Premierul merge iarăşi la o instituţie mass-media eliberată de moguli

---

Intervenţia primului-ministru Emil Boc în cadrul emisiunii "Actualitatea în dezbatere" de la Radio România Actualităţi

Vezi galeria

Intervenţia primului-ministru Emil Boc în cadrul emisiunii "Actualitatea în dezbatere" de la Radio România Actualităţi

Realizator: Buna ziua. Sunt Marilena Stancu şi vă invit la o discuţie despre măsurile economice, despre cum este privită România pe plan extern prin prisma recentului Raport al Comisiei Europene, dar şi despre temele pe care autorităţile le mai au de făcut în relaţia cu organismele internaţionale. Ascultaţi emisiunea "Actualitatea în dezbatere". Invitatul de astăzi este primul-ministru, domnul Emil Boc. Bună-ziua şi bine aţi venit la Radio România!
Emil Boc: Buna-ziua şi mulţumesc pentru invitaţie.
Realizator: Au fost luate, într-o perioada relativ scurtă de timp, mai multe măsuri economice de natură economica cu impact direct asupra populaţiei. Au fost mai întâi deciziile privind reducerea salariilor bugetarilor cu 25%, scăderea pensiilor cu 15%, care nu s-a mai aplicat, iar după aceea, la un timp scurt, a fost luată măsura majorării Taxei pe Valoarea Adăugată. În aceste zile, aceste lucruri au fost primele, au fost negociate cu Fondul Monetar Internaţional, dar o decizie a Curţii Constituţionale v-a făcut să reveniţi asupra unora dintre ele. Majorarea Taxei pe Valoarea Adăugată nu a intrat în prima rundă de negocieri şi ceea ce a fost stabilit cu Fondul Monetar Internaţional. Este o nouă misiune a FMI la Bucureşti. Care este scenariul economic pe care îl discutaţi acum cu Fondul Monetar? Trebuie să le daţi explicaţii despre majorarea taxei pe valoarea adăugată?
Emil Boc: Sunt foarte multe întrebări pe care mi le-aţi adresat şi v-aş ruga să-mi permiteţi să fac şi un răspuns mai larg la ceea ce mi-aţi spus dumneavoastră. În primul rând, vreau să ştiţi şi dumneavoastră şi toţi românii care ne ascultă că nu-i o bucurie pentru nimeni să fii pus în situaţia să reduci cheltuieli bugetare, să reduci salarii sau să iei măsuri de a face economii într-un buget care nu mai face faţă la nevoile şi provocările României. Cu alte cuvinte, din nefericire, consumăm cu mult mai mult decât producem. În perioada anilor 2007 - 2008, când am intrat în Uniunea Europeană, acel avantaj pe care l-am avut, pentru că au venit capitaluri străine şi foarte multe investiţii din afară, ca o consecinţă a intrării ţării în Uniunea Europeană, atunci, în loc sa se investeasca acei bani pe care ţara îi avea în autostrăzi, în locuri de muncă, cu alte cuvinte să se fructifice pentru investiţii, ei i-au utilizat pentru pensii, salarii şi ajutoare sociale. Iar atunci când s-au dublat salarii, pensii şi ajutoare sociale, de fapt, s-a dat românilor o plată în avans în materie de ajutoare sociale, de pensii şi salarii, pentru că atunci, în loc să se dea doar o majorare anuală a unor salarii sau a unor pensii, pentru că economia permitea, datorită intrării ţării în Uniunea Europeană, ei au dat pentru trei luni, iar noi avem obligaţia să dăm pentru eternitate majorările de salarii şi de pensii. Iar acum economia ne arată, mai ales după ce a venit criza, că România nu are capacitatea să susţină nivelul de ajutoare sociale, de salarii şi uneori chiar de pensii, aşa cum l-a avut în perioada când, repet, am intrat imediat în Uniunea Europeană. Şi atunci, ca să nu ne împrumutăm la nesfârşit ca să plătim ajutoare sociale, salarii şi pensii, trebuie să ajustam statul astfel încât să consumăm cât producem şi ce avem de împrumutat să folosim pentru dezvoltarea noastră ca ţară, pentru infrastructură şi locuri de muncă. Deci, aici suntem. De aceea spun că nu este o plăcere să facem acest lucru, dar este o necesitate pentru ţară. Şi, de