Luca Niculescu: Bună seara, bine v-am găsit la această ediţie specială în care vom discuta câteva dintre temele de actualitate ale României. Invitat în studioul TVR este domnul Emil Boc, prim-ministru al României. Bună seara!
Emil Boc: Bună seara, mulţumesc pentru invitaţie şi „La mulţi ani!"
Luca Niculescu: Bună seara. Mulţumesc că aţi venit. Am spus că vom discuta despre câteva din temele de actualitate şi vă propun să începem cu subiectul cel mai comentat în aceste zile în plan mediatic, este vorba despre deja celebra Ordonanţă 230 care interzice cumulul pensiei cu salariul în sectorul public şi v-aş întreba pentru început de ce aţi făcut-o? Care era urgenţa? Nu îmi amintesc să fi fost o temă de campanie.
Emil Boc: Responsabilitatea şi bunul-simţ sunt două teme care sunt în permanenţă două teme care sunt în orice campanie şi nu trebuie să fie un element special. Am spus încă de la discursul de învestitură din Parlament că responsabilitatea este practic cea mai importantă dimensiune a actualului guvern în vederea asigurării stabilităţii ţării. În al doilea rând, şi în campania electorală şi după aceea am spus-o foarte clar că trebuie să eliminăm nedreptăţile, inechităţile din sistem. În acest sens se cunoşteau deja cazurile legate de bugetarii de lux. Vă amintiţi că şi în perioada campaniei şi înainte de campanie erau acele cazuri cu bugetari de lux. În ce constau aceştia? Salariaţi de la stat, şi anume şefi de agenţii guvernamentale, adică în subordinea directă a primului-ministru, care aveau salarii de 30 de mii de euro, 40 de mii de euro, 50 de mii de euro pe lună, care evident sfidau opinia publică. Prima măsură pe care am luat-o a fost tocmai de a restabili ordinea şi a pune echilibrul necesar în acest domeniu şi am redus aceste salarii ale bugetarilor de lux de la aceste sume astronomice pe care le aveau şi greu de crezut pentru foarte mulţi români.
Luca Niculescu: Acum vorbiţi de o altă ordonanţă.
Emil Boc: Da. Vă fac o scurtă istorioară ca să vedeţi de ce am ajuns aici şi atunci am redus de la 270 de milioane, de la 250 de milioane, de la 280 de milioane ca să iau doar câteva exemple de companii naţionale, cum ar fi Hidroelectrica, Transgaz, Termoelectrica şi aşa mai departe, la 48 de milioane de lei vechi. Deci de la 300 de milioane de lei vechi la maxim 48 de milioane de lei vechi, adică am plafonat la nivelul secretarului de stat acest salariu.
Luca Niculescu: Dar un profesionist nu merită bani mai mulţi?
Emil Boc: Dacă e vorba de domeniul public trebuie să înţelegem că avem aceste constrângeri ale domeniului public. În ultimă instanţă responsabilitatea fiecăruia este dată de poziţia pe care o are în domeniul public. Cine poate avea mai mare responsabilitate în această cale decât preşedintele României? Este firesc ca cineva să aibă de 10 ori, de 20 de ori, de 50 de ori salariul mai mare decât preşedintele României? Acestea sunt constrângerile sectorului public pe care îl avem. Când România îşi va putea permite să plătească de la buget salarii mai mari şi la acest nivel vom putea plăti salarii mai mari pentru că ajungem la celălalt concept al cheltuirii ineficiente a banului public. Astăzi avem o formulă mai largă a dezmăţului pe ban public sau a risipei banului public, a utilizării lui fără o corectă înţelegere a faptului că banii aceştia sunt din impozite şi taxe pe care cetăţenii le plătesc. Deci am redus salariile bugetarilor de lux.
Luca Niculescu: Aţi redus cumva pentru că a fost o polemică ce a izbucnit după, cum că oameni care se aflau în subordinea lor, a acestor directori continuă să câştige mult mai mult decât sumele pe care le spuneaţi?
Emil Boc: Acele decizii nu ţin direct de primul-ministru. Aici avem o discuţie şi lucrăm la ea, e vorba de contractele colective şi drepturile promise prin acestea şi care sunt garantate de Constituţie şi de legile în vigoare, iar acum găsim formula prin care să putem stabili foarte clar că aceste sporuri nu pot depăşi un anumit cuantum din salariul pe care îl ai. La acest lucru lucrăm în acest moment tocmai pentru a reduce şi aici discrepanţele.
Luca Niculescu: Dar în clipa de faţă există aceste decalaje.
Emil Boc: Există în unele sisteme aceste decalaje. Ele se pot reglementa însă printr-o corelare foarte clară cu aceste contracte colective de muncă şi cu modificarea legii pentru a spune clar până unde pot aceste sporuri să meargă pentru ceilalţi angajaţi, cei care ţin direct de responsabilitatea şi stiloul pe care îl are primul-ministru. Aici putem să intervenim direct şi am făcut-o, pentru că aici erau abuzurile cele mai mari. E adevărat în două săptămâni cât avem de la învestitură nu am putut să rezolvăm toate aceste probleme, dar vreau să vă spun că şi astăzi în şedinţa de guvern şi în şedinţele anterioare am observat un lucru, angajamentul acestui guvern de a merge până la capăt, de a restabili dreptatea socială, justiţia socială, de a repune oarecum modul de cheltuire a banului public la nivelul bunului-simţ. Nimic altceva decât bun-simţ îţi trebuie.
Luca Niculescu: Acest guvern în ansamblul lui?
Emil Boc: Al Guvernului în ansamblul lui. Aş vrea să vă spun sincer, am pus o întrebare foarte directă astăzi în şedinţa de guvern: există vreun membru al Guvernului, indiferent de partidul din care face parte, care să fie de o altă părere cu privire la această ordonanţă pe care o avem şi de care vom discuta în continuare cu privire la interzicerea acelui cumul între pensie şi salariu? Şi a fost o solidaritate aşa cum a fost încă din primul moment pentru ca această măsură să fie menţinută, pentru că este una care realizează un act de dreptate. Şi mai sunt şi altele.
Luca Niculescu: Aţi făcut economii importante sau a fost numai un act de justiţie?
Emil Boc: Vreau să vă spun că sunt împreună. Ajungem şi la cea de-a doua ordonanţă. Aici prioritar a fost gestul de dreptate, de a simţi fiecare cetăţean că acest guvern care temporar conduce destinele acestei ţări este atent la modul cum se cheltuiesc banii pe care fiecare om îi plăteşte şi se duce la casierie. Vedeţi că oamenii stau înghesuiţi la casierie să îşi plătească impozitele şi taxele locale. Noi ca şi guvernanţi avem această responsabilitate să dăm oamenilor o explicaţie transparentă cum cheltuim aceşti bani, iar aici am rămas absolut consternat, a doua zi după ce am ajuns la Palatul Victoria. Ştiam că sunt în sistem discrepanţe, dar nu mi-am putut imagina că pot exista în concret asemenea lucruri. Şi o să dau, cu permisiunea dumneavoastră, câteva exemple pe care le-am avut în discuţia şi din Guvern şi din altă parte. Am aici toate datele pe categorii de ministere, pe funcţionari, să vedeţi exact unde s-a ajuns în momentul de faţă în România, la ce nivel de derapaje s-a ajuns şi undeva trebuie să se curme acestea. E greu să le realizăm pe toate dintr-o dată. Şi aici spuneam că este angajamentul acestui guvern ca aceste lucruri să fie repuse în situaţia normală, firească, adică orice cetăţean al României să poată sta demn în faţa fiecărui cetăţean, în faţa oricărei camere de luat vederi şi să nu creadă că „l-a tras pe sfoară" pe celălalt.
