CORBII - Cincinat PavelescuO! corbi siniştri, vă iubesc;
Voi ce pe-al iernii alb linţoliu
Cădeţi în stoluri ce-ngrozesc
Ca nişte pete mari de doliu!
În fracurile voastre negre
De ciocli aveţi ceva de gală,'
Şi-n croncănitul vostru rîde
O ironie triumfală!
Duşmani cetăţilor banale
Prin vechi ruini v-adăpostiţi,
Şi sub dispreţul vostru rece
0 lume-ntreagă-nvăluiţi.
Dacă vă muşcă foamea, -ntocmai
Ca feudalii castelani,
Vă năpustiţi pe avuţia
Muncită-a bieţilor ţărani.
Şi negrul vostru e simbolic;
E doliul ce-ndurător
Purtaţi victimelor căzute
Sub ciocul vostru hrăpitor.
Chiar Edgar Poe, în cinstea voastră
A scris balada-ntunecată
Al cărei laitmotiv e tristul
Şi-ngrozitorul: niciodată!
O, corb sinistru, al meu suflet
Scârbit de lupte şi de jale
E-atras de doliul sarcastic
Ce-l poartă aripile tale!
Şi-aş vrea - pentru-a scăpa de viaţă
Sugrumătoare a cetăţii -
Să deviu regele ruinei
Al păcii şi-al singurătăţii.
Iar dacă cioclii corbi sunt politicienii de astăzi...
2 comments:
Uite asa, Cincinat Pavelescu, celebrul nostru epigramist este deosebit de actual cu aceste vremuri, prin viziunea sa clara si lucida propagata din secolul trecut :)
Ce lucru ciudat!
S-a stins din viata exact in anul cand se nastea Gheorghe Dinica, in 1934.
Avem loc si pentru ceva mai vesel?
Loc ar fi, dar şi lenea-i mare... că trebuiesc transcrise. :D
Post a Comment