sau "CUM S-O DAI FĂRĂ S-O IEI!"
Nu mai ştiu de unde era acest logo... dintr-o reclamă parcă, dar nu mai ştiu exact la ce.
(sursa: http://lilick-auftakt.blogspot.com/2008/06/din-nou-ludovic-orban-despre-basescu.html)
DATA: 08-07-2010
EMISIUNEA: EDIŢIE SPECIALĂ
POSTUL: TVR 1
ORA: 21:00
MODERATOR: RAMONA AVRAMESCU
INVITAT: TRAIAN BĂSESCU
TALK-SHOW
Traian Băsescu: Bună seara, bine v-am regăsit!
Ramona Avramescu: Aţi fost în aceste zile, aproape în fiecare zi, în zonele afectate de inundaţii, şi concluzia dumneavoastră, sau una dintre concluzii a fost că statul nu prea mai are bani să se ocupe de efectele lor. Aţi spus chiar că anul viitor nu mai există resurse pentru a da ajutoare în zonele afectate de inundaţii. Şi atunci, v-aş întreba: ce e de făcut, care e strategia?
Traian Băsescu: Aş începe cu o mică explicaţie: am văzut la începutul inundaţiilor, perioadei cu efecte generate de inundaţii, o oarecare agresivitate a presei, de ce preşedintele nu este la inundaţii, sau ce s-a întâmplat cu preşedintele? Şi cred că trebuie să dau explicaţie tuturor. Din păcate, acea perioadă a coincis cu momentul promulgării celor două Coduri de procedură. Sunt două legi monumentale, dacă-mi permiteţi să spun, şi am considerat că trebuie să dau prioritate promulgării acelor două legi. De regulă, citesc legile pe care le promulg, nu numai rapoartele consilierilor, dar Codurile mi s-au părut vital a fi citite de mine, înainte de a fi semnate, chiar dacă nu sunt un jurist. Însă era şi un gest de bun simţ faţă de două legi extrem de importante pentru România - acelaşi lucru l-am făcut şi cu ocazia promulgării Codurilor, Penal şi Civil. De aceea, am dedicat două zile citirii acestor legi şi dialogului cu specialiştii din Preşedinţie, acolo unde mi se părea că lucrurile ar fi în neregulă. Deci, de aceea am întârziat - nici pentru că am fost bolnav, nici pentru că nu m-au interesat efectele inundaţiilor. Venind acum la inundaţii, trebuie să încep cu o apreciere. Prima apreciere este că autorităţile, locale şi centrale, au acţionat mai bine ca niciodată. Am fost un martor şi un om implicat în inundaţiile din 2005, din 2008 şi, iată, în 2010.
Ramona Avramescu: Au fost, totuşi, victime umane destul de multe.
Traian Băsescu: Aşa este. Cea mai mare parte dintre victime sunt efect al propriilor neglijenţe, de multe ori, sau a unor întâmplări nefericite, cum a fost cazul celor doi, soţ-soţie, luaţi de viitură, de pe şosea şi trântiţi în afara drumului. Unii s-au întors să-şi mai ia nişte acte pe care le uitaseră, alţii n-au dat atenţie informaţiilor pe care le primiseră de la primărie. Dacă am dubii asupra corectitudinii acţiunii administraţiei locale, este legat de Dorohoi. Acolo, într-adevăr, am dubii serioase că populaţia a fost la timp anunţată - nu am încă o certitudine, dar am mari semne de întrebare. Şi aş mai face o observaţie, generală, după atâtea zile: foarte mulţi bătrâni au fost victime a inundaţiilor, iar la Dorohoi chiar în casă şi-au pierdut viaţa, şi asta poate spune ceva despre solidaritate - când eşti vecin cu un bătrân de 83 de ani, de 74 de ani, de 79 de ani, poate, înainte de a pleca, îi baţi în uşă să vezi dacă s-a evacuat sau nu. Este un aspect pe care probabil va trebui să-l discutăm, fără să acuzăm pe cineva, dar va trebui discutat la un moment dat.
Ramona Avramescu: Dar dincolo de solidaritatea umană şi de intervenţia autorităţilor locale, se poate spune că lipsa de resurse economice la nivel central poate e una dintre cauzele pentru care au fost efecte atât de devastatoare?
Traian Băsescu: Categoric da. Nu au existat resurse pentru a se construi diguri. Dacă aţi observat, nu au fost diguri care să cedeze în zone importante, s-a întâmplat în câteva locuri, dar nu în mod semnificativ, nu asta a fost cauza inundaţiilor. Cauza inundaţiilor a fost lipsa lucrărilor de înălţare a digurilor existente, în primul rând. În acelaşi timp, este foarte clar că România în momentul de faţă nu are resurse, decât extrem de reduse. Şi o să vă dau două cifre care pot să spună foarte mult despre resursele pe care le are România, vi le dau din documente de sinteză ale Ministerului de Finanţe. Iată, spre exemplu, anul trecut veniturile pe care statul român le-a colectat în bugetul consolidat al statului au fost repartizate în principal pe două bugete: cheltuielile cu personalul bugetar - 29,8% - 30%. Acesta este buget executat, deci nu este o aproximare. Anul acesta, pe primul trimestru, tot buget executat, cheltuielile cu personalul bugetar au fost 31,8% - 32%. Cheltuielile sociale au fost în primul trimestru al anului acesta 46,2%, deci în creştere cu aproape 6% faţă de cheltuielile anului trecut. Acesta este procentaj din venituri. Dacă socotim 31,8 salariile cu bugetarii plus /46,2/ costurile sociale ajungem la procentajul de 78% din veniturile bugetului se duc în două mari cheltuieli: cu aparatul bugetar - în care intră şi dascăli, şi funcţionari, şi medici, şi asistente medicale, şi Poliţie, şi armată - deci 31,8%. 46,2% costurile sociale - pensii, ajutoare sociale, tot soiul de programe sociale. Asta înseamnă 78% din veniturile bugetului de stat se duc în aceste două cheltuieli. Mai punem 5% dobânzile la credite, mai punem 6% subvenţiile. Înseamnă 89%. Ne mai rămân 11% care înseamnă cheltuieli cu spitalele, cu şcolile, cu funcţionarea armatei, cheltuieli cu funcţionarea Poliţiei şi aşa mai departe, cheltuieli materiale... Deci România nu are resurse, aşa cum ne arată bugetul.
