S-a comentat, aproape cu bucurie, că cei doi prim-miniştrii au fost colegi încât parcă atmosfera colegială te aşteptai să aibă o amplitudine la nivelul veşnicelor petreceri din cămin. Eu am văzut doi oameni stingheri care nu prea se pot privi în ochi. Oamenii din stradă, puşi de forţele de ordine tocmai dincolo de linia de tramvai, strigau anti-prezidenţial, maşini scumpe şi doi premieri timizi, aproape că li se citea stinghereala în priviri... Iată ştirea:
"Credem ca un dialog pragmatic asezat pe intelegeri si explicatii foarte clare foloseste ambelor capitale. Cred ca este nevoie de un dialog care sa clarifice si sa rezolve tensiunile existente", a declarat premierul roman Razvan Mihai Ungureanu despre relatiile cu Moscova dupa alegerile prezidentiale care vor avea loc duminica in Federatia Rusa. La randul sau, premierul moldovean Vlad Filat a spus sambata ca, "dincolo de relatiile actuale, noi privim lucrurile in perspectiva si Federatia Rusa este un partener economic important pentru noi".Cu toţii am văzut că ceva s-a semnat... nimeni nu prea a vorbit despre ce s-a semnat... Guvernul este şi el destul de laconic...
Cum vad premierii roman si moldovean relatiile cu Rusia dupa alegerile de duminica:
Foto: Hotnews
Mihai Razvan Ungureanu
"Raporturile dintre noi si Federatia Rusa se desfasoara cel putin pe doua paliere, ceea ce face ca relatia dintre cele doua tari sa fie mult mai complexa: in interiorul Uniunii Europene, ca tara membra, si atributiile bilaterale mijlocite in relatia dintre Bucuresti si Republica Moldova.
Nu vream sa ascundem faptul ca vedem in Federatia Rusa un partener economic important pentru noi, un partener de valoare.
Credem ca un dialog pragmatic asezat pe intelegeri si explicatii foarte clare foloseste ambelor capitale. Cred ca este nevoie de un dialog care sa clarifice si sa rezolve tensiunile existente.
Ca partener economic, Federatia Rusa poate fi un partener important pentru Romania. In programul nostru guvernamental este prevazut si acest aspect, consolidarea relatiilor cu acest gen de parteneri".
Vlad Filat
"Dincolo de relatiile actuale, noi privim lucrurile in perspectiva si Federatia Rusa este un partener economic important pentru noi.
Rusia este participant in procesul de implementare a proiectului transnistrian. De aceea am construit si vom construi in continuare relatia cu Federatia Rusa".
Prim-ministrul României, Mihai-Răzvan Ungureanu, şi prim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat, au semnat, astăzi, Planul de acţiune între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova pentru aplicarea Declaraţiei Comune privind Instituirea unui Parteneriat Strategic între România şi Republica Moldova pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova.Platforma Civică Acțiunea 2012 a transmis următorul mesaj...
Domeniile de cooperare prevăzute în Planul de Acţiune sunt integrarea europeană, cooperarea politică şi instituţională, cooperarea economică, cooperarea culturală, educaţională, în domeniul tineretului şi sportului.
Planul de Acţiune semnat astăzi, de premierii român şi moldovean, asigură un cadru de cooperare bilaterală în acord cu angajamentul României de a sprijini obiectivul strategic fundamental al Republicii Moldova - aderarea la Uniunea Europeană.
În domeniul integrării europene, proiectele de cooperare bilaterală se vor axa pe un sprijin concret pentru atingerea obiectivelor Chişinăului în relaţia cu Uniunea Europeană, respectiv: negocierea şi implementarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană; negocierea Acordului privind crearea Zonei de Comerţ Liber Cuprinzător şi Aprofundat, precum şi liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană.
Vor exista schimburi de experienţă între Ministerul Afacerilor Europene şi instituţiile omoloage din Republica Moldova privind coordonarea procesului de armonizare a legislaţiei şi modalităţile de raportare către Comisia Europeană a progreselor realizate în domeniul armonizării legislative.
În ceea ce priveşte reforma administraţiei publice, vor fi luate în considerare cooperarea în domeniul managementului funcţiei publice şi al funcţionarilor publici, oferirea de asistenţă direcţionată spre întărirea capacităţii administrative şi instituţionale ale Republicii Moldova, inclusiv prin vizite de studiu şi stagii în instituţiile României, de către experţi în probleme legate de integrare şi afaceri europene. Vor fi organizate vizite de studiu în România pentru reprezentanţi ai Biroului Naţional de Statistică, în scopul familiarizării acestora cu experienţa României în domeniul elaborării Rapoartelor de progres în implementarea Acordului de Asociere către Comisia Europeană. Vor fi explorate modalităţile de desfăşurare a unor proiecte bilaterale de twinning şi în cadrul unor programe UE, precum şi participarea experţilor din Republica Moldova la stagii în cadrul ministerelor de resort din România.