Luca Niculescu: Credeţi că pe oameni îi interesează mai mult salariile pe care le primesc funcţionarii sau calitatea serviciilor pe care le primesc de la ei?
Emil Boc: Este o chestiune combinată. Calitatea serviciului este o chestiune distinctă de la care nu are niciun rabat. Calitatea serviciilor publice trebuie să fie pe măsura plăţii pe care cetăţeanul o pretinde, o asigură prin plata taxelor pentru funcţionarul respectiv, dar fără situaţii de acest fel, disproporţionate. Hai să luăm câteva exemple ca să înţelegem unde este de fapt miza acestei ordonanţe şi de ce a generat atât de multe controverse.
Luca Niculescu: Asta mai puţin decât cea de care vom vorbi în continuare.
Emil Boc: Acum vreau să vorbesc de cea de-a doua.
Luca Niculescu: De cumulul salariu cu pensie.
Emil Boc: Da. Încă din start vreau să spun că ţinta acestei ordonanţe nu o reprezintă nici profesorii, nici cadrele medicale, nici asistenţii maternali, nici asistenţii persoanelor cu dizabilităţi, aşa cum tendenţios se încearcă a se prezenta. Nu aceste categorii sunt ţinta.
Luca Niculescu: Dar sunt victime colaterale cum s-a spus astăzi?
Emil Boc: Eu spun că nu sunt victime colaterale atâta vreme cât ne ţinem de un principiu pe care eu îl consider că este corect. Acest principiu este următorul: nimeni în România nu mai trebuie să cumuleze de la stat, adică din banii cetăţenilor, şi pensie şi salariu. Poţi să cumulezi pensia cu un salariu din domeniul privat. Dar din bugetul public, din contribuţia noastră ai dreptul doar la o singură formă de sprijin, de a te manifesta, fie salariu, fie pensie. Acesta este principiul şi vreau să revin, acele categorii pe care le menţionam, care din nefericire au fost prezentate tendenţios, cu dorinţa de a escamota de fapt grosul problemei. Aici e fondul problemei, în aceste sute, mii de situaţii. Aici este problema, nu în cazul profesorilor.
Luca Niculescu: Cine sunt cei de care vorbiţi?
Emil Boc: Vorbesc de personal diplomatic, de magistraţi, personal din Apărare, din Autoritatea Aeronautică Civilă, adică din structuri care din nefericire au reuşit în decursul timpului să îşi creeze un sistem paralel cu cel al cetăţeanului obişnuit şi am ajuns la nişte discrepanţe strigătoare la cer. Şi acum o să mă refer la ele. Să luăm la Autoritatea Aeronautică Civilă. Pentru asta trebuie să înţeleagă oamenii două lucruri. Fiecare om cât munceşte plăteşte contribuţie la bugetul de asigurări sociale. Eu, dumneavoastră plătim la bugetul asigurărilor sociale o contribuţie. Pe măsura contribuţiei primim o pensie mai mare sau mai mică. Şi asta este Legea 19. O asemenea persoană care lucrează la o asemene autoritate în baza muncii pe care a prestat-o şi a contribuţiei la bugetul de asigurări sociale i se cuvenea o pensie de 20 de milioane de lei vechi. Asta i se cuvenea lui. Aceste categorii însă beneficiază şi de o lege specială distinctă de muritorul de rând în baza căreia i se dă o pensie de serviciu, care de cele mai multe ori se calculează 80% din veniturile pe ultimele 12 luni. În baza acelei legi speciale această persoană beneficiază de o pensie de serviciu de 160 de milioane de lei vechi. Deci dacă ar fi fost muritor de rând, ca să folosim un termen popular, pe legea obişnuită lua 20 de milioane. Aşa beneficiază de o pensie de 160 de milioane.
Luca Niculescu: Plus cele 20 de milioane sau?
Emil Boc: Staţi un pic. Şi acum se pune întrebarea de la 20 de milioane cât ar merita el până la 160 de milioane, sunt 140 de milioane. De unde vin banii ăştia? Banii aceştia vin din ce plătesc oamenii din impozite şi taxe, adică de la bugetul public, din care trebuie să asigurăm toate priorităţile. Deci statul, noi cetăţenii sponsorizăm cu 140 de milioane în fiecare lună o persoană ca aceasta să îi plătim pensia.
Luca Niculescu: Câte cazuri din astea există?
Emil Boc: Sunt enorm de multe cazuri şi o să vi le dau punctual, dar să îmi duc raţionamentul până la capăt. Deci noi sponsorizăm din start cu 140 de milioane în fiecare lună să îi dăm pensia de serviciu. Pe lângă această pensie, persoana respectivă, a doua zi după ce a fost pensionată, s-a reîncadrat în aceeaşi unitate. Şi ce salariu credeţi că primeşte din nou? Primeşte încă 200 de milioane salariu, deci ea primeşte astăzi 200 de milioane, plus 160 de milioane, 360 de milioane, un caz de mijloc pentru că sunt şi în sus şi în jos situaţii. Şi atunci se pune pe bună dreptate întrebarea este corect ca din banul public noi să susţinem asemenea situaţii? Repet, persoana în cauză nu are nicio vină, sistemul dă acest drept şi vreau să fiu înţeles că nu fac niciun atac la nicio persoană. Şi atunci evident că trebuie să spunem ori salariu, ori pensie. Mai mult, sunt foarte multe situaţii când asemenea persoane la pensionare au mai primit plăţi compensatorii de ordinul miliardelor de lei. Un miliard, două miliarde, la care s-au adăugat pensia de care am vorbit de 160 de milioane de lei, se mai adaugă salariul de 200 de milioane de lei pe lună.
Luca Niculescu: Am înţeles. Sunt sume foarte mari. După această ordonanţă cât va primi persoana de care vorbiţi?
Emil Boc: Depinde ce va alege. Ea trebuie să aleagă acum între salariu sau pensie.
Luca Niculescu: Între salariu sau pensia de 160 de milioane?
Emil Boc: Aia încă nu este afectată şi aici spun că acest guvern trebuie să meargă până la capăt pentru a restabili în sistemul public de pensii din România o ierarhie în care nimeni să nu se simtă nedreptăţit, adică pe măsura importanţei şi valorii muncii recunoscute să primeşti o pensie pe măsură. Să nu fie categorii unele mai egale decât altele datorită faptului că au reuşit la un moment dat sau altul al sistemului din România să îşi impună o lege specială. Aici este problema.
Luca Niculescu: Dar din câte ştiu şi parlamentarii pot cumula indemnizaţia cu pensia.
Emil Boc: Din nefericire, aici este Constituţia, aici e vorba de un mandat dat de popor.
Luca Niculescu: Aţi spus din nefericire este Constituţia.