Ramona Avramescu: Domnule preşedinte, dar care este explicaţia că totuşi cheltuielile bugetare sunt în creştere anul acesta faţă de anul trecut? Anul acesta s-a vorbit tot timpul despre o reducere a cheltuielilor bugetare, despre o restructurare a aparatului administrativ, Guvernul Boc a făcut-o în nenumărate rânduri. Şi atunci cum se face că aceste cheltuieli au crescut, în loc să scadă?
Traian Băsescu: A crescut procentul. Este adevărat, au crescut şi cheltuielile. Mai puţin în aparatul central, cât mai mult în administraţia locală, au crescut cheltuielile. Sigur, este un soi de autonomie prost înţeleasă la administraţia locală, ei cred că-şi pot permite orice din punct de vedere al salarizării, după care să ceară bani la bugetul de stat pentru investiţii. Nu se mai poate întâmpla aşa ceva! În acelaşi timp este foarte adevărat, repet, foarte adevărat că şi Guvernul una a spus şi alta a făcut. Şi în aparatul central, au crescut cheltuielile cu salariile, ceea ce motivează, dacă vreţi, o oarecare, să spunem, dificultate a relaţiei mele cu Guvernul, în ansamblul lui.
Ramona Avramescu: Deci, admiteţi că, în acest moment, există o dificultate, în relaţia dumneavoastră cu Guvernul.
Traian Băsescu: Aşa este! Pentru că nu pot accepta ideea că spunem reducem personalul, reducem salariile, reducem, şi când tragem linie după primul trimestru, constatăm creşteri la fondul de salarii, deşi ştim toţi că era o chestiune vitală reducerea cheltuielilor.
Ramona Avramescu: Când a apărut această dificultate, domnule preşedinte. Există un moment?
Traian Băsescu: După ce am văzut cifrele primului trimestru. După ce am văzut cifrele primului trimestru. Ce vreau, însă, să înţelegeţi foarte bine. Nu este o dificultate a relaţiei între mine şi premierul Emil Boc. S-a speculat foarte mult pe această temă, inclusiv pe tema TVA-ului. Putem discuta în continuare subiectul. Eu am dat Guvernului un termen de graţie, până la 1 septembrie, moment la care...
Ramona Avramescu: Menţineţi acest termen, chiar în situaţia în care, Guvernul, spuneţi dumneavoastră, a făcut o greşeală, majorând TVA-ul?
Traian Băsescu: Categoric, da! Este o decizie, nu atât a Guvernului, cât a coaliţiei. Eu, sigur, cel care ia ultima decizie, după discuţiile cu coaliţia, este premierul, în Guvern. Acolo este instituţia de decizie, dar ştiu foarte bine discuţiile din coaliţie, în care, toţi partenerii de coaliţie au fost pentru soluţia creşterii TVA-ului, inclusiv liderii PD-L au susţinut...
Ramona Avramescu: Inclusiv Emil Boc.
Traian Băsescu: Da, dar nu singur. Emil Boc încă a mai încercat o discuţie, el ştiind foarte bine analiza care s-a făcut cu specialiştii, economiştii, înainte de sosirea Fondului, că soluţia corectă era reducerea de cheltuieli şi nu creşterea TVA-ului. Dar, sunt aceste două lucruri, pe care eu consider că acest guvern trebuie să le corecteze. Cheltuielile cu aparatul bugetar, funcţionărime, plus, şi n-aş vrea de la utilizarea termenului funcţionărime să se înţeleagă că pun deoparte vreo categorie de bugetari. Aici intră şi salariaţii Ministerului de Interne, şi ai Ministerului Educaţiei, şi ai Ministerului Sănătăţii, şi aparatele bugetare ale ministerelor, şi agenţii, şi administraţii locale. Este obligaţia Guvernului să traducă, în realitate, această reducere cu 25%, a salariilor. A doua zonă, care a rămas neatinsă, este legată de pensii şi programele sociale. Cheltuim, am cheltuit pe trimestrul 1,46% din venituri, pe aceste programe. Suntem o ţară condamnată la nedezvoltare, dacă nu facem ce trebuie. Şi, a face ce trebuie, înseamnă să reducem şi cheltuielile sociale, nu numai cheltuielile cu salariile. Sigur, sunt diverse forme prin care se pot face aceste lucruri. Dacă, în ceea ce priveşte bugetarii, lucrurile sunt clare, va trebui să se meargă pe debirocratizare. Simplificarea aparatului de stat şi a aparatului bugetar în ceea ce priveşte cheltuielile sociale, în primul rând, trebuie tăiate toate programele sociale care îndeamnă la nemuncă. În momentul de faţă, datorită venitului minim garantat, cei din agricultură găsesc foarte greu, foarte greu zilieri. Pentru că, ne-am obişnuit să trăim din banii care vin de la stat. Avem venit minim garantat şi, atunci, îi consumăm la cârciumă sau nu, dar, la munci agricole temporare, nu ne ducem.
