Vă mulțumesc celor din echipa lui Crin pentru șansa de a fi coechipier cu voi. Eu fac politică si candidez acum la Președinția României pentru a fi coechipier cu voi, cu cei de vârsta voastră, cu cei care asemenea vouă au speranțe, așteptări și nevoi. Dorința mea în politică este ca generația voastră să nu mai trăiască deziluziile și eșecurile generației mele. Și dorința și obligația mea în politică este să fiu alături de voi în încercarea ca speranțele generației voastre să se împlinească. România se naște din nou și din nou cu fiecare generație. Și durerea generației mele și a celorlalte generații îmbătrânite în eșec, contemplând înfrângerea în încercarea de a avea o altă Românie, e toată, astăzi, alături de voi.
Azi, contrar obiceiului meu, care nu este de a cita din discursurile politice voi cita, voi cita din trei oameni. Primul este Eminescu și Eminescu spunea, copleșitor, „în fiecare om o lume își face încercarea". Parafrazând, în fiecare generație, România încearcă din nou și din nou și odată și odată trăim cu credința că va reuși. Să dea Dumnezeu să pot să vă ajut, coechipier al vostru, ca prin generația voastră, în fine, România să reușească.
Acum mulți ani, multe decenii chiar, JF Kennedy spunea un lucru care a intrat în istorie: Nu vă întrebați ce poate face America pentru voi, le spunea el americanilor, ci ce puteți face voi pentru America.
Astăzi știm sau încercăm să așezăm în mintea noastră și în acțiunea noastră ce puteți face voi pentru România, dar, din nefericire, mai știm ce poate face România de azi, România oficială, pentru voi. Si răspunsul prieteni e fără milă: Nimic. Un tânăr are nevoie și vrea, înainte de toate, cunoaștere, educație, cultură și România de azi, România oficială promovează, face politică de stat din incultură, din impostură, din vulgaritate. Un tânăr dorește, în mod natural, competiție, dorește să se afirme și România oficială de azi îi spune fiecăruia dintre voi „Intră într-o gașcă sau pleacă!". Si asta se întâmplă, din păcate, cu cei mai mulți intră într-o gașcă sau pleacă. 60% dintre voi, 60% din tinerii României vor astăzi să plece dintr-o țară care nu este în stare să fie a lor.
Un tânăr vrea cinste, corectitudine. Are încă simțul dreptății pe care i l-a dat Dumnezeu, i l-au dat cei șapte ani de acasă și i l-au dat acele învățături care sub presiunea și apăsarea a ceea ce vedem că se întâmplă oficial circulă încă între oamenii sănătoși din România și vede clar că rețeta reușitei în România oficială de azi e minciuna, șmecheria și trădarea. Minte când trebuie, șmecherește pe cine poți și trădează cu folos. Asta vă învață România oficială de azi.
Impotriva acestor lucruri trebuie să facem noi, dacă putem, ceva. Si eu îl voi cita pe un al doilea om extraordinar care a fost mereu tânăr, care a trăit tânăr și, din nefericire, a și murit tânăr. Si mă gândesc la marele istoric Vasile Pârvan care, în 1919, după un război care secase de puteri tineretul României, le spunea acelor tineri, aflați încă în viață: „Faceți-vă viața lumină! Refuzați să fiți întunecați și practici!". Pârvan spunea atuncți practici, nu în sensul firesc, ci în sensul în care azi în România s-a așezat cultul șmecheriei.
E o luptă pe care nu are cine s-o dea în locul vostru. E o luptă pe care trebuie s-o dăm toți cei care încă ne frământăm, cum spunea Mircea Diaconu, cei cărora încă ne pasă.
Eu nu vă dau sfaturi dar, în fine, voi cita încă o dată. Voi cita niște cuvinte ale unui om care este în viață, e aproape de vârsta dumneavoastră și a scris un text admirabil. E vorba de Tudor Chirilă. Ii cer voie de aici ca să-l citez și îmi îngădui s-o fac pentru că un text public e un bun public. Tudor Chirilă, într-o scrisoare adresată liceenilor, celor apropiați de vârsta voastră, spune cuvinte mai frumoase decât aș putea găsi eu și mai adevărate, pe care aș vrea ca orice tânăr al României să le audă, să le gândească și să le trăiască.
Citez din Tudor Chirilă: „Nu vă gândiți la furat. E calea cea mai simplă. Stiu că ați aflat că așa te îmbogățești. Stiți voi ceva despre TVA și cum ai putea să-l furi, dar nu vă este foarte clar. Nu acesta este drumul. Cu cât se va fura mai mult, cu atât se va construi mai puțin, iar copiii copiilor voștri vor moșteni un imperiu de cenușă. Sunteți tineri și totuși nu aveți habar ce înseamnă un București în care se circulă normal. Dacă voi habar n-aveți și dacă ei continuă să fure, gândiți-vă la copiii voștri, altfel nu-i nicio șansă. Citiți, citiți mult. Citiți tot ce vă pică în mână. Nu-i mai ascultați doar pe profesori, citiți orice, fără discernământ, nimic nu e mai important ca lectura acum, apoi, căutați-vă între voi. Vedeți care citiți aceleași lucruri și înhăitați-vă. Numai în haita de oameni deștepți o să reușiți. Unul singur dintre voi va fi mâncat, zece însă s-ar putea să reușiți. Gândiți-vă de pe acum să-i înlocuiți. Timpul lor trebuie să se termine, trebuie să îi dominați, dar nu cu gândul că veți fura mai mult ca ei. Asta e calea simplă care vă sufocă moștenitorii. Ce o să faceți cu milioanele într-un oraș mort? Ce-o să cumpărați cu banii grămezi? La ce-ți folosește un Lamborghini când nu ai o autostradă? De ce să ai o vilă într-un cartier sufocat de inundații". Închei aici citatul și îi mulțumesc lui Tudor Chirilă, un tânăr din ziua de azi, pentru că gândește așa și pentru că rostește aceste lucruri.