Emil Boc: Da. Spun că din nefericire prevederea constituţională nu îmi permite, pentru că dacă textul constituţional mi-ar permite, fiţi convins că aş fi primul care aş tăia acest lucru. Fiind un mandat dat de popor nu pot să îi încetez mandatul, dacă el nu optează între una din cele două calităţi. Modalitatea de încetare a mandatului este expres prevăzută de Constituţie. Să mai dau un exemplu.
Luca Niculescu: Foarte pe scurt că am şi câteva întrebări.
Emil Boc: Exact. E foarte important ca oamenii să înţeleagă că această măsură are fundamentul bunului-simţ în primul rând. De când am intrat în viaţa publică şi în viaţa politică m-am ghidat după acest principiu elementar al bunului-simţ, fac ce cred că trebuie să fie de bun-simţ.
Luca Niculescu: Un exemplu, vă rog. În sistemul magistraturii, aici iar exemplele sunt de acest fel. O persoană care ar fi meritat o pensie de 5-6 milioane, pe măsura contribuţiei pe care a avut-o, pentru că au fost multe situaţii...
Luca Niculescu: 5-6 milioane în magistratură?
Emil Boc: Da, pentru că a intrat în magistratură. După 10 ani de activitate ca jurist-consult s-a făcut judecător, a avut un an de activitate, s-a pensionat la salariul din ultimele 12 luni. Deci tot felul de şmecherii de acest fel. Merita o pensie de 5-6 milioane de lei vechi. În schimb, are o pensie de serviciu de 149,961 de milioane de lei vechi şi mai ia, după ce s-a reîncadrat din nou, 165 de milioane de lei vechi. Deci din nou sponsorizăm cu 140 de milioane de lei vechi pe lună o asemenea persoană din banii publici, din cheltuielile pe care noi le avem, bani pe care îi dăm din impozite şi taxe. Se pune întrebarea, e firesc să mergem mai departe cu asemenea modalitate? E firesc că sistemul acesta reacţionează, nu este, mulţumesc. E firesc să avem o rezistenţă în sistem.
Luca Niculescu: Ordonanţa a fost contestată la Curtea Constituţională şi, dacă nu mă înşel, sunt judecători de la Curtea Constituţională care beneficiază de aceste...
Emil Boc: Am văzut în presă că sunt menţiuni cu privire la acest lucru. Eu respect instituţia Curţii Constituţionale şi deciziile acesteia. Este autoritate a statului, respect autoritatea statului. Am văzut afirmaţiile din mass-media. Tot aceeaşi Curte Constituţională însă ne spune într-o decizie din 2005 faptul că nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca această măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii. Adică este exact ceea ce noi am făcut. Ne dă posibilitatea legea să suprimăm, să aleagă oamenii şi să o aplicăm pentru toţi cetăţenii. Şi aici vreau să-i asigur, şi revenim la categoriile despre care s-a vorbit că sunt afectate colateral, nicio persoană asistent maternal, nicio persoană asistent a persoanei cu handicap nu va primi mai puţini bani decât primeşte în momentul de faţă.
Luca Niculescu: Medicii pensionari, actorii pe care i-am tot văzut...
Emil Boc: Actorii, la fel.
Luca Niculescu: Şi am aflat că au nişte lefuri şi nişte salarii cumulate, e adevărat, dar foarte mici.
Emil Boc: Ştiţi care este situaţia? Nu această ordonanţă rezolvă problema actorilor, pentru că actorii au posibilitatea să câştige şi pe Legea drepturilor de autor, unde avantajul este că nu plăteşti 16% impozit, ci 10% impozit. Oricum, salariile pe care le primesc sunt foarte mici ca salariaţi la diverse entităţi teatrale din România. Nu aici este problema. Nu se fac economii cu aceşti bani, cum am auzit că s-ar spune. Nu asta este problema. Problema este că eu cred că la nivelul actorilor, pe care îi putem număra pe degetele de la două mâini, ce îi avem în România, monştrii sacri ai cinematografiei, aici trebuie să avem un tratament care să se constituie în anumite pensii de excelenţă pe care să le recunoască statul român.
Luca Niculescu: Şi când le daţi aceste pensii de excelenţă?
Emil Boc: Dar trebuie să facem ordine în sistem şi să-i repunem pe fiecare în drept ca să putem crea şi resursele financiare, şi valorile să fie recunoscute. Nu poţi să faci un amestec aşa cum s-a făcut până acum fără să stabileşti nişte ierarhii sociale.
Luca Niculescu: Şi cu medicii şi profesorii?
Emil Boc: Medicii şi profesorii pot să primească punctual pentru activitatea prestată pe bază de convenţie civilă sumele de bani pe care le-au primit şi până acum.
Luca Niculescu: Dar ai voie să faci convenţie civilă în funcţia publică?
Emil Boc: Da, asta vreau să spun. A fost şi aici o discuţie publică. În Codul Muncii nu avem această instituţie a convenţiei civile. O avem însă într-un alt act normativ care este Codul civil, care permite convenţia civilă care înseamnă că pentru munca pe care o prestezi eşti plătit. La fel se întâmplă cu profesorul. Pentru orele pe care le are, el va fi plătit în continuare pe baza plăţii cu ora. La fel, medicul pensionar care va fi plătit în continuare pentru plata cu ora.
Luca Niculescu: Şi le garantaţi că vor primi aceiaşi bani pe care îi iau şi acum, indiferent de cum sună, convenţie civilă, drepturi de autor, salariu?
Emil Boc: Deci sumele de bani vor diferi probabil de la caz la caz. Nu pot să spun că exact aceeaşi sumă de bani. Am făcut însă calculul la asistenţii maternali, şi domnul ministru Sârbu i-a asigurat şi astăzi că nu sunt probleme de acest fel, pentru că oricum sunt sumele foarte mici. Iar aici sistemul va trebui să decidă ce face. Pentru că acolo ce se întâmplă? Ocupa postul prin cumul, el era blocat, nu se putea scoate la concurs. Acum, cât timp nu ai specialişti noi, iar, repet, aici, nou nu înţeleg că trebuie neapărat să fie tânăr. Orice persoană, vreau să fiu foarte clar, orice persoană poate ocupa o poziţie respectivă în sistemul de învăţământ, în sistemul medical. Cât timp nu este ocupată şi nu se găseşte o persoană care să vină să ocupe poziţia, ea se poate plăti la nivelul acesta de convenţie civilă. Când sistemul găseşte soluţie să se ocupe, atunci acea poziţie nu mai devine disponibilă.
Luca Niculescu: Pe de altă parte, cu altă ordonanţă aţi blocat toate posturile vacante.
Emil Boc: O altă interpretare greşită. Aceste posturi, că am auzit astăzi o afirmaţie de genul acesta, păi domnul prim-ministru ne-a spus că aceste posturi pot fi ocupate prin concurs, dar de fapt le-a interzis prin altă ordonanţă. Ceea ce nu se ştie este următorul lucru. Au fost blocate acele posturi care erau vacante la 31 decembrie 2008. Acest post care este prin cumul astăzi nu este blocat la 31 decembrie 2008. El devine vacant în măsura în care nu se mai permite cumulul şi posturile care devin vacante pe parcurs pot fi ocupate. Deci asta vreau să spun, vreau să se înţeleagă, aceste posturi pot fi ocupate prin concurs.
