Premierul la telejurnal

---

Duminică 25 iulie 2010

Primul-ministru Emil Boc a prezentat, în cadrul rubricii Tema Zilei a jurnalului de ştiri de la TVR, o serie de măsuri propuse pentru contracararea evaziunii fiscale

Participarea premierului Emil Boc la rubrica Tema Zilei din cadrul Telejurnalului TVR1 de la ora 20,00

Acum că mogulul Sassu a plecat de la conducerea TVR şi lucrurile s-au mai îndreptat...

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Mihai Rădulescu: Invitat în "Telejurnal", pentru a ne spune mai mult despre ultimele măsuri anunţate la Palatul Victoria în această săptămână, chiar şeful guvernului, premierul Emil Boc. Bună seara, domnule prim-ministru.
Emil Boc: Bună seara, mulţumesc pentru invitaţie.
Mihai Rădulescu: Plecăm chiar de la opiniile exprimate chiar pe site-ul TVR. Aţi văzut acolo oameni care privesc cu ochi buni deducerea pe baza păstrării bonurilor fiscale, dar şi unii care se tem că procedurile vor fi greoaie şi va fi mult de umblat. Chiar aşa, cum veţi proceda concret?
Emil Boc: Pot să vă spun că această experienţă s-a mai regăsit în UE, în Grecia. Pe de altă parte, este vorba de două lucruri fixe. În primul rând, se va stabili un plafon în sumă de bani până la care se pot aduce bonuri fiscale şi, doi, se va stabili un procent din acele bonuri fiscale care se returnează oamenilor, într-o formă sau alta.
Mihai Rădulescu: Aveţi orientativ acum nişte sume?
Emil Boc: Deocamdată, spun, acest lucru se face acum la Ministerul Finanţelor, se analizează, iar la începutul lui septembrie va fi forma finală a actului normativ, după ce toate aceste simulări se vor desfăşura împreună cu experţii pe care îi avem în finanţe publice.
Mihai Rădulescu: Există un termen limită pentru implementarea acestei măsuri?
Emil Boc: Deci, la 1 septembrie vom avea forma finală a actului normativ, aşa cum am menţionat şi zilele trecute
Mihai Rădulescu: Să treacă prin guvern?
Emil Boc: Bineînţeles că această măsură trebuie să fie implementată după discutarea...
Mihai Rădulescu: Ne vedem chiar la intrarea în vigoare a măsurii...
Emil Boc:...în guvern. Obiectivul meu ar fi ca măsura să intre în vigoare cu trimestrul patru al anului 2010, cel mai târziu la 1 ianuarie 2011. Totul va depinde de modul în care vom reuşi s-o implementăm din toate punctele de vedere.
Mihai Rădulescu: Destul de rapid. Cât estimaţi evaziunea fiscală, în acest moment, în România şi cu cât estimaţi că o veţi reduce după aplicarea acestei măsuri privind deducerea pe baza bonurilor fiscale?
Emil Boc: Bun, aici este vorba de o măsură care lucrează la mica evaziune fiscală. În privinţa marii evaziuni fiscale, am lucrat prin ordonanţa de urgenţă pe care am emis-o şi cu privire la care am şi elaborat normele metodologice, pentru că marea evaziune fiscală se face cu combustibil, se face cu legume-fructe, se face cu ţigări, cu produse accizabile, în esenţă. Acolo este marea evaziune şi acolo am lucrat prin câteva mecanisme pe care le-am impus prin ordonanţa de urgenţă. Aş aminti doar câteva: registrul operatorilor intracomunitari, prin care împiedicăm să mai apară firme care să deruleze doar operaţiuni de evaziuni fiscale, după care să dispară şi să nu mai ştim nimic de ei; am reglementat foarte strict regimul firmelor-fantomă, care să nu mai poată funcţiona aşa cum au funcţionat până acuma, astfel încât doar să deruleze operaţiuni, iar după aceea să nu mai poată fi nimeni executat silit; de asemenea, mecanismul din duty-free cu ţigări; mecanismul produselor care sunt accizabile prin regimul mai strict al antrepozitelor fiscale. Sunt măsuri tehnice, dar care lucrează la esenţa evaziunii fiscale.
Mihai Rădulescu: Au legătură toate aceste demersuri cu venirea, mâine, la Bucureşti, a delegaţiei FMI?
Emil Boc: Eu încă o dată spun, aceste măsuri sunt necesare României şi românilor, pentru că trebuie să ne purtăm noi de grijă, înainte de ne purta alţii grijă de noi. De aceea, cred că aceste măsuri, de a lua taurul de coarne împotriva evaziunii fiscale, repet, în primul rând, este obligaţia noastră, a autorităţilor din România şi nu o cerinţă a organismelor internaţionale.