Eu nu am sfat mai bun să vă dau și nu am lucruri mai frumoase la care vă chem. Sunteți, dincolo de toate lucrurile frumoase de care am vorbit, oameni care învățați încă într-o școală, unii dintre voi poate sunteți încă angajați, alții vă doriți o slujbă. N-aveți încă cei mai mulți, și nu au cei mai mulți tineri din România, o slujbă și nu au o casă. Dar vestea proastă e că deja sunteți datori. Sunteți deja datori, exact cu 2000 de euro fiecare. Pe care, în urma faptului că România de azi e pustiită de oameni care ne spun că guvernează și fac altceva, îi veți plăti dumneavoastră, îi vom plăti noi, părinții dumneavoastră, îi vor plăti, mă tem, și copiii dumneavoastră. România nu e doar prost guvernată. România nu are doar un președinte rău. Adevărul pe care trebuie sa-l privim în față este că România nu are, de fapt, președinte. România nu are, de fapt, guvern. La președinție nu e nimeni. La guvern nu e nimeni. Președintele e absent. Avem de-a face cu un om care a primit mandatul de președinte și, azi, nu e decât căpetenia uneia dintre cele două bande mari care-și dispută ce a mai rămas din România.
Împotriva tuturor acestor lucruri trebuie să ne unim eforturile și trebuie să credem că se poate face ceva. Eu cred că se poate ceva și cred că se poate altfel. Eu am văzut ceea ce Varujan Vosganian, din generația mea, cu care am împărtășit speranțe și deziluzii, a evocat aici. Eu i-am văzut pe cei de-o vârstă cu voi acum murind și de atunci nu cred că pot să trăiesc în România fără a încerca să împlinesc ceva atât cât trăiesc din lucrurile pentru care au murit ei.
Vă rog să o faceți. Vă rog să credeți că se poate. Vă rog să credeți că jocurile nu sunt făcute. Vă rog să credeți în România asta și în viața asta că răul are leac, că există întotdeauna în fața răului un bine, că nu putem să ne transformăm într-o țară de șmecheri din simplul motiv căci șmecherilor le mai trebuie întotdeauna ceva. Le trebuie fraieri. Și nu putem ca românii cinstiți din această țară să fie mereu, din generație în generație, fraieri.
Eu am fost întrebat de multe ori, și pe drept cuvânt, ce vreau să aduc, sau ce pot să aduc nou ca președinte al României. Și vă spun încă o dată aici dumneavoastră, tuturor celor care pun această întrebare că vreau și pot să aduc nou, un lucru foarte vechi, aproape uitat și anume normalitatea. Vreau să fac împreună cu voi o campanie simplă și sinceră, în urma căreia românii să poată alege președinte un om normal, simplu și sincer.
Am un proiect, avem soluții și le vom propune. Dar singura promisiune, de care știu că mă pot achita integral, și pe care o fac tuturor românilor, este că nu voi trăda niciodată pe nimeni. Nu am trădat și nu voi trăda niciodată pe nimeni. România e mușcată de boala trădării: trădarea principiilor, trădarea promisiunilor, trădarea continuă a cetățenilor de către cei care ar trebui să-i reprezinte.
Ca român, ca liberal, ca om politic, am fost trădat major de două ori în ultimii 5 ani. Întâi de toate atunci când partenerul nostru pentru a schimba România, Traian Băsescu, ne-a pretins să dăm familiei Băsescu partidul înființat acum 150 de ani de familia Brătianu. Am refuzat și cred că nu am greșit. Am refuzat și cred că cel mai bun lucru, pe care noi ca liberali l-am făcut în ultimii cinci ani, e chiar acesta. Am arătat că nu orice poate fi înghițit în această țară în care cei care sunt la putere își închipuie că pot face orice.
În al doilea rând am fost trădat, o dată cu milioanele de oameni care au votat atunci alianța noastră și pe Traian Băsescu, am fost trădat atunci când foștii noștri parteneri s-au așezat la masă tocmai cu sistemul ticăloșit, l-au perfecționat și l-au dezvoltat.
Eu plec în această luptă, nu pentru Partidul Național Liberal. Am nevoie și exprim valorile, gândurile și
aspirațiile Partidului Național Liberal. Dar plec în această luptă și vă chem în această luptă și mă chemați, sper, în această luptă, pentru ceva mai mult, pentru România, pentru toți cetățenii României indiferent de opțiunea lor politică. În această toamnă, prieteni, veți lupta , nu pentru PNL, nu pentru Crin Antonescu, ci pentru o România normală, pentru o Românie cu un stat și cu instituții în care să existe oameni care să-i servească pe cetățeni pentru ca cetățenii României, voi în primul rând, să puteți reîncepe să respectați instituțiile statului pentru că ele vă reprezintă.
Nu avem de ales în această toamnă doar între oameni. Nu ne permitem luxul de a alege între ideologii. În această toamnă, România va trebui să aleagă între boală și vindecare, între șmecherie și cinste, între un guvern care-i fură pe cetățenii săi și un guvern care să-i servească.
Vă rog din suflet nu uitați aceste două lucruri pe care toți compatrioții noștri trebuie să le înțeleagă. Jocurile nu sunt făcute, boala are leac.
Dacă România mea, despre care am vorbit și voi vorbi în tot timpul acestei campanii și în tot timpul vieții mele politice, e și România voastră, apărați-o. În această toamnă se dă bătălia generației voastre pentru ea.
Vă mulțumesc pentru șansa de a vă fi alături.
Stă în puterea noastră să schimbăm puterea lor.
(sursa: http://crinantonescu.ro/Blog/CrinAntonescu.html)
Bună ziua tuturor!
