31 January 2009

Mircea Geoană la Naşul


Transcrierea emisiunii „Naşul”, invitat preşedintele PSD, Mircea Geoană – 28.01. 2009
Postat la 2009-01-30

Preşedintele Partidului Social Democrat, Mircea Geoană, a fost miercuri, 28 ianuarie 2009, invitatul lui Radu Moraru, la emisiunea “Naşul, la B1TV. Vă prezentăm transcrierea emisiunii.

Radu Moraru: Bună seara! Cred că Mircea Geoană a fost, este şi va fi un personaj-cheie al României moderne. Eu sper să apucăm să construim şi o Românie modernă, dar se pare că întâi trebuie să o dărâmăm pe cea anacronică. Bună seara!

Mircea Geoană: Bună seara!

Radu Moraru: Avem o iarnă fierbinte şi pentru că nu e atât de frig şi pentru că nu prea ninge, dar mai ales pentru că ni se spune că de la o zi la alta economia europeană se prăbuşeşte. Aflăm acum de la Cotroceni că nu prea va fi creştere economică în Europa, chiar va fi scădere în ţări ca Germania, Italia, 2,5% scădere în Germania. Se vorbeşte de scenarii sumbre şi cu toate astea trebuie să facem şi reforme, şi să avem grijă de oameni. Ce informaţii de ultimă oră aveţi din negocierile astea, din culise, între Guvern, între membri ai Guvernului?

Mircea Geoană: În primul rând, situaţia este serioasă, nu cred că trebuie să ne facem nici vândut cu coada şi nici să cădem în panică, dar nici să subestimăm efectele crizei. Într-un fel e păcat pentru că această criză s-a simţit de mai multă vreme, poate şi din cauza campaniei, mai ales fostul guvern, dar noi toţi, ca şi politicieni, am preferat poate să nu ascultăm semnele acestea rău prevestitoare. Am fost acum la Iaşi, de Ziua Unirii, şi îmi spuneau colegii de acolo că în urmă cu un an de zile am avut o conferinţă de presă la Iaşi în care am propus primele măsuri anticriză. Apăruse atunci prima devalorizare a leului. Aţi făcut şi câteva emisiuni interesante, în urmă cu un an de zile. Atunci apăruse deja presiunea pe moneda naţională. Se simţea deja o anumită presiune. Şi acum suntem în faza decisivă a modului în care abordăm această criză şi vă spun că nu este uşor. De ce nu e uşor să găseşti un răspuns? Pentru că nici economiile foarte puternice...

Radu Moraru: Nu au soluţii.

Mircea Geoană: Da. Nu există soluţii pachet. Nu poţi să spui că e o criză tipică, e o criză structurală, e o criză şi românească, pentru că nu seamănă criza americană cu cea germană, cu cea italiană şi cu atât mai puţin cu cea românească. Şi atunci pentru decidenţii români, pentru politicienii români... A, vreau să vă mulţumesc pentru întâlnirea cu patronatele, pe care aţi moderat-o. A fost una din cele mai interesante contribuţii...

Radu Moraru: Noi vă mulţumim.

Mircea Geoană: Păcat că nu sunt mai multe măsuri acolo, prinse în pachetul nostru de stimulare economică şi de creare de locuri de muncă. Dar ce vreau să spun şi este foarte important şi cei care se uită la emisiune, şi se uită mulţi, este că nu există o reţetă magică şi unică. Fiecare ţară, fiecare guvern, fiecare grup decident, oameni de afaceri, sindicate, formatori de opinie, politicieni, toţi...

Radu Moraru: Se ştie lucrul acesta, au înţeles cei care trebuie să decidă că soluţia trebuie să fie românească?

Mircea Geoană: Încă nu ne-am dumirit că suntem de fapt în faţa unei decizii care este eminamente a noastră. Nu înseamnă că nu avem sprijin din străinătate. Nu înseamnă că Europa nu ne va da, pentru că avem nevoie de cel puţin 6-7 miliarde de euro un împrumut, un pod de finanţare, posibil şi de la FMI. Cei care au spus că nu o să avem nevoie de fond s-au cam pripit. Nu vorbesc în sensul negativ al relaţiei cu Fondul. E clar că prin luna mai, undeva, avem nevoie de vreo 20 de miliarde de euro să ne finanţăm deficitul.

Radu Moraru: Dar aici preşedintele României spunea nu vrem bani de la FMI. Asta spunea înainte ca acest scenariu sumbru să fie dat de FMI.

Mircea Geoană: Aici este aritmetică, nu este politică. Aici ai nevoie să finanţezi deficitul. Nu mai sunt împrumuturi, nu mai împrumută nimeni pe nimeni, nici în România, nici în străinătate. Principala problemă pe care o avem, şi trebuie să o depăşim într-un fel, este să finanţăm acest deficit pentru că nu ai de unde decât de la instituţii financiare care pot să îţi dea bani ieftini.

Radu Moraru: Bun, dar dacă facem acordul cu FMI, nu se termină cu pensionarii, cu salariile? Că e important.

Mircea Geoană: Sunt două lucruri diferite. În primul rând, este nevoie să ne finanţăm deficitul. Nu ai ce face. Dacă puteam să mergem în altă parte să ne împrumutăm, o făceam. În al doilea rând, este la fel de adevărat că nici Uniunea Europeană nu mai are acum trufia, poate că nici FMI, nici BERD, nimeni în lume nu mai are trufia să vină să spună unui român, unui decident român, unui om politic, unui om de afaceri din România, mă băieţi, cam acesta e modelul. Pentru că ei nu au model pentru dânşii. Şi atunci eu revin...

Radu Moraru: Plus că au încercat tot felul de oferte şi au dat chix.

Mircea Geoană: Au încercat. Guvernul britanic a băgat sute de miliarde de lire într-un pachet de injecţie în sistemul lor bancar şi băncile nu dau niciun fel de semn că s-ar înviora.

Radu Moraru: S-a declarat recesiune economică în Marea Britanie.

Mircea Geoană: Ce vreau să spun, şi este foarte importante şi discuţiile acestea, lumea nu ar trebui să le privească decât încercarea, poate stângace, poate dizarmonică, în sensul că mai iese unul în decor, mai vorbeşte unul în partea cealaltă.

Radu Moraru: Asta mă sperie pe mine.

Mircea Geoană: Nu, nu mă sperie, pentru că este primul exerciţiu din mulţi ani de zile, din păcate în perioade de criză, în care decidenţii români sunt obligaţi să găsească un pachet românesc cu soluţii adaptate economiei româneşti cu sprijin din străinătate, cu toată bunăvoinţa de pe planetă, fără probleme.

Radu Moraru: Deci nu sunt fracturi acum în coaliţia asta sau în Guvern?

Mircea Geoană: Staţi puţin. Guvernul este reflectarea unei voinţe politice. Sunt două mari formaţiuni care au hotărât să facă o coaliţie.

Radu Moraru: E o ciocnire doar de idei sau şi de interese?

Mircea Geoană: Nu de interese, de soluţii. Eu unul reprezint un partid de centru-stânga. Consider că sunt un social-democrat model. Cum a fost Blair, cum e Obama. Eu înţeleg foarte bine că nu poţi să ai protecţie socială dacă economia nu merge. Nu poţi să faci protecţie socială jupuind firmele. Nu poţi să creezi resursele pentru pensii şi pentru salarii dacă nu ai mai multă eficienţă, productivitate, competitivitate şi dacă nu ajuţi sectorul privat, dominant în economia românească, şi IMM-urile şi firmele mai mari să trăiască. Dar în acelaşi timp, şi cred că nu e o chestiune ideologică, nu vreau să privim asta ca un contrast între stânga şi dreapta, dar nu pot să spun în acelaşi timp că această criză trebuie făcută pe spatele omului obişnuit, că pensionarul cu pensie mică, cu leul devalorizat, toate sunt mai scumpe acum şi cel cu pensie mică şi salariu mic trebuie să fie lăsat în stradă, să uităm de el.

Radu Moraru: Puteţi să îmi daţi un exemplu de cum s-ar face această ieşire din criză pe spatele poporului?

Mircea Geoană: Eu vă spun că nu există niciun pachet anticriză. M-am uitat la toate. Vă dau cuvântul meu că de câteva luni de zile numai asta fac. Stau pe internet, mai îmi dau colegii, am primit şi de la instituţiile româneşti, dar la mulţi prieteni din străinătate. Mihai Tănăsescu lucrează la FMI. Am făcut un studiu comparativ. Pe toţi i-am citit. Şi vreau să vă spun că nu există nicio soluţie, nici pachetul american, nici pachetul francez, care să nu aibă pe lângă soluţii de creditare a economiei reale, de evitare a şomajului, de reduceri fiscale şi de uşurare măcar temporară a dificultăţilor agentului economic privat, când trebuie să facem şi noi mai mult, toate aceste pachete au şi o formă de stimulare chiar modestă a celor cu venituri mici. De exemplu, în Franţa, s-au dat pentru cei sub un anumit venit 200 de euro pe lună pe o perioadă limitată astfel încât să poată să suporte oamenii o perioadă mai dificilă. Deci aici încercăm să fim noi în Guvern. Şi nu sunt eu în Guvern. Guvernul până la urmă trebuie să găsească soluţii. comandamentul politic al acestui Guvern este să găsească un echilibru corect.

Radu Moraru: Da, dar protocolul spune şi că veţi viza dumneavoastră, ca preşedinte al partidului, şi Emil Boc, tot ca preşedinte al partidului, veţi avea grijă să nu deraieze, că nu putem să riscăm, nu avem mai multe încercări. Şi vă dau un exemplu, asta cu creditarea băncilor, am văzut cum au pompat. Până la urmă orice pompează un guvern într-o bancă, privată sau de stat, factura tot la popor vine în final. Este o măsură care eu cred că se face pe spinarea poporului.

Mircea Geoană: ... banii nu sunt nici ai lui Gheorghe Pogea, nici ai lui Traian Băsescu, că nu vin cu ei de acasă. Ce vreau să vă spun este că în schimb eu aştept de la acest Guvern şi de la primul-ministru, de la ministrul de finanţe şi de la toţi miniştrii, inclusiv miniştrii PSD, să găsească în interiorul bugetului existent o soluţie corectă care să ne permită să atingem cele două obiective. Acesta e comandamentul politic. Măi fraţilor, un pachet de stimulare a economiei, un pachet anticriză cum se numeşte, şi în paralel cu alocare chiar limitată de resurse, pentru ca omul cel mai vulnerabil să nu plătească această chestiune. Şi nu e vorba doar de pensionari, este vorba şi de familia tânără, este vorba de cei care riscă să îşi piardă slujba în această perioadă. Deci într-un fel trebuie să găsim un echilibru corect în această dimensiune. Se poate găsi acest echilibru? Da. De-aia este, nu spun negociere, ci armonizarea acestor poziţii, durează un pic mai mult. Eu am plecat de la aceste discuţii şi mă întorc după emisiune tot acolo.

