Încă o dovadă de slăbiciune a Statelor Unite.

---

Priviţi calitatea acestor imagini postate pe site-ul oficial al Casei Albe. Gândiţi că aşa ceva ar fi fost un lucru de conceput acum 10 ani?

Vedem foarte clar cum "pozarul" oficial al Casei Albe se munceşte să capteze imagini cumva pe deasupra altor "pozari"... Incredibil.

Imaginile sunt de la întâlnirea dintre preşedintele SUA, dl. Barack Obama şi preşedintele Chinei, dl. Hu Jintao, de dinaintea întâlnirii bilaterale din Seul.

Barack Obama:

We’re building an international architecture that can ensure nuclear safety. But we’re under no illusions. We know that nuclear material, enough for many weapons, is still being stored without adequate protection. And we know that terrorists and criminal gangs are still trying to get their hands on it -- as well as radioactive material for a dirty bomb. We know that just the smallest amount of plutonium -- about the size of an apple -- could kill hundreds of thousands and spark a global crisis. The danger of nuclear terrorism remains one of the greatest threats to global security. And that's why here in Seoul, we need to keep at it.

(http://www.whitehouse.gov/blog/2012/03/26/discussing-global-economy-and-nuclear-security-seoul)




(folosiţi butonul CC şi Transcribe Audio... pentru transcrierea din Coreeană)



Ce frumos se rezolvă şi scutul anti-rachetă. Habar nu aveam noi că nu aveam de făcut decât să aşteptăm să treacă alegerile în SUA. Oare preşedintele nostru cunoaşte astfel de "amănunte", o fi şi domnia sa "mai flexibil"? Or poate că preşedintele nostru nu este la ultimul mandat...

(http://www.rte.ie/news/2012/0327/us_russia.html)

Se pare că Statele Unite încep să iubească preşedinţii români care le întăresc poziţia în Rusia şi reuşesc să negocieze "problemele NATO" cu "răsăritul". Preşedinţii care spun "Marea Neagră Lac Rusesc"... nu mai sunt de actualitate. Cam asta cred că ar fi problema şi în România. Dacă ne-am fi purtat cu adevărat diplomatic cu "vecinul rus", poate că acum o duceam şi noi ceva mai bine... asta pentru că un prieten e mai valoros decât un duşman. Dar nu, că noi avem un preşedinte declarat rusofob pentru a fi plăcut de cine trebuie, fără să ştie că acesta este mult mai flexibil în calitatea sa de licurici şef decât este (sau poate să fie) licuriciul mioritic.

Preşedintele american Barack Obama a declarat marţi că securitatea lumii depinde de acţiunile decise în cadrul summitului privind domeniul nuclear, care se desfăşoară în prezent la Seul în prezenţa reprezentanţilor a 53 de state.

"Securitatea lumii depinde de acţiunile pe care le vom hotărî" aici, a declarat preşedintele american în cadrul unui discurs în sesiunea plenară a acestui summit de două zile consacrat securizării materialelor nucleare cu scopul de a nu ajunge în mâinile unor organizaţii teroriste.

Barack Obama (Imagine: Mediafax foto/AFP)

Obama a subliniat că "multe au fost realizate" după precedentul - şi unicul - summit care a avut loc la Washington în 2010. Acesta a menţionat sporirea securităţii la locaţiile care adăpostesc materiale nucleare şi eliminarea sau securizarea elementelor periculoase.
(http://www.mediafax.ro/externe/obama-securitatea-lumii-depinde-de-rezultatul-summitului-nuclear-de-la-seul-9441826)

Cel mai mare duşman al Coreei de Sud este Coreea de Nord. Cel mai mare duşman al Coreei de Nord este Coreea de Sud. Statele Unite fac eforturi ca unul dintre cele două state, Coreea de Sud, să aibă armă nucleară (dată chiar de domniile lor americane în 1991)... asta în timp ce unul dintre cele două state, respectiv Coreea de Nord, să nu aibă armă nucleară. O poziţie cu adevărat echidistantă.

26 - 27 martie 2012 - Participare la Summitul privind Securitatea Nucleară de la Seul

(http://www.presidency.ro/?_RID=fdet&id=3477&_PRID=)

COMUNICAT DE PRESĂ
(25 martie 2012)

REF: Declaraţia de presă a preşedintelui României înaintea plecării la Summitul privind Securitatea Nucleară (Seul, 26-27 martie)

Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut duminică, 25 martie a.c., la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă înaintea plecării la Seul, Republica Coreea, unde va participa în perioada 26 – 27 martie a.c. la cel de-al doilea Summit privind Securitatea Nucleară, la invitaţia omologului sud – coreean, preşedintele Lee Myung-bak.