Pe scurt, am să fac o prezentare a rectificării bugetare pentru bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, rectificare care a fost aprobată în cursul şedinţei de guvern de astăzi. Foarte pe scurt, în legătură cu situaţia actuală. După cum bine ştiţi, programul anticriză al guvernului, care a fost sprijinit de pachetul de finanţare externă, de circa de 20 de miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială, din care au fost făcute doar primele trageri, deci acest program cât şi acest sprijin extern au reuşit să conducă la o normalizare a condiţiilor macroeconomice, atât cât pot fi numite normalizare în condiţii de criză. Cu toate acestea, contracţia economică a fost mult mai severă decât proiecţiile iniţiale, cele făcute de guvern şi de FMI, iar această contracţie economică se datorează, în mare parte, unei combinaţii între un mediu extern - pieţe externe care rămân în continuare mai puţin favorabile - şi o reducere mult mai rapidă a cererii interne.
În aceste condiţii, Guvernul anticipează pentru anul 2009 o scădere mai mare a activităţii economice, a PIB, la valori cuprinse între 8 - 8,5%. Cadrul economic nefavorabil, care s-a manifestat, în primul rând, prin pierderea de venituri bugetare ar fi produs un deficit bugetar pentru anul 2009 mai mare de 8%, dacă nu am fi luat aceste măsuri de ajustare a cheltuielilor, care se regăsesc tocmai în proiectul de rectificare a bugetului. Ca urmare, asumpţiile avute în vedere pentru anul 2009 şi care au stat la baza rectificării bugetare sunt următoarele: PIB pentru anul 2009, în preţuri curente, va fi de circa 497,3 miliarde de lei; rata de creştere reală a PIB, în noul cadru ajustat, 8,46%; creşterea preţurilor de consum la finele anului, inflaţia, 4,3%. Din această perspectivă, deficitul bugetar, generat în primul rând de nerealizarea veniturilor, urmare a contracţiei economice, se va situa la circa 7,3% din PIB, faţă 4,6 cât a fost în varianta iniţială. Cu alte cuvinte, valoarea deficitului bugetar în valori absolute va fi de 36,5 miliarde de lei, faţă de 24,3 în varianta iniţială. Volumul total al veniturilor bugetare care sunt preconizate în noul context macroeconomic se cifrează la 31,6% din PIB, respectiv 157,2 miliarde. Cheltuielile bugetare totale avute în vedere la această rectificare se ridică la suma de 193,7 miliarde, respectiv 38,9% din PIB. Diferenţa între cele două, aşa cum am spus, conduce la acel deficit de 7,3. Care sunt principalii factori care au stat la baza acestor ajustări şi pe ce componente? Pe componenta de venituri bugetare, din cauza unei contracţii economice mai mari, care am spus că poate să ajungă la valori de 8 - 8,4%, anticipăm o scădere a veniturilor, ca urmare a scăderii şi influenţei ciclului economic, de -17,4 miliarde de lei pe bugetul general consolidat. Scăderea de venituri o înregistrăm la trei componente importante: TVA circa 4 miliarde; contribuţiile de asigurări sociale şi şomaj 5,29 miliarde; venituri nefiscale circa 4,19 miliarde. Desigur, o scădere anticipăm şi din fondurile post-aderare, de 550 de milioane. Toate acestea înseamnă o scădere a veniturilor de 17,4 miliarde. În ceea ce priveşte cheltuielile, ajustarea de cheltuieli în bugetul general consolidat se va face în minus cu 5,25 miliarde, care înseamnă 1,1% din PIB. La bugetul de stat vom discuta despre o majorare a cheltuielilor de 5 miliarde. De asemenea, la bugetul asigurărilor sociale de stat - bugetul de pensii, o suplimentare de 487 de milioane şi, în egală măsură, bugetul asigurărilor de şomaj va beneficia de o suplimentare a cheltuielilor cu 895 de milioane.
Pe categorii de cheltuieli, pentru că acestea sunt extrem de interesante şi pentru dumneavoastră, politica bugetară în anul 2009 prevede aceste măsuri suplimentare, care consumă următoarele resurse: în domeniul investiţiilor publice s-a decis alocarea unei sume suplimentare de 900 de milioane de lei pentru proiectele de infrastructură. Cele 900 le-aş putea partaja în două componente: 500 de milioane de lei pentru infrastructura rutieră - autostrăzi, drumuri naţionale, drumuri expres - iar 400 de milioane pentru infrastructura drumurilor judeţene şi pentru şcoli. O altă măsură în ce priveşte sprijinul pentru investiţiile publice: vom majora plafonul de garantare cu 400 de milioane de euro pentru anul 2009 iar această garantare, aceste garanţii suverane ale statului, în valoare de 400 de milioane, vor fi utilizate cu predilecţie pentru asigurarea co-finanţării proiectelor care necesită atragerea fondurilor europene sau a proiectelor care sunt finanţate din fonduri externe rambursabile de la instituţiile financiare internaţionale. Precizez, aceasta este o măsură prin care acordăm o garanţie suverană a statului, pentru ca autorităţile locale care operează cu fonduri să poate să-şi facă rost de co-finanţarea necesară în cadrul proiectelor europene.
De asemenea, tot în domeniul investiţiilor publice sunt alocate 303 milioane de lei Ministerului Internelor şi Administraţiei pentru Sistemul integrat de securitate al frontierei de stat, astfel încât intrarea în zona Schengen în 2011 să nu fie afectată de lipsa resurselor.