Radu Moraru: Ştiu. Dumneavoastră, împreună cu Emil Boc, cu preşedintele ne-aţi spus, domne, nu am prea am vrut noi împreună, dar am hotărât pentru România, credeţi-ne români că asta e cea mai bună formulă şi încercăm să scoatem ţara din criză. Şi românii v-au crezut. Nu e chiar entuziasmul din America cu Barack Obama, dar e o susţinere în Parlament.

Mircea Geoană: Era o formulă necesară pentru un moment dificil.

Radu Moraru: Bun, dar formula asta, trebuie să credem că lucrează tot pentru a ne scoate din criză. Şi atunci întrebarea pe care v-o adresez, nu vi se pare, uitându-vă pe piaţă, că sunt mulţi care vor să dinamiteze ba cu declaraţii, cu manipulări, să dinamiteze munca asta, care de fapt se face acum? Că noi asta credem, că se munceşte.

Mircea Geoană: Domnule Radu Moraru, nu aş vrea nici să spun că această construcţie, inedită şi un pic neaşteptată... startul ei este un lucru facil, pentru că sunt două formaţiuni care sunt rivale şi oricât de grav ar fi contextul economic al României şi oricât de justificată ar fi această mare coaliţie din punct de vedere de oportunitate politică, nu putem uita că e o doză de neîncredere care s-a acumulat în ani. Aşa că rolul înţelept al liderilor de partide şi într-un fel şi al preşedintelui, că într-un fel e în continuare mentorul PD-L, este să putem să asigurăm condiţiile miniştrilor noştri, nu să le facem noi lecţiile.

Radu Moraru: Sunteţi atât de puternici să asiguraţi României un guvern care să lucreze?

Mircea Geoană: În primul rând, trebuie să fie conştienţi miniştrii noştri. Nu guvernez eu, eu, Mircea Geoană, nu sunt la Guvern. Sunt miniştrii partidului meu, aşa cum nu este nici Traian Băsescu în Guvern. Sunt miniştrii PD-L şi domnul Emil Boc e chiar preşedintele PD-L. Deci noi să le creăm condiţii de susţinere reală a acestui guvern, dar în acelaşi timp să le spunem, ca şi lideri politici, că în acest moment aşteptăm de la acest guvern să intre într-o cadenţă, să adopte repede bugetul, să fie mai deschişi dialogului cu partenerii din societate, pentru că într-un fel cred că ceea ce guvernul acesta nu a făcut încă suficient de bine, este că nu a avut, din motive de erodaj şi presiunea asta foarte mare, timp suficient să îi asculte pe împricinaţi, pe patroni, pe angajatori, pe sindicalişti, pe partenerii străini şi într-un fel rolul acesta a fost preluat oarecum de Traian Băsescu, de Mircea Geoană şi acest lucru e un pic nenatural. Important este să dăm acestui guvern sprijinul pe care îl are în mod nominal, 75% din Parlament, dar el nu va deveni un guvern puternic atâta vreme cât el nu va fi susţinut în mod real pentru a-şi face datoria. Şi în acelaşi timp dacă nu îşi face datoria la un moment dat, să avem tăria, fără supărare, fără joc de... concurs de frumuseţe între partide, să spunem măi oameni buni, azimutul e 5 grade mai la stânga. De aceea eu cred că acest guvern are o misiune dificilă, noi avem o misiune la fel de dificilă, de a le asigura un context politic, ca oamenii ăştia să funcţioneze, dar încurajarea mea pentru membrii guvernului şi este o chestiune pe care o spun cu toată sinceritatea, este de îndată ce se termină partea aceasta... până la urmă bugetul nu este soluţia magică, este cadrul general în care începem să ne mişcăm. Sunt câteva soluţii bune luate de guvern. De exemplu, achitarea facturilor către întreprinderile care au contractat lucrări cu statul, cu guvernul precedent. Şi este o primă prioritate pentru a nu bloca şi a nu sufoca agentul economic. Eu încă nu sunt mulţumit şi nu critic, dar este o constatare şi cred că nimeni nu este încă mulţumit în sectorul privat, încă nu am găsit soluţia pentru repornirea creditării în economie. Nu se dau credite. Poate că rolul CEC, rolul EximBank, poate că ce am vorbit astăzi şi cu câţiva ambasadori străini, inclusiv ambasadorul austriac, pentru că Austria e o ţară care deţine în economia românească şi principala bancă şi principala companie de energie...

Radu Moraru: E şi o ţară care are dificultăţi mari în Europa.

Mircea Geoană: Şi i-am spus, domnule ambasador, domne, de ce nu vine ministrul de finanţe din Austria, şi chiar vine în două săptămâni, şi la fel trebuie să vorbim şi cu francezii, şi cu cei care au bănci, unde banca-mamă nu e românească, că din păcate am dat totul pe la străini, deci băncile-mamă în acest moment îşi retrag sursele de finanţare către banca... se consolidează acasă. Şi atunci trebuie să vorbim cu aceşti oameni, măi fraţilor, dacă voi consideraţi că România şi economia românească reprezintă o periferie a dumneavoastră şi nu vă interesează, capilarele dumneavoastră sunt mai puţin importante decât arterele dumneavoastră, vă duceţi banul la centru, hai să avem o conversaţie puţin mai vânoasă cu dumneavoastră, pentru că aveţi interese economice vaste în România.

Radu Moraru: Şi au angajaţi mulţi.

Mircea Geoană: Şi nu este fair-play ca din motive de dificultate economică la dumneavoastră, să sacrificaţi o economie ca v-a primit bine, care v-a creat profituri gigantice, pentru că România a dat...

Radu Moraru: Asta e cheia. Au făcut în aceşti ani profituri de sute de milioane de euro pe an, au susţinut...

Mircea Geoană: Am închis şi noi ochiul când şi-au repatriat profitul prin offshore-ul din Olanda, de pe undeva. Asta e viaţa, toţi au făcut aşa.

Radu Moraru: Dar acum nu e normal să dai afară mii de oameni, după ce ai făcut sute de milioane de euro profit anual.

Mircea Geoană: Aştept şi eu puţină solidaritate din partea voastră, găsim împreună un pachet. Nu pot să îi spun să vină cu bani de acasă, dar poate împreună găsim un pachet, împreună cu BNR, cu băncile comerciale din România, cu factorul politic european, care are şi el o influenţă asupra băncilor respective, şi ne apucăm să credităm economia reală, pentru că principala problemă, dincolo de buget, de presiunea socială, este că în acest moment nu mai există credit în economia reală din România. Şi se sufocă firmele acestea. Trebuie să le salvăm cu orice preţ. Dacă le salvăm pe ele, atunci salvăm şi locuri de muncă, păstrăm şi încasări la buget ca să putem să avem bani şi de pensii şi de salarii, măcar pentru categoriile cele mai vulnerabile. Şi vă mai spun încă un lucru, unde am un punct de vedere divergent faţă de colegii de la PD-L. Vă spun, măi oameni buni, în toate pachetele de stimulare economică, ceva resurse pentru cei cu venituri mici nu reprezintă doar o formă de protecţie socială, ci reprezintă şi o formă de stimulare a consumului intern.

Radu Moraru: Sau măcar de menţinere a consumului.

Mircea Geoană: Un pensionar din România consumă produse din import? Niciodată. Îmi aduc aminte că am mărit pensiile la 45% punctul de pensie prin 2004, cred că am ajuns în guvernarea noastră la acest procent. Vă dau cuvântul meu că nu a fost un punct de inflaţie crescut, pentru că toţi ăştia necăjiţi tot timpul consumă produse ieftine, româneşti. Nu se înghesuie să cumpere nu ştiu ce mai luxuri de maşini sau produse de import. Deci într-un fel efectul pe economie e neutru, pozitiv.

Radu Moraru: E adevărat, dar de foarte multe ori produsele din import sunt mai ieftine decât produsele româneşti.

Mircea Geoană: Dar ei nu consumă... consumă produse de bază.

Radu Moraru: Pachetul acesta social, Franţa am văzut că a luat asemenea hotărâri, stimulăm producţia internă. Consumaţi produse franţuzeşti.

Mircea Geoană: Se numeşte patriotism economic.

Radu Moraru: Bun. De ce nu dăm pensionarilor sau celor cum spuneaţi, stabiliţi o categorie, de la 4-5 milioane în jos îi ajutăm pe toţi. Că nu trebuie să ajutăm pensionarii cu 180 de milioane pensie.

Mircea Geoană: Nu. Şi cred că ar fi şi indecent.

Radu Moraru: Daţi-le cupoane. Deci te duci cu cuponul ăla şi poţi să cumperi marfă românească. Nu ştiu dacă e legal, dar poate găsiţi o portiţă. Şi atunci cu acel cupon nu poţi să cumperi apă minerală de băut Evian, cumperi Borsec.

Mircea Geoană: Vă dau cuvântul meu... a, e o idee, de exemplu ca primele de vacanţă, care acum sunt puţin cam generoase, e o idee, zic aşa îndoit că e bună, să fie transformate în nişte cupoane, în nişte vouchere pe care să le cheltuieşti neapărat în România. Nu e o idee proastă.

Radu Moraru: Păi asta aplicaţi-o şi în zona aceasta de ajutor social.

Mircea Geoană: Vă spun... Am bătut ţara în lung şi lat, am văzut zeci de mii de pensionari în toate colţurile ţării. Oamenii cumpără în mod firesc lucruri ieftine şi lucruri româneşti.

Radu Moraru: E adevărat.

Mircea Geoană: Şi când apar cupoanele astea, uneori mai apare şi un business în spate şi eu sunt uşor rezervat când e vorba de a mai crea încă o structură, un intermediar economic, că nu ai cum să o faci doar cu statul.

Radu Moraru: Da, dar în final cuponul ăla, la cine ajunge, ăla poate fi preschimbat în produse pe care scrie „Made in Romania". Deci în final tot acolo ajungem, pentru că dacă mărim pensiile mai e un risc, unii comercianţi or să ridice preţurile. Sau poate să fie orice nebunie şi atunci...?