aceea, poate că acest guvern este mai impopular, măsurile noastre nu sunt primite cu bucurie, dar vreau sa ştiţi că exact ca şi cu un organism care este bolnav, nu este plăcut doctorul când vine şi spune că trebuie să primeşti penicilina sau trebuie să primeşti un medicament care are un gust amar, dar el te vindecă. Într-o asemenea ipostază este pus şi guvernul actual: să arate ca avem un organism al statului bolnav, mă refer la organismul bugetar care este supradimensionat, cheltuieşte mai mult decât produce, trebuie să administrăm un mecanism sub forma unui medicament care să ne aducă la sănătatea funcţionării pe termen mediu şi lung a generaţiilor viitoare de români. Acum, pe termen scurt, acest medicament nu va avea cel mai bun gust, dar va fi unul care ne va asigura, nouă, ca ţară, reuşita în Uniunea Europeană - că a căzut pe noi această sarcină, pe guvernul pe care îl reprezint. Repet, nu-mi face plăcere, dar sunt convins că dacă nu fac asta, împreună cu colegii mei va fi rău pentru ţară, în anii următori. De aceea, noi ne-am dus în faţa Parlamentului pentru a ajusta cheltuielile statului şi să diminuăm deficitul bugetar pe care îl avem. Adică, să ne apropiem oarecum de cât producem şi am ales să atacăm exact acolo unde este problema: la salariile bugetarilor şi la pensii. Acolo sunt problemele adevărate. Şi acum trebuie să luăm de la bugetul de stat peste 2 miliarde de euro, să ducem la bugetul de pensii să se poată plăti pensiile.
Emil Boc: La fel, salariile bugetarilor sunt, ca şi masă, prea mari, în raport cu nevoile statului, cu ceea ce poate statul să întreţină.
Realizator: Chiar şi cu 25% reduse?
Emil Boc: Nu, este un prim pas spre ajustare, iar în ianuarie anul viitor se va putea reveni la o creştere salarială, cu condiţia ca noi să facem acum, până la sfârşitul anului, ceea ce am început. Şi suntem pe drumul corect, al restructurării aparatului de stat, adică de a face un aparat de stat funcţional, în raport cu nevoile oamenilor şi în raport cu ceea ce ţara poate să plătească. Adică să avem medici, profesori, poliţişti, jandarmi, funcţionari în administraţie, atât cât ne putem permite, atât cât ne este plapuma de mare, pentru că de dorit ne-am dori cu toţii să avem servicii foarte, foarte multe, dar trebuie să ne uităm şi dacă le putem plăti, cu resursele pe care le producem. Şi atunci, închei acest prim răspuns spunând în felul următor: noi ne-am dus în faţa Parlamentului cu două soluţii corecte, care atacau fondul problemei. Decizia Curţii Constituţionale nu ne-a permis, pe componenta pensiilor, şi atunci am fost obligaţi, de conjunctura şi de situaţie, politică, legală, din toate aceste motive, să optăm pentru majorarea TVA-ului, care n-a fost principala noastră opţiune şi ştiţi bine acest lucru, ca l-am explicat şi în faţa Parlamentului. Din nefericire, a trebuit să ajungem la această soluţie, care îi afectează pe toţi românii şi nu se restrânge doar la problema unde erau deficite la bugetele de salarii şi de pensii, dar şi în aceste condiţii, sperăm să putem găsi soluţii, astfel încât deficitul bugetar să fie menţinut în limite controlabile şi să-i putem asigura finanţarea. Pentru că e exact ca într-o familie - iei împrumut, când nu-ţi ajung banii pe care-i primeşti tu, din ceea ce prestezi. Ca sa iei împrumut, trebuie ca cineva să-ţi dea acel împrumut. Or finanţarea acestui împrumut este o problemă, în contextul acesta, al anului 2010-2011, când vedeţi, ţări precum Spania şi altele n-au reuşit. Grecia - n-au reuşit să găsească de pe piaţa externă bani pentru a se împrumuta, să-şi susţină deficitul, adică ceea ce ei consumă. De aceea noi trebuie să ne restrângem cât mai puţin aceste împrumuturi, să producem cât mai mult pe partea noastră interna, şi ce împrumutăm din afară să dăm