A doua componentă în ce priveşte politica bugetară în anul 2009 se referă la asistenţa socială, o componentă extrem de urmărită şi, mă rog, atent monitorizată şi de către dumneavoastră, pentru că în perioadă de criză, aşa cum aţi spus, guvernul va fi atent cu protejarea intereselor economice ale populaţiei. În acest sens, am alocat sume pentru îmbunătăţirea protecţiei sociale pentru grupurile cele mai vulnerabile, afectate de criza economică: 500 de milioane, mai exact 487 de milioane de lei a primit bugetul de pensii; 895 de milioane de lei am suplimentat bugetul de şomaj, pentru a face faţă oricărei creşteri posibile a şomajului în perioada următoare; de asemenea, vreau să vă spun că de la bugetul de stat către bugetul de pensii se va acorda o subvenţie de 5,5 miliarde de lei, pentru a contracara această scădere de venituri a bugetului de pensii, pe care am făcut-o cunoscută în prima parte a expunerii mele. Deci, este bine să ştiţi: bugetul de stat va subvenţiona bugetul asigurărilor sociale de stat - bugetul de pensii cu peste 5,5 miliarde de lei. Şi, pe această cale, doresc să anunţăm toţi pensionarii sau toţi beneficiarii de pensii că statul va asigura resursele necesare pentru plata acestora pe parcursul anului 2009.
În ce priveşte politica bugetară referitoare la reducerea arieratelor în economie, am alocat 365 de milioane de lei, cu titlu de subvenţii, la CFR Călători pentru plata datoriilor către agenţii economici, în special către utilităţi. Este un semn pe care vreau să-l transmit celor care astăzi au de încasat, pe energie electrică sau alte utilităţi, sume de la Ministerul Transporturilor. De asemenea, 330 de milioane de lei vor reprezenta transferul către bugetele locale pentru plata facturilor la utilităţi - ştiut fiind faptul că sunt primării şi administraţii locale care se confruntă cu lipsa resurselor pentru funcţionare - şi, totodată, doresc să spun că Ministerul Finanţelor Publice va propune introducerea unei obligativităţi a autorităţilor locale care solicită sprijin de la bugetul central, de asumare a unui plan de ajustare şi de optimizare a cheltuielilor. Din cele 330 de milioane de lei aş dori să spun că circa 110 milioane de lei vor reprezenta bani care vor fi daţi autorităţilor locale pentru plata utilităţilor sau plata datoriilor pe care CET-urile, centralele termice le au către furnizorii de utilităţi. Vom stinge o parte din aceste datorii pe care autorităţile locale le au către furnizorii de gaz metan sau combustibili utilizat în încălzire.
Şi, nu în ultimul rând, tot în domeniul reducerii arieratelor din economie, potrivit legii, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) şi SNLO vor beneficia de 218 milioane de lei, deci în primul rând RAAN-ul, pentru stingerea datoriilor, deblocând în acest fel obligaţiile pe care această Regie Autonomă pentru Activităţi Nucleare le are faţă de Societatea Lignitului Oltenia.
În mare, acestea au fost, să spunem, principalele ajustări care au fost făcute. Dacă dumneavoastră, în legătură cu acest subiect legat de ajustare sau de rectificarea bugetară, aveţi întrebări.
Reporter: Domnule ministru, v-aş ruga să prezentaţi şi lista instituţiilor care pierd bani şi la ce capitole.
Gheorghe Pogea: În primul rând, este foarte binevenită întrebarea dumneavoastră, ca să aducem unele clarificări. Doresc să vă spun că o parte din reducerea de cheltuieli la care voi face referire se datorează în mod automat faptului că scăderea veniturilor proprii, fie la nivelul autorităţilor locale, din taxe şi impozite, fie la nivelul instituţiilor care realizează venituri proprii, deci scăderea veniturilor ca urmare a crizei, în mod automat duce şi la obligaţia de a-şi ajusta în mod corespunzător cheltuielile, pentru că legea nu le permite să facă cheltuieli în lipsa resurselor. Ca atare, reduceri de cheltuieli - în total reducerile pe ministerele pe care le prezint sunt 1,4 miliarde, mai exact 1,414 miliarde. Din care: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei 347 de milioane; Ministerul Educaţiei Cercetării şi Inovării - total cheltuieli, aici intră inclusiv, dacă doriţi, cele 10 zile de concediu, în total, 154de milioane; Ministerul Finanţelor Publice, capitolul "Acţiuni generale" 130 de milioane; Ministerul Sănătăţii 113 milioane; Ministerul Mediului 108 milioane; Ministerul Tineretului şi Sportului 78 de milioane; încă o dată Ministerul Finanţelor Publice 75 de milioane; Secretariatul General al Guvernului 66 de milioane; Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţi Informaţionale 43 de milioane; Ministerul Turismului 30 de milioane; alţi ordonatori de credite ai bugetului de stat 151 de milioane, că sunt 52 de ordonatori.
Ce vreau să înţelegeţi prin aceste sume, este că ele sunt, repet, încă o dată, rezultatul reducerii în mod, să zic, natural urmare a crizei a veniturilor proprii, pe cale de consecinţă, mulţi dintre aceşti ordinatori de credite îşi ajustează în mod corespunzător cheltuielile.
Reporter: În ceea ce priveşte concediul fără plată, acesta a fost până la urmă inclus în această rectificare bugetară?
Gheorghe Pogea: Astăzi am avut pe această temă, şi aşa cum am spus şi în cursul zilei de ieri la o întrebare pusă de televiziunea dvs., vă asigurăm că această măsură, care este absolut necesară, şi eu fac apel la sistemul public să înţeleagă, pentru că este o situaţie deosebită şi nu este o ambiţie a cuiva, am spus că o să facem respectând legalitatea. Nu putem să fim în afara legalităţii şi vom lăsa la latitudinea ordonatorilor principali de credite să ia măsurile corespunzătoare în contextul legal de care beneficiem, astfel încât ajustarea, că asta este în fond, ajustarea acestor cheltuieli cu circa 15,5% în medie/lună se poate face faţă şi am găsit, cred, că soluţia legală, am ţinut cont şi de sugestiile pe care le-am primit, şi din mediul privat, şi de la sindicate, şi aşa cum am promis, cred că calea cea bună am identificat-o.
Reporter: Care este această soluţie?
