Sport extrem

---

Nu orice sport extrem, acesta însă pare a construi extremele născătoare de adrenalină.

Zapam aseară şi, cu totul din întâmplare, am ajuns pe TVR1 şi l-am auzit pe preşedinte susţinând că PNL este partid de stânga. Am zapat mai departe, dar în cele câteva secunde în care am poposit pe TVR1 la emisiunea doamnei Ramona Avramescu... am simţit din plin şocul unui sportului intelectual extrem. Eu voi pune transcrierea emisiunii, dar avertizez că poate dăuna grav sănătăţii. Personal nu am avut curajul să citesc cu atenţie, dar cuvintele care mi-au căzut involuntar sub ochi mi-au întărit convingerea că este vorba despre un sport intelectual extrem.

Ramona Avramescu: Bună seara, doamnelor şi domnilor. Bine aţi venit la “Ediţia specială”. Să ne amintim cu înţelepciune de anul greu care a trecut şi să îl primim cu speranţă pe 2011, ne îndemna preşedintele Traian Băsescu în mesajul său de Anul Nou. 2011 a început însă cu o veste proastă: cel mai important obiectiv de politică externă al anului, aderarea la spaţiul Schengen, este pe cale să fie ratat. Suntem, în schimb, gata să încheiem un nou acord cu FMI, iar guvernul a mai bifat o lege: mult discutata reformă a educaţiei. Discutăm în această seară despre ce ne mai aşteaptă în anul care abia a început cu preşedintele Traian Băsescu, invitatul nostru special. Bună seara, domnule preşedinte.

Traian Băsescu: Bună seara.

Ramona Avramescu: Bine aţi venit!

Traian Băsescu: Bine v-am regăsit şi La mulţi ani telespectatorilor dumneavoastră.

Ramona Avramescu: Aţi avut astăzi o întâlnire de lucru cu premierul, cu guvernatorul BNR şi cu ministrul de finanţe. Aţi ajuns la o concluzie, la o decizie, vom avea un nou acord cu FMI?

Traian Băsescu: În primul rând, aş vrea să clarific un lucru. Întâlnirea a fost tratată, aşa, ca un eveniment, când de fapt este un mod de lucru. Prin rotaţie organizăm aceste întâlniri la Cotroceni, la Palatul Victoria sau la Banca Naţională, ori de câte ori se apropie evenimente care implică decizii, iar acum se apropie un eveniment important: noul acord cu FMI, încheierea cu succes a actualului acord şi semnarea unui nou acord cu Fondul. Obiectivul principal este să ne stabilim poziţia comună şi unitară a tuturor instituţiilor statului în vederea negocierii acordului de precauţie pe care dorim să îl realizăm cu Fondul, Banca Mondială, UE.

Ramona Avramescu: Şi aţi armonizat aceste puncte de vedere?

Traian Băsescu: Da, sigur că da. Noi vom propune în mod categoric Fondului ca angajamentele noastre să vizeze trei paliere fundamentale. Primul şi cel mai important consolidarea fiscală a României. Şi avem motive să constatăm progresul; s-a redus mult deficitul de cont curent, am reuşit să stabilizăm deficitul bugetar, deci consolidarea fiscală este un element esenţial. A doua linie pe care o vom propune în acordul cu Fondul este legată de continuarea reformelor structurale şi a modernizării statului, acolo unde avem ca prioritate modernizarea legislaţiei muncii.

Ramona Avramescu: Deci modificarea Codului Muncii va fi prevăzută în…

Traian Băsescu: Categoric da şi nu o să intru în foarte multe detalii, dar o să vă dau un element care arată necesitatea absolută a unei intervenţii pe Codul Muncii pentru flexibilizarea forţei de muncă. Avem înregistraţi 4,4 milioane de salariaţi, oficial înregistraţi şi avem angajaţi în munca la negru 1,68 milioane de români. Problema majoră nu este neapărat lipsa contribuţiilor la fondul de pensii, la fondul de sănătate, la fondul de şomaj; problema majoră este că aceşti oameni sunt angajaţi la negru de o bună bucată de timp, perspectivele evoluţiilor economice nu ne arată o explozie a creşterii locurilor de muncă, ceea ce înseamnă că ei vor mai rămâne încă o bună bucată de timp în munca la negru. Ori asta înseamnă că acestor oameni nu le merge vechimea la pensie, contribuţiile la pensii nu se plătesc, contribuţiile pentru asistenţa medicală nu sunt plătite de angajatori şi, implicit, nu beneficiază de asistenţă medicală şi multe alte lucruri bune sau care ţin de securitatea fiecărei persoane care nu li se întâmplă.

Ramona Avramescu: Şi în sectorul bugetar vor mai fi şi alte reforme? Vă întreb pentru că vorbeaţi recent de un număr de 900.000 de bugetari…

Traian Băsescu: Acesta este obiectivul: în doi, trei ani, să ajungem cu un aparat de stat în care să intre şi poliţie şi educaţie şi sănătate şi funcţionarei în administraţia centrală şi locală care să se situeze în jurul a 900.000 de salariaţi, plătiţi din bugetul de stat.

Ramona Avramescu: Este un obiectiv asumat şi de guvern, va fi în acordul cu Fondul Monetar?

Traian Băsescu: Da, categoric, dar în doi, trei ani. Nu spune nimeni că anul acesta trebuie să ajungem la această cifră. Anul acesta s-a făcut o reducere de aproape 100.000 de salariaţi în sectorul, dar procesul trebuie să continue, pentru că încă au rămas zone din aparatul bugetar, care are excedent de personal.