Ramona Avramescu: Avem şi o pensie minim garantată, care este introdusă de guvernul Boc.
Traian Băsescu: Aşa este. Deci, avem venitul minim garantat, avem pensia minimă garantată care, eu nu spun că trebuie anulată, dar trebuie impozitată. Orice venit trebuie impozitat. Ieri, la Galaţi...
Ramona Avramescu: Ce înseamnă, domnule preşedinte? Aş vrea să precizăm un pic, aici, orice venit, pe lângă pensii, ar însemna, ce anume să se mai impoziteze?
Traian Băsescu: Sunt multe alte scutiri, dacă vreţi. N-aş vrea să le enumăr pentru că aş putea să greşesc. Aici sunt optsprezece pagini pe care sunt evidenţiate scutirile la transfer de moşteniri, la proprietăţi, la sunt tot soiul de excepţii. Noi suntem o ţară în care foarte multe categorii se consideră exceptate, de la diplomaţi până la cei care moştenesc averi. Toată lumea este exceptată. Deci, nu le-aş enumera. Sunt 18 pagini. Nu spun că toate trebuiesc anulate - scutirile. La veteranii de război, nu se cade. Au rămas - săracii! - atât de puţini, şi au un venit atât de mic, încât este păcat... au o indemnizaţie, dar sunt multe alte zone, în care scutirile arată categorii de clientelă a partidelor, în timpul mandatelor diverselor guverne, şi care trebuiesc anulate. Inclusiv, pensiile trebuie impozitate.
Ramona Avramescu: Indemnizaţiile pentru mame, ajutoarele de şomaj, ar putea intra?...
Traian Băsescu: Nu ştiu dacă indemnizaţiile pentru mame pot fi o astfel de categorie, dar ajutorul de şomaj - da... ajutorul de şomaj - da. Cineva făcea, astăzi, nişte analize că, atât contribuţiile la pensii, ajutorul de şomaj, au fost o dată impozitate. Nu este adevărat. CAS-ul nu se impozitează. CAS-ul se ia direct din venituri, deci, nu este un impozit pe CAS, ca să spui că ar fi o a doua impozitare, dar aceasta este o sursă: impozitarea tuturor veniturilor; şi, aici, nu mă refer numai la pensii. O a doua sursă de reducere a cheltuielilor sociale este legată de, iarăşi, de excepţii şi de hoţie. Hoţie făcută în tandem: beneficiar şi reprezentant al statului. Avem 900 de mii de pensionari de invaliditate, 900 de mii, cu o creştere explozivă, în ultimii 2-3 ani. Aproape o dublare a celor care primesc pensie de invaliditate. Până în prezent, s-au verificat 12.000 de dosare şi s-a constatat că 3.000 trebuiesc trimise la reexaminare. Poate asta nu vă spune nimic, pentru că vorbim de dosare, dar, aţi văzut cazul de la Botoşani, unde, într-o singură zi, Poliţia a constatat că 118 nevăzători aveau permis de conducere şi erau pensionari de invaliditate. Asta arată dubla corupţie: şi a beneficiarului, şi a medicului, şi a celui de la Ministerul Muncii. Poate, mai mult sau mai puţin, pentru că a venit cu un aviz al medicului. Deci, trebuie curăţat acest tronson. Din 900 de mii, probabil că cel puţin 1/3 sunt beneficiari de pensie de invaliditate în mod ilegal. Mai avem multe alte exagerări, în sistemul de protecţie socială, în programele de ajutor social. Vă sunt cunoscute de la televiziune cazurile în care au casă mare, cu turnuleţe, şi merg cu Mercedesul să-şi ia ajutorul social sau venitul minim garantat. Deci, în tot acest balast, care înseamnă cheltuieli sociale, trebuie pusă ordine şi să beneficieze de ajutoare sociale şi de pensii aceia care sunt îndreptăţiţi prin lege.
Ramona Avramescu: Dar aţi făcut... există nişte calcule. Ar putea, aceste soluţii alternative, să compenseze economiile, banii la buget, care vin, de exemplu, prin majorarea TVA? Chiar sunt o alternativă, sau...?
Traian Băsescu: Ele, în primul rând, sunt o alternativă a dezvoltării. Deci, dacă noi vrem să îngropăm ţara în nedezvoltare, nu facem nimic pe fondul de salarii şi pe cheltuielile sociale. Aici, vă pot spune că, ieri, am fost la Galaţi, şi nu am avut şansa să fiu fluierat de pensionari, la Galaţi, cum a avut premierul Boc, dar a venit un pensionar, altfel, foarte viguros şi, trecând pe lângă mine, în modul cel mai politicos, mi-a transmis un mesaj, pe care-l reproduc: să nu îndrăzniţi să vă apropiaţi de pensii! Sigur, am recunoscut tipicul de om... şi vreau să-i spun, şi nu numai lui; tuturor acelora care cred că România mai poate suporta aceste cheltuieli, aşa cum ele sunt, că va trebui să facem ordine şi în sistemul de pensii. Oricât de mare ar fi nemulţumirea, trebuie să înţelegem că un sistem de cheltuieli sociale, care implică 46,2% din veniturile bugetului de stat din trimestrul I, nu poate fi suportat de România. Nu putem împrumuta la nesfârşit bani, ca să plătim salariile bugetarilor şi pensiile, aşa cum ele sunt acum.