pentru infrastructură, care aduce locuri de muncă. Aceasta vizită a FMI este una de evaluare, în acest moment, de a analiza rectificarea bugetară, pe care o avem pregătită, la începutul lui august, pentru a ne încadra în deficitul bugetar convenit cu FMI, de a discuta politicile pentru încadrarea în ţintele de deficit până la sfârşitul anului şi pentru anul viitor. Este o misiune obişnuită, de evaluare. Fac precizarea că deja tranşa de la FMI de 900 milioane euro a plecat deja în luna iulie la BNR, pentru că banii de la FMI pleacă prin excelenţă la BNR. Prin excelenţă, în două situaţii anterioare, dacă nu greşesc, jumătate s-a dus şi la guvern, la Ministerul Finanţelor, jumătate, am zis, la BNR, ultima, repet, a mers în integralitate la BNR. România, prin Ministerul Finanţelor, va primi în luna septembrie, de la Comisia Europeană, partea de împrumut care revine guvernului pentru a susţine deficitul bugetar. Deci, din acest punct de vedere, evaluăm situaţia actuală şi eu spun că, în acest moment, avem situaţia sub control - unele lucruri merg mai bine, altele pot fi îmbunătăţite - şi pregătim cadrul pentru 2011.
Realizator: Şi spuneţi ca aveţi situaţia sub control. Din datele pe care le aveţi dumneavoastră, la nivelul guvernului, nu există cifre care să arate că s-ar putea modifica cele convenite cu FMI, în ceea ce priveşte deficitul bugetar, de 6,8%, până la sfârşitul anului?
Emil Boc: Ţintele de deficit sunt cele agreate şi trebuie să rămânem în ţintele de deficit agreate.
Realizator: Nu se vor modifica? Vă întreb acest lucru. Există astăzi o reacţie a Camerei de Comerţ, prin care vă solicită să renegociaţi contractul de împrumut cu FMI, în sensul obţinerii de împrumuturi suplimentare, menite să stimuleze reluarea creşterii economice şi vă cer, de asemenea, oamenii de afaceri renunţarea la TVA de 24%, vă mai cer reducerea cotei unice de impozitare. S-a discutat despre acest lucru, au fost vehiculate cifre că s-ar putea reduce la 10% aceasta cota de impozitare?
Emil Boc: Vreau să va spun un lucru aici, pentru ca n-o să intru în jocul afirmaţiilor sau contraafirmaţiilor.
Realizator: Aveţi dialog cu oamenii de afaceri?
Emil Boc: Evident că avem dialog, în permanenţă, cu oamenii de afaceri şi vom păstra, în continuare. Săptămâna trecută am participat la Consiliul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, cu ocazia lansării Cartei Albe a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi am luat acolo o grămadă de propuneri. Eu cred că toate pot fi puse în practică şi în permanenţă avem acest contact, pentru că pornim de la premisa foarte clară că, înainte de a împărţi ceva, trebuie să produci, iar mediul de afaceri este acela care asigură, prin activitatea economică, impozitele, taxele care se plătesc şi din care statul poate să-şi îndeplinească obiectivele pe care le are.
Deci acolo am discutat câteva lucruri extrem de importante, precum eliminarea, începând cu această toamnă, a impozitului minim. De asemenea, sunt în pregătire mai multe măsuri fiscale, care astăzi sunt analizate ca impact financiar la Ministerul Finanţelor, şi v-am dat câteva exemple, în lucru. Acea măsură care vizează unele deduceri fiscale în cazul în care oamenii îşi renovează locuinţele, acea măsură pe care am prezentat-o că este în lucru, iarăşi, la Ministerul Finanţelor, cu privire la unele deduceri, pe baza adunării de bonuri fiscale, adică va fi stabilit un plafon valoric în bani până la care se pot aduna bonuri valorice. Din acel plafon, un procent, pe care tot Ministerul Finanţelor îl va stabili, se va returna celui care adună bonurile fiscale, ca o măsură, repet, minoră, dar importantă pe ceea ce înseamnă...
Realizator: ... este vorba ca ... cetăţeanul, când se duce la magazinul din colţ, să-i ceară bon fiscal.