Se va avea în vedere cooperarea pentru perfecţionarea mecanismului de atragere a fondurilor europene destinate proiectelor de cooperare transfrontalieră şi celor dezvoltate în cadrul euroregiunilor la care participă unităţi administrative de pe teritoriul României şi Republicii Moldova. Va fi intensificată colaborarea în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, cu o atenţie specială acordată implementării reformelor necesare pentru obţinerea liberei circulaţii în Uniunea Europeană a cetăţenilor din Republica Moldova. De asemenea, schimbul de experienţă şi bune practici în domeniile legate de agricultură şi de politica dezvoltării regionale, cooperarea în vederea întăririi capacităţii de management al fluxurilor de persoane şi bunuri la frontiera de stat dintre România şi Republica Moldova, cu luarea în considerare a acquis-ului UE relevant, intensificarea cooperării în contextul Politicii Europene de Vecinătate, în special în cadrul Parteneriatului Estic.
Mecanismul de convenire şi gestionare a proiectelor de interes comun, cu relevanţă pentru procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, va fi asigurat de o Comisie Mixtă pentru Integrare Europeană, care se va reuni anual, creată prin reorganizarea actualei Comisii Mixte Economice şi de Integrare Europeană.
În domeniul cooperării politice şi instituţionale vor fi promovate contactele bilaterale la toate nivelurile administraţiei centrale şi locale, inclusiv la nivel politic, pentru dinamizarea relaţiei bilaterale şi a colaborării în plan internaţional în probleme de interes pentru România şi Republica Moldova. De asemenea, va fi dezvoltată cooperarea, inclusiv prin coordonarea poziţiilor, în măsura posibilităţilor, în cadrul organizaţiilor şi forurilor europene şi regionale, precum Consiliul Europei, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est, Consiliul Cooperării Regionale, Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră, Comunitatea Energiei şi TRACECA.
În domeniul cooperării economice principalul obiectiv al cooperării este aprofundarea şi extinderea integrării economice dintre România şi Republica Moldova.
Cadrul de cooperare este Comisia Mixtă Economică, constituită prin reorganizarea şi amendarea Acordului privind actuala Comisie Mixtă Economică şi de Integrare Europeană.
Va fi stimulat schimbul de informaţii în domeniul economiei, inclusiv în domeniile financiar, fiscal, vamal, al agriculturii. Sub egida instituţiilor abilitate (organizaţii profesionale, patronate, camere de comerţ din România şi Republica Moldova) vor fi stimulate organizarea de forumuri economice şi întrevederi de afaceri cu participarea agenţilor economici din România şi Republica Moldova, în special, în domenii considerate elemente-cheie în dezvoltarea relaţiilor bilaterale economice.
Un obiectiv al cooperării economice bilaterale este sprijinirea unui climat economic, financiar şi juridic favorabil pentru activitatea de antreprenoriat şi de altă natură, inclusiv stimularea reciprocă a investiţiilor, evitarea dublei impuneri, crearea şi funcţionarea de întreprinderi şi grupuri financiar-industriale mixte, elaborarea de programe economice reciproc avantajoase.
De asemenea, va fi susţinută cooperarea la nivel de specialişti în domeniul cercetării şi inovării, cu participarea institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare de profil.
O prioritate a domeniului economic este asigurarea securităţii energetice prin: interconectarea sistemelor de transport gaze naturale, respectiv energie electrică; schimb de bune practici în domeniul eficienţei energetice şi al resurselor regenerabile; diversificarea surselor şi a rutelor de aprovizionare cu hidrocarburi; acordarea de asistenţă tehnică instituţiilor de resort din Republica Moldova în ceea ce priveşte armonizarea legislativă în domeniul energiei electrice.
Obiectivul final al proiectelor de interconectare a infrastructurilor din România şi Republica Moldova este racordarea reţelelor de transport şi energie din Republica Moldova la reţelele europene, proiect important în procesul de apropiere de UE.
În domeniul cooperării culturale, educaţionale, în domeniul tineretului şi sportului, proiectele bilaterale vor avea ca obiectiv sprijinirea procesului integrării culturale în scopul consolidării spaţiului cultural şi spiritual dintre România şi Republica Moldova, pornind de la comunitatea de istorie, cultură, civilizaţie şi limbă.
Astfel, va fi sprijinită dezvoltarea legăturilor directe între institute de cercetare ştiinţifică şi tehnologică, şcoli şi universităţi, inclusiv prin dezvoltarea unor extensiuni universitare, în conformitate cu legislaţia internă în vigoare, şi prin promovarea schimburilor de specialişti şi experţi.