Ramona Avramescu: Şi credeţi, domnule preşedinte, că actualul guvern, această coaliţie, cu care dumneavoastră admiteţi că aveţi, în acest moment, o dificultate, în relaţii...
Traian Băsescu: Da.
Ramona Avramescu: Credeţi că acest guvern are viziunea, are credibilitatea, are forţa să facă toate aceste economii, de care spuneţi dumneavoastră?
Traian Băsescu: Eu nu le cer să facă economii, de dragul economiilor, ci să facă ajustarea cheltuielilor, la ceea ce putem să facem.
Ramona Avramescu: Le cereţi asta, deja, de la începutul anului, le-aţi cerut şi mai insistent, acum două luni şi...
Traian Băsescu: Să vedem, până la 1 septembrie, dacă demarează procesele care trebuie demarate. Sigur, eu nu pot spune sau nu pot da ordine, nici Parlamentului, nici Guvernului, dar ei trebuie să ştie că, în calitate de şef al statului, cer acestor instituţii să nu înglodăm, în continuare, ţara, în datorii pentru consum, şi propunerea mea este să facem lucrurile, pe etape. În prima etapă, avem de redus cheltuielile bugetare, atât în zona de salarizare, cât şi în zona de cheltuieli sociale. Etapa a doua înseamnă generalizarea impozitării. În nicio ţară civilizată, nu se creează un sistem de excepţii, uriaş, cum este la noi. Orice venit trebuie impozitat, iar abia în cea de-a treia etapă, dacă, după ce ne facem curăţenie, constatăm că încă avem probleme să ne acoperim cheltuielile de funcţionare, putem spune hai să vedem dacă este cazul să mărim fiscalitatea. De aceea, sunt un adversar, fără reţinere, al creşterii TVA. Sigur, aici a existat şi ameninţarea unui partid - mi-a relatat premierul Boc - dacă se umblă la pensii, noi plecăm din guvernare. Vreau să vă spun, în modul cel mai cinstit...
Ramona Avramescu: Despre UNPR este vorba?
Traian Băsescu: Nu, nu aş vrea să nominalizez un partid. Deci, a fost un partid extrem de ferm, care a spus: dacă se umblă la pensii, noi plecăm din guvernare. Vreau să ştiţi că, dacă preţul nesacrificării ţării, în continuare, este plecarea unui partid din guvernare, punctul meu de vedere este că trebuie să plece. Acel partid nu înţelege că România nu mai poate merge la un nou împrumut, pentru că ne expiră îndată acordul cu Fondul, în martie, anul viitor.
Ramona Avramescu: Şi ce se întâmplă, din punct de vedere politic, dacă unul dintre partide pleacă?
Traian Băsescu: Doamnă, hai să discutăm pe urmă. Dar vreau să vă arăt consecinţa. Dacă noi nu luăm măsuri de reducere a cheltuielilor, pe cele două mari zone de cangrenă, din bugetul de stat al României, la anul, în martie, când terminăm acordul cu FMI, va trebui să cerem un nou împrumut. Un nou împrumut, care se va duce unde? În consum. Nu vom avea nici bani de diguri, nici bani de autostrăzi, nici bani de dezvoltare a reţelei feroviare sau de modernizare a reţelei feroviare. Vom împrumuta bani, ceea ce am făcut pentru 2009 şi 2010, ca să ne suportăm propriile noastre cheltuieli, sacrificând dezvoltarea. Explicându-vă aceste lucruri, vreau să înţelegeţi că, oricâtă demagogie ar face cineva, nu se fac diguri. Când se întâmplă un accident pe şosea, toată lumea sare: nu sunt autostrăzi, când întârzie trenul, nu s-a modernizat infrastructura feroviară. Românii trebuie să ştie că, de 10 ani, toate partidele politice, care au fost la guvernare, au preferat să sacrifice dezvoltarea ţării, în favoarea voturilor. De foarte multe ori, dumneavoastră, ziariştii, vă uitaţi la costul campaniilor electorale şi vă întrebaţi despre sponsorizările de la o firmă sau de la alta. Este o întrebare legitimă. Eu vă spun, însă, următorul lucru: cel puţin din 2000, încoace, bugetul de stat a fost utilizat de partidele politice aflate la guvernare, pentru a cumpăra voturi. Uitaţi-vă, ce se întâmplă cu un an jumătate, maxim doi ani, până în ziua alegerilor! Partidele dau: ajutoare sociale, programe sociale, măresc pensii, măresc salarii, pe banii bugetului de stat.
Ramona Avramescu: Păi, şi atunci, care este alternativa din punct de vedere politic, domnule preşedinte, pentru că toate aceste partide au fost la guvernare şi...
Traian Băsescu: Acum, nu mai avem decât o alternativă, a responsabilităţii, a responsabilităţii politicienilor în primul rând.