Emil Boc: Deci, acest lucru este prevăzut de lege. Din nefericire, nu întotdeauna acest aspect este respectat, iar nu poţi să pui un inspector fiscal în spate la fiecare consumator şi la fiecare prestator de servicii. Şi, de aceea, prin această modalitate, încurajăm oamenii să ceară bonuri fiscale - pe această cale se diminuează şi evaziunea fiscală, mai ales la produsele de bază.
Realizator: ... mica evaziune fiscală ...
Emil Boc: ... pentru că, aici, vorbim de mica evaziune fiscală. Pentru că, în ceea ce priveşte marea evaziune fiscală - şi eu aici mă concentrez prin excelenţă -, am adoptat o ordonanţă de guvern prin care, practic, am intervenit acolo unde este sursa marii evaziuni - la produsele accizabile, şi aici mă refer la tutun, mă refer la petrol, mă refer la motorină, benzină, pâine, legume, fructe, comerţ intracomunitar, antrepozite fiscale, regimul din duty-free al produselor. Acolo, din nefericire, are loc evaziunea fiscală, returnările ilegale de TVA, comerţul cu firme fictive... Acolo, repet, am găsit o importantă resursă, pe care am atacat-o direct, de a preveni evaziunea fiscală. Aici, pe componenta aceasta, repet, este una care ţine, hai să spunem, de mica evaziune fiscală.
Realizator: În ce marjă va fi acel plafon? Aveţi calcule deja făcute?
Emil Boc: Repet, nici aici nu vreau să avansez, pentru că este în lucru. La Ministerul Finanţelor se analizează şi modul cum a funcţionat în alte părţi ale lumii şi cum poate fi grefată pe legislaţia românească. Şi, Ministerul Finanţelor, până la începutul lui septembrie, va avea un punct de vedere final. Dorinţa mea este ca acest proiect să intre în vigoare cu trimestrul IV, cel târziu cu 1 ianuarie 2011.
Realizator: Aveţi un partener la guvernare. Este vorba de grupul independenţilor, care au şi un partid politic şi care propun impozitarea averilor mari. Ministrul justiţiei, domnul Predoiu, a venit cu o propunere, să fie impozitate mai mult averile ilicite. Preluaţi din astfel de măsuri? Le aveţi în analiză?
Emil Boc: Avem în analiză un proiect care porneşte şi de la ceea ce colegii de la UNPR au spus şi care porneşte şi de la o realitate românească cu privire la faptul că foarte multe averi, probabil, nu sunt impozitate la valoarea reală. Din acest punct de vedere, există şi în acordul cu FMI o prevedere care ne conduce la realizarea unui asemenea proiect. Ea este la stadiul tehnic în momentul de faţă, de pregătire, şi care, cred eu, va aduce importante resurse financiare în bugetul statului.
Realizator: Veţi prelua această propunere, ca cele care depăşesc 500 mii de euro să fie impozitate?
Emil Boc: Repet, propunerea colegilor de la UNPR este o baza de pornire. Mai sunt şi alte variante de lucru, iar Ministerul Finanţelor va prezenta o formă completă.
Realizator: Domnule prim-ministru, aş dori să discutam puţin despre procesul de restructurare. A fost, îmi aduc bine aminte, în noiembrie exista un alt plan de restructurare. Au fost închise atunci mai multe agenţii guvernamentale. Dumneavoatră aţi declarat atunci că se face această restructurare, este necesară, statul nu poate suporta atâtea agenţii guvernamentale. Au fost nouă mii de posturi anunţate ca fiind, dispărând din schema aparatului bugetar. Iată că faceţi acum o noua restructurare. Nu a funcţionat, nu a fost buna cea de atunci? Nu era suficientă? Ce elemente v-au condus acum la o noua restructurare?
Emil Boc: Această restructurare se face potrivit unei analize foarte serioase. Primul pas a fost făcut în 2009, prin care două lucruri s-au realizat la nivel guvernamental. Au fost desfiinţate, comasate foarte multe agenţii...
