile obţinute de la stat?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Ar fi extraordinar, ar fi extraordinar. Într-adevăr clasa politică ar arăta că este solidară nu cu cei cu salarii mari, ci cu cei cu venituri foarte mici, fie că vorbim de venituri salariale sau venituri din pensie. Cred că ar fi un gest pe care toţi îl putem face până la 31 decembrie

Întrebare: Ar fi un gest care ar putea ajuta România să depăşească criza sau doar psihologic?
Preşedintele României, Traian Băsescu: Nu, psihologic. Vă daţi seama, dacă am lua toate salariile parlamentarilor, ale Preşedintelui, ale membrilor Guvernului şi le-am pune la un loc nu ştiu dacă putem creşte vreo pensie, să zici că măreşti cu 1% pensiile. Nu se reduce cu 15% ci cu 14% pentru cei cu pensie minim garantată. Nu cred că măcar acolo am face un procent, dar gestul ar fi unul de solidaritate. Şi sigur, nu numai salarii, ci şi sume forfetare.

Întrebare: Domnule Preşedinte, aţi fost ţinta criticilor şi ale ziariştilor şi politicienilor...

Preşedintele României, Traian Băsescu: Şi voi rămâne.

Întrebare: În ultima vreme, în mod special. Dar, dacă aveţi vreun comentariu, mai ales faţă de cel al fostului preşedinte Ion Iliescu, care ştiu că spus despre dumneavoastră pe blog ceva de genul "diletant în conducerea statului" - mă iertaţi dacă nu-mi aduc aminte foarte bine formularea.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Când vă aduceţi aminte bine, spuneţi-mi-o.

Întrebare: Conţinea cuvântul "diletant".

Preşedintele României, Traian Băsescu: Nu spune nimic asta. Când aveţi toată formularea, reveniţi. Vă mulţumesc.

Întrebare: Domnule Preşedinte, în calitate de om politic la vârf în ultimii 20 de ani şi de fost preşedinte de partid, deţinător al multor funcţii în stat, consideraţi că aveţi o responsabilitate în crearea acestui stat clientelar în care trăim astăzi?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Mărturisesc că atunci când am sesizat - pentru că eu nu vorbesc de acum de statul clientelar sau statul ineficient, vorbesc mai demult. Sigur că, aşa cum vă spuneam, sunt parte a clasei politice şi nu pot spune că sunt deasupra ei, chiar dacă am observat de câţiva ani că trebuie făcut ceva. Iar faptul că nu ai avut condiţii să faci sau nu ai putut să faci, asta nu e o scuză pentru oameni. Ei spun: te-am ales, de ce nu ai rezolvat problema? Deci îmi asum şi eu parte din ceea ce îmi revine.

Întrebare: Ce garanţii aţi cerut de la Guvern, dacă aţi cerut, că aceste măsuri vor avea efectul scontat? Sau aveţi o soluţie de rezervă să nu se ajungă totuşi şi la mărirea taxelor? Vă pun această întrebare pentru că dumneavoastră, în câteva rânduri, aţi pus cumva la îndoială capacitatea acestui guvern de a face concedieri în sectorul public şi aşa mai departe.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Păi acum cred că s-a creat instrumentul, pentru că dacă se adoptă programul cu Fondul, pur şi simplu Ministerul de Finanţe eliberează fond de salarii cu 25% mai puţin. Deci acum nu mai există dubiu, poate nu poate. Pur şi simplu şi dacă nu vrea, şi dacă nu poate, nu are cu ce plăti mai mult.