Ramona Avramescu: Şi când este data, la care vine factura aceste responsabilităţi? 1 septembrie? O prelungiţi? O...
Traian Băsescu: Doamnă! Nu. Pentru mine este 1 septembrie, în relaţia cu Guvernul, deşi, ce însemnă acest 1 septembrie, în relaţia cu Guvernul? Nu poate fi, eu nici nu pot demite Guvernul, nici nu pot revoca miniştrii, fără iniţiativa premierului. Dar, sper ca, la 1 septembrie, împreună cu primul ministru, vom constata care sunt miniştrii care nu şi-au restructurat ministerele, agenţiile din subordine, până la toate unităţile, inclusiv regiile; şi vom trage concluzia că acel ministru n-a înţeles că, în România, trebuie să economism banii bugetului de stat, să rămânem cu personal, atât cât ne trebuie. De asemeni, sper ca Ministerul de Finanţe să intre într-un proces de pregătire a noului Cod fiscal, în care, toate veniturile să fie impozitate. Dacă nu facem aceste lucruri, sau Ministerul Muncii să accelereze procesul de verificare a dosarelor pensionarilor pe caz de invalidate; sau să analizeze toate programele sociale - avem peste 200 de programe sociale, din care 22 finanţate de la nivelul bugetului de stat care înseamnă 10% din veniturile bugetului - şi, de asemeni, să fie analizate programele finanţate de administraţiile locale, toate au fost utilizate pentru cumpărare de voturi. A venit momentul adevărului. Eu nu voi fi adeptul unui nou împrumut, pe care să-l ducem în consum.
Ramona Avramescu: Ce veţi face, dacă, la această evaluare, unul dintre partidele din coaliţia guvernamentală, îşi va apăra un ministru, cu preţul ruperii acestei coaliţii?
Traian Băsescu: Doamnă, nu cred. Pentru că nu cred că o vor face. Până la urmă, au şansa sau neşansa să guverneze ţara, într-un moment de criză. Sunt momente, în care oamenii politici trebuie să guverneze pentru ţară, şi nu pentru voturi. Acum, este un astfel de moment, în care, această coaliţie trebuie să fie mai responsabilă ca oricând, pentru că, ce se întâmplă? De fapt, dacă nu va avea acţiune responsabilă, iar din partea populaţiei nu va fi o înţelegere a responsabilităţii pe care o avem toţi, pentru că în astfel de momente nu se ajunge în fiecare ciclu electoral, după cum vedeţi, a mai fost o criză economică, de asemenea dimensiuni, în 1929, după 100 de ani, s-a repetat criza economică profundă, la nivel global. Oamenii politici au obligaţia să fie la înălţimea unui astfel de moment; şi o să vă spun de ce este dezavantajos, acum, să mai joci pe cartea populismului. Cartea populismului blochează utilizarea banilor europeni, pentru că nu se creează resurse în buget, să utilizezi bani europeni. Dacă această coaliţie are o şansă, o are în cei 32 de miliarde de euro, care aşteaptă, la Bruxelles, să începem marele program de autostrăzi, să începem marele program de modernizare a căilor ferate, să începem programele de îndiguire, prin finanţările care există pentru mediu; dar, dacă nu va exista componenta autohtonă, resursă în buget, nu vom putea utiliza banii europeni.
Ramona Avramescu: Dar, există, domnule preşedinte...
Traian Băsescu: Decât nişte avansuri, şi atât.
Ramona Avramescu:... chiar în principalul partid de la guvernare, în PD-L, voci, altfel apropiate dumneavoastră, mă refer la fostul dumneavoastră consilier, europarlamentarul Cristian Preda, care pun la îndoială funcţionarea şi soliditatea acestei coaliţii. Credeţi că ea poate asigura stabilitate sau este o idee pe care o daţi total deoparte, negocierea unei alte majorităţi.
Traian Băsescu: Nu cred că este fezabilă crearea unei alte majorităţi, cel mult se poate merge cu un guvern minoritar. Eu am văzut toate încercările pe care le-am făcut de a aduce la dialog partidele de opoziţie, s-au soldat cu poziţii extrem de obraznice, la adresa mea, cu aroganţă, şi este clar că...
Ramona Avramescu: Deci, consideraţi această uşă definitiv închisă.
Traian Băsescu: Nu definitiv, dar n-o consider o soluţie, în momentul de faţă. Este clar că nici Puterea, dar cu atât mai puţin opoziţia, manifestă responsabilitate faţă de momentul prin care trecem. Sper ca, în urma discuţiilor pe care le-am avut, coaliţia de guvernare, deci puterea, să devină foarte responsabilă, în perioada imediat următoare. De altfel, nici nu mai are soluţii, nici nu mai are soluţii, decât să fie responsabilă, majoritatea.
Ramona Avramescu: Aş vrea să discutăm un caz concret. În care această coaliţie nu a funcţionat sau nu a funcţionat aşa cum v-aţi fi dorit dumneavoastră, e vorba de legea Agenţiei Naţionale de Integritate...
Traian Băsescu: Aşa este.
Ramona Avramescu:... care a fost modificată esenţial şi, spre nemulţumirea Comisiei Europene, la iniţiativa unui membru al coaliţiei guvernamentale şi cu concursul, doamna Monica Macovei, fostul ministru al Justiţiei, spune că şi PD-L are o responsabilitate, cel puţin la fel de mare cu senatorii UDMR. Cum apreciaţi că a funcţionat coaliţia în această situaţie? De ce s-a ajuns aici?