Luca Niculescu: 150 de mii de posturi erau vacante. Cum se poate ca în administraţia română să existe 150 de mii de posturi vacante?
Emil Boc: Este o întrebare serioasă şi care va trebui să ne ducă la o reformă autentică a sistemului bugetar, a sistemului public. Era de fapt o posibilitate prin care se acordau bani suplimentari sub formă de premii menţinând aceste poziţii în sistemul bugetar. Asta era de fapt una dintre cheile menţinerii lor. Acum, am spus, aceste soluţii nu pot merge pentru anul 2009. Este un an foarte dificil şi trebuie fiecare şi primul semnal pe care trebuie să-l dea este acela că demnitarii trebuie să strângă primii cureaua. Şi aceste semnale că nu mai sunt directori cu salarii de lux, că această interdicţie a cumulului pensiei cu salariul rezolvă în primul rând o măsură de bun-simţ şi (...). Dau şi câteva exemple. De exemplu, la asistenţii maternali, din cei 15 mii de asistenţi maternali din România, doar 500 cumulează pensia cu salariul. Deci este vorba de o situaţie destul de nesemnificativă.
Luca Niculescu: Bun, dar sunt câteva mii de profesori, sunt câteva mii de medici.
Emil Boc: Uitaţi, sunt 258.000 de profesori în învăţământul preuniversitar. Din aceştia, 6575 sunt profesori pensionari în învăţământul preuniversitar. Deci din 258.000, sunt 6575.
Luca Niculescu: Cred că vă interesează soarta fiecărui cetăţean al României?
Emil Boc: Exact. Din cei 6575 doar jumătate acum sunt la cumul şi jumătate sunt la plata cu ora. Deci cam aceasta este situaţia în sistem. Eu aici am vorbit de un principiu. Şi aici este, eu cred, esenţa lui, să-l respectăm. Ştiţi ce mi-a scris un cetăţean în zecile şi sutele de e-mailuri pe care le-am primit, tot la nivelul acesta al bunului-simţ? Zice, eu sunt salariat la o întreprindere privată. Şi zice, nu mi se pare firesc ca din munca mea, pe de-o parte, să-i sponsorizez pensia aceea de lux de serviciu de 100 de milioane în plus la acea persoană care lucrează în sistemul public, pe de-o parte, iar pe de altă parte, să-i susţin şi salariul din nou pe care i-l dau după ce se reangajează tot în domeniul public. Eu, muncitor în sferă privată, până când să pot susţine domeniul acesta public?
Luca Niculescu: Înţeleg ce spuneţi. Aţi făcut un calcul? Câtă economie veţi face cu toate aceste măsuri luate în două săptămâni?
Emil Boc: Cea de-a doua măsură nu a avut în esenţă ca fundament economia. A avut în principiu moralitatea şi realizarea actului de dreptate. Din primele măsuri pe care le-am luat, blocarea posturilor, bugetarii de lux, e vorba de un miliard de euro aproximativ pe care i-am economisit. La nivelul acestora nu putem încă, pentru că sunt foarte multe, la nivelul administraţiilor locale, şi nu am putut să facem încă evaluarea, hai să spunem, a economiilor. Dar nu economia a fost ţinta, ci în primul rând realizarea unui act de dreptate în sistem şi de a da un semnal că aceşti guvernanţi doresc, poate acum, în ceasul al doisprezecelea, să ia taurul de coarne şi să încerce să instaureze în sistem ordinea.
Luca Niculescu: Vorbim de aproape jumătate de oră, aşa că va trebui să trecem mai repede peste celelalte subiecte. Bugetul pe anul 2009 am înţeles că se află în stadiul de primă lectură. Vreţi să aveţi un deficit de 1,72%. Cum veţi reuşi să faceţi asta în condiţiile în care este un an greu, încasările la buget s-ar putea să fie mai mici decât în anul precedent. Va trebui să faceţi şi investiţii, pentru că, dacă vreţi să absorbiţi fondurile europene, România trebuie să participe cu o cotă-parte, deci e nevoie de investiţii în unele sectoare. Cum veţi face toate astea? Cum le veţi armoniza?
Emil Boc: Vreau să vă spun că priorităţile noastre sunt legate de menţinerea şi crearea de noi locuri de muncă ca şi soluţie de ieşire din criză şi, doi, de investiţia masivă în infrastructura publică, că e vorba de infrastructura din transporturi, din educaţie, din sănătate, din mediu, din agricultură, e o soluţie prin care putem să generăm noi locuri de muncă. A treia, nu neapărat priorităţile spuse într-o ordine ierarhică, dar care stau în pondere egală pe masa noastră, absorbţia fondurilor comunitare şi nu în ultimul rând componenta socială. Adică acele categorii vulnerabile, pensionarii cu pensii mici, salariaţii cu salarii mici să nu fie practic în această perioadă de criză măturaţi.
Luca Niculescu: Şi de unde luaţi banii?
Emil Boc: Aici va trebui să găsim în buget soluţii pe planul social. Persoanele vulnerabile să nu fie afectate şi să ia în piept în manieră foarte grea această provocare a crizei, dar în acelaşi timp să generăm, prin mecanismul economic, locuri de muncă şi să sprijinim mediul de afaceri. Să fie foarte clar.
Luca Niculescu: Deocamdată locuri de muncă se pierd, nu se creează.
Emil Boc: Aşa este, primele semnale de acest fel sunt. Avem un proiect anticriză pe care-l elaborăm în acest moment, îl vom discuta şi la Bruxelles...
Luca Niculescu: Nu e ceva din proiectul anticriză al lui Călin Popescu Tăriceanu?
Emil Boc: Puţin...
Luca Niculescu: Erau, de exemplu, 1000 de euro pentru şomerii angajaţi către firma care...
Emil Boc: Se pare că nu este o măsură care să fie cu adevărat una care să genereze cu adevărat soluţii eficiente în piaţa forţei de muncă. Vom discuta, inclusiv la Bruxelles, cu preşedintele Barroso, preşedintele României va fi prezent luni alături de primul-ministru, de ministrul afacerilor externe, de vicepremierul României şi de şeful Departamentului de afaceri europene la Bruxelles, vom discuta aceste aspecte pe lângă altele legate de securitatea energetică şi de problema gazelor, deci vreau să vă asigur că aceste priorităţi pentru noi există şi lucrăm în fiecare zi, chiar dacă alte teme ale opiniei publice au luat faţa şi n-am avut posibilitatea să-l explicităm în mod direct. Când am spus de un deficit de 1,7 aveam în vedere ceea ce guvernanţii ne spuneau la acel moment că avem pe anul 2008 un deficit bugetar de 3%. Acelea erau datele. Din nefericire, în acest moment avem un deficit bugetar care depăşeşte 5% pe anul 2008 în condiţiile în care am avut o creştere de 7,9%.
Luca Niculescu: Sunteţi foarte sigur pe această cifră?
Emil Boc: Ele vor fi confirmate aceste cifre după 15 ianuarie, când practic se încheie execuţia bugetară a anului 2008 şi vom şti şi datele oficiale, dar cam acolo se duc, deci ce înseamnă asta? Un guvern care a avut şansa unei creşteri economice de 7,9% realizează un deficit de peste 5%, peste 7 miliarde de euro practic au fost cheltuiţi fără să ai...