Vă prezentăm textul declaraţiei de presă:

Preşedintele României, Traian Băsescu: Bună ziua. Pentru că plecarea este târziu, la ora 21.00, am preferat să fac aici o scurtă declaraţie de presă legată de Summitul pentru Securitate Nucleară ce se va desfăşura pe 26 şi 27 martie la Seul. Ca informaţii generale vă pot spune că Summitul este o iniţiativă a preşedintelui Obama, o iniţiativă din 2009 care a fost andosată de Consiliul de Securitate ONU prin rezoluţia 1877, devenind un summit de importanţă majoră la nivelul Naţiunilor Unite. Summitul reprezintă răspunsul adecvat la provocările actuale la adresa păcii şi securităţii. Atât pacea cât şi securitatea naţiunilor sunt ameninţate de riscuri nucleare, militare şi civile. La Summitul de la Seul vor participa 57 de delegaţii, atât delegaţii naţionale, cât şi delegaţii reprezentând instituţii globale în general sau regionale. Dintre instituţiile regionale menţionez prezenţa preşedintelui Herman van Rompuy, preşedintele Consiliului European, a preşedintelui Comisiei Europene, domnul Barroso; dintre instituţiile globale este prezent directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică, domnul Yukiya Amano, de asemenea, este prezent preşedintele Barack Obama, preşedintele Federaţiei Ruse, domnul Medvedev şi mulţi alţi şefi de stat şi şefi de guvern. Principalele teme ale Summitului sunt legate de situaţia internaţională privind securitatea nucleară. O altă temă este legată de politicile naţionale privind gestionarea materialelor nucleare, a materialelor radioactive. Un alt subiect este cooperarea internaţională pentru acordarea de asistenţă în gestionarea obiectivelor nucleare. De asemenea, pe agenda Summitului se află comunicarea publică în materie de securitate nucleară, un element extrem de important şi, nu în ultimul rând, summitul va avea ca tematică ameninţări şi capacităţi naţionale de prevenire a combaterii riscurilor nucleare, deci ameninţările şi capacităţile naţionale ale fiecărui stat pentru prevenirea riscurilor nucleare. Unul din obiectivele Summitului este, de asemenea, analizarea progreselor făcute de fiecare stat participant, de la primul summit care s-a desfăşurat în 2010 la acest summit ce se desfăşoară în 2012 şi fiecare stat participant va prezenta măsurile naţionale întreprinse în acest interval de doi ani, cooperarea cu agenţiile internaţionale şi în mod deosebit cu Agenţia Internaţională de Energie Atomică, precum şi abordări naţionale legate de interfaţa dintre securitate şi siguranţă nucleară.

Aş vrea să fac câteva menţiuni legate de premisele în care se desfăşoară acest summit. În primul rând, dacă privim la derularea unor programe nucleare în state precum Iranul sau Coreea de Nord, o altă premisă este menţinerea la un nivel ridicat a arsenalelor nucleare. O altă premisă este legată de creşterea riscurilor utilizării armelor nucleare în conflicte regionale şi ameninţările, spre exemplu, Coreei de Nord pentru regiune sunt o realitate a zilelor noastre, precum şi riscurile generate de ameninţările iraniene în regiune, nu neapărat prin ameninţarea cu arma nucleară, ci prin ameninţarea dezvoltării de arme nucleare, în condiţiile în care Iranul are o opacitate deja recunoscută faţă de organismele internaţionale de control. De asemenea, un element important de mediu în care se desfăşoară acest summit este legat de lipsa consensului la nivel global privind întărirea regimului de neproliferare. Sunt încă foarte multe state care nu au ratificat Acordul de neproliferare a armamentelor nucleare; de asemenea, este un alt element important legat de nerealizarea condiţiilor de intrare în vigoare a Tratatului de interzicere totală a testelor nucleare. Acest tratat, deşi discutat şi semnat de foarte multe state deţinătoare de armament nuclear şi de capabilităţi nucleare, nu a intrat încă în vigoare din cauza neîndeplinirii condiţiilor.