Mircea Geoană: Aşa cum sunt extrem de convins...

Radu Moraru: E greu să găsim o soluţie în timpul emisiunii. De asta trebuie să discute patronate, sindicate, guvern întruna.

Mircea Geoană: De aceea ce cred cu tărie că discuţia, conversaţia, dialogul, ascultatul, îndemnul meu către guvern este să asculte în această perioadă, pentru că tentaţia este de a crede că le ştii pe toate. Şi având o mare majoritate, automat ai impresia că eşti aşa de umflat şi ai aşa muşchi politici, că poţi să faci orice. Nu! Acum trebuie să existe o perioadă în care, după ce se aprobă bugetul, e o primă etapă importantă. Domne, trebuie un dialog constant cu mediul de afaceri.

Radu Moraru: Bun. Sectorul privat deja e confruntat cu scăderi de salarii, cu dat afară oameni şi presa am văzut că e foarte lovită în anumite părţi. Noi am scăpat, ca să spun aşa, chiar avem predicţii optimiste, dar în Franţa aţi văzut.

Mircea Geoană: În Franţa au dat şi ajutor de stat pentru presă. Au dat, apropo de abonamentul...

Radu Moraru: Nu e normal. Aici e o chestiune de concurenţă. De ce noi, care reuşim să trăim, competiţionăm pe o piaţă cu unii care trebuie să primească ajutoare de stat? Nu e normal.

Mircea Geoană: Nu spun că este bine sau nu.

Radu Moraru: La bănci la fel. Banca e un SRL care când are probleme ridică dobânda...

Mircea Geoană: Nu asta e soluţia economică la criza din Franţa. Vă spun că au dat o formulă în care tinerii sub 18 ani primeau o anumită sumă pe care o foloseau doar pentru cumpărat presă de care doreau. Nu era o chestie că dădeai unui trust de presă, pentru că atunci creezi alte riscuri şi nu e sănătos. Ce vreau să vă spun? Uitaţi-vă cât de diferite sunt soluţiile. Cât de complicată este situaţia. Şi atunci revin la tema mea de la începutul emisiunii, probabil că mai sunt şi alte teme pe care le abordăm, dar cred cu tărie că e moment de curaj politic şi intelectual. E un fel de emancipare, de eliberare, de această formă de dependenţă intelectuală faţă de Occident, cu tot respectul. Ştiţi bine că am luptat atât să ducem România în NATO, în Uniunea Europeană, a fost parte importantă din proiectul meu politic. Dar cred că în acest moment nimeni nu are o soluţie magică pentru România decât noi, românii. Există toată prietenia pentru noi, dar este şi competiţie cu ceilalţi. Banii sunt puţini. Să nu credeţi că cineva îţi face vreun cadou într-o perioadă de criză. Şi atunci, întrebarea cea mai grea pentru această majoritate, pentru acest guvern, pentru liderii politici, inclusiv pentru cei care nu sunt la putere acum, liberali şi alţii, pentru toată lumea, este domne, putem găsi un minim de solidaritate în interiorul societăţii şi ceva imaginaţie şi capacitate de a da un răspuns corect problemelor noastre? Vă spun că în acest moment principala provocare este de a găsi un pachet de măsuri care să răspundă taliei noastre.

Radu Moraru: Bun. Cum răspunde societatea, cum vi s-a părut? V-am spus ce se întâmplă la privaţi, scăderi de salarii, dat afară oameni, inclusiv în presă, neîncredere, angajaţii stau speriaţi pentru că nu ştiu ce se va întâmpla, dacă vor fi daţi afară, pe când la stat se vorbea de o îngheţare. La privaţi eu pun pariu că s-ar fi bucurat toţi angajaţii dacă se spunea: îngheţăm salariile un an de zile. Măcar erau siguri că nu scad, că nu sunt daţi afară. La stat însă a suscitat vii dispute această propunere ca 6 luni de zile să se îngheţe salariile.

Mircea Geoană: Sunt două lucruri şi două componente importante ale discuţiei. Este clar că în acest moment cheltuiala statului român, a contribuabilului, a plătitorului de taxe cu administraţia publică românească este extrem de mare. Este clar că avem o administraţie publică, un stat ineficient.

Radu Moraru: Şi scump, şi mult, şi ineficient.

Mircea Geoană: Deci e clar că e nevoie de o reformă dramatică. Mă uitam acum pe nişte cifre... M-am văzut şi de dimineaţă cu cei de la Banca Mondială, au trecut şi cei de la FMI, mă uitam pe un studiu făcut de ei, România are cel mai scump km de autostradă sau de drum naţional construit. Deci costă cel mai mult în România să construieşti un drum şi să îl întreţii. Cu 40% mai mult decât media europeană. Nu e aici cumva loc de strâns cureaua şi de făcut puţină ordine?

Radu Moraru: Mi se sugerează că ăştia ar fi cam şpaga, din moment ce 40% e mai mult. Că noi nu avem alt relief decât Franţa sau Germania.

Mircea Geoană: Eu nu ştiu, eu spun că este ineficienţă. Eu nu acuz pe nimeni. Ştiu foarte bine că în România astăzi nu avem nici un fel de mecanism, statul român nu are niciun fel de mecanism de a măsura eficacitatea banului public investit. OK, o să dăm 6% pentru educaţie. Foarte bine! Am plecat pentru asta şi cred că educaţia e un sector strategic pentru România. Dar în acest moment nu avem, pentru niciun fel de politică publică din România, un instrument de măsurare a eficacităţii banului pe care îl investeşti. Un privat ştie că dacă bagă 5 euro, 10 lei sau 20 de franci într-o bucată de business, la trimestru se duce acolo şi spune, măi tată, cum ai cheltuit banul meu?

Radu Moraru: Dar la educaţie cum ar fi? Bag 6% şi ştiu că în 5 ani am specialişti buni în medicină, siderurgie?

Mircea Geoană: Nu. Ştiu că am mai multe lucruri. Ştiu că am, într-un plan coerent, modernizată infrastructura şcolară. Ştiu că pun la punct, după un număr de ani, funcţie de banii pe care îi alocăm, sistemul de învăţare la şcoală, la ţară, care este o problemă mare. După aia ştiu că am probleme legate de norma dascălilor. Eu spun să ne batem pentru ei, să îi plătim mai bine, dar aştept în schimb o creştere a gradului de eficacitate şi un fel de măsurarea a performanţei profesorilor noştri. Îi vom plăti mai bine, le cerem mai mult. Îi plăteşti prost, nu ai ce să le ceri.

Radu Moraru: Da, dar e un proiect naţional în educaţie? Făcut, scris?

Mircea Geoană: Este un proiect, e şi un Pact naţional pe educaţie, acum trebuie să găsim acest just echilibru. Pe de o parte, se pot reduce cheltuielile în sistemul public românesc, este loc de economie în cel puţin 2% din PIB, care înseamnă undeva spre 3 miliarde de euro. Numai din economii, din a strânge puţin cureaua. A cheltui mai eficient şi transparent.

Radu Moraru: Păi sunt 200 de mii de barosani care iau salarii babane de la stat, plus 100 de mii de aleşi.

Mircea Geoană: Eu spun că asta se poate face fără să te atingi încă de problemele de salariu. În al doilea rând, se poate face economie şi trebuie făcută economie la ce se numesc investiţii în bunuri şi servicii. Domne, nu mai cumpăraţi domne plasme, nu mai puneţi domne cele mai scumpe maşini. Staţi domne măcar un an de zile, nu mai cumpăraţi lucruri neesenţiale. Şi dirijaţi voi, autorităţile publice, centrale şi locale, ministere, agenţii, companii naţionale, administraţii publice, CJ-uri, primării din România, dirijaţi toţi banii pe care îi aveţi către investiţii. Domne, un podeţ la ţară, o canalizare dincolo, un proiect de a mişca ceva. Este altă resursă pe care poţi să o faci. Spunând aceste lucruri, spun în acelaşi timp... deci nu este normal, când poţi să strângi şurubul, acolo unde ştiu că este mare risipă, din banul nostru, din banul dumneavoastră, al meu, al celui de pe Calea Victoriei, al băieţilor de aici din platou, care plătesc taxe şi impozite, dar nu cred că este firesc să spunem, chiar în condiţii de criză, că cel cu venituri foarte mici, pensionarul şi cel cu venituri mici, trebuie să fie cel pe care să îl îngheţăm, să îl băgăm în congelator, doar pentru că nu avem bani pentru celălalt.

Radu Moraru: Nu...

Mircea Geoană: Deci preferinţa mea şi poate că este înclinaţia mea de om de stânga, dar înclinaţia mea intelectuală şi cetăţenească până la urmă... măi fraţilor, hai să strângem cheltuielile, dar de acolo de unde chiar este risipă foarte mare, pentru că cel care câştigă câteva milioane de lei vechi pe lună...

Radu Moraru: Nu, dar vedeţi ce nu are guvernul acesta? Nuanţe. Eu ştiţi ce aş fi spus? .... să îngheţăm salariile, toate cele care sunt decente. Tot ce e decent în România...

Mircea Geoană: Mie mi se pare o abordare uşor îngustă. 1. Că este nediscutată, nu e pregătită opinia publică. Spui domne din timp, nu avem bani de aia şi de aia. Vrem să punem mai mulţi bani în investiţie. Dar nu vii tam-nesam peste noapte şi spui, domne, ştii care e soluţia magică pentru economia românească? Să îngheţăm 6 luni de zile salariile şi pensiile, şi nu ştiu ce. Nu e în regulă. De asta eu nu sunt de acord cu această măsură. Sunt în schimb de acord şi i-am încurajat şi pe cei din guvern, pe miniştrii noştri, măi fraţilor, uitaţi-vă la cheltuielile pe care le aveţi acolo prin ministere. Strângeţi domne de acolo că e risipă, curge banul public.

Radu Moraru: Dar e treaba fiecărui ministru să vină să spună... aveţi un ministru bun la Ministerul Muncii, Sârbu. El trebuie să caute bani, să spună, staţi un pic că am să dau, dar eu vă spun, unde mi se pare nesimţit în România este că nu avem metode diferite. Domne, nu pot să măresc pensiile la toţi. Nu pot să măresc salariile profesorilor la toţi. De exemplu, sunt profesori universitari care iau... am exemplu avocatul poporului. El are timp să fie şi avocatul poporului, are timp să fie şi profesor universitar cu 100 de milioane sau un miliard pe an, el are timp să le facă pe toate. Nu cred că mai trebuie mărit salariul lui de un miliard pe an.