Planul de Acţiune prevede sprijinirea învăţământului la toate nivelurile, prin oferirea de burse de studii preuniversitare, universitare (licenţă, masterat, doctorat – forma de învăţământ cu frecvenţă), stagii de formare-specializare pentru cadre didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar, burse lunare pentru mobilităţi academice, schimb de delegaţii în probleme legate de organizarea şi modernizarea învăţământului, la toate nivelurile. Părţile vor încuraja mobilitatea de cadre didactice şi de studenţi, participarea la olimpiadele şi concursurile organizate pe teritoriul celuilalt stat, precum şi alte forme de cooperare. De asemenea, vor fi oferite locuri gratuite în tabere de odihnă pentru elevi şi studenţi, în timpul vacanţelor şcolare şi universitare.
Background:
Declaraţia Comună pentru Instituirea Parteneriatului Strategic a fost semnată la Bucureşti, la 27 aprilie 2010 de Traian Băsescu, preşedintele României, şi de Mihai Ghimpu, preşedintele interimar al Republicii Moldova.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 03.03.2012
(http://gov.ro/sedin-a-comuna-a-guvernelor-romaniei-i-republicii-moldova__l1a116248.html)
Întrevedere în plenul celor două delegaţii
Mihai-Răzvan Ungureanu, prim-ministru al României:
Această întâlnire a guvernelor României şi Republicii Moldova reprezintă prima acţiune de politică externă a Guvernului de la Bucureşti, după învestirea sa, în Parlament, în urmă cu aproape trei săptămâni, şi semnificaţia acestui calendar cred că nu trebuie explicată nimănui.
Mă bucur că în calitate de partener direct, îl am astăzi, pe domnul prim-ministru Filat, de care mă leagă şi detalii biografice comune, cum ar fi faptul că am absolvit, oarecum, în acelaşi timp, această universitate, dar şi faptul că, de multe ori, prin relaţia dintre noi, prin faptul că am avut, în diferite situaţii, nevoie unii de ceilalţi, am reuşit să găsim soluţii la probleme care privesc, în egală măsură, România şi Republica Moldova. Îi sunt recunoscător - şi spun acest lucru de la bun început - pentru faptul că a acceptat această invitaţie la Iaşi, pentru o întâlnire de lucru, de fapt, o şedinţă comună a celor două Executive, care s-a finalizat cu semnarea unui număr mare de acorduri interguvernamentale, de documente oficiale, care angajează Executivele României şi Republicii Moldova și dincolo de înţelegerile dintre miniştri. Prin semnăturile prim-miniştrilor, dăm, de data aceasta, curs direct unui plan de acţiune care să pună în fapt toate prevederile parteneriatului nostru strategic, consfinţit de o declaraţie, de care toată lumea ştie, desfăşoară în natura raporturilor bilaterale dintre noi, cel mai intens şi mai profund, cel mai structurat şi mai responsabil program bilateral pe care-l avem cu un alt stat al lumii.
Ceea ce s-a reuşit astăzi ar putea fi pus sub două mari capitole: o evaluare a ceea ce Executivul trecut a reuşit să construiască, să adauge la substanţa relaţiei bilaterale, începând cu iniţiativele ministerelor Dezvoltării Regionale, Infrastructurii, Economiei şi până la Ministerul Culturii sau Ministerul Educaţiei, pentru a nu denumi toate portofoliile pe care le avem în Executiv - fiecare ministru, de fapt, şi fiecare agenţie, aproape, având o relaţie directă de dialog cu omologii din partea stângă a Prutului; şi, în acelaşi timp, de a construi, suplimentar, pe baza unui orar precis, sub responsabilitate ministerială şi obligându-ne pe noi, pe domnul Filat şi pe mine, să păstrăm întotdeauna administrarea strategică a acestor calendare, inițiative care să justifice tot ceea ce ne interesează, în acest moment, ca fiind strategic şi pentru România şi pentru Republica Moldova. De exemplu, apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, prosperitatea cetăţenilor din ambele ţări, îmbunătăţirea mediului de afaceri, posibilitatea de a genera export românesc şi interes privat economic românesc, în Republica Moldova; proiecte energetice de anvergură - despre care l-aş ruga pe domnul prim-ministru Filat să se pronunţe - , toate intrând sub cupola acestui interes recunoscut de ambele capitale, de Bucureşti şi de Chișinău, cărui, astăzi, noi i-am dat formă.