Mihai Rădulescu: Apropo de luat taurul de coarne, s-a tot vorbit, există măsuri, poate existau şi până acum unele măsuri bune pe hârtie, cum rămâne cu aplicarea, cu mijloacele de control? Aveţi asemenea posibilităţi, că aici este problema?
Emil Boc: Am dispus în guvern să existe echipe mixte - Ministerul Finanţelor, Ministerul de Interne şi Ministerul Justiţiei - pentru că acolo unde sunt mai mulţi ochi este clar că şansele sunt mai mari să diminueze evaziunea fiscală şi să anulezi complicităţile care au loc. Pentru că, de fapt, asta este marea problemă pe care o avem în implementare: s-au făcut tot felul de reţele, s-au făcut tot felul de mecanisme în care oamenii se cunosc între ei. Acum, practic, încercăm să spargem acest nucleu infracţional şi evazionist prin mai mulţi ochi care verifică în acelaşi timp. Pentru că, atunci când ştii că eşti vizat de opt ochi sau de şase ochi, şi nu doar de doi ochi, vă asigur că rezultatele se vor vedea.
Mihai Rădulescu: Să mai rămânem puţin şi la ochii care ne privesc din partea FMI, şi care vor veni mâine la Bucureşti. Cum stăm cu temele cerute de organismul financiar internaţional?
Emil Boc: Vizita este...
Mihai Rădulescu: Şi mă refer, domnule prim-ministru, în primul rând, la o problemă care afectează, poate problema cea mai gravă pentru români, disponibilizările, restructurarea.
Emil Boc:...Vreau să fiu foarte sincer şi direct: România nu îşi mai poate permite să întreţină un stat atât de consistent numeric ca aparat bugetar. Din nefericire, anii 2007-2008 au dublat, au triplat cheltuielile bugetare şi România nu îşi mai poate permite un asemenea aparat. Încă de anul trecut am dat semnalul restructurării. Amintiţi-vă, am desfiinţat Cancelaria primului ministru -primul semnal - am desfiinţat zeci de agenţii guvernamentale, în jur de 9.000 de posturi vacante şi ocupate au fost desfiinţate anul trecut din agenţiile de la Bucureşti. Anul acesta tot de la vârf am început. Am trimis acasă 17 secretari de stat. Vreau să se înţeleagă: 17, efectiv au plecat acasă, trei au fost practic menţinuţi în alte poziţii, dar pentru aceia trei care au fost menţinuţi alţi trei au plecat acasă. Deci au plecat 20 de secretari de stat, în esenţă 17 poziţii au fost desfiinţate. Nici un guvern după 1989 nu a reuşit să îşi trimită proprii oameni acasă, aşa cum a făcut-o guvernul PD-L, pe care îl reprezint. De asemenea, la subprefecţi: din doi au rămas câte unul în fiecare judeţ; 42 de subprefecţi au plecat acasă. Adică nu mai există aceste funcţii, chiar din interiorul arcului guvernamental. Acum, evident, fenomenul merge mai departe pe baza standardelor de cost, adică nu haotic, nu făcut la întâmplare, ci exact câţi funcţionari trebuie să rămână atâţia vor rămâne în fiecare domeniu şi de aceea am intervenit pentru cultură: pentru că era un pericol care se punea la cale, ca unii primari şi preşedinţi de consilii judeţene să încerce să îşi facă propriile restructurări prin a da oameni din cultură afară şi a-i păstra pe cei din propriile cabinete sau de la alte sectoare, din birouri, în funcţie. Ori acest lucru nu este posibil, pentru că actul de cultură este la fel de important în România ca orice altă activitate pe care o desfăşurăm şi aici trebuie să dăm un sprijin suplimentar şi am intervenit la timp pentru a curma un asemenea abuz.
Mihai Rădulescu: Ţinând cont de tot ceea ce aţi spus până acuma, în concluzie vedeţi vreun risc să nu primim tranşa de la FMI, aşa cum s-a întâmplat de pildă la vecinii unguri?
Emil Boc: Vreau să ştiţi că noi tranşa de la FMI am şi primit-o, în luna iulie, atunci când am fost nevoiţi din cauza deciziei Curţii Constituţionale să alegem opţiunea majorării TVA-ului. Ştiţi bine că acest guvern pe care îl reprezint s-a dus în parlament, şi-a pus mandatul pe masă pentru a apăra şi cota unică şi TVA-ul. Nu a fost posibil după decizia Curţii Constituţionale. Acum, în decembrie, la sfârşitul anului va fi următoarea tranşă. Din punctul nostru de vedere, avem situaţia sub control şi sper că lucrurile vor evolua în direcţia bună din perspectiva raporturilor cu organismele internaţionale.