Realizator: 112 dacă /.../
Emil Boc: ... din care au realizat disponibilizarea a peste nouă mii de oameni, de posturi vacante şi posturi ocupate şi, de asemenea, au fost preluate, cu acea ocazie, la bugetul de stat, veniturile proprii ale agenţiilor, care până atunci erau singurele entităţi care gestionau fondurile respective. Acum statul, în funcţie de interesele pe care le are, utilizează aceste resurse financiare. A doua componentă a restructurării acum vizează aplicarea normativelor de personal. Acest lucru nu se putea face dintr-o dată, pentru că la acea vreme nu erau normativele de personal elaborate şi s-a trecut la elaborarea acestora, iar acum, în buna parte ele sunt gata, şi pe măsură ce sunt gata, ele sunt implementate. Şi aţi văzut, de exemplu, la nivelul administraţiei publice locale s-au elaborat normativele de personal, care ne spun foarte clar câţi angajaţi trebuie sa aibă o primărie, de la cea mai mică până la cea mai mare. Iar în aceasta analiză am observat că primarii până la 1.500 de locuitori aveau diferenţe, chiar de la 1 la 10, ca număr de personal. Unii aveau 10, alţii până la 100. Deci diferenţe foarte mari de la o entitate administrativă la alta, deşi ele trebuiau să gestioneze interesele unei comunităţi ca şi număr la fel. Acum acest lucru se face şi procesul de restructurare se duce mai departe. Vreau să spun că şi anul trecut am dat câteva semnale, în primul rând de la vârf, pentru că eu sunt convins că această restructurare trebuie înceapă de la vârf. Pentru că altfel este considerată că doar se urmăreşte a se da afara oameni care nu au niciun fel de susţinere politică sau ceva de genul acesta. De aceea, amintiţi-vă că anul trecut procesul de restructurare a agenţiilor l-am început cu desfiinţarea Cancelariei Primului-Ministru. Şi am dat primul semnal că aici trebuie făcută restructurarea la nivelul aparatului guvernamental. Acum, anul acesta, din nou am trecut la desfiinţarea unor structuri care, până acum, nimeni nu a avut curajul să le atingă. Amintiţi-vă că fiecare judeţ avea până acum doi subprefecţi, Municipiul Bucureşti, trei. Vreau sa ştiţi că niciun judeţ, în România, în momentul de faţă nu are mai mult decât un subprefect. Deci din start au plecat acasă 42 de persoane, care... şapte erau vacante, de subprefecţi, care în momentul de faţă înseamnă poziţii administrative şi economii însemnate la bugetul de stat. Şi o dovadă că restructurarea trebuie sa înceapă chiar cu cei care sunt temporar la putere, şi ei trebuie să dea semnalul. 17 secretari de stat au plecat acasă. 17 poziţii de secretar de stat au fost desfiinţate. Niciun guvern de după 1989 nu au mai făcut un asemenea gest, de a pleca acasă oameni din aparatul pe care statul îl are. Vreau să lămuresc aceasta problemă cu secretarii de stat. S-a spus: s-au mutat de la un minister la altul.
Realizator: Exista un caz. De la Ministerul Transporturilor un secretar de stat s-a mutat la Ministerul Mediului.
Emil Boc: Aşa este şi vreau să vă răspund exact cum stau situaţiile. S-au desfiinţat 17 poziţii de secretar de stat. Asta ce înseamnă? Că 17 poziţii nu se mai plătesc. În evaluarea celor care au plecat, unii au fost apreciaţi de către miniştri că pot să continue activitatea în guvern, pe o poziţie de secretar de stat la un alt minister. Asta ce înseamnă? Că de la acel minister a plecat un alt secretar de stat, în plus, ca să rămână acea persoana, dar 17 tot au plecat. Cazul de la Ministerul Mediului. Am spus că la fiecare minister rămân maxim doi secretari de stat, cu excepţiile pe care le-am spus: Apărare, Interne, Externe şi Finanţe. De acolo, în loc să plece doar un secretar de stat au plecat doi secretari de stat, astfel încât cei 17, cum au fost anunţaţi, să plece. În concluzie, au plecat 20 de secretari de stat şi s-au eliberat efectiv 17 poziţii de secretar de stat.
Realizator: Vă întreb, nu era mai bine să rămână un secretar de stat care a mai lucrat în Ministerul Mediului decât să fie adus secretarul de stat de la Ministerul Trasporturilor?