Ramona Avramescu: Cum ar fi?

Traian Băsescu: Finanţele, Ministerul de Interne, dar şi în ministerele care s-au restructurat şi deconcentratele lor în teritoriu sau administraţiile locale încă este loc de ajustări. În acelaşi timp, reducerea numărului de personal trebuie să se facă şi pe seama continuării reformei în sănătate, spre exemplu. În momentul de faţă, medicii sunt angajaţi ai statului, plătiţi cu un salariu de mizerie în spitale. Ceea ce noi ne propunem este ca acum, după ce s-a făcut descentralizarea, după ce sau în paralel cu închiderea spitalelor ineficiente sau inutile, comasarea altor spitale, să trecem pe nişte proiecte-pilot în care medicii să nu mai fie angajaţi ai statului, ci ai spitalului, cu contract şi cu prestaţie definită ca preţ. Ai venit, ai operat, ai plecat. O operaţie de apendicită costă atât, o operaţie de inimă costă atât, ştiu eu ce altă operaţie costă atât. Un consult la ORL-ist costă atât. Oamenii, medicii să aibă spital, să aibă contract cu spitalul şi atunci ies din zona bugetarului plătit cu două milioane, va fi plătit pentru munca lui.

Ramona Avramescu: Şi credeţi că spitalele vor putea susţine un astfel de sistem pentru că, până una-alta…

Traian Băsescu: Păi, Casa de Sănătate face plăţile.

Ramona Avramescu: …nu-şi pot plăti nici furnizorii, nici… Sunt arierate mari în…

Traian Băsescu: Nu mai sunt arierate. Se construiesc alte arierate, eventual. Bugetul de stat a plătit, până la sfârşitul anului, câteva miliarde de lei şi a acoperit arieratele odată cu predarea către administraţiile locale. Că se vor face alte arierate este altă poveste, dar intenţia este să punem medicul acolo unde este, la fel cum îl vom pune pe profesor. Odată cu intrarea în vigoare a noii legi, dascălii vor avea contract cu şcolile. Ei vor avea un nivel minim de plată garantat de stat, dar pot primi şi retribuţii mai mari, în funcţie de ce stabileşte consiliul de administraţie al şcolii.

Ramona Avramescu: Şi cu toate acestea, acest sistem a fost… Adică, în sistem, aceste măsuri au fost primite cu destulă rezistenţă.

Traian Băsescu: Da, a fost o mare rezistenţă. Eu sunt convins că în sănătate reacţia va fi mult mai pozitivă, dar şi în educaţie va fi o reacţie pozitivă, după ce dascălii vor înţelege avantajele. Sigur, vor fi şi dascăli care nu vor avea contracte cu şcolile, pentru că nu au pregătirea necesară să fie acceptaţi. Aceştia vor fi repartizaţi într-un sistem automat, acolo unde nu sunt dascăli, unde este un gol de cadre didactice dar, în principiu, ne îndreptăm către acest sistem, al creşterii responsabilităţii şi în sănătate şi în educaţie.

Ramona Avramescu: Domnule preşedinte, vorbeam la început de…

Traian Băsescu: Deci, din această zonă, în mod deosebit în zona de sănătate, vor… practic, medicul care are contract în spital nu poţi să-l mai consideri angajat al statului. El vine, face consultaţia, face prestaţia. Prestaţia lui costă atât, pe tarif definit.

Ramona Avramescu: Şi, în afară de acest transfer, practic, vor exista şi concedieri, disponibilizări, cum au fost anul care a trecut?

Traian Băsescu: În sănătate e exclus.

Ramona Avramescu: Nu în sănătate, în sectorul bugetar.

Traian Băsescu: Sigur că da. V-am spus că vor continua ajustările acolo unde încă este excedent de personal. Sigur, în faza actuală s-a făcut o ajustare brută. Trebuie trecut la acordul fin acum, văzut în urma acestor disponibilizări unde au mai rămas excedente în numărul de salariaţi şi ajustate prin disponibilizare.

Ramona Avramescu: Vorbeam mai la începutul emisiunii de obiectivul de politică externă majoră al acestui an: aderarea la spaţiul Schengen. …ieri aţi folosit cuvântul eşec.

Traian Băsescu: Da, dacă se va întâmpla va fi un eşec şi un eşec pe care, politic, repet, politic mi-l asum.

Ramona Avramescu: Ce înseamnă, domnule preşedinte, că vi-l asumaţi? E o frază cu multă greutate şi în general lumea aşteaptă gesturi pe măsură după rostirea unei astfel de fraze.

Traian Băsescu: Păi după rostirea unei astfel de fraze, înseamnă că eu, ca şef al statului, reprezint toate puterile statului, fie că e vorba de puterea legislativă, puterea judecătorească, puterea executivă, sunt şeful acestui stat, astea sunt puteri în stat. De altfel, şi circulaţia constituţională a preşedintelui României este cu acces în toate instituţiile acestea. Preşedintele se poate duce în parlament să dea un mesaj, preşedintele se poate duce la guvern şi conduce şedinţele de guvern, când se duce preşedintele se poate duce la CSM şi conduce şedinţele CSM. Sigur, nu are autoritate executivă asupra nici uneia din aceste puteri. Ca atare, constatând că motivele invocate incorect, repet, incorect, în scrisoarea celor doi miniştri francez şi german, legate de Mecanismul de cooperare şi verificare pe justiţie, m-aş fi aşteptat ca CSM să spună “ne asumăm această responsabilitate”. Constatând că în acea scrisoare se vorbeşte şi de slabe rezultate în lupta anticorupţie, mă aşteptam ca parlamentul să spună “da, noi am blocat vreo trei dosare, a lui Adrian Năstase, al lui Ridzi” şi încă unu care e tot la ei. Neexistând aceste reacţii, cineva trebuia să-şi asume eşecul şi nu putea să o facă decât şeful statului. Dar, eşecul odată asumat, vreau ca şi cei direct responsabili să facă ce trebuie făcut. Nu ne trebuie o declaraţie publică a lor, dacă nu au avut curaj să o facă de la bun început, văzând motivaţia din scrisoarea celor doi miniştri. Dar măcar judecătorii să judece dosarele pe care le au, parlamentul să dea drumul la acele trei dosare spre a fi tratate de justiţie…

Ramona Avramescu: E un vot care s-a dat deja cel puţin în cazul Ridzi.