Gheorghe Pogea: Păi calea cea bună este următoarea: în primul rând este o măsură cu caracter temporar, va fi o măsură cu caracter temporar, generată de criză, aşa cum se întâmplă şi în Franţa; în al doilea rând, în urma discuţiilor cu angajaţii, ei pot să-şi ia concediul, zile libere, nu concediu fără plată, zile libere, sau o combinaţie de zile libere cu reducerea programului de lucru, sau, dacă există şi alte măsuri de ajustare a cheltuielilor cu salariile, rămâne ca fiecare ordonator de credite, şef de instituţie, împreună cu salariaţii şi cu cei pe care îi reprezintă, să ia această măsură. Dar această măsură de ajustare a cheltuielilor cu 15,5 % este o necesitate obiectivă care derivă, dacă vreţi, dintr-un context care excede de multe ori puterea noastră.
Reporter: Cu alte cuvinte, fiecare minister va trebui, după cele trei luni de zile, la sfârşitul lunii noiembrie, să vină să vă prezinte o reducere cu X lei şi fiecare minister stabileşte propria modalitate de a reduce aceste cheltuieli.
Gheorghe Pogea: Este corectă afirmaţia Exact. Fără să încălcăm prevederile legale şi eu cred şi fac apel la salariaţii din sistemul public să înţeleagă că această măsură este generată de factori externi pe care îi cunosc - criza economică, asupra căreia nu insist, iar asigurarea funcţionalităţii şi continuităţii serviciilor publice cred că depinde de fiecare dintre noi, de conducători şi de înţelegerea pe care o vom găsi în raport cu cetăţenii şi în raport cu această situaţie deosebită.
Reporter: Această reducere este inclusă în rectificarea bugetară?
Gheorghe Pogea: Absolut. Da.
Reporter: Aş vrea să vă mai întreb, domnule ministru, la Ministerul Justiţiei ştiu că aţi dat bani. Ce sume aţi dat şi ce acoperă aceste sume?
Gheorghe Pogea: În principal, Ministerul Justiţiei, aşa cum am promis, în primul rând a fost interesat de asigurare resurselor financiare pentru bunuri şi servicii, pentru că din această perspectivă criza nu a asigurat întotdeauna resursele necesare. Nu am în faţă exact acest lucru, dar nu este nici o problemă să vă dau toate detaliile.
Reporter: Pentru salariile magistraţilor şi pentru sumele restante aţi alocat bani?
Gheorghe Pogea: Nu. Deci pentru sumele restante, ţineţi minte, printr-o ordonanţă de guvern, noi am cerut, datorită lipsei... recunoaştem obligaţia de a plăti aceste sume, dar am cerut amânarea la plată pentru anul 2010 - 2011, datorită lipsei efective a resurselor.
Reporter: Şi în continuare magistraţii îşi vor primi salariile şi sporurile până la sfârşitul anului?
Gheorghe Pogea: Au primit salariile şi sporurile. Cei care au câştigat - aţi văzut, am fost în instanţă împreună cu ÎCCJ, şi CSM. Şi eu vreau să spun că şi pe această cale, este pentru prima oară când mă exprim public în raport cu acest lucru, în nici un caz nu este nicio încăpăţânare a guvernului sau a ministrului finanţelor publice sau a instituţiilor, ci este pur şi simplu o situaţie deosebită care afectează nu în egală măsură pe toţi, cei săraci şi cu venituri mici sunt afectaţi mult mai mult decât cei care avem, datorită poziţiei noastre, salarii mai mari şi care le-am câştigat, să spun, în mod corect şi îndreptăţit. A fost doar un apel de a manifesta o solidaritate faţă de această situaţie dificilă. În rest, Ministerul Finanţelor Publice nu va fi mai presus de lege cu nici unul dintre funcţionari sau instituţiile publice ale acestei ţări.
Reporter: În ceea ce priveşte legea unică de salarizare a bugetarilor, vă veţi întâlni şi luni cu sindicatele pentru a fi gata până marţi, când...
Gheorghe Pogea: Noi credem că în ce priveşte legea sistemului unitar de salarizare, suntem pe un drum bun. Când spun un drum bun - un drum al dialogului. Am văzut şi am primit observaţii inclusiv din partea Ministerului Justiţie sau a sistemului de justiţie în ansamblul său. Multe dintre acestea au fost corecte şi pertinente şi în cursul zilei de mâine - s-a decis astăzi de către primul ministru, Emil Boc - vor avea loc, dacă nu greşesc începând cu ora 12:00, întâlniri cu toţi miniştrii, inclusiv de la Ministerul Justiţiei, de la oricare ministere care au de făcut mici corecţii, pentru ca această lege a sistemului unitar de salarizare să ne dea certitudinea că atinge cele patru principii pe care le-am stabilit: echitatea, predictibilitatea, simplitatea şi transparenţa procesului.
Reporter: Asta înseamnă că va fi gata până marţi, când teoretic încep procedurile pentru asumare.
Gheorghe Pogea: Eu cred că da. O să mai fie o întâlnire şi cu sindicatele pe această temă. După ce vor fi stabiliţi mai bine, să spunem, aceşti coeficienţi şi structuri de ierarhizare, ţinând cont şi de propunerile care au venit din diferite sisteme, au venit din partea Educaţiei, sunt propuneri venite din partea magistraţilor, am văzut un punct de vedere din partea judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti - vă asigur că ele sunt în atenţia noastră. După ce vor fi trecute, Ministerul Finanţelor Publice va face din nou o evaluare a acestor costuri şi vă asigur că le voi face cunoscut publice. cert este un lucru, care este deja agreat: elementele de natură fiscală sau costurile acestei reforme a legii sistemului unitar de salarizare până în 2015 şi criteriile sau cadrul general în care vor mişca au fost agreate atât cu sindicatele, cât şi cu patronatele. Ideea de bază este că va trebui să scădem cheltuielile de natură salarială ca procent din PIB, de la 9%, cât avem acum şi dumneavoastră aţi sesizat, la circa 6% în 2015. În egală măsură, vom creşte salariile celor din sistem, pentru că trebuie să avem o convergenţă a salariilor cu cele din UE. Vom face o echitate în interiorul sistemului. Cu siguranţă că, vă spun, e puţin probabil să nu se găsească nemulţumiţi. Ideea este că această lege şi guvernul are toată disponibilitatea pentru a asigura aceste principii.