Mihai Rădulescu: Trecem acum la o altă evaluare, cea a Comisiei Europene la raportul publicat săptămâna aceasta, cu critici în special pe zona justiţiei. Este mica reformă în justiţie, adoptată în această săptămână în guvern, un răspuns la aceste critici?
Emil Boc: Aici aş face un scurt comentariu: guvernul pe care îl reprezint s-a angajat în procese masive de reformă a statului. Restructurarea este unul dintre ele; reforma pensiilor este un alt domeniu şi astăzi, când rulează procesul de recalculare a pensiilor speciale, acele pensii mari au dispărut ca urmare a reformei pe care am întreprins-o şi legilor pe care le-am adoptat în cele din urmă. Trei, reforma justiţiei: sunt patru coduri care deja au fost adoptate. De la Cuza încoace nu au mai fost atâtea coduri adoptate şi mă refer la Codul Civil; el a fost acela care l-a impus pentru prima dată în România, Cuza. Acum este un nou Cod Civil, după atâţia ani. Acum, aceste patru coduri vor intra în vigoare în 2011, la sfârşitul anului. Până atunci, am elaborat o lege care are două roluri de bază: să meargă procesele judiciare mai repede şi să ne coste mai puţin actul de justiţie. Şi am dat câteva exemple. În primul rând, obligaţia judecătorului de a da termene scurte şi foarte scurte, chiar de la o zi la alta. De asemenea, am introdus prevederea legală că oamenii nu pot fi evacuaţi din case în perioada de la 1 noiembrie până la 1 martie a anului următor, din motive sociale, umanitare. Am simplificat procedurile în cazul medierii. Dacă oamenii se înţeleg, instanţa de judecată ia act de decizia pe care o iau în cauză şi, de exemplu, la divorţ, acum în România divorţul prin acordul părţilor este posibil numai dacă nu există minori în cauză şi nu a trecut mai mult de un an de la încheierea căsătoriei. Prin noua modificare se va permite divorţul prin acordul părţilor, chiar dacă există minori în cauză, chiar dacă sunt mai mulţi ani de la încheierea căsătoriei, cu menţiunea că trebuie avizul autorităţii tutelare pentru situaţia copilului, părţile având posibilitatea să se înţeleagă prin mediere şi să nu mai fie supuşi uneori unor situaţii penibile de a merge cu probe în instanţă.
Mihai Rădulescu: Tot din reacţiile telespectatorilor la aceste măsuri, la anunţarea acestor măsuri, am văzut că există în continuare o doză de scepticism în rândul românilor. Mulţi zic: Domnule, nu va fi posibil să se aplice o asemenea măsură cu 100 de dosare pe rol pe săptămână. Nu va fi posibil să ajungă, eu ştiu?, să se reducă termenele, pentru că deja s-au dat termenele din mai 2010 pentru februarie 2011. Ce le răspundeţi acestor oameni?
Emil Boc: Le spun că eu nu voi avea linişte până când nu voi pune acest sistem la punct. Aţi văzut - şi vedem cu toţii - filme americane. Se judecă în fiecare zi un proces până se termină. De ce n-am ajunge şi noi, în România, să judecăm un proces în fiecare zi, aşa cum se poate întâmpla şi în altă parte? Pe de altă parte, acum am luat nişte măsuri tehnice, dar extrem de benefice, pentru a evita prelungirea proceselor prin practica strămutării, care era o artă pentru unii avocaţi de a câştiga prelungirea termenelor de judecată şi lungirea proceselor. Am limitat acest demers. Şi, prin alte mecanisme colaterale pe care le-am făcut, dorim să aducem cetăţeanului termene mai scurte, astfel încât procesul să se încheie cât mai repede cu putinţă şi, evident, cu costuri mai reduse pentru cetăţean. Am instituit instituţii noi, instituţia "recunoaşterii vinovăţiei". De exemplu, pentru infracţiuni nu foarte grave, şi mai ales pentru cele din culpă. Dacă există împăcarea părţilor, iarăşi rezolvăm mai repede situaţia. Dacă omul îşi recunoaşte vinovăţia, de ce să mai stai doi-cinci ani prin instanţă şi să te judeci? Ce înseamnă asta?
Mihai Rădulescu: Costuri pentru om, costuri şi pentru aparatul...