Traian Băsescu: Ridzi şi Năstase s-au dat voturi de respingere. Mai este un al treilea dosar, nu ştiu ce vor face parlamentarii şi nu le pot impune nimic, dar nu pot spune că nu i-am atenţionat, sunt scrisori repetate trimise parlamentului, sunt intervenţii ale mele repetate în CSM că nu se judecă dosarele, că nu e eficientă justiţia. Atunci săreau şi ziarişti şi judecători, sindicalişti să vină să mă înfiereze cu mânie proletară că mă amestec în justiţie. Eu nu le spuneam să rezolve un caz sau altul, ci spuneam judecaţi dosarele şi daţi orice soluţie, numai daţi o soluţie. Acum văd că stau pitiţi în tranşee şi nu spun “ştiţi o să judecăm mai repede, nu o să mai tergiversăm dosarele importante de corupţie din ţara asta”. Sau Parlamentul, că altfel îi văd pe toţi foarte precis determinaţi să stabilească vinovatul. Niciunul nu e vinovat. Eu îmi asum responsabilitatea politică, dar ar trebui ca instituţiile să-şi facă treaba. Însă, însă, aici discutăm despre motivaţia din scrisoarea celor doi miniştri, dar, repet, este incorectă. Nu poate fi cuplat MCV-ul cu condiţiile de acces la spaţiul Schengen. Noi avem un tratat de aderare în care ne sunt precis nominalizate condiţiile de acces în spaţiul Schengen, România şi-a asumat un termen spunând “vom fi gata în aprilie 2011″. Eu sunt convins că pe 14 ianuarie, ultimul raport de inspecţie va arăta că suntem tehnic gata. Peste noapte şi fără avertisment! Măcar mă aşteptam ca unul din colegii mei din Consiliu, ori domnul preşedinte Sarkozy ori doamna cancelar Merkel să spună “uite, domnul preşedinte, noi vom fi împotrivă”.

Ramona Avramescu: Nu v-a avertizat Nicolas Sarkozy în dialogurile acelea aprinse pe care le-a surprins presa?

Traian Băsescu: Nu, nu, nici măcar n-au făcut-o şi să ştiţi că în Consiliu se vorbeşte despre solidaritate, de regulă, solidaritate şi între noi şi între ţări. Deci cred că acest lucru a lipsit din portofoliul de reacţie ale celor două ţări. Pe de altă parte, nu pot să nu iau în consideraţie faptul că, deocamdată, este scrisoarea a doi miniştri. Şefii celor două state nu s-au pronunţat.

Ramona Avramescu: Deci credeţi că, obiectiv vorbind, aderarea noastră la Schengen mai poate avea loc în aprilie, sau e mai realist să sperăm…?

Traian Băsescu: Eu am obligaţia, unu, să mă bat pentru aderare. Am văzut că n-a plăcut termenul ăsta unora, “a te bate” la nivelul şefilor de stat înseamnă a-ţi susţine cauza, nu a ta, a ţării tale. Deci voi continua să mă bat până în ultima clipă, chiar dacă este clar că orice veto blochează accesul României. Poate să fie făcut, dau un exemplu, şi de Malta, nu de Franţa şi Germania. Pe de altă parte, trebuie spus – şi e bine ca românii să ştie – am văzut o campanie, o adevărată campanie, a fost întâi a unui fost ministru al integrării europene, a domnului Lellouche, legat de România, pe problema romilor, iar în ultima vreme constatăm o campanie a ministrului pentru integrare europeană, a noului ministru pentru integrare europeană din Guvernul Franţei care, spre exemplu, nici mai mult, nici mai puţin, s-a dus în faţa Adunării Naţionale a Franţei, a Parlamentului Franţei, afirmând că România nu trebuie să intre pentru că nu are tratat de frontieră cu Republica Moldova. Ei, asta arată judecaţi dumneavoastră ce, dar trebuie să vă spun că tratatul nostru de frontieră, tratatul nostru pentru frontiera de est a fost semnat în 1947, la Paris. Deci discutăm de un ministru francez care nu ştia că tocmai acolo unde vorbea el se semnase tratatul, care definea frontiera României cu fosta Uniune Sovietică, care a fost recunoscută de noi ca frontiera Republicii Moldova, un exemplu. Sau, în scrisoare! O altă eroare, penibilă zic eu, la acest nivel şi care arată o oarecare reacţie: în scrisoarea celor doi miniştri se spune şi că există riscul, datorită corupţiei din România, ar exista riscul de acces la datele secrete din sistemul informatic Schengen a unor oameni corupţi sau nu ştiu a cui, al teroriştilor. Ei trebuie să ştie că România e cuplată la sistemul informatic, la celebrul SIS, deci la sistemul informatic al spaţiului Schengen din 5 noiembrie 2010. Deci aceste informaţii le accesează în momentul de faţă orice poliţist din România.