Reporter: Domnule ministru, am şi eu o întrebare.
Gheorghe Pogea: O ultimă întrebare, vă rog.
Reporter: Apropo de aceşti indici şi coeficienţi din legea unică de salarizare. Se schimbă guvernul, este posibil ca viitorul guvern să modifice aceşti coeficienţi şi practic, legea unică de salarizare să fie într-o posibilă, perpetuă schimbare de la guvern la guvern?
Gheorghe Pogea: Din punctul meu de vedere, dacă s-ar întâmpla un asemenea lucru, ar fi o mare greşeală. Ceea ce, în schimb, ar trebui să se întâmple este în raport cu aceste principii fundamentale, pentru că este vorba despre o lege sistemică, ar fi o mare greşeală ca guvernul să nu aibă în vedere orice altă propunere care vine în sensul îmbunătăţirii ei, a asigurării unei legi echilibrate, transparente, simple. Şi eu vă spun, mai avem de umblat la simplitate. Sunt în România peste 1.900 de funcţii, relativ multe. Pe parcursul anului 2010, an în care, spre exemplu, avem o anumită pauză de respir-o, guvernul, împreună cu sindicatele, împreună cu patronatele, ne vom gândi, simultan cu procesul de reformă, de descentralizare, de introducere a standardelor de cost, cum putem să avem o mai bună exprimare a acestor nivele de salarizare, pentru că, după cum bine vedeţi, aceşti coeficienţi încurcă pe multă lume.
Reporter: Şi nu ar fi fost mai bine dacă aţi fi avut şi un acord politic pe această temă, pe tema legii salarizării unice, astfel încât lucrurile să fie bătute în cuie şi în viitor?
Gheorghe Pogea: Acordul politic pe principiile de bază a fost obţinut pentru că această lege a fost făcută tocmai în baza principiilor pentru care coaliţia de guvernare şi-a dat acordul.
Reporter: Nu coaliţia, sunt şi alte partide de opoziţie.
Gheorghe Pogea: Şi alte partide. Deci, doresc să vă spun că principiile de bază şi cadrul general de mişcare a acestei legi, din punctul meu de vedere, eu cred că ele se mişcă în parametrii normali stabiliţi. Pot să fie mici diferenţe de opinie privind aşezarea pe o treaptă de salarizare a unuia sau a altuia.
Vă mulţumesc mult şi vă doresc weekend plăcut!
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 29.08.2009
Autorul isi asuma intreaga raspundere civila si penala pentru informatiile de mai jos. Reproducerea lor este autorizata.
Mă gândesc că dacă spune aşa ceva este pregătit şi cu probe prin care poate demonstra cele spuse.
Sub palaria SPP se afla o unitate conspirata de politie politica, in beneficiul lui Traian Basescu. Aceasta reuneste specialisti din diverse domenii detasati de la alte servicii secrete, inclusiv specialisti in interceptari. Este unitatea la care a facut referire Marian Vanghelie in emisiunea Gabrielei Firea. Sediul acestei unitati strict secrete si necunoscute, pana ieri, este in Palatul Parlamentului. Este unitatea care a realizat inregistrarea discutiilor din Comisia de ancheta a Elenei Udrea si difuzarea selectiva a unor fragmente.
(sursa: http://www.sroscas.ro/site/2009/08/22/unitatea-secreta-zeus/)
Pe blog-ul haluci-nation.ro, sub titlul “Interceptarile ilegale din comisia “Udrea” au fost realizate de SPP”, a aparut informatia conform careia unitatea Zeus este condusa de general-locotenent Alexandru Burian, adjunct al Directorului Serviciului de Protectie si Paza pentru activitatea de informatii. Se confirma ca sediul este la Palatul Parlamentului. In prezent, unitatea Zeus este angajata intr-o activitate tipica de politie politica, elaborand “proiectii” pentru luna noiembrie, cand urmeaza sa aiba loc alegerile prezidentiale. Termenul ascunde, de fapt, un studiu realizat si in urma unor operatiuni de supraveghere asupra principalilor contracandidati ai Presedintelui Traian Basescu si cercurilor de interese care ii sustin. Reamintim ca unitatea Zeus a realizat interceptarea sedintei membrilor Comisiei Udrea.
Colonelul SPP Mircea Gainuse de la Sectiunea de Documentare Informativa i-a adresat zilele trecute un memoriu Presedintelui Traian Basescu, prin care semnaleaza ca in general in SPP si in special in unitatea Zeus au fost integrati ofiteri din fosta securitate, specializati in politia politica.
Bugetul unitatii Zeus este de 5 milioane de euro.
(sursa: http://www.sroscas.ro/site/2009/08/23/noi-detalii-despre-zeus/)
GHEORGHE FLORESCU
Nr. 623016/17.08.2009
Referitor la petiţia dvs. adresată, prin email, Domnului Prim-Ministru, vă facem cunoscute următoarele:
Având în vedere necesitatea consolidării bazei veniturilor bugetare, esenţială pentru asigurarea resurselor necesare dezvoltării economice şi îndeplinirii angajamentelor României asumate în calitate de stat membru al Uniunii Europene, Guvernul a aprobat aplicarea unei măsuri fiscale privind sistemul de impozitare minimă, în contextul în care tot mai mulţi contribuabili, persoane juridice, raportează în mod constant pierdere fiscală sau declară un impozit foarte mic.