Emil Boc: Dacă în faţa judecătorului recunoşti că probele pe care le-a administrat procurorul sunt corecte şi recunoşti că eşti vinovat, se încheie judecata, ţi se diminuează cu o treime pedeapsa, sau cu o pătrime, amenda. Este şi un prim pas spre îndreptarea celui care a greşit, pentru că, în ultimă instanţă, scopul pedepsei penale este să îl îndreptăm pe acela care a greşit. Or, din moment ce a recunoscut, deja este un prim pas spre îndreptarea lui.
Mihai Rădulescu: Cel puţin pe hârtie, o situaţie în care câştigă toată lumea, în care se scurtează procesele, în care şi costurile proceselor actului de justiţie devin mai mici. Dar cum va rămâne cu aplicarea acestei măsuri, pentru că Codul acesta va trebui adoptat într-o sesiune extraordinară.
Emil Boc: Evident.
Mihai Rădulescu: Când îl vedeţi intrat în vigoare, efectiv?
Emil Boc: Eu sper să se intre cât mai repede cu putinţă. Noi deja, vineri, l-am trimis spre aprobare la Parlament pentru a intra în sesiune extraordinară în dezbatere. Asta înseamnă că, în toamna acestui an, poate intra în vigoare, la fel cum au intrat în vigoare şi normele cu TVA-ul. Am uitat să fac precizarea că, chiar dacă e cotă de TVA de 24%, am păstrat cote reduse de TVA de 9% la ziare, reviste, cazarea la hotel sau pentru medicamente. În continuare, la achiziţionarea de medicamente se plăteşte 9% şi 5% pentru construcţia de locuinţe sociale, sau pentru locuinţele pe care le construiesc primăriile pentru cei care nu au locuinţe în localităţile unde domiciliază. Deci, am păstrat cotele reduse de 9% şi 5% de TVA.
Mihai Rădulescu: O ultimă întrebare, domnule prim-ministru. O reacţie la ultima declaraţie făcută de Mark Grey, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene. Aţi văzut şi dumneavoastră, eraţi alături de noi în "Telejurnal", a declarat domnul Grey pentru Deutsche Welle şi Hot News: Comisia a constat că în Bulgaria există un plus de voinţă politică, dar şi-a exprimat îndoieli cu privire la situaţia din România.
Emil Boc: Eu am spus din primul moment că raportul Comisiei Europene este corect pe componenta tehnică. Este dezechilibrat pe componenta politică. Şi s-a supralicitat, s-a exagerat partea cu Agenţia Naţională de Integritate. Aici, într-adevăr, Parlamentul trebuie să repună situaţia în ordine. Demnitarii trebuie să aibă averea controlată. Trebuie să avem o instituţie funcţională. Din punctul de vedere al Guvernului, noi am trimis un proiect viabil. A fost, din nefericire, modificat, la Senat pe ultimii metri.
Mihai Rădulescu: Se cunoaşte situaţia. Haideţi...
Emil Boc: Dar, repet, sunt de acord cu asta, dar de aici să exagerezi şi să spui că nimic nu s-a respectat din angajamentele românilor în raport cu Uniunea Europeană este un drum lung. Şi am demonstrat acest lucru şi vom demonstra tuturor /.../ UE.
Mihai Rădulescu: Veţi şi comunica în scris Comisiei Europene, apropo de replica aceea pe care v-aţi angajat să o daţi la raportul Comisiei Europene, o premieră, de altfel, în materie de...
Emil Boc: Adică e vorba de a prezenta obiectiv situaţia. Noi recunoaştem acolo unde există neajunsuri şi eu, repet, voi fi un susţinător necondiţionat al unei Agenţii de Integritate care să verifice averile demnitarilor. Şi sper ca, după acest exerciţiu cu Uniunea Europeană, şi cei care s-au opus din rândul parlamentarilor să fi înţeles că interesul României trebuie să fie deasupra unor interese personale.
Mihai Rădulescu: Mulţumesc. Înţeleg că veţi trimite şi un răspuns scris în acest sens.
Emil Boc: Deci, repet, doar de a prezenta situaţia obiectivă cu privire la progresele României şi de a arăta corect ceea ce se face şi de a arăta unde avem deficienţe, dar ca excepţie, şi nu ca regulă.
Mihai Rădulescu: Mulţumesc pentru prezenţa în studio, domnule prim-ministru.
Emil Boc: Şi eu vă mulţumesc pentru invitaţie.
(sursa: http://www.guv.ro/primul-ministru-emil-boc-a-prezentat-in-cadrul-rubricii-tema-zilei-a-jurnalului-de-stiri-de-la-tvr-o-serie-de-masuri-propuse-pentru-contracararea__l1a109844.html)