Întrebare: Şi va fi suficient?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Aici este problema cheie, dacă această pârghie utilizată, prin reducerea pur şi simplu a sumelor care se transferă pentru salarii cu 25% va fi urmată de un proces de analiză a excedentelor de personal, de un proces de selecţie a celor care sunt în funcţii acum, în aşa fel încât să se stabilească că până la 31 decembrie cei care sunt în excedent şi incompetenţi pleacă din instituţie. Deci aici este faptul că reduci cu 25% fondul de salarii virat unui minister, este un prim pas, el creează premisa. Dar marea problemă ar fi dacă la 31 decembrie ajungi tot cu atâţia salariaţi şi nu ajungi cu o reducere de 25% a aparatului. Sigur, aici nu discutăm neapărat de o abordare liniară. Nu o să faci acest lucru într-un spital, unde este deficit de cadre. Nu o să faci acest lucru, ştiu eu, într-un loc unde sunt mai puţini oameni decât trebuie - să spunem dascăli într-o şcoală. Te duci într-o şcoală, nu o să spui "chiar dacă aveţi mai puţin cu 10 profesori, reduceţi cu 25% personalul, ca să vă puteţi lua salariile înapoi de la 1 ianuarie". Deci de aceea timpul de 7 luni - este iunie, iulie, august, septembrie, octombrie, noiembrie până în decembrie, inclusiv - este un timp în care administraţie, sindicate, să stabilească nişte criterii după care vor face evaluarea, să nu mai funcţioneze numai criteriul politic. Şi să urmărească şi unii şi alţii pe urmă să fie respectate criteriile în evaluarea funcţionarilor, a bugetarilor care vor fi disponibilizaţi. Deci eu ţin foarte mult, şi asta am spus-o şi sindicatelor şi Guvernului, ca acele criterii să fie elaborate împreună şi convenite, pentru că de foarte multe ori sindicatele au spus să avem criterii. Iată, acum avem timp să avem criterii. Dacă a fost de bună-credinţă amânarea solicitată pentru că nu erau criterii şi afirmaţia: păi aşa numai clienţii politici vor rămâne şi vor pleca cei care nu sunt clienţi politici, acum este timp, într-o săptămână, să facă nişte criterii pe care să le agreeze şi sindicatele şi administraţia şi în baza lor să se facă disponibilizările.

Întrebare: Domnule Preşedinte, înţeleg că nu este momentul pentru o criză politică; guvernul nu ar trebui să demisioneze. Totuşi în discuţiile pe care le-aţi avut cu Premierul, v-a vorbit despre o intenţie a sa de a se retrage din fruntea Executivului?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Doamnă, vreţi să vă spun discuţiile din Cabinet? Cel puţin până acum nu mi-a spus aşa ceva, dar lucrurile astea nu se discută de multe ori, o singură dată se discută, din experienţa mea.

Întrebare: Şi dacă consideraţi că ar exista totuşi o formulă guvernamentală care să facă mai uşor faţă problemelor actuale?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Doamnă, orice formulă care înseamnă săptămâni de negocieri nu poate fi mai bună. În momentul de faţă, datorită efectelor din zonă, efectelor de propagare din regiune, orice element de instabilitate politică compromite orice şansă pentru România să finanţeze. Aici nu mă joc, oricât v-ar plăcea sau nu v-ar plăcea acest lucru.

Întrebare: Bună seara. Colega mi-a luat-o înainte, v-a întrebat dacă domnul Boc a încercat să-şi dea demisia.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Nu.

Întrebare: Am înţeles. O precizare, domnule Preşedinte, aş dori. În prima ieşire a dumneavoastră, în care ne-aţi anunţat măsurile anticriză, aţi vorbit despre reducerea fondului de salarii cu 25%. Aţi revenit apoi, aţi vorbit despre scăderea cu 25% a fiecărui salariu.

Preşedintele României, Traian Băsescu: A fiecărui venit.

Întrebare: Venit. Mă scuzaţi, venit. Înţeleg că în discuţiile cu sindicatele de la Cotroceni, de la sfârşitul săptămănii trecute, au fost două tabere, unii au vorbit despre scăderea fondului de salarii, ceea ce nu ar presupune scăderea fiecărui salariu şi cealaltă tabară, pe care şi dumneavoastră înţeleg că o îmbrăţişaţi, este cu reducerea fiecărui venit cu 25%.