Emil Boc: Dacă miniştrii au evaluat că acei oameni nu sunt performanţi, aşa cum ar dori ministrul, a trebuit sa merg pe mâna ministrului de resort, pentru că el în ultima instanţă răspunde de performanţa ministerului. Adică nu trebuie să rămânem încremeniţi în proiect, să consemn că, odată un om numit, este pe viaţă acolo indiferent ce face. Unii performează, alţii nu şi, de aceea, această evaluare care a avut loc în guvern a determinat ca unii să rămână, alţii să plece. Dar ceea ce este şi trebuie să se înţeleagă că faptul că 17 secretari de stat au plecat acasă, cu funcţie cu tot, deci au fost eliberate. În concret, 20 de oameni au fost eliberaţi din funcţie.
Realizator: Sunteţi mulţumit de activitatea tuturor miniştrilor din Cabinet?
Emil Boc: Repet, acest lucru nu se face în discuţie publică, la radio, sau la televizor. Echipa guvernamentală funcţionează, iar când primul-ministru, împreună cu preşedintele României apreciază că trebuie să facă o modificare, pur şi simplu o fac şi nu o trâmbiţează la radio sau la televizor. Ea se bazează pe evaluări.
Realizator: Exista un termen, anunţat de preşedintele Traian Băsescu, 1 septembrie. Lucraţi la aceasta analiza cu fiecare ministru pe care îl aveţi?
Emil Boc: Este vorba de activitatea de restructurare pe care ne-am propus să o finalizam, sub aspectul actelor normative, până la începutul lunii septembrie, şi după cum puteţi observa, ea este în plin proces de desfăşurare. Iar, aşa cum am spus de atâtea ori, nu mai repet, remanierele se fac, nu se discută.
Realizator: Au existat deja reacţii, pentru că sunt situaţii în ţară, cum se întâmplă la Constanţa, cel mai recent, în care au fost decizii la nivel local să fie desfiinţate instituţiile de cultură. Dumneavoastră aţi venit cu o explicaţie, aţi spus că nu trebuie să fie desfiinţate acele instituţii de cultură care nu au fost înfiinţate de consilii judeţene sau de consiliile locale. Totuşi oamenii aceia au fost anunţaţi că ei nu mai au un loc de munca. Iar, guvernul ce poate face în acest sens?
Emil Boc: Acum, în aplicarea legii, evident că uneori apar excese. Cum a fost acest exces cu instituţiile de cultură, când deşi scria negru pe alb în ordonanţa de guvern că acest proces de restructurare nu vizează instituţiile de cultură care nu sunt înfiinţate prin acte deliberative de la nivel local sau judeţean, totuşi, au fost prinşi în acel calcul şi de aceea am oprit acel demers. Pentru că mi-am dat seama că unii primari, unii preşedinţi de consilii judeţene, în loc să-şi facă propria restructurare, începând cu cabinetul propriu şi cu cei care stau prin birouri şi taie frunze la câini, au spus: aha, am ocazia, staţi să-i dăm pe cei de la cultură, pentru că sunt mai puţin importanţi. Un act extrem de dăunător, pentru că, am spus-o de atâtea ori, cultura este la fel de necesară omului, la fel ca şi hrana şi alimentaţia zilnică. Şi nu poţi să începi un proces de restructurare, punând doar pe cei de la cultură pe liber. După cum nu înseamnă că şi acolo nu ar trebui să existe standarde de personal şi, acolo unde există excese, ele să fie corectate. De aceea am fost obligat să intervin şi să putem păstra echilibrul /.../.
Realizator: Dar exista o decizie a Consiliului Judeţean, nu trebuie Consiliul Judeţean sa ia o alta decizie?
Emil Boc: Repet, Consiliul Judeţean trebuie să aplice legea. Nu trebuie să facă nimic altceva, dar nici să fim martori la nişte abuzuri, pe care erau cât pe ce să le producă, pentru că acele entităţi nu intrau sub competenţa lor.
Realizator: Şi ele funcţionează în continuare. Şi la Constanţa erau situaţii, şi la Ploieşti.
Emil Boc: La Timişoara, cu Teatrul German, erau la Bucureşti, filarmonicile de la Braşov, instituţii de la Arad, din Târgu Mureş, erau din foarte multe părţi ale ţării asemenea situaţii. Acolo, Ministerul Culturii va elabora standardele de personal, în termen de 30 de zile, potrivit normativelor existente în plan naţional şi cu referiri la ceea ce există şi în plan internaţional.