Încă o dată, doresc să mulţumesc colegilor din Executivul de la Chişinău pentru promptitudinea cu care au lucrat, alături de colegii lor de la Bucureşti, agenda acestei şedinţe comune de guvern şi doresc să mulţumesc tuturor colegilor din mass media, pentru interesul pe care îl arată acestei iniţiative importante, de politică externă a României. Domnule prim-ministru, vă rog!
Vlad Filat, prim-ministru al Republicii Moldova:
Stimate domnule prim-ministru,
Domnilor miniştri,
Stimaţi reprezentanţi ai instituţiilor media,
Onorată asistenţă,
Vreau să încep prin a-i mulţumi domnului prim-ministru Ungureanu, pentru invitaţia de a avea organizată această şedinţă comună de guvern, la Iaşi, în mod special în acest loc, care este important şi pentru mine, edificiul Universităţii Alexandru Ioan Cuza. Se spune, de obicei, că omul sfinţeşte locul; cel puţin în cazul meu, pot să vă spun că sunt situaţii când şi locul sfinţeşte omul. Până o să trec să vorbesc despre agenda parcursă, vreau să vă zic că, la distanţă de 20 de ani, simt aceeaşi energie pe care am simţit-o când eram student în aceste locuri, energie care m-a ajutat pe tot parcursul vieţii; şi, de aceea, vă mulţumesc, domnule prim-ministru.
Totodată, vreau să felicit prim-ministrul României, membrii Guvernului României, pentru înalta funcţie şi responsabilitate pe care au primit-o prin învestirea în funcţie. Noi am primit cu mare bucurie numirea dumneavoastră în calitate de prim-ministru al României, sunteţi un cunoscător al dosarului care vizează relaţiile noastre bilaterale.
În ceea ce ţine de şedinţa de guvern de astăzi, vreau să spun, cu satisfacţie, că aşteptările au fost îndreptăţite. Această platformă care a fost oferită de şedinţă demonstrează utilitate. Am avut posibilitatea ca, faţă în faţă, miniştrii responsabili pe domenii să vorbească despre realizări - şi aici vreau să spun că avem ce să raportăm la acest capitol -, să vorbim despre provocări, despre probleme rămase nerezolvate, dar mai important este să identificăm si să vorbim despre proiecte de anvergură de viitor. Abordarea a fost una care este impusă de timp, a fost una pragmatică, care se adresează către rezolvarea problemelor cu care se confruntă oamenii. De aceea, proiectele economice, care vizează infrastructura, dezvoltarea relaţiilor economice, oferirea oportunităţilor investiţionale, au fost dominante pe agenda şedinței de guvern de astăzi. Un domeniu aparte, care este vital pentru Republica Moldova şi vizează securitatea energetică a ţării a fost discutat în detalii; spun, iarăşi, cu satisfacţie, că responsabilii pe domeniu, cunosc şi ştiu exact ce au de făcut, pentru ca acele proiecte iniţiate să se materializeze. Aici aş vrea să scot în evidenţă prioritatea numărul unu. Este vorba de interconectarea reţelelor de transport al gazelor naturale. Am convenit că vom face tot ce este posibil, ca acest proiect să fie finalizat până la sfârşitul acestui an. Urmează să parcurgem etapele necesare. Totodată, trebuie să spun că avem pregătirea pentru faza de implementare realizată şi ţin să mulţumesc tuturor celor care au fost implicaţi, atât din Executivul de la Bucureşti, cât şi din Executivul de la Chişinău. S-a vorbit despre infrastructură; și aici, lucrurile sunt clare, obiectivele sunt foarte clare, urmează ca să fie duse la implementare.
Nu aş vrea să subestimez şi dimensiunea umanitară. Folosesc şi această oportunitate, pentru a mulțumi pentru acea disponibilitate şi înţelegere, pe care a avut-o şi o are în continuare România, oferind posibilitatea tinerilor din Republica Moldova să aibă acces la studii de calitate. Sunt beneficiar al acestei disponibilităţi şi acestui ajutor. Şi, această dimensiune, dacă e să vorbim de educaţie, de dimensiunea culturală, reprezintă, în continuare, o prioritate a agendei, a fost stabilit, urmează ca, prin acţiuni, să fie implementată.
Un aspect pe care aş vrea să-l scot în mod special în evidenţă, vizavi de acţiunile de viitor: am convenit şi acest lucru este conținut parţial şi în planul de acţiuni care vizează implementarea acelei declaraţii de parteneriat strategic, vizează instituţionalizarea. Comisia mixtă interguvernamentală urmează să-şi continue activitatea pe dimensiunea economică, la nivel de ministere de externe urmează să fie preluată în administrare relaţia care vizează integrarea europeană şi, mai mult decât atât, s-a convenit ca în perioada dintre şedinţe a comisiilor mixte interguvernamentale, să se agreeze la nivel de comitete interdepartamentale. Asta ar permite operativitate şi monitorizare eficientă a îndeplinirii angajamentelor pe care ni le asumăm reciproc.