Mircea Geoană: Deci acolo trebuie îngheţat bine mersi.

Radu Moraru: Exact. Eu cred că asta e nuanţa pe care trebuie să o introducă orice guvernant, chiar şi preşedintele României. Domne, îngheţăm la ăia care pot să trăiască de la un nivel în sus.

Mircea Geoană: Domnule Radu Moraru, aici sunt perfect de acord dacă îmi spui că este o chestiune de îngheţare de sus până jos. Dar la ăla care are nevoie de sprijin în perioadă de criză, nu pot fi de acord.

Radu Moraru: E adevărat. Ştiţi ce am mai observat? Că sunteţi victimele... oamenii politici sunteţi toţi angrenaţi acum în negocieri grele. Şi atunci vin tot felul de... cum să spun, România chiar e într-un moment important. Vin tot felul de şoricei, aş spune eu, chiar din presă şi îmi e ruşine că lucrează în presă, care se ocupă cu diversiuni. S-a creat astăzi şi în urmă cu câteva zile un comitet din ăsta care a dat rateuri peste tot, au făcut ei organizaţie şi au zis: mă, noi lansăm fitile. Şi au tot felul de butoane pe tot felul de din ăştia mici şi vin şi vă spun: ştiţi, a zis că a îngheţat salariile. Că asta e marea diversiune creată. Nu a zis-o nimeni. De fapt cum a fost? Theodor Stolojan, care este mai din topor, aşa cum îl ştim, a venit şi a spus, domne, eu aş propune să îngheţăm salariile. Aşa vorbeşte el, nu are nuanţe. Preşedintele a spus-o altfel. Dumneavoastră aţi fost întrebat altfel. Şi fiecare aţi dat declaraţii.

Mircea Geoană: Încearcă să ne pună cap în cap. Asta e clar.

Radu Moraru: S-a spus că veţi fi candidat la preşedinţie. Sunteţi chiar împins, ceea ce mi se pare normal, dar în acelaşi timp se încearcă şi dinamitarea proiectului pe care l-aţi realizat.

Mircea Geoană: Aici aţi pus degetul pe rană, pentru că indiferent de ambiţiile noastre politice şi prezidenţiale, neprezidenţiale, sunt mai încolo, cel mai important lucru este ca sprijinul politic pentru această guvernare să fie real şi sincer de ambele părţi. Eu nu am simţit niciun fel de fisură. Bun. Guvernul va trebui să şi performeze, că nu neapărat sprijinul din Parlament = eficacitate. Dar e clar că în acest moment există forţe în România care pentru motive politicianiste, pe termen scurt, ar prefera să vadă construcţia asta aruncată în aer. Şi eu vă spun că, indiferent de problemele politice, că o să ajungem la campania prezidenţială, nu avem ce face. Vrem-nu vrem, e campanie şi să nu creadă cineva că o campanie pentru preşedinţie e o chestiune liniştită, de plimbare lejeră a nu ştiu cui.

Radu Moraru: Va fi dur.

Mircea Geoană: Asta e viaţa. Dar, dacă suntem suficient de inteligenţi şi aş spune un cuvânt poate prea mare, chiar şi uşor patrioţi, o spun cu timiditate pentru că ştiu că ...

Radu Moraru: S-a compromis termenul acesta.

Mircea Geoană: Avem un pic de grijă faţă de ţara asta, măcar până trece vârful acesta de sarcină, ar trebui să lăsăm puţin campania deoparte şi să ne gândim cum reuşim să trecem acest vârf de sarcină? Opinia mea este că dacă îl trecem în mai-iunie, este vârful de deficit de finanţare a economiei, pentru că nu sunt resurse, nu ai de unde să te împrumuţi pentru a finanţa deficitul mare. Nu mai spun ce au lăsat şi liberalii pentru că nu îmi place să arunc cu mânie cuvinte de ocară. Domne, la 5 şi ceva la sută deficit în condiţii în care ai creştere economică de 7% e un prost management de politică economică şi fiscală cum nu există undeva în lumea civilizată. Nicăieri în condiţii de creştere economică mare, nu faci datorii atât de mari. Şi într-un fel acesta e un handicap...

Radu Moraru: Să şi ascunzi lucrul acesta. Pe 20 noiembrie premierul zice, aşa rămâne.

Mircea Geoană: Eu nu ştiu nici de la finanţe cum nu le e ruşine...

Radu Moraru: A dispărut ministrul de finanţe. După Elodia e a doua dispariţie misterioasă, fostul ministru de finanţe, Varujan Vosganian.

Mircea Geoană: Dar nu e în regulă. Nu dăm vina acum pe trecut. Deci într-adevăr în acest moment există şi poate sunt cârtitori, clevetitori sau complotişti care spun domne, ştii ce bine ar fi acum să înceapă scandalul în coaliţie şi să demonstrăm că nu a fost bine că stau ăştia împreună? Nu ştiu dacă a fost bine sau rău, dar din punct de vedere politic era singura soluţie capabilă să asigure României stabilitate reală în timp de dificultate.

Radu Moraru: Ca o glumă, americanii au preluat modelul, aţi văzut. Barack Obama şi McCain, l-a invitat pe McCain la inaugurare...

Mircea Geoană: Acolo au o altă eleganţă, până o învăţăm şi noi mai durează puţin. Dar al doilea lucru care e la fel de important. Indiferent de cine va câştiga fotoliul de la Cotroceni în toamnă, vom vedea cine va fi, românii vor decide...

Radu Moraru: Candidaţi?

Mircea Geoană: Încă nu m-am hotărât. E o chestiune la care ne gândim cu toţii în partid, PSD e un partid mare şi cu pretenţii...

Radu Moraru: Şi multe orgolii.

Mircea Geoană: Dar e firesc să existe o dezbatere internă. E posibil să fie şi o competiţie internă, cum a fost la democraţii americani. Poate sunt mai mulţi colegi care vor să candideze, ne vom gândi şi vom decide. Dar vreau să spun altceva...

Radu Moraru: Viorel Hrebenciuc cu Miron Mitrea au început deja competiţia, că schimbă intern nişte declaraţii dure. Spuneaţi că indiferent cine câştigă fotoliul de la Cotroceni...

Mircea Geoană: Miza acestei mari coaliţii e mai mare, mai ambiţioasă şi mai profundă decât simpla depăşire a crizei. Pentru că într-adevăr aici există resursă politică şi forţă politică să facem acea transformare din temelii a României şi a statului român de care tot vorbim şi de care ştim că avem nevoie.

Radu Moraru: Credeţi că fie ministrul, premierul, dumneavoastră, preşedintele, aveţi cu toţii în minte undeva, domne, e momentul să schimbăm România? Că guvernele de până acum şi miniştrii nu m-au convins vreodată că se gândeau la România.

Mircea Geoană: Eu nu pot să vorbesc pentru toată lumea. Dar pot să vă spun că cel puţin pentru mine şi colegii mei apropiaţi, cei care am decis în condiţii dificile să facem această mare coaliţie, principalul scop a fost acela a da României şansa unei noi republici, a unui nou început. O schimbare chiar din temelii a României, pentru că vă spun, noi nu suntem... vorbeaţi de România modernă. Noi suntem acum ca stat, ca funcţionare, ca administraţie publică, un stat premodern. Noi nu suntem un stat modern astăzi. Noi astăzi suntem un stat care indiferent câţi bani băgăm pentru sănătate, pentru educaţie, pentru infrastructură, nu se întâmplă practic nimic la capătul efortului respectiv. De ce? Pentru că statul român e mult în urmă. Iar pentru a schimba statul român, pentru asta ai nevoie de o masivă voinţă politică. Sunt bărbaţii politici români de astăzi, oamenii de stat de astăzi din România capabili să facă acest lucru? Zău dacă ştiu!

Radu Moraru: E un test.

Mircea Geoană: Dar adevăratul test al acestei coaliţii nu e campania pentru prezidenţiale. Mulţi simplifică discuţia şi spun bă, dacă o candida unul ţapăn de la PSD împotriva lui Traian Băsescu şi va fi cazul, va fi bătaie, atunci automat această coaliţie nu va funcţiona. Eu cred că adevăratul test e că, indiferent de alegerile prezidenţiale, dacă putem să avem un proiect pentru România care într-adevăr să mişte ţara asta. Eu cred că se poate. Dacă nu, e păcat de Dumnezeu. Atâta forţă politică nu mai aduni uşor la un loc niciodată, probabil.

Radu Moraru: Pe de altă parte însă, e un test ca România într-un final, după 4 ani de guvernare, dacă rezistă şi dacă există o minimă sinceritate politică, România peste 4 ani va avea doar două partide. Şi poate un al treilea care însă... probabil va fi un model care astăzi începe să lucreze în lume.

Mircea Geoană: Răspunde foarte mult unei nevoi reale a României. Cred că nevoia de simplificare a jocului politic din România e reală. Ajunge România să fie un sistem bipolar, de două mari partide, unul de stânga, unul de dreapta, cum e în America, Marea Britanie sau Australia, răspunsul e dat de succesul acestei mari coaliţii. Pentru că dacă această coaliţie reuşeşte, în mod evident lucrurile se vor îndrepta către un sistem de două mari partide. Dacă această coaliţie nu reuşeşte, atunci nevoia de mai mulţi jucători pe piaţă pentru a forma majorităţi va conduce la perpetuarea a 1-2 partide mici sau mijlocii care să poată să asigure un echilibrez, balamaua necesară pentru a face o majoritate...

Radu Moraru: Dar care n-a funcţionat în România, şantajul acesta al partidelor mici care vor ba premierul, ba cu 2% să conducă toate instituţiile statului.

Mircea Geoană: Sau cu 18% vor să fie premier. Nu e normal. Dar e o consecinţă a succesului sau insuccesului acestei mari coaliţii. Foarte simplu o spun. Merge treaba asta, ne îndreptăm către un sistem bipolar. Nu merge, va fi nevoie de jucători medii sau mici care să poată să asigure majoritatea pentru formarea guvernului.

Radu Moraru: Proiectul acesta România sună foarte frumos. Pentru mulţi care încă mai cred în ţara asta, a sunat... poate li s-a ridicat părul pe sub mânecă. Dar a mai fost o încercare, aflăm şi noi, acum 2 ani, din declaraţii publice. În 2007, când trebuia să se întâmple acest guvern PD-L - PSD, pentru România era un mare câştig atunci. Atunci el a fost dinamitat.