Realizator: Această emisiune, din păcate, are doar o jumătate de oră şi deja a trecut o bună parte din ea. Aş vrea, totuşi, să discutam şi despre raportul de monitorizare al Comisiei Europene, unde Legea Agenţiei Naţionale de Integritate, iată că a atârnat destul de greu. A existat o primă declaraţie din partea dumneavoastră, în care spuneaţi că acceptaţi partea tehnică din raport, dar ar fi dezechilibrat în ceea ce priveşte partea politică. Acea precizare din raport, ca să citez exact, că legea riscă să prejudicieze rezultatele pozitive obţinute de ANI şi aduce România într-o situaţie de nerespectare evidentă a angajamentelor asumate la momentul aderării, aceasta frază este strict legată de ANI. Nu se extinde asupra celorlalte masuri pe care guvernul le-a făcut. De ce v-a deranjat acest raport?
Emil Boc: Eu am spus foarte clar şi menţionez aceasta afirmaţie, pentru că raportul este corect pe componenta tehnică. Pe componenta politică, încearcă să aducă o imagine ca România nu-şi respectă angajamentele din Tratatul de aderare, lucru care, după părerea mea, este incorect şi acest lucru trebuie corectat. Am fost şi voi rămâne un susţinător total al unei legi care să controleze averile demnitarilor şi o voi susţine până în pânzele albe, nu pentru că ne cere Uniunea Europeană, pentru că românii au nevoie de transparenţă, să ştie cel pe care l-au ales de unde şi-a făcut averea. Pentru că aceasta este prima dovadă de corectitudine a omului politic. Din nefericire, proiectul promovat de guvern, adoptat de Camera Deputaţilor, la Senat a fost modificat şi din acest punct de vedere avem o problemă şi trebuie urgent reparată şi sper ca în sesiunea extraordinară să se rezolve, după cum nu trebuie pus în umbră faptul că noi am adoptat patru coduri: Codul Penal, Codul Civil, Codul de Procedură Civila, Codul de Procedură Penală.
Realizator: Care au fost apreciate în raportul Comisiei Europene.
Emil Boc: Adică "la şi altele", că am adoptat patru coduri, şi, extrapolând de la un caz particular la un caz general, incidentul cu ANI. Am adoptat recent, săptămâna trecută, un proiect de lege prin care - important ca românii să ştie - că se vor scurta procesele judiciare şi se vor reduce costurile cu justiţia. Prin acest proiect de lege, pe care l-am trimis deja la Parlament şi va fi dezbătut în şedinţa extraordinară, judecătorii vor putea da termene chiar de la o zi la alta, pentru a scurta durata proceselor.
Realizator: Pentru că aţi amintit, este deja criticată această măsură de Asociaţia Magistraţilor.
Emil Boc: Este adevărat că de criticat poate să critice oricine. Eu v-aş ruga să-i întrebaţi pe români, să vedeţi cum percep actul de justiţie sau pe cei care fac afaceri, atunci când în ţara asta se dau termene din şase în şase luni. Cum poţi să ai stabilitatea circuitului civil? Cum poţi să mai faci afaceri, când în instanţă te judeci în o sută de termene şi cam din trei, cinci şi din şase în şase luni? În America, de ce se poate, de exemplu, să judece în fiecare zi, un proces, până se închide si se da o sentinţă? Şi la noi se va putea acest lucru, important este că am pornit pe acest drum. Am introdus câteva lucruri noi: imposibilitatea, de exemplu, de a fi evacuată o persoană din locuinţă în perioada 1 noiembrie - 1 martie, tocmai ţinând cont de faptul că suntem în iarnă şi nu poţi să pui un om în stradă în această perioadă de timp. De asemenea, am extins procedura medierii, ca oamenii să poată, de exemplu, să se împace înainte de a ajunge în instanţă şi acolo numai să se ia act de decizia lor. Şi am dat exemplul cu divorţul. Ştiţi bine, social sunt probleme. Acum, se poate realiza divorţul prin împăcarea părţilor numai dacă nu există minori în cauză şi nu a trecut mai mult de un an de la încheierea căsătoriei. Acum, prin modificarea propusă, se va putea realiza divorţul prin acordul părţilor, adică fără să mai fii nevoit să te duci să te faci "de minune" în instanţă, cu tot felul de probe, să aduci tot felul de martori, dacă părţile se înţeleg. Există şi avizul autorităţii tutelare cu privire la minor, unde este încredinţat minorul, dar se poate rezolva prin aceasta mediere, fără să fie nevoie să meargă mai departe. Sau instituţia recunoaşterii vinovăţiei. Adică, dacă cineva a săvârşit o faptă penală şi îţi recunoaşte vinovăţia, asta ce înseamnă? Că, în primul rând, i se reduce cu o treime pedeapsa, că este un prim pas spre îndreptare şi nu se mai judecă 6, 8, 10, 12, 14 luni. Şi câştigă toată lumea: şi partea civilă are de câştigat, cea care este responsabilă civilmente, şi partea care a fost vătămată are de câştigat, şi procesul ca atare se scurtează ca durată şi se fac economii. Deci, ţi-ai recunoscut vina, ai o treime de pedeapsă deja redusă.