Ramona Avramescu: Şi în aceste condiţii, domnule preşedinte….

Traian Băsescu: În aceste condiţii, ceea ce ni se întâmplă este că nu ridicăm grănicerii şi vameşii de la frontiera cu Ungaria.

Ramona Avramescu: Dar spuneaţi că vă veţi bate şi aţi cerut, de altfel, şi guvernului să se bată până la capăt. Cu ce mijloace vă mai puteţi bate?

Traian Băsescu: Cu mijloace diplomatice!

Ramona Avramescu: Apropo de mijloacele diplomatice, ministrul de externe a avansat nişte soluţii pe care dumneavoastră le-aţi respins. A vorbit despre renunţarea la mecanismul de monitorizare pe justiţie, renunţarea unilaterală, de o eventuală…

Traian Băsescu: Am exprimat acest punct de vedere, deci cred că ministrul de externe a avut dreptate dintr-un punct de vedere şi anume acela că Mecanismul de Cooperare şi Verificare este abuziv utilizat împotriva României, deja este un mecanism care nu mai este de cooperare. Ştiţi că el are denumire: mecanism de cooperare şi verificare! Deci trebuie să-i tăiem cooperare şi să punem altceva după verificare: mecanism de verificare şi blocare, să punem un “B”, pentru că nu mai este Mecanism de Cooperare şi Verificare, atâta timp cât state membre îl utilizează împotriva României. El este un mecanism care să ne ajute şi nu care să ne blocheze! Însă, din acest punct de vedere, nu acesta este riscul cel mai mare, că românii de fapt, la Otopeni, şi dacă era Schengen şi dacă nu era, tot trebuia să arate actul de identitate înainte de urcare în avion. Sigur, era mai uşor să ieşi cu maşina, nu te mai opreai să arăţi buletinul, probabil la frontiera cu Ungaria. Deci românilor nu li se întâmplă nimic, vor circula la fel de liber în spaţiul Uniunii Europene ca şi acum. Marea…

Ramona Avramescu: Vor fi afectaţi însă transportatorii, cei care…

Traian Băsescu: Exact, adică pe economic are impact. Impactul este că nu mai stau, n-ar mai fi stat camioanele deloc la frontieră, acum prin sondaj, sunt oprite. Deci impact economic este încă, nu e extrem de grav, dar este un impact economic cert pentru transportatori. Problema însă nu este de întârzierea intrării în Schengen cu câteva luni, poate fi 2011 în toamnă. Nu cred că aici este marea problemă. Problema este actul în sine, abuzul. Ori suntem parteneri egali, ori nu. Acest lucru, precedentul, în care se instituie un directorat care face cu degetul prin Uniunea Europeană “Tu da, tu nu” este de neacceptat. Precedentul care se creează, un stat membru care îşi realizează obligaţiile şi vine un alt stat şi spune “Nu, pentru că eu tot am drept de veto, eu nu vreau şi-ţi dau nişte explicaţii care îmi convin mie, care n-au bază legală”, acesta este periculos. Şi astăzi se întâmplă României şi Bulgariei, mâine se poate întâmpla altui stat mai mic, depinde.

Ramona Avramescu: Aţi vorbit în şedinţa de guvern despre acele fonduri care sunt alocate în acest moment pentru continuarea procesului de securizare a frontierelor şi aţi sugerat că ele ar putea fi direcţionate în altă parte, dacă tot nu avem un orizont clar pentru…

Traian Băsescu: Nu, nu am sugerat. Vreau să ştiţi că aşa vom face, dintr-un motiv simplu. Tehnologiile pe care noi urma să le achiziţionăm anul acesta sunt tehnologii de vârf în supravegherea frontierelor. Ele nu mai fac parte din ceea ce eram obligaţi să avem pentru a îndeplini standardele Schengen, dar România decisese să-şi facă o dotare foarte bună, având în vedere că avem 2070 km de frontieră non-Uniune Europeană. Deci, după Finlanda, avem a doua frontieră cu state din afara Uniunii Europene. Deci doream să facem o securizare care dădea confort tuturor statelor la un nivel foarte bun. Atunci când nu ştii… Noi am avut termenul nostru, aprilie 2011. Ne-am îndeplinit obligaţiile. Cineva spune “Nu”. Foarte bine, atunci ne oprim, pentru că viteza de modernizare a tehnologiilor în acest domeniu este foarte mare. Nu are rost să facem achiziţii pentru nişte tehnologii care, la şase luni, opt luni, devin deja depăşite de ce vine din urmă, fără să avem un termen când va binevoi directoratul Uniunii Europene să ne accepte în spaţiul Schengen.

Ramona Avramescu: Este şi aceasta o carte de jucat, domnule preşedinte?

Traian Băsescu: Nu, nu este o carte.

Ramona Avramescu: Zona asta, mai degrabă economică, pentru că s-a speculat că, de fapt, nemulţumirile Franţei şi ale Germaniei au legătură mai degrabă cu nişte contracte pe care nu le-au primit.