Alte realităţi ale lumii de astăzi sunt legate de faptul că pe teritoriul a 25 de state se află câteva mii de tone de reziduuri nucleare înalt radioactive. Mai mult decât atât, aceste reziduuri care pot fi utilizate la crearea armelor nucleare sunt gestionate în cea mai mare parte a statelor de firme private, ceea ce măreşte riscul ca astfel de materiale radioactive rezultate din procesele din centralele nucleare să ajungă în mâna teroriştilor. Nu în ultimul rând, un element la zi, aş spune, este dezastrul de la Fukushima, care, de asemenea, reprezintă un subiect de discuţie legat de siguranţa, securitatea centralelor nucleare. Obiectivele acestui summit sunt importante şi aş enumera câteva dintre ele: unul se referă la realizarea de progrese tangibile ale statelor faţă de 2010, dar şi la summitul din 2014 faţă de realităţile summitului din 2012. Deci, nimeni nu se va mai limita şi nu va fi mulţumit dacă nu se vor proba progrese tangibile faţă de 2010 şi angajamente ferme în 2012 faţă de 2014. Această notă de pragmatism este de fapt esenţială în rândul obiectivelor acestui summit. De asmenenea, un alt obiectiv este promovarea de noi măsuri concrete pentru creşterea securităţii nucleare şi dumneavoastră ştiţi că, spre exemplu, la nivelul Uniunii Europene se face un test de stres pentru toate reactoarele nucleare care funcţionează pe teritoriul Uninii Europene, inclusiv pentru cele două reactoare de la Cernavodă. Aşa cum vă spuneam, un alt obiectiv este ca statele să-şi ia angajamente concrete, măsurabile, care să fie verificate, aduse la cunoştinţă la următorul summit din 2014. Un alt obiectiv al summitului este legat de sporirea, de reconstruirea încrederii cetăţenilor faţă de energia nucleară, una din cheile viitoarelor dezvoltări energetice în lume, nu numai în Europa sau în America; deci, redobândirea încrederii cetăţenilor în energia nucleară. Sigur că acest lucru nu poate fi recâştigat decât dacă statele, în procesul de comunicare cu populaţiile lor, informează cu privire la nivelul de securitate al instalaţiilor lor nucleare. Ştiţi, probabil că - şi aici este o apreciere personală - atâta timp cât marele dezastru nuclear a fost legat de Cernobâl, toţi am spus "este o chestiune de tehnologie", dar iată că a apărut şi dezastrul echivalent de la Fukushima, ceea ce ne arată că nimeni nu este scutit de dezastre atâta timp cât nu se pot impune sau atâta timp cât nu se vor impune nişte standarde tehnice şi de securitate a instalaţiilor nucleare extrem de ridicate. Un alt obiectiv al summitului este convenirea unor modalităţi de abordare a ameninţărilor terorismului nuclear. Deci va trebui să găsim nişte formule, nişte modalităţi, nişte proceduri prin care să avem grijă ca reziduurile rezultate în urma proceselor nucleare din instalaţiile de producere a energiei să nu ajungă în mâna unor grupări teroriste, permiţându-le astfel realizarea de armament nuclear.

Şi, în sfârşit, un alt obiectiv dintre cele pe care mi-am propus să le enumăr, este legat de consolidarea cooperării pentru a preveni transferul ilicit de materiale nucleare. Aici nu se referă numai la transferul către structuri teroriste, dar şi la transferul ilicit între state. Aş face o ultimă observaţie. Din Uniunea Europeană au fost invitate 15 state, printre care şi România şi vă pot spune că România face parte din clubul celor 30 de state care deţin tehnologia întregului ciclu al combustibilului - de la extragere din mină, procesare pentru a deveni combustibil nuclear, arderea combustibilului nuclear în reactor şi depozitarea reziduurilor. România face parte din cele 32 de state ale lumii care deţin întregul proces al combustibilului, întregul lanţ al combustibilului. De aceea pentru noi este extrem de important acest summit, în primul rând pentru a participa cu contribuţiile noastre la dezvoltările viitoare a normelor de securitate şi siguranţă nucleară, în al doilea rând pentru a ne putea afirma punctele de vedere în cel mai înalt cadru de dezbatere a subiectului energiei nucleare, fie că ne referim la energia nucleară în scopuri civile sau militare. Cam acestea erau cele ce voiam să vă comunic.Dacă aveţi întrebări, vă stau la dispoziţie.

Întrebare: Domnule Preşedinte, este o întrebare care, ne scuzaţi, nu are legătură cu această declaraţie de presă pe care o faceţi. Ne interesează cazul Boldea. Ce mai ştiţi despre acest caz, ce s-a mai întâmplat?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Nu am să vă spun, cum a spus ministrul de Externe, că nu este o problemă importantă, este o problemă extrem de importantă pentru noi cazul Boldea, pentru că este vorba de un cetăţean român. Nu am să intru în niciun fel de detalii; vă pot spune că este perfect localizat, vă pot spune că în orice moment se poate declanşa operaţiunea de reţinere a lui, vă pot spune însă că nu avem niciun interes să se producă o reţinere a domnului Boldea, pentru că este în interesul nostru ca un cetăţean român care a plecat legal să fie protejat de riscurile arestării de către alte state, pus în detenţie şi să înceapă lungul proces de trimitere de acte pentru ca un judecător, mai devreme sau mai târziu, în funcţie de cum funcţionează justiţia, să îl extrădeze. Obiectivul nostru este ca domnul Boldea să vină prin intermediul autorităţilor române, pentru a preveni o detenţie pe teritoriul unui stat străin. Şi sper să reuşim să îl atingem. Vă mulţumesc mult, vă doresc o zi bună.