Traian Băsescu: Deci, dacă aţi observat, evit să nominalizez politicieni. Totuşi, o spun perfect responsabil de ceea ce spun, domnul Gyorgy Frunda a avut o poziţie împotriva intereselor României şi nu pentru că este ungur, ci pentru că are de ascuns, probabil, ceva, el şi clientela lui. Gyorgy Frunda înţelege foarte bine ce înseamnă nerespectarea angajamentelor unui stat, în raport cu Comisia Europeană, implicit cu celelalte 26 de state membre. El a înţeles perfect care va fi efectul nefuncţionării, în parametri acceptabili, a Agenţiei Naţionale de Integritate. Din păcate, interesele personale, ale domniei sale şi ale unui grup din jurul său, l-au făcut să pună interesele personale deasupra intereselor României. Este...
Ramona Avramescu: Dar nu e şi o dovadă de slăbiciune din partea premierului care, în ultimă instanţă, este şi şeful acestei coaliţii?
Traian Băsescu: Repet... Bun. Nimeni nu e şef acolo, sunt parteneri egali, doar forţa de vot diferă şi nu poţi să obligi un partid să aibă o atitudine sau alta. Un partid se singularizează imediat şi spune "eu nu accept soluţia asta" şi, atunci, trebuie găsită o cale de mijloc.
Ramona Avramescu: Dar, credeţi că PD-L, de exemplu, a făcut tot ce se putea face în situaţia asta?
Traian Băsescu: Calea de mijloc, pe care o oferit-o domnul György Frunda, coaliţiei, a fost calea împotriva intereselor României. Repet, nu pentru că este ungur, nu am - sunt oameni extrem de loiali României, însă, pentru domnul Frunda, interesul personal şi al grupurilor pe care le reprezintă, probabil, a fost deasupra interesului statului român, de a avansa în procesul de realizarea a obligaţiilor pe care şi le-a asumat la intrarea în UE. Efectele nu vor fi bune. Există riscul să fim decuplaţi de Bulgaria, şi raportul pentru România, în mod cert, va fi mai rău decât cel pentru Bulgaria. Pentru domnul Frunda şi cei din jurul dânsului, acest lucru nu este relevant şi nu este important. Altfel, nu am nimic de reproşat UDMR-ului; cred că a fost un partener loial al alianţei, dar...
Ramona Avramescu: Dar, PD-L-ului, aveţi ceva să îi reproşaţi, în acest caz concret, cu ANI, revenind la declaraţia doamnei Macovei? Credeţi că s-a făcut tot ce se putea face, pentru ca legea să fie în acord cu obligaţiile pe care România le-a asumat faţă de Comisia Europeană?
Traian Băsescu: Deci, eu ştiu că PD-L-ul a susţinut, fără rezerve, propunerile pe care le-am făcut în Camera Deputaţilor. În Senat, ştiu că senatorii PD-L au fost la vot, chiar şi cei care deţin funcţii de miniştri au fost, dar a lipsit unul din partenerii de coaliţie.
Ramona Avramescu: UNPR-ul, din nou?
Traian Băsescu: Nu, nu UNPR-ul a lipsit la vot, nu voturile UNPR-ului au făcut să iasă legea ANI, aşa cum a ieşit. Dimpotrivă, din câte ştiu, UNPR-ul a fost un susţinător.
Ramona Avramescu: Sunteţi obligat să o promulgaţi, acum, nu o mai puteţi întoarce această lege, în Parlament, potrivit Constituţiei.
Traian Băsescu: Da, da, nu o mai pot întoarce.
Ramona Avramescu: Mai există vreo soluţie, ca legea să fie pusă în acord cu cerinţele Comisiei Europene?
Traian Băsescu: Poate o să fiu foarte abrupt. Nu, România s-a compromis, din punct de vedere al credibilităţii, în momentul de faţă, cu atât mai mult, cu cât legea odată promulgată, şi nu am cum să nu o promulg - mă obligă Constituţia - anulează şi munca de până acum, a Agenţiei. Deci, practic, toate rapoartele pozitive, pe care le-a avut Agenţia, pică, pentru că noile atribuţiuni ale Agenţiei acoperă şi trecutul, şi arată că acţiunile anterioare au fost ori nelegitime, ori neconstituţionale, ori.... Deci, practic toată munca şi toate rapoartele pozitive, pe care le-a avut Agenţia, până acum, din partea Comisiei Europene, s-au spulberat, iar România este decredibilizată profund.
Ramona Avramescu: Dacă, aici, ne-am compromis şi suntem decredibilizaţi, aş vrea să revenim puţin la soluţiile de relansare economică. Se reproşează constant, acestui guvern, dinspre opoziţie, dar şi dinspre mediul de afaceri, că nu are un plan concret, de creştere economică, dincolo de aceste majorări de taxe, tăieri de salarii. Aş vrea să aduc în discuţie şi o declaraţie a ministrului de Finanţe, care spunea că, anul viitor, întreg sistemul de taxe şi impozite trebuie regândit. Sunt, în aceste zile, discuţii, şi despre cota unică - dacă ea ar trebui să crească, să scadă, să rămână la fel. Care este opinia dumneavoastră?