Pe lângă scurtele accese de stand-up comedy (sau poate doar eu râd la astfel de adevăruri de natură "neagră"), am aflat de unde se inspiră domnul Boc... din filme. Devine explicabil de ce problemele apar mai ales la aplicare în timp ce în sinea domniei sale sunt minunate... în filme nu se spune şi cum se aplică aceste soluţii. Eu îmi închipui un dialog din Guvernul României.

- Măi copii, am auzit că la greci e ceva cu bonuri care a scăzut mica evaziune fiscală...
- Da şefu!
- Şi cică mai e şi o chestie cu un fel de mercurial... Află omul că la Constanţa cartofii sunt mai ieftin decât la Timişoara... uite aşa au scăzut ăştia preţurile cu 7%...
- Şefu, s-a mai greşit pe la traducere...
- Nu contează, diseară vorbim de aceste soluţii minunate. Dacă se poate la ei, se poate şi la noi...
- Dar nu ştim cum...
- Noi anunţăm, vedem dacă dă bine la populaţie, şi pe urmă mai vedem...
- Dar cum facem cu Bugetul?
- Îl dăm pe trimestrul patru, să-şi bată capul cei care vor veni după noi. Adriane, tu cu mercurialul şi eu cu bonurile... Îi zdrobim cu aceste măsuri.
- Ştiţi că la asta cu bonurile s-au gândit şi liberalii...
- Ei, că stă cineva să citească... Cu atât mai bine, dacă spun ceva spunem că şi au au avut ideea...

Sau poate că totuşi nu este chiar aşa... Cine ştie?