Preşedintele României, Traian Băsescu: A fiecărui venit.

Întrebare: Care va fi varianta finală?

Preşedintele României, Traian Băsescu: A fiecărui venit cu 25%. Bun Dacă lucrurile sunt corecte ar trebui să ducă la acelaşi lucru până la urmă: fondul de salarii redus cu 25%. Numai că au mai fost încercări de a se face reduceri, restructurări sub această anvelopă. Lasă că reducem anvelopa salarială şi trebuie să dea afară 10%, nu? Ei, nu s-a întâmplat aşa, pentru că erau posturi libere şi atunci reducerea anvelopei salariale nu a rezolvat problema şi a reducerii de personal. Dacă ar fi existat certitudinea că organigramele din hotărârile de Guvern sunt 100% acoperite sau că raportările sunt 100% corecte, se putea merge şi pe anvelopă că ajungeai la acelaşi lucru, dar pentru a se preveni povestea locurilor libere, care sunt în anvelopa salarială, s-a mers pe ideea reducere 25% a fiecărui venit.

Întrebare: (...)

Preşedintele României, Traian Băsescu: Domnule Tolontan, vă asigur că dumneavoastră nu o să vă reducem cu 25%.

Întrebare: (...)

Preşedintele României, Traian Băsescu: Păi nu, discutăm de competenţe. Vă rog.

Întrebare: În ultimele zile, au fost vehiculate opinii conform cărora în pofida acestor reduceri, de 25% a salariilor, respectiv 15% a pensiilor, e posibil ca peste câteva luni să existe o creştere de fiscalitate. Cum comentaţi o astfel de ipoteză?

Preşedintele României, Traian Băsescu: O creştere, aţi vrut să spuneţi.

Întrebare: Creştere, îmi cer scuze.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Dacă aţi văzut, şi în scrisoarea Fondului este o astfel de menţiune, care spune: dacă programul nu se duce la îndeplinire, se recurge la măsura cu care de fapt a venit Fondul la Bucureşti, creştere de fiscalitate şi reducere în sectorul bugetar. Poftiţi?

Întrebare: Deci ambele măsuri?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Da, da. Iniţial, s-a discutat de creştere TVA şi cotă unică şi reducere cu 20% a salariilor în sectorul bugetar. Asta a fost discuţia.

Întrebare: Dar este posibil ca peste câteva luni să se ia o astfel de măsură?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Dacă facem programul, nu. Dacă programul eşuează, cu certitudine da. Eu cred că, dacă pierdem trenul realizării acestui program de reducere a cheltuielilor, intrăm într-o spirală care e foarte rea. De aceea, apreciez că suntem într-un moment în care ne cam decidem soarta, chiar dacă nu suntem într-o situaţie extrem de dificilă încă. Ţara încă are finanţare, este credibilă pe pieţe şi când se duce singură, fără să ia bani numai de la FMI, deci încă suntem într-o situaţie în regulă. Ratarea acestui program ne scoate şi de pe pieţe şi nu se poate reveni decât la formula iniţială. Şi aici poate aveţi o explicaţie legată de ieşirea mea, care a părut intempestivă. Prima. Nu era deloc intempestivă. A fost singurul gest prin care puteam da semnalul extrem de clar că nu există drum de întoarcere în opţiunea Guvernului, adică soluţia creşterii fiscalităţii era respinsă şi vă rog să mă credeţi că am făcut-o pentru că trebuia. Abia pe urmă mi-am şi asumat public aceste măsuri, dar era extrem de necesar să curmăm discuţiile şi negocierile: „Care e soluţia corectă”. De aceea am şi spus în ultima declaraţie că acest program nu este un program al Fondului, este un program stabilit cu Guvernul, cu Banca Naţională, cu Preşedinţia, pe care ni-l asumăm ca fiind soluţia corectă. Pentru că o mărire de fiscalitate fără a analiza cheltuielile din interiorul bugetului bolnav nu făcea decât să perpetueze boala şi să extindă „metastazele” din interiorul bugetului.