Această măsură fiscală este rezultatul unei analize efectuate la nivel naţional de către Ministerul Finanţelor Publice pe baza datelor deţinute la sfârşitul anului 2007. În urma acestei analize a rezultat faptul că, din 617.525 care au depus situaţii financiare, contribuabilii persoane juridice au declarat pierderi la nivelul anului 2007 în număr de 242.106 (39,2% din numărul total al societăţilor înregistrate), în condiţiile în care cifra de afaceri a acestor întreprinderi se ridică la nivelul de 134 miliarde lei.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a estimat că 65% din societăţile comerciale vor plăti impozitul minim, în sumă totală de 291,7 milioane lei.
De asemenea, este de menţionat faptul că falimentul unui agent economic este condiţionat ca elemente principale, de o serie de factori determinaţi de situaţia economică actuală internă şi internaţională, iar implementarea unui sistem minim de impozitare influenţează într-o măsură mult mai mică rezultatele financiare ale agentului economic. De exemplu, un contribuabil, persoană juridică, care are o cifră de afaceri din anul precedent încadrată în prima tranşă de venituri, va datora un impozit minim lunar de 183 lei, ca sarcină fiscală minimă.
Cu stimă,
Dragoş DOROŞ
Director
| Judet: | Arad |
| Populatia: | 3000 |
| Suprafata: | 5300 ha |
| Suprafata intravilan: | 100 ha |
| Suprafata extravilan: | 5200 ha |
| Nr gospodarii: | 1150 |
| Nr locuinte: | 1150 |
| Nr gradinite: | 1 |
| Nr scoli: | 1 |
| Activitati zonale: | Agricultura Legumicultura Cresterea animalelor Apicultura |
| Activitati economice: | Comert Industrie Prestari servicii |
| Facilitati investitori: | Forta de munca ieftina Suprafata mare de teren arabil Numar mare de animale |
| Proiecte investitii: | Extindere retea de apa si canalizare Modernizare strazi |
| Obiective: | Abatoare si laptarii (ovine, porcine, cabaline) |
Monumentul închinat eroilor din comuna Şepreuş Astăzi se împlinesc 60 de ani de la cunoscuta revoltă a locuitorilor comunei Şepreuş împotriva tiraniei comuniste.
Ziua de duminică, 31 iulie 1949 avea să rămână, de-a pururi, în memoria sătenilor din comuna Şepreuş. Tot satul era prezent la o nuntă a unor tineri din localitate când, pe nepusă masă, toboşarul de la Consiliul Popular a convocat oamenii în faţa Primăriei, ca să fie informaţi de către un activist de partid în legătură cu recolta de grâne din acel an. Desigur, principala comunicare făcută de către activistul de partid viza cotele de cereale, pe care gospodarii din Şepreuş trebuiau să le predea statului, în contul despăgubirilor de război faţă de Uniunea Sovietică. Mai mult, plata muncitorilor de la batozele de treierat grâu trebuia făcută în bani de acum încolo, nu în produse, cum era în anii trecuţi.
Puşi în faţa acestor „noutăţi”, sătenii din Şepreuş s-au revoltat, comunicându-i activistului de partid că nu le mai rămân cereale pentru hrana zilnică până la recolta următoare. În replică, activistul le-a răspuns că „am văzut multe prune în comună, deci mâncaţi prune cu pâine, că aceasta este hrana ţăranului vara.” La răspunsul cetăţenilor, că nu le mai rămân cereale nici pentru pâine, activistul i-a îndemnat să mănânce fân şi paie. Acest răspuns jignitor a fost, de fapt, scânteia care a aprins flacăra revoltei.
Activistul de partid şi toţi ceilalţi din delegaţia acestuia au fost alungaţi afară din comună, cu pietre şi înjurături. Pe loc, sătenii au ales un comitet de conducere a revoltei – sau a „rebeliunii”, cum a rămas în literatura comunistă – comitet din care au făcut parte Stana Ioan, a lui Băndeţ, un ţăran înţelept şi foarte bun gospodar, Stana Simion, zis Nanci, Stana Petru, Sălăjan Ioan, a Huhului, Burcă Teodor, a Brezului şi Pârtan Petru. Sub conducerea acestui comitet, între 2.500 şi 3.000 de săteni s-au adunat în faţa Primăriei şi, considerând că această clădire reprezintă adevăra- tul mijloc de opresiune a sistemului comunist şi sursa tuturor relelor, au devastat-o. Apoi, au devastat şi magazinul din localitate, de unde au luat toate alimentele de care duceau lipsă şi pe care le primeau doar porţionat, pe cartele, după care au dat foc şi fostului conac boieresc, pe cale de a fi transformat în sediu de CAP. Toată noaptea următoare sătenii s-au organizat în patrule şi au păzit drumurile de acces în localitate – numele localităţii, în traducere înseamnă „şapte uşi”, de fapt cele şapte porţi de intrare în comună – de teama unor posibile represalii. Acestea n-au întârziat să apară, deoarece în dimineaţa de 1 august 1949, câteva camioane încărcate cu jandarmi şi-au făcut apariţia pe podul de la moară.
Văzând organizarea sătenilor, care blocaseră podul cu grape întoarse cu dinţii în sus, jandarmii s-au retras pentru moment. Apoi, în grupuri pedestre sau călare, jandarmii au încercat să ia podul cu asalt, cu toate că sătenii care păzeau acest obiectiv doreau să ducă trata-tive cu comandanţii acestora. Văzând că jandarmii încep să-i lovească pe săteni cu patul puştilor şi cu cravaşele, un om de legătură a chemat masa mare de săteni revoltaţi de la Primă- rie la faţa locului. Mulţimea i-a dezarmat pe jandarmi, luându-le caii şi armamentul, dar la scurtă vreme au apărut mai mulţi soldaţi şi securişti, în număr mare. Au loc schimburi de focuri, soldaţii folosind – pentru intimidarea sătenilor revoltaţi – mitraliere, grenade şi branduri. Acum se înregistrează şi prima victimă, Ioan Faur, care este ucis de un glonţ. Văzând mulţimea de soldaţi, capii revoltei le recomandă sătenilor să se ascundă, pentru a nu fi ucişi, mulţi dintre ei plecând înspre Munţii Codru Moma, prin satele Beliu, Craiva, Agrişu Mare, Bochia etc. Armata intră în sat şi, din casă în casă, arestează tot ce găseşte în cale: femei, bătrâni, copii, oameni maturi, pe care-i duc, sub escortă, în curtea Primăriei.