Traian Băsescu: Nu ştiu dacă este aşa sau nu, dar vă pot spune că practicile dinainte de, sau din timpul guvernului Năstase nu se vor repeta niciodată cât timp eu îndeplinesc funcţia de preşedinte al României. Astfel de practici au fost de genul: cumpărăm două fregate. Am dat bani cât nu fac ele noi, dar ne-a primit undeva într-o capitală. Am făcut un contract cu Bechtel împotriva oricăror reguli, cu nişte costuri enorme pentru statul român, dar am făcut o vizită ştiu eu în ce altă capitală. Astfel de practici au fost de genul cumpărăm două fregate – am dat bani cât nu fac ele noi, dar ne-a primit undeva, într-o capitală. Am făcut un contract cu Bechtel împotriva oricăror reguli, cu nişte costuri enorme pentru statul român, dar am făcut o vizită ştiu eu în ce altă capitală. Am dat Petrom şi cu ţiţeiul de sub pământ şi cu gazele, cu 50% din gazele României, iar acum ne cresc preţurile şi ne uităm neputincioşi, în condiţiile în care, în România, barilul de ţiţei se extrage cu 12 dolari, da? Şi, vedeţi, sporturi de astea economice nu se vor întâmpla atâta timp cât eu îndeplinesc funcţia de preşedinte. Eu înţeleg relaţiile internaţionale în regulile lor. Am văzut propovăduite pe la televiziuni, dom’ne, contracte! Ce să facem? Suntem producători de uraniu şi de apă grea pentru reactoare cu tehnologie CANDU. Cum schimbăm tehnologia când avem deja două reactoare CANDU?

Ramona Avramescu: Şi să luăm una franceză, aşa cum…?

Traian Băsescu: Nu ştiu. Dacă cineva ar gândi, că am văzut dezbaterea asta, se poate să… Alt tip de reactor necesită tehnologie cu uraniu îmbogăţit, deci să devină… România nu face uraniu îmbogăţit. Să devin dependent şi de combustibilul de la Cernavodă, când eu am tehnologie şi îmi procesez singur combustibilul nuclear, fac 80% din instalaţiile unui reactor în industria românească, fac apa grea care-mi trebuie la astfel de reactoare în România. Nu pot să… Asta nu cere nimeni, şi doar vă spun până unde putem merge cu abordările, pentru că le-am văzut la televiziuni, la oameni politici, şi vă pot spune ce nu se poate: aiasta nu se poate, domnul şef! Asta e!

Ramona Avramescu: Aş vrea să revenim puţin la prestaţia domnului ministru Baconschi, pentru că nu mi-aţi răspuns complet la întrebare. Vi se pare că a acţionat corect? Au fost voci, inclusiv în rândul coaliţiei de guvernare, care au vorbit chiar despre o demisie a domnului Baconschi în urma acelor declaraţii pe care le-a făcut.

Traian Băsescu: …demisie ajung… Foarte mulţi ar vrea să demisioneze preşedintele, să demisioneze preşedinta Camerei Deputaţilor, să demisioneze primul-ministru, să demisioneze ministrul de externe… şi ei să facă ce? Că dacă plecăm noi, cum îşi mai prezintă programul de guvernare: jos Băsescu, jos Boc? Ăsta-i programul, da?

Ramona Avramescu: E vorba de voci din rândul coaliţiei de guvernare, de data asta.

Traian Băsescu: Bun, şi coaliţia de guvernare nu-i perfectă nici ea, cum nici declaraţia lui Baconschi n-a fost perfectă, dar nici nu cred că trebuie gesturi extreme pentru asta. Deocamdată, obiectivul major este să luptăm până-n ultima clipă pentru interesul nostru. Nu ştiu dacă vom reuşi sau nu. Chiar este posibil să nu reuşim, dar n-aş vrea vreodată să-mi reproşez că n-am luptat până-n ultima clipă. Şi o să vă mai spun ceva: văd demagogia unor politicieni care sunt… cred că au fost patru invitaţii la Cotroceni în care printre temele de discuţii era Schengen, pentru că eu am simţit ceva sau am intuit ceva de la Raportul pe justiţie din vara anului trecut. Se făcea mai mult sau mai puţin direct o legătură cu Schengen-ul şi MCV-ul. Mai mult decât atât, când am reproşat incorectitudinea părţii politice a raportului, nu întâmplător am făcut-o; în raportul tehnic erau menţiuni legate de acţiunile bune ale DNA-ului şi Parchetului General în lupta împotriva corupţiei, în lupta cu crima organizată, iar în raportul politic pur şi simplu succesele celor două instituţii ne erau întoarse în cap ca probe de corupţie, în loc să fie ca probe de capacitate şi voinţă de a lupta împotriva acestor fenomene. Mi-am dat seama că ceva este în neregulă şi, nu întâmplător, în toate invitaţiile pe care le-am făcut la Cotroceni partidelor politice, tema Schengen n-a lipsit. Ei, acum, toţi sunt eroi!

Ramona Avramescu: Acum se discută despre un pact naţional pentru Schengen. Credeţi că el mai este posibil?

Traian Băsescu: Doamnă, trebuie făcut un efort generalizat pentru Schengen, pentru că cel mai mare risc nu este al întârzierii cu câteva luni, iar pentru români nu există aproape niciun risc, pentru că circulă la fel de bine în spaţiul UE. Trebuie făcut un pact pentru ca abuzul să nu se mai repete cumva. Şi nu numai pentru noi, pentru toate ţările mai mici decât directoratul UE.

Ramona Avramescu: Cu cine ar trebui să facem acest pact şi în ce ar consta el?