Luca Niculescu: Guvernul acela a trecut, acum suntem cu Guvernul dumneavoastră...
Emil Boc: ...o autostradă, o şosea, o centură ocolitoare realizată. Dacă banii aceştia erau investiţi în infrastructură...
Luca Niculescu: Care-i deficitul pe care-l vedeţi acum?
Emil Boc: Aceste cifre le vom comunica oficial când toate datele vor fi pe masă, prognoza noastră dacă era 3% era în jur de 1,7, vom comunica oficial după toate analizele şi n-aş vrea să avansez o cifră înainte ca toate datele să-mi fie pe masă.
Luca Niculescu: Vă gândiţi să luaţi bani de la Fondul Monetar Internaţional? De la Banca Europeană de Investiţii? Vă întreb asta pentru că azi era un interviu al lui Theodor Stolojan în „Gândul", în care vorbea despre această posibilitate.
Emil Boc: E clar că trebuie să găsim o soluţie de finanţare a deficitului bugetar. Această soluţie însă nu a fost încă decisă şi va fi o discuţie pe care o vom avea la nivel guvernamental în perioada următoare. Sunt multe alternative şi n-aş vrea încă să le detaliez.
Luca Niculescu: Aţi fost ieri, aţi avut o întâlnire cu Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, aţi avut această întâlnire şi euro s-a apreciat, leul s-a depreciat...
Emil Boc: Din explicaţiile pe care le-am primit şi de la guvernatorul Băncii Naţionale, această situaţie este una care apare, revine, coboară, este o situaţie...
Luca Niculescu: A fost minimul istoric astăzi...
Emil Boc: Aşa este, dar nu este o situaţie care trebuie să ne înspăimânte în sensul că ea va fi constantă pe toată perioada care va urma şi mai ales să aibă o tendinţă de creştere. Este în creştere, va coborî, va creşte, deci este una specifică oarecum economiei de piaţă, iar Banca Naţională sunt convins că prin politica monetară pe care o are va şti să menţină echilibrul necesar.
Luca Niculescu: Nu vi s-a părut îngrijorat domnul Isărescu?
Emil Boc: Este îngrijorat domnul Isărescu, pentru că, ca orice guvernant responsabil al României, nu poţi să fii decât îngrijorat în acest moment şi să ai măsuri raţionale şi responsabile, pe care trebuie să le iei, deci sunt îngrijorat...
Luca Niculescu: Spuneaţi că e normal, dar e îngrijorat în acelaşi timp...
Emil Boc: Aşa este, în sensul că aceste oscilaţii nu sunt ieşite din... nu sunt în afara cadrului economic, ele intră într-un cadru economic, dar e adevărat, au în aceste momente câteva cote istorice, dar tendinţa lor evident nu va fi decât una care va fi menţinută sub control.
Luca Niculescu: Aveţi bugetul făcut, dacă nu mă înşel, pe 4 lei la euro, ori e deja la 4,2...
Emil Boc: O să vă prezentăm noi public toate datele legate de buget, evident sunt speculaţii în dreapta şi-n stânga cu privire la acest cuantum, îl vom preciza oficial cel mai probabil la sfârşitul săptămânii viitoare ca o primă formă.
Luca Niculescu: Deci vă aşteptăm la sfârşitul săptămânii la o primă formă. Să discutăm, domnule prim-ministru, despre un alt subiect de mare actualitate care ne-a încălzit sau ne-a înfrigurat am putea spune în ultimele zile, este vorba despre criza gazelor şi aici aş dori să pornim de la această declaraţie interesantă făcută de premierul rus Vladimir Putin, făcută prin intermediul Televiziunii Române dealtfel, prin intermediul lui Liviu Iurea, corespondentul TVR la Moscova, şi anume o sugestie de a semna un contract direct între Gazprom şi Compania Naţională Română, nu ştiu la care dintre ele s-o fi referit, şi apoi o altă propunere ca România să fie implicată în South Stream.
Emil Boc: Aş vrea să vă spun două lucruri aici atât cât pot să spun în acest moment ca şi informaţie publică. Declaraţia preşedintelui Putin are directă legătură cu conversaţia pe care a avut-o cu preşedintele Băsescu. A fost o conversaţie de 40-45 de minute, în care practic am aflat că acest contencios între Rusia şi Ucraina poate dura şi a fost şi decizia noastră imediată de a trece pe combustibil alternativ, păcură, de exemplu, pentru a putea să gestionăm situaţia şi ca oameni responsabili ce trebuie să fie la guvernare şi în detaliu despre conţinutul altor discuţii nu-i momentul încă să le facem cunoscute, pentru că ele sunt în faza de discuţii şi vă asigur că vom informa opinia publică atunci când ele vor fi foarte certe. Repet, această afirmaţie are legătură cu acea conversaţie despre care evident şi eu şi ministrul economiei ştim, puterea executivă are două componente, bicefală - prim-ministru şi preşedinte, şi e firesc să lucreze împreună şi să-şi dea mâna pentru rezolvarea acestor probleme de interes naţional.
Luca Niculescu: V-aş întreba ceva acum care ţine poate mai mult de anecdotă. De ce l-a sunat preşedintele Traian Băsescu pe prim-ministru Vladimir Putin? Nu este şi un nivel de reprezentare? N-ar fi trebuit să-l sunaţi dumneavoastră?
Emil Boc: Eu cred că în aceste momente, când ai nevoie de soluţii eficiente, nu este timp pentru orgolii, că nu e timp ca unul să spună staţi că eu am orgolii, este o relaţie pe care preşedintele Băsescu o are cu preşedintele Putin de foarte mulţi ani, a fost la Bucureşti, este o relaţie prin care ei se cunosc mult mai bine, a mers pe principiul eficienţei şi nu pe principiul orgoliului în această legătură, dar evident că eu sunt în contact şi în legătură permanentă cu preşedintele şi ne informăm reciproc cu privire la aceste situaţii şi luăm cele mai bune decizii, deci eu cred că în România nu mai este vremea orgoliilor, este vremea deciziilor corecte şi a luării acelora care ţin de interesul general.
Luca Niculescu: Veţi discuta şi la Bruxelles, unde vă veţi vedea cu preşedintele Comisiei Europene, despre această propunere rusească?
Emil Boc: Vom discuta printre problemele pe care le avem, inclusiv problema gazelor şi situaţia pe care am creat-o, pe care o avem de altfel în urma contenciosului dintre Rusia şi Ucraina, sper ca Uniunea Europeană să aibă o voce unică cu privire la acest contencios pentru că dacă va avea o voce unică, cu atât mai uşor va fi să se rezolve această problemă.
Luca Niculescu: Dar România, în România dacă s-ar întâmpla această... dacă această propunere ar avea loc, care ar fi compania prin care s-ar putea face?