Regretatul profesor Florin Pârv, autorul monografiei „Şepreuş – vatră de inimă şi suflet”, îşi aminteşte că a fost arestat împreună cu părinţii şi, alături de ceilalţi săteni, au fost ţinuţi zile întregi în beciurile Primăriei, fără apă şi fără pâine. În ziua de 2 august 1949, sătenii din Şepreuş sunt interogaţi cu brutalitate de către organele de Securitate. Unii sunt eliberaţi, alţii sunt duşi la Arad. Avocatul Pârv Teodor, fratele socrului capului revoltei Stana Ioan, Pârv Ioan, socrul capului revoltei Stana Ioan, Incicău Mihai, socrul capului revoltei Stana Simion şi Stana Ioan, cârciumarul din localitate sunt duşi în faţa Primăriei şi împuşcaţi fără cruţa- re. Împuşcaţi pe la spate, ca să se spună că au fugit de sub escortă, cu toate că nici unul dintre aceştia nu participaseră direct la revoltă. Trupurile lor au fost ţinute două zile pe platoul din faţa Primăriei, iar sătenii erau aduşi cu forţa de către soldaţi, să-i vadă şi să se înspăimânte. Apoi, fără nici o ceremonie religioasă, au fost îngropaţi într-o groapă comună la marginea localităţii. Cei trei fraţi care erau consideraţi ca fiind printre capii revoltei, Stana Ioan, Stana Simion şi Stana Petru, n-au reuşit să fie prinşi de către organele de securitate decât în anul 1952, deşi în tot acest răstimp au stat ascunşi tocmai în sat, pe la rude şi pe la prieteni. Semn cât se poate de clar că revolta de la Şepreuş a fost un fenomen de masă, o revoltă împotriva sistemului comunist împovărător, care atenta la averea şi la libertatea gospodarilor de aici.
De fapt, tot în această perioadă înregistrăm revolte similare, dar de mai mică intensitate, în satele limitrofe Apateu, Şomoşcheş, Berechiu, Coroi, Craiva, dar şi în localităţi din judeţele Bihor şi Timiş. Remarcăm şi faptul că, în fiecare dintre aceste localităţi revoltate, au avut loc execuţii cu sânge rece, pentru înspăimântarea localnicilor.
La Şomoşcheş au fost executaţi Ioan Faur şi Gheorghe Margine, la Apateu Simion Stana, Ioan Manhu şi Petru Moţ, iar la Berechiu Petre Ilonca. În toate aceste cazuri, motivul execuţiei a fost declarat „fuga de sub escortă”. La Şepreuş, 40 de săteni sunt condamnaţi la ani grei de puşcărie şi şase familii sunt deportate.
Lista condamnărilor din Şepreuş
1. Stana Simion, zis Nanci – 20 de ani de temniţă grea şi confiscarea averii.
2. Stana Ioan, fratele – 16 ani de temniţă grea şi confiscarea averii.
3. Stana Petru, fratele - 13 ani de temniţă grea şi confiscarea averii.
4. Pârtan Petru, zis a Pârtanu- lui – 10 ani de temniţă grea şi confiscarea averii.
5. Sălăjan Ioan, zis a Huhului – 8 ani de temniţă grea şi confiscarea averii.
6. Burcă Teodor, zis a Brezu- lui – 8 ani de temniţă grea şi confiscarea averii.
7. Roşca Gheorghe, zis a Doghii – 6 ani de temniţă grea şi confiscarea averii.
8. Suciu Mihai, zis a Dorului – 5 ani de temniţă grea şi confiscarea averii.
9. Incicău Ioan, 5 ani de temniţă.
10. Chebeleu Ioan, 4 ani.
11. Horga Mihai, 4 ani.
12. Petraş Mihai, 3 ani.
13. Petica Gheorghe, 3 ani.
14. Halangău Mihai, 3 ani.
15. Suciu Teodor, 3 ani.
16. Cochirla Orădan, 5 ani.
17. Roşca Flore, 2 ani.
18. Pavel Ioan, 2 ani.
19. Stana Traian, 2 ani.
Alţi cetăţeni din Şepreuş au primit pedepse mai mici, între un an şi doi ani de temniţă. Pentru informarea cititorilor, menţionăm şi faptul că, de-a lungul vremurilor, şepreuşenii s-au mai ridicat la luptă pentru apărarea drepturilor cetăţeneşti sau sociale.
Aşa s-a întâmplat în anul 1824 sau în anul 1903. Pentru a comemora această tradiţie seculară de luptă împotriva tiraniilor de tot felul, edilii comunei Şepreuş s-au gândit să organizeze, în cursul lunii august, o mare sărbătoare a localităţii, sărbătoare la care a fost invitat inclusiv preşedintele României, Traian Băsescu.
(sursa: http://www.glsa.ro/informatii/arad-special/47940-sase_decenii_de_la_revolta_anticomunista_de_la_sepreus.html)DISCURSUL
preşedintelui României, Traian Băsescu,
la manifestările prilejuite de comemorarea a 60 de ani de la revolta anticomunistă din Şepreuş
(Şepreuş, judeţul Arad, 22 august 2009)
Departamentul de Comunicare Publică
22 August 2009
Departamentul de Comunicare Publică
22 August 2009
(sursa: http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=11359&_PRID=lazi)
 |  |
 |  |
 |  |
 |  |
 |  |
 |  |
 |
Vezi galeria
Briefing de presă susţinut de ministrul Finaţelor Publice, Gheorghe Pogea la finalul şedinţei de guvern
Briefing de presă susţinut de ministrul Finaţelor Publice, Gheorghe Pogea la finalul şedinţei de guvern