Traian Băsescu: Toate partidele politice, toată societatea. Ar trebui să înţeleagă că avem de făcut un efort comun, în care mai important decât ceea ce pot face eu este să se vadă voinţa românilor de a fi în spaţiul Schengen, pentru că altfel, spre exemplu, foarte mulţi au încercat să spună “Este vina preşedintelui că nu a ştiut să negocieze”. Ce să negociez, fraţilor? Să negociez faptul că judecătorii nu judecă? Nu pot să o fac. Justiţia este independentă. Să negociez faptul că voi în parlament aţi votat ca dosarul lui Năstase să nu meargă la Parchet, dosarul lui Ridzi să nu meargă la Parchet, dosarul celălalt îl întârziaţi, de cinci luni îl aveţi în parlament. Ce să negociez? Ceea ce se vede? Oamenii ăştia care cred că România mai poate minţi trăiesc pe altă planetă. Trăiesc pe alt planetă, pur şi simplu. Să ştiţi că aş fi fost extrem de sever dacă nu se îndeplineau condiţiile tehnice pentru acces în spaţiul Schengen. Ştiam exact unde este problema. Acum, problema este în nişte instituţii pe care eu nu le controlez, dar care trebuiau să îşi facă treaba şi să ştiţi că nu reproşez procurorilor. Procurorii au un bilanţ foarte bun. Totul se blochează când ajungem la instanţe. Iar o să se spună că Băsescu ia partea procurorilor. Nu este adevărat! Dar nici nu pot să nu văd ceea ce îmi arată statisticile.

Ramona Avramescu: Dincolo de…

Traian Băsescu: …şi aş vrea să mai lămurim un lucru. Tot printre politicienii europeni foarte bine documentaţi ni se reproşează mai printre dinţi, aşa, relaţia cu Republica Moldova şi faptul că dăm tinerilor cu prea multă uşurinţă, după părerea lor, cetăţenie română. Vreau să clarificăm şi acest lucru pentru că i-am văzut chiar pe politicienii români dând dreptate. Eu vă dau Eurostatul, da? Nu vă dau cifre de la autorităţile române. Eurostatul a ţinut evidenţa cetăţeniilor până în anul 2008, probabil în lunile următoare o să apară şi 2009. Iată 2008: România a acordat 5585 de cetăţenii, preponderent cetăţenilor moldoveni. Să luăm Franţa, Franţa aş vrea să o luăm, Franţa, 137.320. Dacă socotim elementar, Franţa are 60 de milioane de cetăţeni, noi 22 de milioane. Spunem 20!

Ramona Avramescu: Raportul este…

Traian Băsescu: Raportul uitaţi-vă, 5 mii la 137 de mii! Nu se susţine această abordare de către nimeni, dar să nu luăm Franţa. Dacă vreţi să luăm Olanda, care are jumătate din populaţia noastră. 28 de mii de cetăţenii în 2008, iar România are repet 5000 şi. Să luăm Portugalia, tot jumătate cât noi, 22 de mii. Să luăm, aş vrea să luăm Austria, care este tot cam jumătate din populaţia noastră, hai să vedem, 10.268! Bun!

Ramona Avramescu: V-aţi demonstrat punctul de vedere, mi-este teamă că ne îndreptăm spre sfârşit şi aş vrea să mai discutăm şi alte teme, domnule preşedinte. Aţi fost la şedinţă…

Traian Băsescu: Aş vrea să tragem o concluzie. Este incorectă atitudinea celor doi miniştri, deocamdată, faţă de România şi nu putem tolera această abordare. Repet: este o discriminare la adresa României. Nu putem tolera pentru că dacă acum stăm ca râmele, cum ne recomandă foarte mulţi – staţi, să stăm liniştiţi, că sunt marile state ale UE. Da, sunt marile state dar cei 22 de milioane de români au dreptul la respect. Nu ei judecă, nu ei au impus condiţii de independenţă şi izolare a justiţiei de orice formă de control. Românii au dreptul să fie în spaţiul Schengen. Nu poţi să jigneşti, să tratezi aşa 22 de milioane de români.

Ramona Avramescu: Aţi fost ieri la şedinţa de guvern şi aţi împărţit câteva avertismente unora dintre miniştri; domnul Valerian…

Traian Băsescu: Am făcut câteva remarci. De ce ţineţi să spuneţi că sunt avertismente? Pentru că aşa puteam să fac remarci legate de foarte mulţi miniştri, dar ei chiar aveau probleme legate de actualitate. Da, justiţie şi externe – am clarificat poziţia faţă de Croaţia.

Ramona Avramescu: Simţiţi cumva nevoia unei noi evaluări a echipei guvernamentale sau sunt nişte probleme care se pot repara?

Traian Băsescu: Nu, asta este o problemă care ţine de primul ministru. Deocamdată, însă, eu cred că cel mai important lucru este coeziunea echipei guvernamentale şi se vede o creştere a coeziunii în ultimele luni. De altfel, şi succesele în trecerea multor legi sunt şi rezultatul acestui lucru. Cred că trebuie menţinută echipa guvernamentală.

Ramona Avramescu: Se vede o coeziune şi pe frontul opoziţiei. Sunt nişte…s-a semnat deja un pact de colaborare între PNL şi…

Traian Băsescu: Felix cu Porumbacu, porumbelul, sau cum, cu… domnul Crin Antonescu, da.

Ramona Avramescu: Cum priviţi aceste mişcări, domnule preşedinte? Pe aceste planuri se vehiculează inclusiv iniţierea unei noi proceduri de suspendare a preşedintelui.

Traian Băsescu: Doamnă, s-a ajuns cu chestiunea asta cu suspendarea preşedintelui…oricine face o majoritate zice că îl suspendă pe preşedinte. Eu cred că avem o constituţie foarte clară: spune, dacă preşedintele încalcă Constituţia şi nu oricum, grav. Pentru că suspendarea preşedintelui nu e o joacă de copii sau o joacă pe care o stabileşte Felix cu Crin Antonescu, cu Ponta şi cu Iliescu şi hai să-l suspendăm pe preşedinte. Devenim un stat lipsit de credibilitate, dar nu asta e problema. Eu cred că ei procedează corect. Stânga trebuie să fie unită pentru a face faţă.