În încheiere, vreau să revin cu ce a debutat şedinţa de Guvern, cu expunerile miniştrilor de externe. Cooperarea pe această dimensiune este una nu doar exemplară, este una foarte, foarte, bună. Ţin să aduc mulţumiri, şi cu această ocazie, diplomaţiei româneşti care este împreună cu noi în acest proces ambiţios şi de loc uşor, de integrare a Republicii Moldova în spaţiul valoric european.
Vă mulţumesc, domnule prim-ministru! Urmează ca, în termenii necesari, să stabilim când vom avea următoarea şedinţă de guvern, în Republica Moldova. Vă mulțumesc.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Vă mulţumesc, şi eu.
Reporter: Domnilor premieri, vreau să vă întreb dacă aţi discutat, eventual, despre problema, despre scandalul cetăţeniilor, şi vreau să vă întreb ce impact va avea acest scandal în procesul pe mai departe, de acordarea cetăţeniei române celor care şi-o doresc din Republica Moldova, şi, dacă există - domnule Ungureanu, în special dumneavoastră - dacă există restricţii din partea statelor europene, pentru acordarea cetăţeniei, având în vedere procesul de aderare a României la Spaţiul Schengen.
Vlad Filat: Acest subiect vizează agenda activităţilor instituţiilor abilitate, atât din România, cât şi din Republica Moldova. Și vreau să vă spun că instituţiile îşi fac datoria. În acest context, vreau să mai spun ceva: indiferent de domeniul aflat în discuţie, orice încălcare de lege trebuie să fie sancţionată prompt şi dur, aşa cum prevede actul normativ.
Mihai Răzvan Ungureanu: Vă mulţumesc, domnule prim-ministru. Eu n-am decât atât să răspund: este o dovadă a faptului că instituţiile statului funcţionează foarte bine. Ceea ce nu poate controla, însă, o instituţie a statului, este lăcomia unor dintre funcţionarii publici; şi îmi pare rău să o spun, dar acesta este un inamic al acţiunii guvernamentale şi este motivul pentru care acest guvern este cât se poate de serios, atunci când se referă la combaterea corupţiei. Vă mulţumesc.
Reporter: Pentru domnul prim-ministru Ungureanu: Au trecut, deja, doi ani de la decizia privind sprijinul din partea României, cei 100 de milioane de euro. În ce stadiu se află implementarea acestui sprijin şi cât, efectiv, a reuşit Republica Moldova să absoarbă şi pe ce proiecte concrete s-au absorbit banii? Şi, în principal pentru dumneavoastră, domnule prim-ministru Ungureanu: sunteţi mulţumit de modul în care a decurs acest program?
Mihai Răzvan Ungureanu: Am să încep cu sfârşitul întrebării dumneavoastră. Nu cred că are relevanţă faptul că aş fi sau nu aş fi mulţumit. Ceea ce contează cred, şi pentru dumneavoastră, dar pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova, este felul în care reuşim să operaţionalizăm această sută de milioane de euro, în modul în care ele, milioanele, se transformă în proiecte şi finanţează implicit proiecte. Până în acest moment, singurul rezultat palpabil este ajutorul de urgenţă dat în anul 2010, în valoare de opt milioane de euro. Sper din tot sufletul - şi domnul ministru Borbély este cel responsabil de aceasta -, ca, într-un timp foarte scurt, domnia sa, împreună cu omologul din Republica Moldova, să semneze acordul de cuviinţă pentru utilizarea altor 15 milioane de euro din acest fond, de asemenea, pe proiecte foarte precise. În întâlnirea noastră directă, preliminară şedinţei comune de guvern, am convenit ca sumele rămase, cuantumul rămas din suta de milioane de euro să fie utilizat potrivit intereselor strategice comune şi, fără discuţie, există asemenea proiecte. Domnule prim-ministru!
Vlad Filat: Eu doar vreau să mulţumesc României pentru acest ajutor. Vizavi de implementare, ţin să aduc la cunoştinţă că avem la ora actuală, sub aspectul cadrului, un proces finalizat Astăzi am extins domeniul de implementare a acestuia acord - este vorba de mediu. Urmează să finalizăm discuţiile pentru ca proiectele prezentate să poată fi finanţate şi aici trebuie să recunosc că sunt probleme venite în administrare şi la Chişinău, de aceea, am convenit cum să înlăturăm aceste carenţe în implementarea acestui acord important pentru Republica Moldova. Dar dacă este să revenim şi să vorbim de domeniile în care urmează să se regăsească proiectele implementate. În urma ratificării şi aşteptăm acest lucru să fie acordul adiţional, este domeniul energetic, astăzi am demarat procesul care vizează mediul, educaţie şi infrastructură. Sunt domenii importante pentru Republica Moldova. Urmează ca, dincolo de direcţie, să le avem implementate.