Mircea Geoană: Şi eu am crezut în acest proiect.

Radu Moraru: Prin faptul că unii au trădat. Adică trebuia să se voteze acea moţiune, cădea guvernul. Unii au dinamitat şi astăzi putem spune că România a pierdut iarăşi 2 ani importanţi şi trebuie să luăm acum măsuri grele în criză. Atunci România era bine de tot. Cei care au trădat, o pot face şi astăzi. Mai e acelaşi pericol?

Mircea Geoană: Domnule Radu Moraru, nu există o formulă magică. Nimeni nu ştie cum ar fi fost mai bine. A existat într-un moment de cumpănă, acum 2 ani de zile, o încercare din partea mea şi a colegilor mei, pe care nu toată lumea a îmbrăţişat-o. Şi nu cred că trebuie să facem din asta un cap de ţară. Eu unul am în principal interesul electoratului nostru. Deci eu ca politician n-am o slăbiciune şi o afecţiune nici pentru PD-L, nici pentru PNL. Mă lasă... indiferent, din punct de vedere emoţional, faţă de ei. Sunt jucători politici, trebuie să asigurăm o majoritate. Deci eu mă gândeam, domne, în ce modalitate pot să îmi respect angajamentul faţă de publicul care m-a votat, în general faţă de ţară? Că o facem cu PNL sau cu PD-L, nu e o chestiune decisivă. Deci noi am avut practic două opţiuni. În condiţiile în care sunt 3 partide, era clar că 2 din 3 se vor alia. Acesta e sistemul. Deci era clar că într-un triunghi de PSD, PD-L şi PNL, nu e altă formulă decât ca două din trei să facă majoritate. Alte variante nu există. Deci a existat un moment în care am încercat să facem o chestiune cu cei de la PD-L. Era bună, era rea, nu ştiu. Dar era o formulă de a aduce partidul la guvernare, acesta e mandatul meu ca preşedinte şi să încerc de la guvern să pot să mă ţin de cuvânt faţă de milioane de oameni care au pus ştampila pe partidul meu. Aşa cum liderii celorlalte partide au obligaţie faţă de partidul lor. Ei au votat pe PD-L-işti, pe PNL-işti, pe unguri, să fie sănătoşi. Fiecare încearcă să îşi ducă la îndeplinire mandatul primit de la cetăţeni. Eu pot să vă spun, din punctul meu de vedere, putea să meargă bine mersi o majoritate PSD - PD-L - UDMR. Singura dificultate care a existat după momentul în care domnul Călin Popescu Tăriceanu a jucat cred eu greşit, solicitând în mod nejustificat să rămână premierul... un partid de 18% nu poate să ceară premierul nici PSD-ului, nici PD-L-ului. Deci un calcul profund greşit din punct de vedere tactic. Dar pentru mine ceea ce ar fi fost mai grav pentru România, ar fi fost să fi intrat într-o luptă politică între această majoritate şi preşedintele României... România nu avea nevoie de 3 luni de scandal, de instabilitate, de picat un guvern, trecut alt guvern. Efectiv era prea mult. Şi riscul ca lumea să ne spună, băi fraţilor, staţi un pic, una e cearta politică, dar când acum chiar se îngroaşă gluma, chiar sunt probleme serioase, cred că trebuie să lăsaţi cearta la un loc. Deci nu vreau să absolutizăm relaţia noastră cu PD-L sau cea cu PNL. A fost un calcul lucid, un calcul rece, un calcul politic, care spune, bă fraţilor, o ţară trebuie guvernată. Pentru asta trebuie o majoritate. Dacă e o majoritate care se înţelege bine cu preşedintele, cu atât mai bine. Că nu ne certăm. Dacă e o majoritate care nu se înţelege cu preşedintele, asta este, Constituţia dă foarte clar ce prerogative au şi unii şi alţii, şi Parlamentul, şi trebuie să conducem această ţară în continuare. Deci nu cred că trebuie să condamnăm pe cineva care nu a crezut că o formulă e bună. Eu am colegi din partid care spun şi astăzi, bă nu e prea bună chestia asta cu PD-L, că părem că am plecat steagul la Traian Băsescu, că ne pierdem identitatea politică. Şi e o întrebare justificată. Aşa cum sunt alţii care spun, bă cât să-i mai ţinem în spate pe liberalii ăştia? Ne-au dus cu preşul, nu sunt serioşi şi aşa mai departe. Până la urmă, e un partid democratic cel pe care îl conduc, un partid în care există opinii, dar în clipa în care votezi ceva şi e o majoritate, toată lumea trebuie să meargă în acea direcţie.

Radu Moraru: Ştiu, dar vor fi nişte încercări. Credeţi că un Adrian Năstase ar putea să voteze lucruri propuse şi de partidul prezidenţial, cum îi spune el PD-L-ului?

Mircea Geoană: Dacă e parte din programul de guvernare şi e o chestiune asumată de partidul nostru, cum să nu?! Adrian Năstase e un om extrem de disciplinat din punct de vedere al partidului. A, că are opinia lui cu privire la relaţia cu Traian Băsescu, cu preşedintele, asta e o discuţie. Dar ce credeţi, că toţi de la PD-L sunt fericiţi că trebuie să voteze cu PSD-iştii cu care se bat pe acolo prin judeţe de nu ştiu câţi ani? Nu. Dar e un comandament politic superior. Nu că suntem noi şefi.

Radu Moraru: Vor fi ei aşa de ascultători, toată ţara, să asculte de centru, să salvăm ţara?

Mircea Geoană: Probabil că nu. Dar e aşa de mare majoritatea, că oricând va exista o amplă majoritate pentru a trece... măcar să aibă guvernul înţelepciunea şi capacitatea să folosească forţa Parlamentului. Măcar să ia deciziile care trebuie. Şi revin la obsesia mea, pachetul anticriză, de stimulare economică, de locuri de muncă, de protecţie socială, e eminamente românesc.

Radu Moraru: Eu sunt total de acord cu dumneavoastră. Laureaţi ai Premiului Nobel, specialişti mari în economie au spus, domne, FMI-ul procedează aşa cum a făcut în criza asiatică, unde a dat-o... a izbit-o în zid. Adică nu putem să aşteptăm sfaturi şi soluţii miraculoase de la ăştia.

Mircea Geoană: Nu, şi nici nu trebuie să le acceptăm nemestecate. Eu asta vreau să spun. A, sunt nişte sfaturi coerente, astea sunt chestiuni de bun-simţ. Dar din punct de vedere, de soluţii practice pentru economia reală, pentru omul obişnuit, pentru un loc de muncă, pentru salvarea industriei de autoturisme, pentru salvarea industriei de construcţii... apropo de asta în buget o idee bună e sprijinirea 100% a anvelopării termice a blocurilor. Asta înseamnă ... legea veche spunea că vreo 60 şi ceva. Dacă un locatar dintr-un bloc nu era de acord, nu se făcea tot blocul. Acum nu mai e o problemă. Asta creează locuri de muncă, factura va fi mai mică când va fi gata lucrarea. Am înţeles că sunt vreo 500 de blocuri care sunt gata în Bucureşti, în timp ce în ultimii 4 ani de zile s-au anvelopat 4 blocuri mari şi late în toată România.

Radu Moraru: Din cauza legilor proaste.

Mircea Geoană: Şi a priorităţilor prost alese.

Radu Moraru: Şi asta, dar legea era exact asta, dacă unul nu voia, nu se putea face. Şi nu s-a putut găsi o soluţie.

Mircea Geoană: Sunt măsuri în schimb... şi europenii au început să înţeleagă... că şi acolo e o birocraţie, domnule Radu Moraru. A lor poate că e mai puţin haină, dar e extrem de greoaie. Şi atunci au acceptat şi ei să scurteze procedurile de acordare a banilor europeni la o lună de zile. Ne-au acceptat şi nouă o modificare a Legii achiziţiilor publice, ca să scurtăm şi noi la o lună de zile. Pentru că până acum stăteai 3 luni de zile, în Europa mai stăteai vreun an de zile şi până se întâmpla proiectul trecea de mult criza economică pe aici.

Radu Moraru: E adevărat, dar să vă mai spun ceva. Discutam mai devreme cu unul din reprezentanţii ACPR, care spunea... omul a venit şi a spus, veştile sunt proaste. Germania, Italia, Spania, Marea Britanie, parteneri tradiţionali ai României pentru export, mari probleme. Noi avem şi mulţi români care trăiesc acolo. Dacă nu creăm un program prin care... că se spune, facem autostrăzi, facem infrastructură... până faci hârtiile vine vara. Mai ai 3-4 luni de construit. Trebuie să corelăm şi programul de aducere de muncitori. Că în România nu mai sunt constructori. Sigur că pleacă 500 de mii. Dar ăia 500 de mii sunt din birotică, din servicii, ăla nu ştie să dea cu lopata. Nu o să meargă în construcţii. Asta e o marotă pe care unii au construit-o... domne dacă facem autostrăzi scăpăm de şomaj. Nu e sigur. Şi asta v-o spune unul care cred că ştie România reală, de 20 de ani aproape de presă. Mai departe, o soluţie care e senzaţională şi v-o spun şi dumneavoastră, pentru că e agreată de comunitatea de afaceri, pentru că se vorbeşte cum sprijinim băncile, cum sprijinim construcţiile din România, industria asta care e blocată şi sunt mulţi în faliment pentru că n-au vândut apartamentele. Şi cum sprijinim forţa de muncă tânără, activă? E acea garantare de către stat, de către guvern, a faptului că tinerii care au 20-25 de ani vor fi capabili şi peste 10 ani să producă, să muncească în România. Deci statul cumpără capacitatea tinerilor din România de a munci şi a produce în România. Cum? Tinerii vor case. Merg la bancă şi spun, domne, vreau un credit. Banca spune, îmi pare rău e riscant. Statul să spună, bancă, îţi garantez eu creditul pe care îl dai...

Mircea Geoană: Domnule Radu Moraru, aţi rostit cuvântul magic. Garantarea de către stat. Nu intru în discuţii de natură ideologică, că unii spuneau că statul e minimal, trebuie să plece, vă spun că în acest moment singura soluţie de a salva economia reală este ca statul să se transforme într-un garantor. În sensul bancabil al termenului. În care să se poată pune drept gaj... pentru că e singurul care mai are astăzi bonitate şi ceva resurse, cu CEC-ul, cu Eximbank, cu împrumut de la Uniunea Europeană, de la BEI, astfel încât o întreprindere mică, familia tânără care astăzi creditul e cam 20%... nici pentru maşină nu poţi să îţi iei, nici pentru casă nu poţi să îţi iei... trebuie să fii nebun, că te poţi înrobi la o bancă la 20% dobândă credit ipotecar. Mai bine pleci la căpşuni în Spania decât să stai acolo. Deci e clar că în acest moment...