Întrebare: Domnule Preşedinte, mai am o scurtă întrebare, vă rog frumos, una mică. Dacă acest program eşuează, aş vrea să vă întreb foarte clar cine îşi asumă răspunderea din punct de vedere politic?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Guvernul. Pentru că el trebuie să îl pună în aplicare.

Întrebare: Şi dumneavoastră? Că dumneavoastră l-aţi anunţat.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Păi, ne uităm la atribuţiuni. Preşedintele poate face anunţuri, nu poate tăia salarii.

Întrebare: Deci Guvernul îşi asumă răspunderea, adică îşi va da demisia.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Guvern şi Parlament, e un parteneriat aici. Că dacă Parlamentul nu aprobă legislaţia de care Guvernul are nevoie pentru a pune în aplicare programul...

Întrebare: Dacă oamenii vor face acele sacrificii, adică îşi vor reduce salariile, îşi vor reduce pensiile, sunt oameni care au muncit, domnule Preşedinte. Dacă vor face această curbă de sacrificiu, îşi vor asuma aceste măsuri şi vor crede în cifrele dumneavoastră, în ceea ce va spune poate, la un moment dat, domnul Boc, după asta, dacă nu se întâmplă, dacă au făcut degeaba?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Aveţi nevoie de o banderolă: "Jos cu...", "S-a stabilit cine demisionează"?! Mulţumesc.

Întrebare: Da! Cine demisionează, domnule Preşedinte?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Mulţumesc.

Întrebare: Voiam să vă mai întreb dacă s-a făcut un calcul câţi noi şomeri vom avea după aceste restructurări.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Miercuri o să ştim.

Întrebare: Şi printre aceştia câţi vor fi de la Cotroceni?

Preşedintele României, Traian Băsescu: 25%.

Întrebare: 25% dintre angajaţii Administraţiei Prezidenţiale vor pleca acasă?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Da. Da, da. Şi ei intră odată cu celelalte instituţii în reducerea de fond de salarii, şi ei vor suporta aceleaşi consecinţe ca orice altă instituţie publică din România.

Întrebare: Nici o legătura cu subiectul, mai are Oltchimul vreo şansă în finala Ligii Campionilor şi mergeţi la meci?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Nu vă pot spune decât că mi-aş dori mult să aibă şi cine ştie!

Întrebare: Mergeţi la meci?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Nu, nu merg pentru că am văzut discuţiile legate de cum nu mai încăpeau de oameni politici, şi am zis că îl văd la televizor cum l-am văzut şi pe celălalt.

Întrebare: Veţi promulga legea ANI, domnule Preşedinte? Legea ANI, noua lege ANI adoptată de Senat o veţi promulga?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Dar nu a ajuns nici la promulgare la mine.

Întrebare: Păi nu a ajuns, dar probabil că ştiţi despre ea? V-au fost adresate public, astăzi, de mai multe organizaţii...

Preşedintele României, Traian Băsescu: Nu am avut timp să citesc nimic, dar vă asigur că nu voi promulga o lege care este în afara a ceea ce ar fi putut să se facă, ţinându-se cont şi de observaţiile Curţii Constituţionale. Deci, dacă s-au făcut excese în a se diminua capacitatea ANI de a răspunde motivului pentru care a fost creată, cu siguranţă o întorc înapoi, chiar dacă era extraordinar de important să o avem în vigoare în vederea evaluării prin care România trebuie să treacă în luna iunie, pentru că raportul este în luna iulie. De aceea am şi rugat Parlamentul să se apropie cât mai mult de 10 zile. Ultima întrebare.

Întrebare: (...) Dacă tot vă donaţi salariul, cum vă veţi descurca?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Doamnă, am şi spus public, priviţi în declaraţia mea de avere, oricine poate constata că pot trăi până la 31.12 punând salariul într-un fond de solidaritate.