Traian Băsescu: Cel mai bun lucru, în timp de criză, este stabilitatea fiscalităţii. De aceea, şi sunt un adversar al creşterii TVA-ului şi, repet, nu i-l reproşez lui Emil Boc. A fost o poziţie în interiorul coaliţiei. Poate că putea să-şi asume, ca şef al Guvernului, altă soluţie - introducerea impozitării pensiilor, spre exemplu, putea s-o facă, prin ordonanţă de urgenţă. Mă rog, a fost o dificultate, în interiorul coaliţiei. Vom vedea, ce vom face.
Ramona Avramescu: În ce priveşte cota unică?
Traian Băsescu: În ceea ce priveşte cota unică, nu cred că trebuie nici scăzută, nici crescută. De altfel, am fost adversar şi în discuţiile cu Fondul, a creşterii celor doi parametri - TVA şi cotă unică. Măcar cota unică a fost salvată. Asta apăsa mai greu, pe firme, decât TVA-ul. TVA-ul s-a transferat pe populaţie şi pe economie - şi nu cred că e cel mai bun lucru. Aş vrea să fac o menţiune aici, deşi cred că nu mai trebuie făcute demonstraţii: cei care pretind că i-au apărat pe pensionari prin reducerea temporară pe care o propusese guvernul a pensiilor până la 31.12, i-au minţit din nou, pentru că această creştere de TVA cu 5% nu este doar o creştere cu 5%, ea generează inflaţie, ţinta de inflaţie se mută de la 3,5%, undeva, la 8, poate chiar peste 8%. Deci, n-au apărat deloc pe pensionari. Era mult mai bine pentru pensionari dacă se producea o reducere temporară, până la 31.12, interval în care Ministerul Muncii ar fi pieptănat tot sistemul social şi elimina din sistem toate abuzurile sau cea mai mare parte a abuzurilor, fie că era vorba de pensii de invaliditate, fie că era vorba de programe sociale şi aşa mai departe. Cred că soluţia aceasta este mai rea pentru pensionari. În al doilea rând, ea este groaznic de nedreaptă pentru cei din sistemul bugetar. Cei din sistemul bugetar au o reducere de venit de 25%. Acum, sunt cei către care s-a transferat şi creşterea TVA-ului, şi creşterea inflaţiei, deci, practic, sistemul bugetar este mult mai afectat decât a fost preconizat în fază iniţială şi dacă sarcina acestei reduceri de cheltuieli se împărţea pe cele două mari costuri: buget şi cheltuieli sociale.
Ramona Avramescu: Spuneaţi acum două luni că, pe lângă tăierile de salarii - şi era vorba atunci şi de cele de pensii - guvernul ar trebui să restructureze masiv aparatul administrativ şi că de asta depinde o revenire, în 2011, la salariile de la nivelul actual. Din ce s-a întâmplat în aceste două luni, apreciaţi că există şanse reale ca salariile să revină la nivelul iniţial sau e doar...?
Traian Băsescu: N-aş face un pronostic. Este obligatoriu să sperăm că va fi posibil, în cazul în care miniştrii toţi sunt serioşi, şi eu sper să fie serioşi. Pentru că, de fapt, România are o şansă extraordinară de relansare. România încă n-are o datorie foarte mare. Are o datorie care se înscrie în criteriile de la Maastricht, adică datoria publică este 35% din Produsul Intern Brut, iar 32 de miliarde de euro ne stau la dispoziţie. Asta înseamnă că dacă noi, în acest an, reuşim să ne restructurăm cheltuielile bugetare, vom avea resursele cu care să accesăm fondurile europene, ceea ce ne-ar permite să susţinem foarte bine, în anul 2011 şi 2012, dezvoltarea infrastructurilor în România - construcţia de diguri şi aşa mai departe. Deci, aici ar fi motorul relansării economice: crearea condiţiilor să utilizăm banii europeni care nu se duc în datoria României - sunt bani pe care-i primim gratis. Ne trebuie îndeplinite două condiţii: una - să avem proiecte, şi sper că, până la sfârşitul acestui an, vom avea un portofoliu suficient de proiecte aprobate; şi, doi - să avem componentă autohtonă, care nu vine de nicăieri din altă parte... buget. Dacă noi ocupăm bugetul numai cu cheltuielile noastre de consum şi mai şi împrumutăm bani, ca să ne acoperim consumul intern, nu vom putea accesa fondurile europene.
Ramona Avramescu: Dar mediul privat, domnule preşedinte, cere mai mult de la stat: cere ca statul să-şi plătească la timp datoriile către firme, cere înlesniri pentru relansare şi pentru dezvoltare economică.
Traian Băsescu: Doamnă, mediul privat poate să ceară, cel mult, reducerea birocraţiei. Deocamdată, datoriile pe care le au firmele la stat sunt mai mari decât datoriile statului către firme. Deci, vreau să fim foarte clari: datoriile firmelor - de stat şi private - către stat sunt mai mari decât datoriile pe care le are statul către firme. Asta nu înseamnă că statul îşi poate permite să tergiverseze la nesfârşit rambursarea TVA-ului, pentru că firmele viabile trebuiesc ajutate, şi este unul din elementele prioritare ale Guvernului - rambursarea TVA-ului şi găsirea unor formule de compensare. Ştiu că acest lucru se lucrează la Ministerul de Finanţe. Din câte ştiu, ministrul Vlădescu a şi lansat metodologia. În al doilea rând, patronatele trebuie să fie credibile, când discută cu Guvernul, şi îi rog să mă scuze, că le spun frontal acest lucru... văzut pe preşedintele de la UGIR 1903. Când auzise cu ce soluţie a venit Fondul, tuna şi fulgera împotriva creşterii TVA-ului. Când noi am reuşit să impunem necreşterea TVA-ului, să mergem pe reduceri de cheltuieli în cele două mari zone de dificultate ale bugetului, acelaşi preşedinte - Corigi, Costici, cumva...