Radu Moraru: Şi statul de fapt nu riscă nimic. Comoara unui stat sunt oamenii până la urmă.

Mircea Geoană: Sunt şi riscuri, o să fie şi oameni care nu o să se ţină de cuvânt. Dar e un risc asumat. Pentru că avantajul este: 1. reporneşti motoarele economice...

Radu Moraru: Deblochezi băncile care dau credit, ăia care au deja mii de apartamente, le spui, nu mai vinzi la 1800 de euro metrul pătat, vinzi şi tu rezonabil, pui 1200 de euro pe metru pătrat... şi marele avantaj, domne, sunt 2 miliarde de euro TVA care intră în bugetul statului într-un an-doi. Că s-a deblocat piaţa. Tinerii ce fac, e casa lor. Vor munci să nu îşi piardă casa. Şi statul ce spune băncii? Bă dacă tu în 20 de ani nu îţi recuperezi banul de la tânărul, sau de la mama lui, sau fratele lui, îţi dau eu banii şi iau eu casa. Deci vă daţi seama ce deblocare...

Mircea Geoană: Vă spuneam de faptul că atâtea Mării, atâtea pălării. Mă uitam în Spania, care are un sector imobiliar şi de construcţii foarte puternic. Spania anul viitor va fi în recesiune de 4%. De la o ţară care duduia economic. Modelul pentru a salva industria de construcţii şi locuinţele şi tinerii în Spania a fost foarte interesant. Pe de o parte, au avut modelul în care au amânat prima tranşă a creditului 1 an de zile...

Radu Moraru: Şi cine plătea 1 an de zile?

Mircea Geoană: Nimeni. Statul se întorcea către bancă şi spunea, eu mă ocup de perioada asta a ta, prima tranşă şi-o asuma el. Şi spunea, domne du-te, apucă-te de construcţie şi eu subvenţionez această perioadă. Doi, alţii au folosit un mecanism foarte interesant de reducere a TVA-ului sau zero TVA la achiziţia de case. Pentru că în România plăteşte 19% tânărul care cumpără. Tot familia tânără care îşi ia o casă. Alte ţări au spus fără TVA.

Radu Moraru: E adevărat, dar aici statul are şi el nevoie de bani. De ce soluţia e magică dacă ar pricepe-o... că îţi intră 2 miliarde de euro într-un an-doi.

Mircea Geoană: Eu spun că soluţia e foarte deşteaptă. Dar vă spun că fiecare ţară găseşte câte un răspuns care e potrivit cu propria sa economie. Acesta e de fapt mesajul principal al acestei crize. Liderii politici din România, oamenii de afaceri din România, străinii care lucrează în România, că şi ăştia sunt băieţi isteţi şi ăştia ştiu România... un om de afaceri străin în România ştie România abitir de bine.

Radu Moraru: Dacă a făcut profituri!? Asta nu e normal. Şi aţi avut dreptate, aceste firme trebuie atenţionate. Domne, ai stat în România 10 ani. Din primul an ai făcut profit de sute de milioane de euro...

Mircea Geoană: Uite, eu regret, vă spun şi astăzi, că la invitaţia ACPR-ului, la care am participat şi eu şi preşedintele României, că în ziua respectivă a fost ghinion că a fost şedinţă de Guvern. Pentru că degeaba am ieşit eu şi cu preşedintele...

Radu Moraru: N-a fost degeaba. Eu zic că a fost poate mai bine. Că au înţeles toţi oamenii politici că nu se mai poate ca un guvern, ca o conducere a ţării, Parlamentul, Preşedinţia... trebuie să funcţioneze ascultând. Exact ce spuneaţi.

Mircea Geoană: Eu vă spun, la ora asta, în mod normal, guvernul trebuia să cheme primii 20 de oameni de afaceri din România să spună, bă băieţi, care e problema? Sectorul de IMM-uri, sectorul privat, patronate. Deci într-un fel şi asta este...

Radu Moraru: Acesta e ACPR-ul. ACPR-ul îi are reuniţi pe toţi.

Mircea Geoană: Mai ţineţi minte ce am stabilit la sfârşit, la întâlnirea respectivă? Unu, că vor continua întâlnirile sectoriale pentru a putea, domeniu cu domeniu... pentru că nu se pupă soluţia din agricultură cu soluţia din domeniul de construcţii. Nu se pupă sectorul energetic cu problemele de autoturisme. Deci sunt chestiuni care trebuie armonizate într-un pachet de stimulare economică coerent. De aceea eu unul cred că principalul lucru pe care trebuie să îl facă decidenţii şi în principal guvernul... că până la urmă şi eu de la partid şi alţi lideri, nu suntem acolo în interior. E problema lor să găsească soluţii. Nu e problema mea să le găsesc soluţii. Eu trebuie să le spun, domne asta trebuie să faceţi. Dar principalul lucru e să continue să îi asculte pe cei care se lovesc zi de zi de problemele economice şi sociale. Să aibă răbdarea şi umilinţa să îi asculte.

Radu Moraru: Vă dau un exemplu în agricultură. Porumboiu, îl ştiţi. Că e mai vulcanic, că e mai eroic... dar omul a făcut ceva integrat. El de la grâul pe care îl produce se termină în pâine, vinde la jumătate din Moldova. Mi-a spus omul că nu l-a consultat nici un ministru al agriculturii, domne, mata cum ai făcut?

Mircea Geoană: Eu am fost la întâlniri şi cu el şi cu alţii, şi cu domnul Sârbu, ştiu că ne-am întâlnit şi am discutat. Dar e clar în acest moment că soluţiile cele mai practice vin de la oamenii care sunt acolo, în tranşeele economice.

Radu Moraru: Şi de la modelele de reuşită.

Mircea Geoană: Nu vine de la Bruxelles, nu vine de la Washington, nu vine de la Paris modelul de soluţie pentru economia românească.

Radu Moraru: Aţi fost ministru de Externe... cum poţi discuta cu state... Austria ca stat e acţionar în multe din întreprinderile de aici, vă dau OMV. Am citit astăzi sau ieri, domne, dă afară Petrom OMV 3000 de oameni. Adică ai luat aproape moca, ai mai luat şi resursele din pământ...

Mircea Geoană: Sunt două lucruri. Unu, orice firmă are o raţiune economică. Şi există o chestiune de profitabilitate pe care trebuie să i-o respecţi. Aici sunt două întrebări: 1. faţă de cei care sunt în România pe termen lung... o firmă aşa de mare e pe termen lung în România. Ea trebuie, înainte să ia măsuri atât de dramatice, pe care nu le comentez, e până la urmă o decizie economică. E dureroasă din punct de vedere social. Trebuie să facă două lucruri. Înainte să facă o astfel de hemoragie de forţă de muncă, trebuie să fie invitată la Guvern pentru a vedea care e pachetul pentru oamenii aceia? De exemplu, o propunere de la .... foarte interesantă şi care cred că e în pachetul anticriză este ca în perioada de şomaj tehnic să nu se plătească CAS. Astfel încât firma să îşi permită să plătească şomaj tehnic mai multă vreme. Deci îi dai un ajutor fiscal firmei pentru a nu îl trimite complet acasă pe om.

Radu Moraru: Dar nici să încurajăm statul să... şomerii trebuie încurajaţi ca de a doua zi să îşi găsească de lucru.

Mircea Geoană: Şomajul tehnic e clar că e o chestiune temporală, până porneşte producţia. Deci e o chestiune pe care poţi să o controlezi. Nici eu nu sunt de acord cu pseudoşomerii care au Mercedes în faţa casei şi ei iau ajutor de la stat. Dar în al doilea rând, şi guvernul să discute cu ei, nu public, chemaţi frumuşel la o discuţie, măi oameni buni, anul trecut aţi făcut un profit excepţional în România, a fost barilul de petrol 170. Aţi făcut la bani de nu mai ştiaţi unde să îi duceţi.

Radu Moraru: Ba da, i-au dus afară.

Mircea Geoană: Nu că au făcut ceva nelegal.

Radu Moraru: Nu, dar au luat bani de aici şi i-au dus afară. Chiar şi băncile.

Mircea Geoană: Acum a scăzut preţul la barilul de petrol de la 170 la 30 şi ceva şi preţul la pompă e cam acelaşi. Ba chiar a mai crescut cu câţiva bănuţi. Şi atunci trebuie să ai... în alte ţări, există tipul acesta de discuţii, uşor mai musculoase. În Franţa au existat discuţii. Sarcozy, înainte să fie preşedinte, a fost ministrul Economiei şi a avut o discuţie cu toţi băieţii din Franţa apropo de limitarea creşterii preţurilor abuzive în supermarketuri. I-a chemat pe toţi şi le-a spus, ştiţi ce? 1. Cu ce vă pot ajuta ca să scădeţi preţurile? Şi ei au spus, domne, dacă am putea să fim taxaţi mai puţin la antrepozitele din porturi. OK, zice ministrul economiei din Franţa. Altceva? Păi uitaţi că mai avem o problemă cu intermedierea nu ştiu unde. OK, o rezolvăm. Dar cu adaosurile ăstea de raft... care se fac şi la noi...

Radu Moraru: Deci e economie liberă, dar începe să fie uşor...

Mircea Geoană: Când e nevoie, ai o discuţie cu ei. Băi, vreau să vă ajut, dar şi voi trebuie să mă ajutaţi pe mine stat, pentru că am o problemă cu cetăţenii. Şi atunci îi spui, tu eşti aici să faci profit pe termen mediu şi lung. Nu da tunul şi fugi acasă, sau nu te închide acum pe spinarea mea angajatului din România. Pentru că o să mai ai nevoie de mine.