Întrebare: Vreţi să ajutaţi pe cineva anume sau ?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Nu, trebuie pus în cont acolo.

Întrebare: Dar în familia dumneavoastră mai sunt cazuri de bugetari?

Preşedintele României, Traian Băsescu: De pensionari.

Întrebare: Care să facă acest gest.

Preşedintele României, Traian Băsescu: De pensionari sunt.

Întrebare: Mama dumneavoastră...

Preşedintele României, Traian Băsescu: Ce să spună, măcar mama nu mă critică, deşi nu îi convine. Şi mama şi socrul şi soacra sunt afectaţi de decizie, dacă ea se va transforma în lege, pentru că deocamdată discutăm, nu avem o lege.

Întrebare: (...)

Preşedintele României, Traian Băsescu: Prima dată când o vedeţi întrebaţi-o, nu am vorbit cu ea şi nu pot să decid ce va face ea.

Întrebare: Domnule Preşedinte, îmi cer scuze, la întrebarea colegei mele aţi spus că e vorba de o reducere a personalului cu 25%, ori până acum s-a vorbit de măsura de diminuare a salariilor cu 25%?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Păi pentru asta e făcută legea.

Întrebare: A personalului sau a...?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Şi a veniturilor şi implicit a personalului. Păi altfel nu au nici o şansă să revină la salariile de acum, la salariile din legea de salarizare. Ca să poată reveni la salariile din legea de salarizare trebuie să îşi reducă numărul de personal.

Întrebare: Deci, se va aplica o reducere a salariului de 25%, şi până la sfârşitul anului o diminuare...?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Dacă îşi reduc corespunzător numărul de personal, vor reveni la salariu, cum la fel, pentru pensii, încercăm să găsim soluţii ca pentru anul viitor să putem completa toată suma, nu ştiu dacă se va întâmpla. Deci, obiectivul este reducerea cheltuielilor, dar nu şi menţinerea întregului personal din aparatul bugetar, ci trebuie să reducă în aşa fel încât fondul de salarii pe care îl stabilim acum, dacă se va adopta legea, să le permită revenirea la salariul 100%. Repet, sunt zone în care acest lucru nu este posibil, şi v-am dat exemplul cu un spital, să spunem, sau o şcoală, care are deficit de personal, sigur, nu orice şcoală, sau nu orice spital – pentru că spunem că nu avem personal suficient în spitale. În schimb, ţinem circa 200 de spitale care nu pot acorda asistenţă competentă, în loc să le transformăm în cămine pentru vârstnici şi personalul medical să îl mutăm în spitalele care au dotare.

Întrebare: Ce se întâmplă cu factura la întreţinere, cu subvenţiile?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Vom vedea, programul de reducere a subvenţiilor trebuie să existe, dintr-un singur motiv. Spre exemplu, în Bucureşti, şi eu am fost primar al Capitalei, şi atunci am discutat cu factori guvernamentali o soluţie să nu mai subvenţionăm uniform gigacaloria. Şi propuneam eu atunci să nu mai subvenţionăm RADET-ul din bugetul primăriei şi să adresăm subvenţia sub formă de ajutoare celor care aveau un anume plafon de venituri, ca să ţintim corect ajutoarele. Aşa, toate notariatele care sunt prin blocuri, toate SRL -urile înregistrate în blocuri beneficiază de subvenţia la încălzire, nu mi se pare în regulă. Corect ar fi să anulăm subvenţia, să dăm acei bani direct celor care au nevoie de subvenţie, Dar asta va stabili Guvernul. În orice caz, este obligaţie din scrisoare să fie reanalizate subvenţiile. Vă mulţumesc mult, vă doresc o seară bună!

Departamentul de Comunicare Publică
13 Mai 2010

(sursa: http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=12098&_PRID=lazi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=12099&_PRID=lazi)

Departamentul de Comunicare Publică
13 Mai 2010