Reporter: Domnilor prim-miniştri, vreau să vă întreb: dat fiind faptul că ambii v-aţi făcut studiile aici, la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", vreau să vă întreb dacă vă cunoaşteţi de pe timpul studenţiei şi cum a fost întâlnirea dintre doi foşti absolvenţi?
Vlad Filat: Vreau să vă zic că prima mea zi, în calitate de student la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", a fost chiar în acest loc, unde am avut întâlnire cu lectorul. A fost un moment foarte, foarte emoţionant. Pe domnul Ungureanu, pe când eram student, l-am văzut, nu pot să spun că ne-am cunoscut foarte bine, însă noi am avut ocazia să ne cunoaştem după ce am fost studenţi, fiind, este drept, mai tineri atunci, este vorba de o distanţă de... din '98-99.
Mihai Răzvan Ungureanu: Feriţi-vă să socotiţi acum, domnule prim-ministru.
Vlad Filat: Oricum am rămas tineri. Deci, avem această situaţie, în care să spunem că ne cunoaştem, iar întâlnirea a fost una prietenească.
Mihai Răzvan Ungureanu: Domnişoară, avem amintirile comune ale unor studenţi şi apoi ale unor oameni care, ştiindu-se din sălile aceleiaşi universităţi, nu au doar ce să-şi spună unul celuilalt, ci au şi ce face împreună. Dar este - şi remarca acest lucru profesorul universitar ieşean, actualul rector al universităţii, al doilea mandat, dacă nu mă înşel - este o onoare pentru noi doi, dar și pentru universitate, deopotrivă, credem, ca doi absolvenţi ai aceleaşi universităţi şi de o generaţie, să se regăsească în poziţii omoloage, la aceeaşi masă, vorbind aceeaşi limbă, gândind la fel şi simţind la fel. Eu cred că este unic.
Vlad Filat: Asta nu înseamnă că nu trebuie în viitor să se repete.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Cât de curând.
Reporter: Bună ziua, domnilor premieri. Cum consideraţi că vor fi influenţate, Republica Moldova şi România, de rezultatele alegerilor din Rusia?
Vlad Filat: Republica Moldova are nevoie, şi în acest sens îşi administrează acţiunile, de un parteneriat corect cu Federaţia Rusă. Și în viitor, noi vom continua să avem relaţii bune cu Federaţia Rusă deoarece, dincolo de relaţiile actuale, noi privim lucrurile în perspectivă. Federaţia Rusă este un partener important economic al ţării noastre, Federaţia Rusă este participant în procesul de reglementare a conflictului transnistrean. De aceea, am construit, construim şi vom construi în continuare relaţii bune cu Federaţia Rusă şi, sigur, aşteptările sunt în acest sens.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Raporturile dintre noi şi Federaţia Rusă se desfăşoară pe cel puţin două paliere. Eu am să numesc doar două. De fapt, relaţia bilaterală este mult mai complexă. În interiorul Uniunii Europene, ca stat membru al Uniunii Europene în cazul nostru, şi raportul bilateral nemijlocit între Bucureşti şi Moscova. Nu vreau să anticipez, însă vă pot spune în câteva cuvinte faptul că trebuie să privim Federaţia Rusă ca un posibil partener, în primul rând economic, de valoare, pentru noi. Credem că un dialog pragmatic, aşezat pe înţelegeri foarte clare, dar şi pe explicaţii foarte clare, foloseşte ambelor capitale. Credem, totodată, că este nevoie de un plus de dialog, care să clarifice chestiuni, dar şi care să rezolve chestiuni aflate în suspensie. Ca partener economic, Federaţia Rusă poate fi, într-adevăr, importantă pentru România, în condiţiile în care există respect pentru angajamente, beneficiu mutual - pe aceste coordonate vom merge în continuare. Până acum, România a fost cât se poate de fermă în afirmarea intereselor sale către state care nu se află în zona Uniunii Europene. Ne propunem, în programul nostru de politică externă, să consolidăm relaţiile cu acest tip de parteneri, care, prin mărime şi amplitudine economică, pot constitui valori adăugate pentru toate genurile de mecanisme economice de care avem nevoie pentru a suplimenta bunăstarea cetăţenilor noştri. Mulţumesc.
Reporter: Pentru domnul premier Vlad Filat: să ne spuneţi dacă a fost identificată suma de bani necesară pentru construcţia Gazoductului Iaşi - Ungheni şi, eventual, când ar putea fi dată în exploatare? Şi pentru domnul premier Ungureanu: care ar putea fi soarta proiectelor moldo-române, în eventualitatea schimbării puterii de la Chişinău? Mulţumesc.