Ramona Avramescu: Polul PC – PNL se numeşte de centru-dreapta.

Traian Băsescu: Nu contează cum se numesc. Şi în Europa liberalii sunt de centru-stânga, deci ce vând ei pe aici…Iar guvernarea liberală şi abordările liberalilor în opoziţie îi arată ca fiind partid de stânga. Deci cred că este normală o consolidare a stângii şi aduceţi-vă aminte că s-au mai făcut astfel de alianţe fără să aibă pretenţia că sunt de dreapta; sau şi-au spus D.A., PNL-PD-L şi ne-am dus înainte. Dar este evident că diferenţele, şi cele ideologice, i-au făcut pe liberali ca până la urmă să scoată PD-L de la guvernare şi să se îndrepte către parteneriatul lor firesc cu PSD-ul. Deci cred că este un lucru bun care va da coerenţă opoziţiei. România are nevoie de o opoziţie care să vină cu soluţii alternative la soluţiile actualei guvernări.

Ramona Avramescu: Şi ce opune coaliţia guvernamentală, domnule preşedinte, în termeni de strategie politică?

Traian Băsescu: Deocamdată o majoritate fragilă, foarte adevărat, dar care s-a dovedit capabilă să treacă legi extrem de importante – fie că vorbim de legea pensiilor, de legea-cadru a salarizării, de legea educaţiei, de legislaţia prin care s-a trecut la restructurarea aparatului de stat, de o coaliţie capabilă să descentralizeze spitalele, acum încep şcolile – şi sper eu, o coaliţie aşa cum este ea acum, fragilă din punct de vedere numeric, dar mult mai legată ideologic. UDMR cu PD-L sunt în Partidul Popular European, deci partide de centru-dreapta, sper să treacă şi noua legislaţie a muncii şi marea încercare, legată tot de reforma statului, ca şi toate legile despre care am vorbit mai înainte, revizuirea Constituţiei. Avem un referendum care trebuie pus în faţa parlamentului prin propunerea de modificare a Constituţiei.

Ramona Avramescu: Veţi relua această temă, e între obiectivele dumneavoastră?

Traian Băsescu: Sunt obligat s-o reiau şi cred că, după zbuciumatul an 2010, 2011, oricât ar fi şi el de tensionat, mă obligă să promovez proiectul de revizuire a Constituţiei şi pot să vă spun – ca să nu fie speculaţii – nu intenţionez să mă duc cu o revizuire a Constituţiei foarte amplă, care să schimbe sistemul, să creăm o nouă republică, cum spunea domnul Geoană când s-a prezentat raportul pe Constituţie, raportul comisiei prezidenţiale, ci să mă limitez strict la atingerea obiectivului pe care l-au vrut românii: o singură Cameră şi trei sute de parlamentari. În acelaşi timp, sunt inadvertenţe ale Constituţiei, neclarităţi, pe care voi încerca să le limpezesc fără să intru în fondul articolelor.

Ramona Avramescu: Care ţin de relaţia între preşedinte şi…

Traian Băsescu: Funcţionarea instituţiilor, relaţiile Guvern – preşedinte, Guvern – Parlament, Parlament – preşedinte. Trebuie clarificate pentru că sunt ambiguităţi. Spre exemplu, ca aceasta. Constituţia este profund contradictorie. Pe de o parte spune, “preşedinte independent politic”, pe de altă parte, oricine adună “jumătate plus unu” vrea să suspende preşedintele. Deci, este clar că este o inadvertenţă în Constituţie, atât timp cât preşedintele, după părerea opoziţiei, poate fi suspendat atât de uşor, iar eu am trecut printr-o astfel de experienţă şi n-am tratat-o ca pe o experienţă personală, ci ca pe o experienţă de nefuncţionare a statului.

Ramona Avramescu: Deci, intenţionaţi să modificaţi acest mecanism de suspendare a preşedintelui?

Traian Băsescu: Nu, el trebuie să rămână, dar trebuie responsabilitate politică când faci acest lucru. Şi atunci, asupra deciziei de suspendare a preşedintelui trebuie să se pronunţe Curtea Constituţională, ar fi o soluţie, sau merge, după hotărârea Parlamentului de suspendare a preşedintelui, se merge la referendum şi, dacă preşedintele rămâne în funcţie prin votul poporului, se dizolvă Parlamentul. Deci, trebuie găsit un sistem de echilibru între puterile statului care să prevină abuzul, abuzul de putere.

Ramona Avramescu: Vă întrebam mai devreme dacă coaliţia are o strategie politică faţă de cea a opoziţiei, pentru că vor fi alegeri în două partide. Se vor schimba conducerile în două partide aflate la guvernare: şi în PD-L şi în UDMR. Credeţi că această situaţie va avea un impact major asupra funcţionării coaliţiei?

Traian Băsescu: Nu cred.

Ramona Avramescu: La ce anume vă aşteptaţi?

Traian Băsescu: Mă aştept ca alegerile să se desfăşoare liniştit în cele două partide şi guvernarea să meargă înainte. Nu cred că vor fi tensiuni.

Ramona Avramescu: Le-aţi spus la un moment dat celor de la PD-L să se pregătească pentru era post-Băsescu…

Traian Băsescu: Şi acum le spun.

Ramona Avramescu: …şi pentru era post-Boc. Credeţi că Emil Boc mai poate juca un rol la vârful PD-L în acest moment, sau a sosit acea eră post-Boc?