Radu Moraru: Aici trebuie să recunosc ceva. Că anul trecut aveaţi dreptate că statul trebuie să se implice mai mult. Pentru că s-a ajuns peste tot... s-a sărit calul. Şi în America, bancherii au sărit calul, şi ruşii au sărit calul, şi în Germania la fel. Se vedea că e un trend de acesta mondial... Domne, uşurel, că mai avem poporul acesta de hrănit. Luăm o scurtă pauză. Ne întoarcem în câteva clipe. O seară foarte interesantă cu preşedintele Senatului şi al PSD. Pentru că până la urmă jumătate din guvernare e asigurată de PSD şi ar fi util ca aceste măsuri anticriză să fie asumate şi discutate... şi mai uşor cu manipulările, pentru că vreau să le spun românilor: dacă mai vedeţi unii care îşi dau ochii peste cap... că vedeţi tot felul de leşinaţi şi leşinate care leşină în direct, îşi dau ochii peste cap şi urlă întruna cu tot felul de manipulări. Păi acum din contră, nu mai urlăm. Acum încercăm să vedem ce soluţii găsim. Şi măcar până dă ştevia, urzica şi nu ştiu ce, cum spuneam mai devreme. Până prin mai-iunie, când e pericolul mare, ca până atunci România să se fractureze, până atunci să vedem soluţiile bune. Sigur. Pe cine prindem, executăm. Dar nu ne dăm ochii peste cap. Când îi văd mă apucă greaţa. Văd marii noştri analişti şi ziarişti cum leşină în direct. 4 ani de zile n-au fost preocupaţi deloc decât de Traian Băsescu. Acum îşi dau ochii peste cap şi regulează guvernul acesta de la prima la ultima silabă. De când s-a născut el în decembrie. Ceea ce e o mare tâmpenie. Păi guvernul acesta nici nu ştie intrările până acum ale Palatului Victoriei. Îi spun eu premierului Emil Boc şi membrilor Guvernului, că sigur că ştiu, că pe sub Palatul Victoria există un sistem foarte interesant de intrări, ieşiri, tunele şi aşa mai departe. Pun pariu că nu ştiau.

Mircea Geoană: Dar în România am inventat ceva, Guvernul fără lună de miere. Zero. Poate că şi aşteptarea era foarte mare...

Radu Moraru: Sunt doar interese. Am descoperit aşa, interesele frustraţilor. Sunt o serie de oameni politici terminaţi ca şi carieră politică, au eşuat 20 de ani unii dintre ei şi care au pierdut şi bani foarte mulţi şi mai au un pic de orgoliu şi luptă cu orice mijloace. Doi, am descoperit interese financiare. Sunt oameni de afaceri care au de făcut nişte plăţi, de exemplu, în 2010. Alţii în 2009. Trebuie să dea bani la stat. Sute de milioane de euro. Evident, când ştii că vine 2010 şi trebuie să dai sute de milioane de euro către statul român, poţi avea nişte mişcări greşite. Publicitate.

Radu Moraru: Am revenit, suntem în direct. Multe mesaje. Sunt foarte multe lucruri interesante pe care le ridică telespectatorii noştri. Şi vom pregăti o altă emisiune în care să discutăm şi cu alţi invitaţi toate chestiunile legate de ce e aici, până la urmă trebuie să vă asumaţi răspunderea. Şi dumneavoastră, şi preşedintele României, şi Emil Boc în calitate de preşedinte al partidului. Credeţi că poate să funcţioneze guvernul acesta, indiferent de alegeri prezidenţiale, de criză? Adică aţi făcut o promisiune pe termen lung românilor când aţi bătut palma pentru acest guvern?

Mircea Geoană: Am făcut o promisiune pentru un mandat de 4 ani de zile. E clar că acesta e obiectul nostru.

Radu Moraru: 4 ani deja mi se pare enorm. Dacă ţine 4 ani...

Mircea Geoană: 4 ani în România înseamnă foarte mult. Va depinde foarte mult de modul în care ... în principal membrii guvernului, dar şi liderii partidelor, inclusiv domnul Traian Băsescu, se vor raporta la guvernare atunci când va veni greul. În câteva luni de zile, de abia atunci vine partea mai dificilă. Şi atunci tentaţia omului politic, şi nu vorbesc de român, din toată planeta asta, este ca în condiţii dificile să încerci să dai leapşa celuilalt. Să spui că tu eşti băiatul bun şi el e băiatul rău. Că tu ai încercat şi din cauza ăluilalt s-a greşit. E, acesta e pentru mine riscul cel mai mare. Nu riscul de competiţie. Pentru că până la urmă cred că o competiţie puternică, serioasă pentru preşedinţia României, se poate derula în condiţii corecte, pe programe, pe proiecte, dezbatere serioasă. Pe viziune despre România. Fără să afectezi în mod necesar guvernarea. Deci eu cred că riscul mai mare decât competiţia pentru preşedinţie, pentru această majoritate, este tentaţia pe care sper să ne-o putem să ne-o reprimăm noi în primul rând şi colegii noştri care sunt acolo la guvernare. E, de a nu spune a mers rău... pentru că nu o să fie uşor. Nu e uşor. Cine crede că va fi uşor se înşeală. Şi atunci riscul e ca tu să începi să spui... pentru că e o tentaţie omenească, firească.

Radu Moraru: Şi aduce puncte.

Mircea Geoană: Şi atunci este şi distanţarea faţă de guvern ca joc tactic. Aceste chestiuni sunt reale, sunt riscuri pe care eu le consider mai importante decât riscul că unul de la PSD, Mircea Geoană, sau altcineva...

Radu Moraru: Dar vă puteţi distanţa de guvern?

Mircea Geoană: Te poţi distanţa de guvern în sensul constructiv. Să spui mă oameni buni, faptul că noi sprijinim acest guvern, cele două partide, trebuie să existe din partea partidelor... şi e mai uşor pentru PSD decât pentru PD-L, pentru că PD-L e băgat cu totul în guvernarea asta, având şi preşedintele PD-L ca premier. Deci noi trebuie să ne păstrăm o anumită luciditate şi în condiţii care să nu fie percepute ca lipsă de solidaritate cu guvernul, ci pur şi simplu dorinţa sinceră de a spune măi, 5 grade mai la stânga. Băi fraţilor, cu asta nu credem că suntem de acord. Aşa cum le-am spus când a apărut prima oară discuţia cu îngheţarea salariilor şi a pensiilor, am spus băi nu sunt de acord cu chestia asta. Şi am trecut în 5 secunde la un alt subiect pentru că a fost clar că un partener, mai social, a spus, „nu cred că omul necăjit trebuie să fie sacrificat din prima".

Radu Moraru: Ştiu că vă grăbiţi să mergeţi pentru că se discută bugetul. Mai am întrebări scurte. CSAT. Aveţi cu adevărat un rol important, decisiv, în CSAT, sau e doar decorativ?

Mircea Geoană: E un for de decizie important al statului român. Acolo lucrurile sunt mai degrabă bazate pe consens. Deci aici ar fi foarte uşor să te duci acolo să spui că nu eşti de acord cu nimic. Că a mai fost CSAT-ul blocat în timpul guvernării Călin Popescu Tăriceanu, ceea ce cred că e o greşeală. Una e una...

Radu Moraru: Deci acolo e consens?

Mircea Geoană: Acolo e consens. Unde cred că pot să ajut, nu CSAT-ul, ci România în sensul larg. Este că eu am păstrat un bagaj important de relaţii în străinătate. O spun fără modestie, sunt unul dintre cei mai conectaţi lideri politici români. Că asta a fost meseria mea, am construit un set de relaţii. În acest moment va trebui să găsim resurse de a deschide relaţiile externe ale României şi către alte zone decât cele tradiţionale. Eu vă spun că liderii Occidentului în acest moment se duc prin zona Golfului, pe la Arabia Saudită, pe la Oman...

Radu Moraru: Sunt singurii care mai au cash.

Mircea Geoană: A fost acum o mare problemă cu o bancă din Italia. S-au dus la Gaddhafi, în Libia. Care până acum... şi i-au băgat în chestiunea aceasta. Sunt acum zone extrem de interesante în zona Asiei, în principal. Astăzi am văzut şi ambasadorul chinez, şi China are ceva dificultăţi. Dar are un excedent în continuare imens. Am putea să îi aducem să mişcăm nişte infrastructuri importante cu banii lor. Chiar şi cu Rusia. Oricât ar fi discuţia de complicată cu gazul şi cu amintirea asta dificilă...

Radu Moraru: Dar părea că s-a reînnodat zilele astea?

Mircea Geoană: Episodul cu gazul a fost extrem de neplăcut. Şi acolo a fost o... nu vreau să comentez acum, a fost o notă destul de aspră în dialogul bilateral. Trebuie depăşit. Suntem membri ai NATO, ai Uniunii Europene, avem baze americane, nu avem a ne feri. Şi cred că va trebui să deschidem pieţe noi. Relaţiile externe nu mai trebuie să fie folosite de către liderii români doar ca să se ducă să facă vizite undeva. Dă-le încolo de vizite, că i-am văzut pe toţi, au venit cu toţii în România. Acum trebuie să mergem să facem rost de bani. Trebuie mers în Israel...

Radu Moraru: Eu cred că trebuie să fim creativi.

Mircea Geoană: Şi pragmatici.

Radu Moraru: Pentru prima oară în istorie nu mai trebuie să ne orientăm în funcţie de marile puteri. I-am prins pe toţi cu chiloţeii în vine, cum s-ar spune. Domne, hai să profităm acum. E un moment unic în istorie. Putem să venim cu o formulă... e un vis acesta sau e chiar realitate? Putem să profităm de acest moment?

Mircea Geoană: Putem să facem şi vă spune unul care chiar a făcut lucrurile ăstea de o manieră profesionistă. În acest moment putem să ieşim din criza asta dacă venim cu un pachet care într-adevăr să răspundă problemelor reale ale României, într-un an, un an jumătate... nu va trece repede criza. Acum vreau să fiu sincer cu oamenii. Am sperat şi eu acum câteva luni de zile că va fi o criză oarecum pasageră. Va fi ca o ploaie de vară. Nu, prognozele, care sunt de fapt ale FMI, e că această criză va fi un pic mai lunguţă. Dar ţările vor intra şi vor ieşi diferit din această criză. Noi n-am intrat în criză pe un sistem bancar fragil. Am intrat în criză pentru că au fost nişte slăbiciuni structurale ale politicii guvernului anterior şi eu cred că noi putem să ieşim într-un an jumătate doi din această criză. Dacă acompaniem această soluţie economică internă cu un joc inteligent în plan extern, eu vă garantez că după 2 ani de zile România poate să fie una din ţările printre primele din nou atractive pentru economia globală în revenire. Asta e de fapt miza adevărată. Care dintre ţări va fi suficient de inteligentă din punct de vedere politic, decizii, ca să iasă din chestiunea asta cu infrastructurile modernizare, cu business-uri potenţiale gata pentru a fi finanţate... pentru că economia mondială îşi va reveni. Şi se va duce banul care astăzi nu mai există... o să pompeze americanii în continuare, trece ciclul economic... şi atunci banul va căuta un loc în care să se reproducă, să se investească. România poate să fie un loc, dacă suntem uniţi şi inteligenţi în această perioadă... e posibil să ieşim după 2 ani de zile din criza asta.