Vlad Filat: Am spus, în intervenţia mea de debut, că vom administra în aşa măsură implementarea acestui proiect, astfel încât să fie finalizat la sfârşitul acestui an. Ceea ce ţine de finanţare, pot să vă spun că această problemă este rezolvată, cel puţin pentru partea de investiţii din Republica Moldova.
Mihai-Răzvan Ungureanu: În ceea ce priveşte întrebarea dumneavoastră, doamnă, mă puneţi în situaţia de a specula pe un subiect care, în opinia mea, nu prezintă o temă de speculaţie. În primul rând, nu-mi pun problema, dacă s-a schimbat ceva în configuraţia politică de la Chişinău, pentru că nu sunt cititor în stele. În al doilea rând, însă, vă pot spune un lucru, cel puţin, în ceea ce priveşte partea română: suntem cât se poate de convinşi că proiectele pe care noi le construim acum şi care, iată, astăzi, cel puţin, prin opt semnături, au angajat două guverne, trebuie duse până la capăt. Din partea noastră, va exista nu doar deschiderea, ci şi energia, şi am toate motivele să cred că, şi la Chişinău, în Executivul pe care domnul prim-ministru Filat îl conduce, energia este aceeaşi. Deci, pornim cu gândul bun înainte, nu cu gândul rău înainte.
Vlad Filat: Continuaţi, domnule prim-ministru, cu gânduri bune, că noi avem, în faţă, o perioadă lungă de administrare. Eu, dacă-mi permiteţi, doresc să revin la prima parte a intervenţiei mele, fiindcă s-a omis un lucru foarte important ce ţine de relaţiile noastre. Pentru anul 2011, relaţiile comerciale sau schimbul comercial între ţările noastre a crescut, a avut cea mai mare creştere - nu ştiu dacă putem să mai găsim asemenea exemplu -, a atins cifra de 950 de milioane de dolari americani. Acesta este rezultatul acţiunilor pe care le-am întreprins pe parcursul timpului și mă refer la ultimii doi ani şi un pic, iar aceste acţiuni nu avut la bază coloratură politică. Au fost relaţii asumate între ţările noastre şi de către instituţiile statului. De aceea, este important ca relaţiile să fie unele durabile, iar angajamentele pe care ni le asumăm reciproc să fie şi unele care pot fi implementate, indiferent de cum îi zice unuia sau altuia, aflat într-o funcţie sau alta, de-o parte şi de alta. De aceea, noi, când vorbim că relaţiile dintre Republica Moldova şi România sunt speciale, avem în vedere, anume, această abordare.
Mihai-Răzvan Ungureanu: România este al doilea partener major economic al Republicii Moldova.
Vlad Filat: Deocamdată.
Mihai Răzvan Ungureanu: Deocamdată. Va fi primul, după privatizare.
Reporter: Domnilor prim-miniștri, şedinţa de guvern comună a prilejuit şi un protest comun aici, în faţa Universității. Pe de-o parte, al unor români şi basarabeni, care cer unirea Basarabiei cu România, a Moldovei cu România, pe de altă parte, protestele cu mesajele pe care cred că le ştiţi şi din Piaţa Universităţii, din Bucureşti. Vroiam să vă întreb ce le transmiteţi acestor oameni? Au stat câteva ore în frig, totuşi, să protesteze.
Vlad Filat: Să nu credeţi că la Chişinău, în faţa Guvernului, a fost linişte. Şi acolo au fost proteste. Vedeţi, într-un stat democratic, cetăţenii au şi drepturi şi libertăţi, inclusiv în a protesta şi a-şi expune un punct de vedere în cadrul acţiunilor de protest. Statul are datoria să asigure condiţii necesare ca acest drept să poată fi exercitat. De aceea, mesajele care au fost transmise au fost şi auzite. Noi continuăm să ne facem meseria, reieşind din agenda pe care o avem şi propunându-ne să ajungem acolo unde trebuie să ajungem. Trebuie să ajungem să oferim prosperitate oamenilor, iar această prosperitate nu poate fi dobândită prin enunţuri. Acest lucru poate fi realizat printr-o creştere economică sănătoasă, durabilă. Ceea ce am discutat noi, astăzi, are, ca şi obiectiv, anume, acest scop.