Departamentul de Comunicare Publică
25 Martie 2012

(http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=13266&_PRID=)

COMUNICAT DE PRESĂ
(26 martie 2012)

REF: Alocuţiunea preşedintelui României, Traian Băsescu, în cadrul primei sesiuni a Summitului privind Securitatea Nucleară de la Seul

Preşedintele României, Traian Băsescu, participă în perioada 26 – 27 martie a.c., la Seul, Republica Coreea, la cel de-al doilea Summit privind Securitatea Nucleară, la invitaţia omologului sud – coreean, preşedintele Lee Myung-bak. Vă prezentăm alocuţiunea susţinută de şeful statului luni, 26 martie a.c., în cadrul primei sesiuni a Summitului:

„Doresc să vă adresez sincere mulţumiri pentru foarte buna organizare a Summitului privind Securitatea Nucleară, precum şi pentru invitaţia de participare pe care aţi adresat-o României.

România a luat act de obiectivele şi planul de acţiuni convenite la Summitul privind Securitatea Nucleară de la Washington, precum şi de angajamentele naţionale voluntare ale celor 30 de state participante. Pe această cale, doresc să reafirm angajamentele asumate de România în plan internaţional cu privire la respectarea principiilor de neproliferare nucleară, precum şi a cerinţelor de securitate şi siguranţă nucleară.

România duce o politică responsabilă de prevenire şi combatere a utilizării materialelor nucleare şi surselor radioactive în scopuri distructive; în acelaşi timp, se implică în cooperarea internaţională pentru preluarea cât mai largă pe plan mondial a cadrului juridic existent, realizarea schimbului de bune practici în materie de securitate nucleară şi acordarea de asistenţă de specialitate.

Accidentul de la Fukushima a tras un semnal de alarmă pentru întărirea standardelor de siguranţă folosite pentru centralele nucleare, astfel încât să fie protejate viaţa şi sănătatea populaţiei şi să fie asigurată integritatea mediului.

Printr-o politică strictă de siguranţă nucleară vom fi capabili să reclădim încrederea societăţilor noastre în alternativa eficientă sub aspect ecologic şi economic pe care o reprezintă energia electrică din surse nucleare.

În calitate de stat membru al NATO, România consideră că atingerea obiectivului vizionar al unei lumi fără arme nucleare, conform spiritului Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare (NPT) şi declaraţiilor preşedintelui Obama, trebuie corelată cu politica nucleară a NATO, potrivit căreia Alianţa va trebui să-şi menţină capacităţile nucleare atât timp cât vor exista arme de acest tip, aceasta reprezentând o garanţie suplimentară a asigurării securităţii tuturor statelor membre ale Alianţei.

Cadrul juridic ONU în materie de securitate nucleară este transpus în legislaţia internă a României şi, astfel, este parte a politicii naţionale în domeniu. România este parte la Convenţia privind protecţia fizică a materialelor nucleare şi la Amendamentul la această convenţie, respectiv la Convenţia internaţională privind suprimarea actelor de terorism nuclear şi a contribuit decisiv, în calitate de preşedinte al Consiliului de Securitate al ONU, la adoptarea rezoluţiei 1540 (2004). De asemenea, România sprijină aplicarea rezoluţiei 1977 (2011) şi este în proces de revizuire a practicilor naţionale şi a cadrului de reglementare pentru a reflecta cerinţele ultimelor documente ale Agenţiei Internaţionale de Energie Atomică privind protecţia fizică a materialelor nucleare. România a asimilat în practică liniile directoare pe tema securităţii nucleare cuprinse în mai multe serii de publicaţii AIEA. În privinţa altor iniţiative multilaterale, România participă la Iniţiativa Globală pentru Combaterea Terorismului Nuclear.

În timpul sesiunii de mâine voi face o prezentare asupra politicii româneşti în domeniul securităţii nucleare. Vă mulţumesc.”

Departamentul de Comunicare Publică
26 Martie 2012

(http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=13656&_PRID=lazi)

Băsescu: Reactoarele 1 şi 2 de la Cernavodă TREBUIE îmbunătăţite

(http://www.realitatea.net/basescu-reactoarele-1-si-2-de-la-cernavoda-trebuie-imbunatatite_926940.html#ixzz1qIoQCKce)