Radu Moraru: Teama mea e că nu suntem suficient de creativi la nivelul celor care pot crea aceste proiecte pe fiecare minister în parte. Şi nu suntem suficient de curajoşi. Pentru că mai bine iei o decizie, cum ia şi alte ţări... bă, am încercat ca germanii. N-a mers. Adică lipsa unui curaj. În ciuda, repet, a unui suport extraordinar.

Mircea Geoană: Eu cred că acest curaj trebuie dublat cu încercarea de a ne aduna noi în interiorul naţiei ăstea ale noastre. A ne aduna în sensul măcar de a vorbi între noi, de a discuta şi a ne asculta. Aroganţa liderilor politici, a statului, a funcţionarului înalt... este o atitudine de vătaf. Şi ai senzaţia că cetăţeanul obişnuit, un patron, un sindicalist, un amărât de pensionar sunt oarecum sclavi pe plantaţia ta. Şi cred că în acest moment, curaj, pe de o parte, creativitate, pe de altă parte, şi un pic mai multă umilinţă, în sensul bun. În sensul aproape bisericesc.

Radu Moraru: Aici e un mare mister. Cum aţi rezistat dumneavoastră, domnule Mircea Geoană, în anii ăştia la partid, pentru că taman calităţile astea pe care le aveţi, deci nu aveţi defecte de aroganţă... astea au fost taxate de colegii dumneavoastră? Pentru că nu eraţi... eraţi tipul de om... prin asta aţi cucerit partenerii dumneavoastră. Nu aveţi aroganţă, îi ascultaţi pe toţi. Sigur că faceţi ca olteanul până la urmă, cam cum vreţi dumneavoastră de cele mai multe ori, dar aveţi comunicare.

Mircea Geoană: Am un lucru care uneori pare slăbiciune, dar este cred o calitate şi o virtute puternică. Am capacitatea de a găsi tot timpul un echilibru. Sunt un tip echilibrat. Şi asta... de multe ori încercând să găseşti echilibrul, nu iei măsuri aspre imediate. Că de multe ori îmi venea să scot paloşul să tai la rădăcină. Dar tot timpul instinctul meu de om echilibrat mi-a spus, bă, înainte să tai, gândeşte-te de două ori. Şi cred că pe termen mediu, uitaţi-vă... am şi învăţat şi eu mai multă politică, că la început eram şi eu mai puţin experimentat şi acum cred că am ajuns într-un moment al vieţii mele politice în care am căpătat şi mai multă experienţă, şi cred că aceste calităţi încep să fie răsplătite. Nu în sensul de opinie publică, ci în sensul de capacitate de a gestiona.

Radu Moraru: Acesta dacă va fi un model preluat de toţi miniştrii... pentru că deja am simţit nişte inflexiuni de aroganţă... nu dau încă nume, că am zis că îi las Guvernului primele două luni mai uşurel. Dar nu se poate. Oameni în campanie mieluşei... şi nu e premierul, pentru că premierul a dat dovadă de acelaşi comportament şi după ce a devenit premier. Dar la nişte miniştri, de ambele părţi, deja aroganţă. Stai, tată. Abia eşti ministru. Nu poţi într-o lună de ministru să le ştii pe toate.

Mircea Geoană: Va fi un test incredibil. Pentru că beţia puterii e lucrul dracului cum zic românii şi ceea ce cred cu tărie că trebuie să facem cu toţii, indiferent dacă suntem la guvernare sau în jocul acesta politic... în această perioadă lumea va trebui să ne vadă că într-adevăr încercăm cu sinceritate să îi ajutăm. Pentru că românul e înţelept, să ştiţi. Chiar şi cei care nu au foarte multă carte. Te simt imediat dacă încerci pe bune domne să faci ceva pentru ei. Sau dacă e decât gargară şi încerci de fapt să marchezi puncte electorale. Aici e de fapt marele test, inclusiv electoral. Pentru că anul acesta, 2009, e un an care face singur cât un ciclu politic întreg. Pentru că în vreme de criză, opiniile despre oamenii politici şi partide se pot schimba ca la ruletă, astăzi eşti mare, mâine eşti mic.

Radu Moraru: Mecanismul se autoreglează.

Mircea Geoană: Şi foarte dinamic, foarte rapid, foarte accelerat. Pentru că acum practic ce se întâmplă în 4 ani de zile, se întâmplă în câteva luni. Pentru că e vorba de viaţa, de slujba, de necazurile, de ambiţiile, de cariera, de viaţa a milioane de români. Şi atunci ei se uită în acest moment, fără să îşi dea poate seama toţi, cu un ochi mult mai atent şi mai critic, în sensul bun. În sensul de analiză. La toţi băieţaşii ăştia care se dau mari în România, politicieni vorbesc. Miniştri, prim-miniştri, preşedinte, şefi de partide...

Radu Moraru: Şi oligarhi şi toţi. Acum fiecare segment are aroganţa lui.

Mircea Geoană: Şi atunci ei spun, băi frate, nu aşteptăm miracole, că lumea e raţională. E o perioadă grea. Dar ăştia chiar încearcă pe bune să ne ajute? Chiar încearcă pe bune să găsească o soluţie? Chiar le pasă de noi? Acesta e de fapt testul cel mai mare. Pentru că dacă testul acesta îl trecem, acesta va fi şi răspunsul la calitatea pe care tu o primeşti ca om politic în anii următori. Ce vă spun, vor cădea mituri şi e posibil să apară personaje politice noi sau proaspete, sau unele care încă poate nu ştim de ele şi care pot cu viteza fulgerului să apară pe rampă. În vremuri de criză se întâmplă lucruri...

Radu Moraru: Să încheiem optimist totuşi. Domne, în perioadă de criză se poate întâmpla orice, inclusiv miracole. Doi, miracolul acesta ar putea să vină de la foarte mulţi care ţin la ţara asta. Şi vă dau un exemplu de 10 ani de zile. Ilie Năstase de 10 ani de zile, prin conexiunile pe care le are în lumea afacerilor, are 100 de milioane de euro promişi, de investit în România, să facă Academia de Tenis „Ilie Năstase". De 10 ani de zile guvernul i-a dat prin HG un teren pe care să facă. De 10 ani de zile nu poate să intre să construiască ceva. Sunt 100 de milioane. Ca el, eu ştiu câţi au venit la Naşul de-a lungul anilor, oameni care au vrut să investească sute de milioane, au fost ţinuţi pe la uşi, prin parcări şi aşa mai departe... Domne, sunt nebuni care vor să vină cu bani. Credeţi că de data asta vom reuşi, indiferent de unde vin investiţiile, să îi lăsăm pe oamenii ăştia să bage bani în România?

Mircea Geoană: Acum o să fie bani mai puţini, aşa că o să fim mai atenţi. Au venit la mine reprezentanţii unui mare grup american care sunt deja în România, Delight. Este cea mai mare firmă din lume care produce pompe de injecţii. Sunt foarte buni. Sunt principalii furnizori pentru industria de autoturisme, camioane, tractoare din toată lumea. Au o investiţie la Iaşi care funcţionează şi merge în continuare bine şi au o investiţie care poate crea 1.000 de locuri de muncă la Ineu, în judeţul Arad. Şi oamenii au venit la mine, domne, suntem absolut încremeniţi. Încercăm să obţinem o schemă de ajutor de stat legală, deci care li se cuvine, pentru că legea românească permite... domne, dacă vii cu o investiţie de peste 50 de milioane de dolari ai dreptul de o schemă de ajutor de stat de atâţia dolari. O formulă pe care toate ţările europene o folosesc pentru a atrage şi a facilita această chestiune. Din motive strict legate de birocraţie, oamenii ăia alergau de nebuni cu dosarul dintr-o parte în alta pe nu ştiu unde, pe la finanţe, a apărut pe la Bruxelles o mică modificare a directivei europene despre nu ştiu ce şi au fost puşi de nişte funcţionari să refacă tot dosarul ăla de mii de pagini, în condiţiile în care spuneau, domne, nu înţelegeţi că dacă nu primim repede aceşti bani, noi plecăm cu fabrica în Turcia, Ucraina sau Polonia? Deci eu cred că acum criza asta are şi partea ei bună. Pentru că atunci nu o să mai ai luxul să îţi baţi joc de unul care încearcă să investească sau unul care vrea să facă ceva. Pentru că sunt mai rari. Şi atunci trebuie să ne învăţăm să îi tratăm frumuşel, ca pe cloşca cu ouă de aur. Bă, vrea unul să investească să creeze locuri de muncă, poartă-te frumos cu el. Nu mai târî pe la proceduri. Nu îi mai cere şpagă ca să îi dai o autorizaţie, măi omule.

Radu Moraru: Să vedem dacă putem face lucrul acesta. Asta e cel mai greu lucru de implementat în România, voinţa asta de care vorbiţi, politică, să ajungă pe piaţă a doua zi. Când avem buget, ultima întrebare?

Mircea Geoană: Eu sper că mâine. Dacă mai avem nevoie de 10-12 ore în plus cred că nu se supără nimeni pe noi. Asta înseamnă că Parlamentul va trebui să îl ia la puricat şi la votat. Asta înseamnă că practic în 2-3 săptămâni avem bugetul votat în Parlament şi ştim pe ce ne bazăm.

Radu Moraru: Bun, vă mulţumesc mult. Succes în negocieri. Ideea e să vă bateţi acolo, să iasă scântei, dar să iasă un buget cât mai funcţional. Ar fi frumos ca fiecare ministru să aibă aşa tot timpul în minte milioane de români, România. Nu cred. Dar poate că într-o bună zi aşa va fi. Vă mulţumim. Succes.

Mircea Geoană: Cred că sunt uscături multe în politică şi în viaţă în general.

Radu Moraru: Noi aşa am rezistat 7 ani la guvernare la Naşul aici. Pe ideea că e România şi sunt români.

Mircea Geoană: Cred că amândoi am mai albit un pic în anii ăştia. Viaţa nu e uşoară.

Radu Moraru: Mai ales eu, dumneavoastră arătaţi încă tânăr. Vă dorim succes.

(sursa: http://www.psd.ro)

No comments:

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.