Realizator: Acesta este un proiect de lege. Un proiect de lege este şi cel privind ANI. Ele vor ajunge în Parlament. Aveţi garanţii că ele vor trece în forma pe care guvernul a gândit-o? Pentru că până acum s-a demonstrat că nu.
Emil Boc: Ce pot eu să vă asigur, că din perspectiva mea ca prim-ministru al PDL, ca preşedinte de partid, am şi dau toată certitudinea că va avea susţinerea totală a guvernului şi a PDL pentru că aceste proiecte de lege să treacă, pentru că aici este vorba de interesul ţării, nu este vorba de interesul meu sau al unei persoane particulare. Acelaşi lucru sper să-l înţeleagă şi alţi lideri de partide de la putere şi din opoziţie.
Realizator: Aţi discutat cu liderii UDMR? Pentru că a fost arătat cu degetul domnul senator Frunda, în ceea ce priveşte ANI.
Emil Boc: Eu nu aş vrea să facem dintr-un caz particular, un caz general. Coaliţia are voinţa politică, repet, să susţină, până la capăt, aceste proiecte şi sper ca şi din partea opoziţiei, pentru ca aici este vorba de România şi opoziţia trăieşte în România, să susţină aceste legi aşa cum le-am promovat.
Realizator: Aţi avut o discuţie cu domnul Frunda sau cu domnul Marko Bela pe acest incident din Senat?
Emil Boc: La nivelul Coaliţiei am discutat aceste aspecte, dar acolo este problema şi a opoziţiei, pentru că în Comisia juridică nu avem majoritate.
Realizator: În plen aveţi majoritate.
Emil Boc: Majoritatea aparţine, din nefericire, opoziţiei. Este puţin obişnuit să se întâmple asta, dar asta este situaţia. De aceea, avem nevoie ca toate forţele politice, atunci când este vorba de interesul naţional, să pună de o parte propriile lor orgolii. Sper ca în vara aceasta acest lucru să se realizeze.
Realizator: Ne puteţi spune, foarte pe scurt, câteva puncte din rectificarea bugetară? Spuneaţi ca pregătiţi o rectificare bugetară.
Emil Boc: Ea este în lucru şi, aşa cum am discutat, prima dată se discută cu partenerii cu care negociem, după care vă fi prezentată opiniei publice.
Realizator: Vă mai întreb un singur lucru şi încheiem emisiunea. Se pregăteşte, opoziţia lucrează la un text al moţiunii de cenzură. Aţi trecut de una, i-au lipsit opt voturi ca ea să fie aprobată. În toamnă, s-ar putea să vi se pregătească o nouă moţiune de cenzură. Cum răspundeţi acestor demersuri?
Emil Boc: Nu m-a speriat şi nu mă va speria nicio moţiune de cenzură. Am trecut prin prea multe ca să mă mai sperie ceva.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 26.07.2010

(sursa: http://www.guv.ro/interventia-primului-ministru-emil-boc-in-cadrul-emisiunii-actualitatea-in-dezbatere-de-la-radio-romania-actualitati__l1a109859.html)

Aş mai vrea să spun că... dar mai bine nu.