Emil Boc: E prea mult ce-mi cereţi dumneavoastră în acest moment pentru că sunt chestiuni care nu pot fi încă discutate public atâta vreme cât există discuţii pe palierele guvernamentale. Când vom avea o concluzie, fiţi convinşi că vom veni şi vom preciza aceste detalii. În acest moment mai mult nu poate fi discutat. Pot însă doar să vă spun că în acest moment, o spun cu responsabilitate, avem situaţia sub control în România în ceea ce priveşte problema gazelor. Un exemplu. Consumul zilnic este în jur de 58,9 milioane de metri cubi de gaz, atâta consumă România pe zi. Şi de unde vine acest gaz? 33 de milioane de metri cubi vin din producţia internă, din sondele pe care noi le avem, asta producem noi aici, 25,9 milioane de metri cubi îi luăm din depozitele pe care le avem în România, din ceea ce am înmagazinat în România.
Luca Niculescu: Dar am înţeles că nu puteţi să scoateţi decât 25 de milioane pe zi sau ...
Emil Boc: Da, există, atâta scoatem noi din depozit şi avem ca resursă. Evident că am trecut în acest moment şi la combustibilul alternativ, la păcură, pentru a economisi gaz şi pentru a avea aceste rezerve despre care am vorbit, pentru că se pune întrebarea... Noi primeam aproximativ 7 milioane de metri cubi de gaz din import prin cele două conducte, de la Isaccea şi Medieşul Aurit ...vom primi din combustibilul alternativ şi din depozitele pe care le luăm, de aici luăm deficitul.
Luca Niculescu: Vă întrerup pentru că sunt date pe care le-am auzit mult spuse în aceste zile, inclusiv de la ministrul economiei...
Emil Boc: Dacă nu sunt probleme majore, rezistăm.
Luca Niculescu: ...şi nu vor fi ....ce înţelegeţi prin probleme majore?
Emil Boc: Defecţiuni, presiunea scăzută a gazului, temperaturi foarte scăzute şi sperăm să nu apară alte situaţii excepţionale.
Luca Niculescu: Să sperăm şi că se va rezolva această situaţie excepţională deja pentru că după cum ştiţi observatorii europeni au ajuns deja...
Emil Boc: Din nefericire, noi suntem victime colaterale ale conflictului dintre Rusia şi Ucraina, sper să nu apară o altă situaţie excepţională în această situaţie.
Luca Niculescu: Dar credeţi că s-ar putea renunţa la contractul cu intermediarii fără prea multe probleme, că România importă prin două firme intermediare, aşa cum se întâmplă de altfel cu majoritatea ţărilor din Est.
Emil Boc: Deci chestiunile acestea în primul rând se abordează la nivel guvernamental, pe masa Guvernului, după care se discută la televiziune.
Luca Niculescu: Dar ne promiteţi că veniţi aici să ne spuneţi?
Emil Boc: Orice decizie guvernamentală de interes public evident că va fi prezentată opiniei publice şi mulţumesc Televiziunii Române pentru posibilitatea de a comunica cu românii şi a le spune gândurile şi priorităţile pe care le avem.
Luca Niculescu: Alte subiecte de actualitate, domnule ministru. O propunere lansată ieri de preşedintele Traian Băsescu, şi anume ca Guvernul pe care-l conduceţi să-şi asume responsabilitatea pe cele 4 coduri. Sunteţi jurist. Vi se pare o opţiune bună?
Emil Boc: Am avut o discuţie de principiu pe marginea acestui subiect, inclusiv cu preşedintele României, ca de altfel şi cu ministrul Justiţiei, cu ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, n-am luat o decizie. Este una din posibilităţi. Avantajul ar fi acela că asigurăm coerenţa promovării codului respectiv. Pentru că în urma eventualelor amendamente care ar putea apărea s-ar putea pune în contradicţie diversele instituţii din codul respectiv. Dacă vom merge pe această soluţie, dar, repet, decizia politică nu a fost luată încă, o vom face numai după ce ne vom asigura că avem cea mai bună variantă de cod. Că-i vorba de Codul penal sau de procedură penală, sau alt cod, după consultarea specialiştilor, după consultarea parlamentarilor, după consultarea tuturor factorilor care au legătură cu sistemul respectiv...
Luca Niculescu: Consultarea parlamentarilor de ce să nu se facă în Parlament?
Emil Boc: Repet, riscul este că dacă-l laşi la faza de...
Luca Niculescu: Cum îi consultaţi altfel decât...
Emil Boc: Comisia juridică de specialitate să ne dea toate sugestiile, recomandările şi să le putem asimila în proiectul pe care Guvernul după aceea să vină în faţa Parlamentului să-şi angajeze răspunderea.
Luca Niculescu: Şi când veţi lua această decizie politică?
Emil Boc: Decizia va fi luată probabil în luna februarie. Nu pe parcursul lunii ianuarie. Pentru că în primul rând trebuie să fie finalizate aceste coduri, unele din ele mai au încă de lucru, vrem să le supunem dezbaterii publice pentru consultanţă cu oamenii de specialitate şi după aceea vom lua decizia politică. Pentru că avantajul, repet, al acestei decizii este că se păstrează coerenţa instituţională a acelor coduri şi nu pot apărea situaţii cu aplicare contradictorie în urma modificării unor articole fără să fie corelate celelalte articole din codul respectiv.
Luca Niculescu: Să vorbim un pic despre reforma în justiţie. România este în continuare monitorizată de CE şi există o clauză de salvgardare care ar putea fi aplicată la un moment dat. Obiectivul afişat de preşedintele României era ca România să scape de această clauză cu ocazia raportului din această vară. Ce şanse sunt?
Emil Boc: Obiectivul nostru prin menţinerea ministrului Predoiu în Cabinet a fost printre multe altele, a fost acesta.
Luca Niculescu: De ce l-aţi menţinut pe domnul Predoiu?
Emil Boc: Acesta e cel mai important argument, ca să fiu sincer cu dumneavoastră. Garanţia că, începând cu iulie 2009, România va scăpa de monitorizarea pe justiţie. Pentru că ministrul Predoiu este acela care a menţinut legătura cu UE, ştie din prima secundă a noului mandat ce trebuie să facă pentru ca aceste exigenţe ale UE să fie îndeplinite şi are această continuitate necesară ducerii până la capăt a acestui demers. Iar România începând cu iulie 2009 scapă de monitorizarea pe justiţie şi să fie tratată ca membru cu drepturi depline a UE şi din acest punct de vedere.
Luca Niculescu: Dacă argumentele par atât de evidente, de ce a fost ultimul ministru pe care l-aţi numit?
Emil Boc: Pentru că era ministrul care nu era nominalizat nici de PD-L, nici de PSD. Şi evident trebuia să găsim o persoană independentă de cele două formaţiuni şi eu mă bucur că am găsit această soluţie care e una care e, pe de-o parte, şi din punct de vedere politic acceptabilă pentru ambele formaţiuni politice, dar este acceptabilă pentru România şi pentru interesul acestei ţări ca România să scape de monitorizarea pe justiţie.
Luca Niculescu: După 2 săptămâni cum estimaţi că funcţionează acest Guvern în care sunt membri ai PD-L, ai PSD, un fost membru PNL, domnul Predoiu, nu mai ştiu dacă este...
Emil Boc: Este suspendat din PNL.
Luca Niculescu: Nu scârţâie?