Traian Băsescu: Nu. Era post-Băsescu a sosit în mod categoric, dar partidul trebuie să-şi ducă viaţa lui. Eu nu voi mai reveni în funcţia de preşedinte al partidului.

Ramona Avramescu: Îl vedeţi pe Emil Boc conducând în continuare PD-L-ul?

Traian Băsescu: Da, cred că poate să-l conducă, cum pot să îl conducă şi alţii. Dar nu cred că Emil Boc este un politician care şi-a spus ultimul cuvânt în politică, cu atât mai mult cu cât, după ce va trece ura, prostia – chiar dacă prostia nu trece întotdeauna – interesele, mandatul lui Boc ca prim-ministru va fi reevaluat. Până la urmă, Boc este premierul care schimbă România şi instituţiile lui Iliescu. Era un lucru absolut necesar şi care trebuia făcut, România nu putea merge înainte pe structura aşezată cu Iliescu. Eu am încercat în timpul Guvernului Tăriceanu! A cedat la stres, n-a avut forţă s-o facă, a mers mai bine să înglodeze ţara în datorii şi cu asta basta şi în bună înţelegere cu PSD-ul. Boc va fi reevaluat! Nu ştiu dacă în timp ce se află în funcţie sau după, dar gândiţi-vă că este un premier care numai anul ăsta a redus aparatul de stat cu aproape 100.000 de oameni, vom vedea cifrele pe 25 ianuarie, cifrele lunii decembrie. Este omul care a reaşezat sistemul de pensii, sistemul de salarizare în România, Legea educaţiei, urmează Legea pensiilor, sunt lucruri care schimbă o ţară, mecanismele interne.

Ramona Avramescu: La guvern. Dar se vorbeşte în PD-L de o posibilă separare a funcţiei de prim-ministru de cea de preşedinte de partid. Sunteţi de acord cu această abordare?

Traian Băsescu: Va fi decizia lor, va fi decizia lor! Ce este cert însă: un om care nu este şef de partid cu actuala majoritate n-ar fi putut trece nici o lege. Eu ştiu ce efort a făcut Boc cu propriul grup parlamentar, cu autoritatea preşedintelui partidului să treacă Legea salarizării, să se facă tăierile de salarii, să se introducă contribuţia pentru sănătate la pensii, Legea educaţiei, nu mai vorbim ce eforturi uriaşe au fost în grupul parlamentar. Deci un om care nu are autoritatea preşedintelui de partid îi este foarte greu să guverneze în perioadă de recesiune şi când vrei să o suprapui cu o perioadă de modernizare a instituţiilor statului. Deci trebuie gândit foarte bine la PD-L ce vor!

Ramona Avramescu: Suntem la final, domnule preşedinte, şi având în vedere că e primul…

Traian Băsescu: De emisiune!

Ramona Avramescu: Da, la final de emisiune! Fiind primul dumneavoastră interviu, cel puţin aici la noi, în acest an, un gând pentru 2011? Ce va fi, mai bine, mai rău decât 2010?

Traian Băsescu: Nu va curge lapte şi miere, dar am ieşit din perioada de incertitudini şi asta se datorează faptului că românii au acceptat, cu înjurături, cu supărare, au acceptat măsurile care s-au luat şi n-ar fi fost posibil să ne stabilizăm fără aceste măsuri! Nu vom mai trăi un an la fel de greu, dar nici nu putem spune că va curge lapte şi miere, pentru că sunt foarte multe incertitudini în viaţa internaţională, în economia europeană. Asta dincolo de ce vom face, ce vom avea în acord, problema finanţării deficitelor noastre, pentru că avem un deficit de finanţat, care înseamnă vreo şase miliarde de euro şi avem datoriile din 2007, 2008 care trebuiesc plătite acum şi mai înseamnă şi ele vreo 10-11 miliarde de euro. V-aduceţi aminte că ne creştea economia necontrolat şi noi făceam deficite de 5,4% în 2008, în 2007 tot vreo 4%. Ei, astea sunt miliarde de euro care acum trebuie să le plătim, deci avem de împrumutat bani mulţi şi de plătit bani mulţi, ceea ce înseamnă că sunt resurse limitate să stimulăm cu bani guvernamentali creşterea economică, pentru că trebuie să împrumutăm bani pentru consumul nostru. Una din cheile majore ale anului viitor este dacă miniştrii vor putea utiliza banii de investiţii! Avem bani foarte mulţi pentru investiţii, nu avem bani pentru consum pentru salarii, pentru pensii, ăştia trebuie să-i împrumutăm, pentru că nu ni-i dă nici o bancă şi nici Uniunea Europeană nu ni-i dă în buget. Ne dau bani să ne dezvoltăm, dar pentru propriul consum trebuie să ni-i asigurăm singuri. Şi dacă nu-i producem, îi împrumutăm!

Ramona Avramescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru prezenţă!

Traian Băsescu: Dar va fi puţin mai bine decât în 2010, vă asigur!

Ramona Avramescu: În această notă optimistă, încheiem! Vă mulţumesc mult pentru prezenţă!

Traian Băsescu: Şi eu vă mulţumesc!

Ramona Avramescu: Vă mulţumesc şi dumneavoastră, doamnelor şi domnilor! La revedere!

(Prin Monitoring Media: TVR 1 – Ediţie specială, Ora: 21:10, sursa: http://realpolitic.ro/traian-basescu-voi-continua-sa-ma-bat-pentru-aderarea-la-schengen-pana-in-ultima-clipa.html)