Ramona Avramescu: Domnul Cezar Corâci.
Traian Băsescu ...ieşea pe toate televiziunile, tunând şi fulgerând împotriva soluţiei. Că "nu suntem de acord, noi, patronatele", în condiţiile în care toată bătălia şi sacrificiul pe care nu mulţi politicieni îl fac: sacrificiul de voturi. Sacrificiul pe care îl făcusem eu şi premierul, anunţând măsurile de reducere a salariilor şi pensiilor, au costat enorm în intenţie de vot, în simpatie, în ce vreţi dumneavoastră. Acest om, care are pretenţia că reprezintă patronatul, după ce a văzut că nu se atinge cota unică şi TVA-ul, era printre cei care ieşeau la televizor şi spuneau: "Nu suntem de acord, nici cu soluţiile astea!" Sigur, ei sunt ridicoli. Eu, ca şef al statului, Guvernul, avem obligaţia la responsabilitate sau, din acest punct de vedere, acest tip de patronat nu poate fi serios, nu poate fi luat în consideraţie, sau patronatele care vin şi spun: 'nouă daţi-ne condiţii!', adică, mai reduceţi cota unică la 10%, reduceţi nu ştiu ce taxă la 0%... dacă se poate. În condiţiile, în care România are unul din cele mai scăzute sisteme fiscale, împotriva firmelor, din Europa. Acum, după creşterea TVA-ului, care nu este îndreptată împotriva firmelor, nu este o taxă directă, este o taxă indirectă, pe care o suportă consumatorii, în general; deci, nu se duce în firmă... Deci, România are unul din cele mai scăzute sisteme fiscale, la adresa firmelor. Ei, când vin şi propun reduceri de cotă unică, de orice, de CAS, de... de toate... dacă s-ar putea, să nu mai ia statul taxe şi impozite, trebuie să spună şi de unde plătim salariile, de unde plătim sănătatea, de unde plătim Poliţia, de unde plătim Armata, că sunt instituţii care trebuie să existe.
Ramona Avramescu: Aş vrea să vorbim puţin de aceste costuri politice, pe care le-aţi invocat mai devreme, şi pe care le va plăti PD-L. Le-aţi spus parlamentarilor PD-L, într-o întâlnire, la Snagov, i-aţi sfătuit, de fapt, să se dezlipească de dumneavoastră şi să-şi caute alţi lideri, să se pregătească pentru 'era post-Băsescu'. Cum arată, în viziunea dumneavoastră, 'era post-Băsescu', şi cum arată eventualul succesor?
Traian Băsescu: Nu ştiu. Există această percepţie, că eu aş moşi PD-L-ul, în continuare. Nu-i adevărat! Vă pot spune că, de foarte multă vreme, eu nu am discuţii legate de partid, cu premierul sau cu miniştri PD-L. Dimpotrivă, prima mea grijă, după ce am câştigat al doilea mandat, a fost să le spun: "Căutaţi-vă un lider! Uitaţi-vă în Partidul Democrat Liberal!".
Ramona Avramescu: Şi, v-au ascultat? - foarte scurt, pentru că suntem pe final.
Traian Băsescu: Trebuie să recunosc că nu s-au înghesuit să mă asculte, pentru că, i-a furat prea mult vâltoarea guvernării, dar, vor plăti enorm, dacă nu-şi aşează o 'garnitură' de lideri mai 'proaspeţi'; Să lase puţin liderii care pot să crească. Oameni nu neapărat tineri. Nu spune nimeni: "de 18 ani". Sunt oameni - de 50 de ani, de 45 de ani, noi - care pot fi promovaţi în conducerea partidului.
Ramona Avramescu: Este o notă uşor apocaliptică în care încheiem... pentru PD-L, cel puţin, dar, din păcate, am ajuns la finalul... timpului...
Traian Băsescu: Nu cred că este apocaliptică. Este realistă, este realistă. Ce aş vrea să spun, chiar dacă s-a terminat timpul: România are o şansă uriaşă, pentru că nu este înglodată în datorii, ca Grecia, spre exemplu, sau ca alte ţări din Uniunea Europeană. Dacă noi reuşim să ne gestionăm resursele bugetare şi să accesăm fondurile europene, România are o şansă uriaşă. Trebuie să o valorificăm acum,, în timp de criză.
Ramona Avramescu: Aveţi un pronostic rapid, pentru finala Campionatului Mondial? - până nu intră publicitatea peste noi?
Traian Băsescu: Mi-a plăcut enorm Spania, chiar dacă am ţinut cu Germania, ieri. Deci, cred că Spania.
Ramona Avramescu: Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte! A fost, doamnelor şi domnilor, preşedintele României, domnul Traian Băsescu. La revedere!
(TVR 1 – Ediţie specială, Ora: 21:00; http://blog.cristinapocora.ro/wp-content/uploads/2010/07/transcript-TB-la-TVR1.doc)
No comments:
Post a Comment