Emil Boc: Vreau să vă spun că ceea ce am eu convingere ca prim-ministru este că avem oameni responsabili şi cu experienţă în Guvern. Pe de altă parte, cele două formaţiuni politice îşi joacă o carte foarte importantă. Evident, noi suntem parteneri, dar vom fi competitori electorali. Dar fiecare partid are conştiinţa faptului că bătălia politică viitoare nu se va mai da pe ceartă, ci se va da pe eficienţă. Adică dacă vom fi eficienţi fiecare dintre partidele pe care le reprezentăm într-un cadru coerent al acţiunii guvernamentale, ambele partide vor avea de câştigat. Dacă ne vom certa (...) mai dificilă perioadă a României după 1989, care nu e o guvernare nici pe programul PSD, nici pe programul PD-L, e o guvernare pe priorităţile României, priorităţi stabilite prin Parteneriatul pentru România...
Luca Niculescu: Adică în programul PD-L nu erau priorităţile României?
Emil Boc: Nu e o guvernare cu accent politic de stânga sau de dreapta total. Adică acest program de guvernare e numai de stânga sau numai de dreapta. E o guvernare pe priorităţile României cu măsuri de stânga şi cu măsuri de dreapta sau cu măsuri inspirate din stânga şi din dreapta.
Luca Niculescu: Până acum mi se par destul de dreapta aceste măsuri pe care le-aţi luat.
Emil Boc: Vreau să vă spun că sunt de toate nuanţele. Depinde de unde te uiţi. Dar niciodată noi n-am abordat în Guvern priorităţile noastre, că sunt social-democrate sau că sunt de dreapta. Am abordat că măsura trebuie luată pentru România. Iar măsura asta, spre exemplu, care elimină discrepanţele, abuzurile, aceste acte de tratament inegal a modului de utilizare a banului public sunt chestiuni de bun-simţ. Că sunt ele de dreapta, de stânga... bunul-simţ e bun-simţ. Nu-i nici de dreapta, nici de stânga. E bunul-simţ. Şi pe asta am mers...
Luca Niculescu: Bunul-simţ e folosit de multe ori ca alibi pentru tot ce vrem. Dar sunt măsuri...
Emil Boc: Vreţi să spuneţi că şi drumul spre Iad e pavat cu intenţii bune.
Luca Niculescu: Daa... Tăiaţi din cheltuielile publice, mulţi ar putea spune că e o măsură de dreapta.
Emil Boc: E o măsură necesară. Când te uiţi în sacul bugetului şi vezi cât ai, trebuie să iei măsurile pentru a-ţi ajusta politicile fiscale în raport cu ceea ce ai în sacul bugetar. Noi exact vom şti după 15 ianuarie care-i proiecţia bugetară a anului 2009, la ce nivel ne putem aştepta. Ştim doar că în octombrie am avut cu 10% mai puţine venituri la buget decât în septembrie, în noiembrie la fel, am avut mai puţine încasări decât în noiembrie, nu ştim încă în decembrie în raport cu cât am avut în noiembrie...
Luca Niculescu: Şi la începutul anului tradiţional sunt mai puţine încasări.
Emil Boc: Şi trebuie să ne facem o analiză şi ce-i pot asigura pe români este că vom fi foarte transparenţi, aşa cum am fost cu aceste măsuri prin care venim să arătăm de ce trebuie să luăm această decizie pentru a elimina şi a face un act de dreptate. La fel vom veni şi vom spune, aceştia sunt banii pe care-i avem, împreună stabilim priorităţile şi avem dorinţa să respectăm şi legile în vigoare pe care le avem şi priorităţile României, şi priorităţile pe care Guvernul şi le-a stabilit. Dar repet, în funcţie de resursele financiare pe care le avem.
Luca Niculescu: Vorbiţi despre faptul că dacă veţi guverna bine, ambele partide vor avea de câştigat. Permiteţi-mi să am o îndoială pentru că mă gândesc la marea coaliţie din Germania. Nu se poate spune că Germania e prost guvernată şi totuşi ne uităm că (...) o duce mai bine decât SPD. Deci partidul de dreapta mai bine decât cel de stânga.
Emil Boc: Aceste lucruri le vom putea şti numai când se încheie...
Luca Niculescu: Nu credeţi că unul dintre partide va pierde?
Emil Boc: Nu. Eu cred că e o situaţie... Ştiţi cum e?... şi în psihologie şi în sistemul de management, o situaţie cum spun britanicii, win-win. Adică situaţie câştigă-câştigă. Eu sunt un promotor, oriunde am fost în funcţii de conducere a unui parteneriat în care ambele părţi să câştige. O situaţie în care unul doreşte să câştige, celălalt să piardă nu funcţionează. Dacă vrei parteneriat trebuie să meargă pe cele două principii, şi ăsta să câştige, şi ăsta să câştige.
Luca Niculescu: Aveţi suficientă încredere unii în ceilalţi după atâţia ani în care numai eu ştiu câte epitete v-aţi aruncat!?
Emil Boc: Repet, suntem parteneri, n-am dorit să ajungem aici, n-am visat că voi ajunge... eu personal n-am crezut că voi ajunge unde sunt în momentul de faţă, nici în calitate de preşedinte de partid nu am crezut că voi fi pus într-o asemenea situaţie, forţa lucrurilor ne-a adus în acest moment şi atunci trebuie să ne comportăm responsabil, nu trebuie să ne iubim, dar trebuie să fim responsabili cu privire la deciziile pe care le luăm, iar dacă vom rămâne, aşa cum am fost până în momentul de faţă, ca interesul public, adică interesul cetăţeanului să fie cel care să ne coordoneze în deciziile pe care le vom avea, ambele partide vom avea de câştigat. Dacă interesul privat sau de grup, Doamne fereşte, va fi acela care la un moment dat va încerca să-şi vâre coada, atunci vom pierde ambele partide pentru că românii, să ştiţi, observă acest lucru. Cine crede că românii nu observă dacă o guvernare este de bun-simţ în interes public sau o guvernare de grup - îşi dă seama imediat. Eu sper să fiu garantul acestei guvernări în interes public.
Luca Niculescu: Vă întreb, apropo de interesul public. Credeţi că este în interesul public ca prefecţii să fie schimbaţi şi să fie înlocuiţi şi repolitizată funcţia prefectului? Pentru că Vasile Blaga, colegul dumneavoastră de partid, a fost cel care a depolitizat funcţia prefectului, dacă nu mă înşel, şi acum asistăm la o ofensivă...
Emil Boc: Să fiu sincer cu dumneavoastră. Prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu, el este omul Guvernului în judeţ, el face politica Guvernului. Este firesc ca la nivelul Guvernului să fie un om de încredere al Guvernului, care să ducă politica acestuia. De aceea trebuie găsit un corp larg, aşa cum este peste tot în lumea civilizată, un corp larg în care să pătrundă înalţi funcţionari publici, da? Şi din care Guvernul să poată alege acea persoană care să-i poată duce la îndeplinire politica pe care acel guvern o promovează. Asta ne spune Constituţia, că Guvernul este reprezentantul Guvernului în teritoriu...
Luca Niculescu: Prefectul.
Emil Boc: Prefectul, pardon. Şi trebuie acea persoană de încredere pe care Guvernul o are din corpul funcţionarilor publici, menţinând posibilitatea de a intra în acest corp şi de a nu-l menţine foarte îngust, de a nu menţine foarte îngust acel corp al înalţilor funcţionarilor publici, în care după aceea să se poată găsi această formulă.