Mihai-Răzvan Ungureanu: Doamnă, se spune - şi pe drept cuvânt - că, într-o democraţie, conducătorii unei democraţii trebuie să facă totul, tot ceea ce pot ei face, pentru ca toţi partenerii acelei democraţii, toţi cei care se simt împreună, în interiorul unei comunităţi democratice, să poată protesta. Şi eu lupt pentru dreptul lor de a protesta, iar ceea ce am făcut astăzi nu reprezintă altceva decât ceea ce e de datoria noastră în primul rând, lucrând împreună, văzând împreună interesele noastre, să putem aduce un plus de bunăstare şi celor care sunt nemulţumiţi şi celor care sunt foarte săraci, nu pentru a-i face mulţumiţi dintr-o dată, ci pentru, măcar, a le spune şi a le dovedi că aceste guverne muncesc şi chiar muncesc. În rest, în ceea ce priveşte natura revendicărilor, sunt şi lucruri pe care guvernele nu le pot face.
Reporter: Mulţumesc mult.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 03.03.2012
(http://gov.ro/premierul-mihai-razvan-ungureanu-dam-curs-direct-unui-plan-de-actiune-care-pune-in-fapt-toate-prevederile-parteneriatului-nostru-strategic-cel-mai__l1a116250.html)
Platforma Civică Acțiunea 2012 îi invită pe toți cei interesați de viitorul celor două state românești să transmită un mesaj Guvernelor României și Republicii Moldova cu ocazia ședinței comune care va avea loc sâmbătă, 3 martie la Iași, se arata intr-un comunicat de presa preluat de Romanian Global News.
Ieșenii sunt aşteptaţi să vină sâmbătă între orele 11.00 - 15.00 la statuia lui Mihail Kogălniceanu din fața Universității A.I. Cuza și să lase un mesaj scris despre soarta românilor de pe cele două maluri ale Prutului.
Persoanele interesate să participe la această activitate şi care nu pot ajunge la Iași sunt rugate să ne scrie pe pagina de Internet a Platformei: www.actiunea2012.ro. Mesajele vor fi înmânate șefilor celor două Guverne, Mihai Răzvan Ungureanu și Vlad Filat.
Cu această ocazie, salutăm încă o dată inițiativa organizării şedinței comune de guvern și ne exprimăm speranţa ca aceasta va fi unul din primii paşi spre revenirea la normalitate.
Platforma Civică ACȚIUNEA 2012 este o coaliție de organizații non-guvernamentale și grupuri de inițiativă care susțin unirea Republicii Moldova cu România și militează pentru realizarea obiectivului generațiilor trecute, prezente și viitoare de regăsire a românilor de pe cele două maluri ale Prutului în cadrul aceluiași stat. Anul acesta se împlinesc 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus.
"Unirea într-un singur stat, o unire care este firească, legiuită şi neapărată, pentru ca în Moldova şi Valahia suntem acelaşi popor, pentru că avem aceeași limbă, aceeași istorie..."
Mihail Kogălniceanu
(http://www.rgnpress.ro/rgn_12/categorii/eveniment/4890-platforma-civica-actiunea-2012-un-mesaj-pentru-premierii-celor-doua-state-romanesti-cu-ocazia-sedintei-comune-de-guvern.html)
UPDATE:
S-a mai semnat ceva...
Ministrul român al Administraţiei şi Internelor, domnul Gabriel Berca, şi omologul său din Republica Moldova, domnul Alexei Roibu, au semnat astăzi, în contextul şedinţei comune care a avut loc la Iaşi, Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea şi ajutorul reciproc în cazul producerii dezastrelor.
Documentul reglementează principiile şi modalităţile tehnice de desfăşurare a acţiunilor de prognozare, prevenire, pregătire, protecţie şi intervenţie, în scopul localizării, limitării şi înlăturării efectelor calamităţilor naturale, avariilor industriale şi/sau ale catastrofelor, într-o manieră armonizată cu cerinţele şi recomandările privind cooperarea internaţională în materie.
Potrivit Acordului, România şi Republica Moldova îşi vor acorda, la cerere, ajutor reciproc în cazul iminenţei sau producerii unor dezastre, ale căror efecte nu pot fi limitate sau înlăturate în totalitate prin eforturile şi mijloacele uneia dintre părţi. Acordarea de ajutor include punerea la dispoziţie a părţii solicitante de echipamente şi echipe de acordare a ajutorului, trimiterea de ajutoare, căutarea, salvarea şi alte acţiuni de urgenţă care ar urma să fie efectuate în cazul producerii unor dezastre, în scopul salvării vieţilor omeneşti, protejarea sănătăţii populaţiei, limitarea daunelor ecologice, a pierderilor materiale şi culturale.
Guvernul României - Biroul de presă
Postat la ora 15:34, sâmbătă, 03 martie 2012
DIRP - MAI
(http://www.comunicare.mai.gov.ro/mobile/index.php?subaction=showfull&id=1330781694&archive=&start_from=&ucat=3&)
2 comments:
Saracii oameni "stringheri!(nav)"!
:D
Post a Comment