Luca Niculescu: Vorbiţi despre interesul public, domnule premier. Aţi spus-o de mai multe ori în această seară. Pe de altă parte, de când aţi făcut această coaliţie şi Parteneriatul pentru România asistăm la negocieri, la discuţii, la schimburi de funcţii, de portofolii...
Emil Boc: La ce schimb aţi asistat? Daţi-mi un exemplu.
Luca Niculescu: Nu, schimburi în sensul că aveţi ... mă gândesc la CSAT, de exemplu, faptul că Mircea Geoană va face parte...
Emil Boc: Ce am schimbat?
Luca Niculescu: Aţi schimbat că nu era Mircea Geoană..., nu era preşedintele Senatului şi va fi preşedintele Senatului.
Emil Boc: Dar ce schimb de funcţii am făcut, că asta nu înţeleg?
Luca Niculescu: Poate nu schimb de funcţii, împărţiri de funcţii.
Emil Boc: Este o decizie corectă care reflectă principiul colaborării puterilor în stat. Într-un moment de securitate naţională ai nevoie să ai la aceeaşi masă autorităţile publice fundamentale ale statului reprezentate pentru a putea lua cea mai bună decizie. Nu cred ca omul 2 în stat care este preşedintele Senatului să nu aibă posibilitatea... că el se numeşte astăzi Mircea Geoană, că mâine se va numi altcineva în următorul mandat, nu asta este important. Important este ca această autoritate, care este omul numărul 2 în stat, să aibă acces la aceste informaţii care ţin de siguranţa naţională şi de modul cum este gestionată România, nu mi se pare deloc ieşit din comun ca acest lucru să se întâmple. Este o măsură corectă.
Luca Niculescu: Dar dacă era atât de util, de ce nu s-a făcut până acum?
Emil Boc: Pentru că ceilalţi nu au avut inspiraţia s-o facă.
Luca Niculescu: S-ar putea să mai intre şi alte persoane în CSAT?
Emil Boc: Nu. Nu avem o asemenea intenţie şi nici nu am discutat o altă modalitate, este o chestiune să ai, pe de-o parte, omul numărul 2 în stat, pe de altă parte, ai putere executivă, să ai şi puterea legislativă reprezentată într-o asemenea structură, pentru că, Doamne fereşte, preşedintele Senatului este cel care ţine de drept locul preşedintelui României. Este firesc ca o asemenea persoană să aibă acces în CSAT şi să aibă informaţiile disponibile, să fie parte la deciziile care se iau.
Luca Niculescu: Şi când credeţi că se va opri această împărţire a funcţiilor astfel încât mass-media să nu mai vorbească despre ea, pentru că după cum vă uitaţi, agenda...?
Emil Boc: De ce ne ascundem după paharul cu apă? Chiar nu am reuşit să-l... a fost aşa antrenantă emisiunea, nici un pahar de apă n-am reuşit să servesc până acum, asta înseamnă că e bine. Orice guvernare care vine are un anumit număr de portofolii, care sunt date pe componenta politică, mă refer aici la secretarii de stat, în toată lumea de la Atlantic la Marea Neagră aşa se întâmplă, că şi în America, când vine Administraţia Obama cel puţin 3000 de înalţi funcţionari federali pleacă.
Luca Niculescu: Acolo sunt cunoscute.
Emil Boc: Şi aici sunt secretari de stat care ocupă structuri existente. Aşa se întâmplă şi în momentul de faţă şi în România, pleacă cei care au fost în administraţia veche şi sunt nominalizaţi cei care vin din administraţia asta. Cele care sunt de jos vin prin procedurile legale, concursuri sau ce alte formule există, dar formula politică ce ţine de numire şi se dă stiloul primului-ministru sunt cele care ţin de nivelul secretarilor de stat care sunt fireşti în fiecare ţară democratică. Noi facem o evaluare internă a fiecărei propuneri pe care o avem pentru a lua cea mai bună decizie. Unele le-am publicat deja în Monitorul Oficial, altele vor apărea în perioada următoare.
Luca Niculescu: Apropo de funcţie, încă nu aveţi purtător de cuvânt, dacă nu l-aţi numit în mare.
Emil Boc: Par eu un om care nu ştie să-şi poarte cuvintele? Am glumit de data această. Evident că vom avea şi o asemenea structură, deocamdată facem faţă şi în această formulă, dar vom avea.
Luca Niculescu: Mă gândesc cum veţi face să aveţi un purtător de cuvânt care să fie suficient de puternic, încât să reprezinte un Guvern atât de puternic?
Emil Boc: Deocamdată are primul-ministru şi miniştri foarte buni, şi vă asigur că ştie să poarte mesajul mai departe. Dar vom avea evident şi această instituţie completată.
Luca Niculescu: Vom avea alegeri în acest an, avem alegeri europene pe 7 iunie, apoi alegerile prezidenţiale. Credeţi că va fi uşor să conduceţi un Guvern de coaliţie când momentele electorale sunt apropiate şi importante?
Emil Boc: A fost o decizie foarte importantă pe care cele două partide au luat-o încă din momentul în care au decis să semneze Parteneriatul pentru România, ca acele priorităţi pe care le-am stabilit şi modul în care Guvernul va acţiona nu va fi legat sub nici o formă de anul electoral 2009. A venit şi mesajul preşedintelui României foarte clar, care a spus nu ţineţi cont în orice decizie pe o veţi lua la nivel guvernamental că anul 2009 este an electoral, de aceea cel puţin până în acest moment, şi sper şi în perioada următoare, nu există la nivel guvernamental această presiune a anului electoral. Iar dacă va exista, eu vă asigur cât timp voi fi acolo, voi fi acela care voi pune deoparte această presiune pentru că avem o presiune imensă pe care ne-a dat-o criza mondială, criza economică care din nefericire are efecte şi în România, şi este suficient de mare presiunea aceasta pentru ca deciziile noastre să fie corecte, să nu mai fim înconjuraţi şi de o altă presiune de natură electorală. De aceea, pentru mine era foarte simplu că premier să vin să dau cu bani în stânga şi în dreapta, cum a făcut vechiul guvern, să spun că suntem în an electoral, cinci luni de aici înainte avem alegeri. Am spus din primul moment când am acceptat funcţia de prim-ministru, în urma nominalizării preşedintelui României, cuvântul de ordine al guvernării va fi responsabilitatea, şi mă bucur că şi la partenerii de la PSD am găsit acelaşi punct de vedere. Eu cred că derivă această viziune comună prin faptul că ambele partide sunt conştiente de faptul că ele în acest moment joacă o carte politică importantă bazată pe performanţă, şi nu pe ceartă. Poate după 18 ani e timpul să se schimbe şi modul de a face politică în România, poate fi şansa anului 2009.
Luca Niculescu: Vom vedea, şi vă dau întâlnire peste câteva săptămâni sau peste câteva luni în acelaşi subiect să discutăm, să vedem dacă toate aceste lucruri pe care le-aţi spus se vor împlini şi dacă această responsabilitate va fi cuvântul de ordine care va marca acţiunea guvernamentală. Vă mulţumesc domnule prim-ministru, închei această ediţie specială.
(Prin Monitoring Media: TVR 1 - Ediţie Specială, Ora: :00)
(sursa: http://www.monitoring.ro)
No comments:
Post a Comment