No title, no news

20:59


21:02



21:19



22:14



22:16



22:55


DATA: 17-11-2010

EMISIUNEA: TEMA ZILEI

POSTUL: TVR 1

ORA: 20:35

MODERATOR: LUCA NICULESCU

INVITAT: TRAIAN BĂSESCU



Luca Niculescu: Bună seara, tuturor, ne aflăm la Palatul Cotroceni pentru "Tema zilei". Discutăm cu preşedintele României, domnul Traian Băsescu, despre apropiatul Summit NATO, un summit foarte important, care va avea loc mâine şi poimâine la Lisabona. Se va vorbi acolo despre noul concept strategic al NATO, despre Afganistan, despre scutul antirachetă şi despre relaţia dintre Rusia şi NATO. Domnule preşedinte, bună seara!

Traian Băsescu: Bună seara, bine ne-am reîntâlnit!

Luca Niculescu: Bine ne-am reîntâlnit, la dumneavoastră acasă de data aceasta. Aş dori să începem direct cu acest summit, care este foarte important. Va fi discutat şi va fi adoptat noul concept strategic, este documentul care va seta agenda NATO pe următorii 10 ani şi va reforma organizaţia, va fi NATO 3.0, după cum spunea secretarul general al NATO. Pe scurt, pentru România, care este relevanţa acestui concept strategic nou?

Traian Băsescu: Extrem de importantă. În primul rând, pentru că este legat de Bucureşti. Lansarea unui nou concept strategic pentru organizaţie s-a făcut la Bucureşti în 2008, cu ocazia Summit-ului NATO, s-a constatat necesitatea îmbunătăţirii şi flexibilizării conceptului strategic. În al doilea rând, noul concept strategic acoperă integral, spre deosebire de conceptul strategic din '99, acesta, conceptul strategic 2010, acoperă integral nevoile de securitate ale României şi trebuie să observăm că a funcţionat articolul 5, legat de solidaritate, adică niciun stat membru nu este lăsat în afara sistemelor de securitate ale NATO. Dacă vreţi, este o modificare extrem de importantă în abordarea NATO cu privire la stabilitate. Spre exemplu, siguranţa, stabilitatea, nu mai sunt un reflex al voinţei celor 28 de state membre. Noul concept strategic include aici şi statele partenere. Mai mult decât atât, el vorbeşte despre posibilitatea statelor partenere de a participa la decizie.

Luca Niculescu: Staţi puţin, când vorbiţi despre statele partenere, înseamnă că dacă un stat partener are o problemă, cei 28 trebuie să îi vină în ajutor?

Traian Băsescu: Nu, nu, nu. Când vorbim de stabilitate globală.

Deci, organizaţia îşi asumă un rol de a menţine stabilitatea globală, iar aici iese din cadrul strict al Alianţei, unde funcţionează celebrul articol 5, "Toţi pentru unul, unul pentru toţi", din punct de vedere al nevoilor de securitate şi se extinde la statele partenere, ca o sursă de a garanta stabilitatea globală, ceea ce este extrem de important. De asemenea, aş spune că foarte important este că în noul concept strategic, NATO îşi asumă responsabilităţi în gestionarea crizelor, lucru care nu se întâmpla până acum, ca de altfel şi importanţa dată statelor partenere, deci al doilea element de foarte mare noutate şi actualitate. "Securitate prin cooperare" se numeşte acest concept, care implică şi statele partenere. Nu în ultimul rând, aş menţiona faptul că Alianţa îşi asumă contribuţia la controlul armamentelor. Deci, nu se limitează doar la a fi dotată pentru ea, dar îşi asumă responsabilităţi în afara frontierelor proprii atunci când este vorba de dezvoltarea armamentelor convenţionale sau neconvenţionale şi aici vom vedea modalităţile de intervenţie, în astfel de situaţii vor trebui discutate. Un punct extrem de important în ceea ce priveşte decizia, încă n-a fost clarificat, este dacă Alianţa se adresează unui proiect de renunţare la armamentele nucleare. Sigur, opţiunea majoritară în interiorul Alianţei este să se menţină capacitatea de intervenţie convenţională şi să se menţină capacităţile nucleare, ca element de descurajare pentru statele deţinătoare de armament nuclear, dar obiectivul pe care îl spune răspicat Alianţa este trecerea la un program de dezarmare nucleară, lucru extrem de important pentru pacea lumii.

Luca Niculescu: Cum poţi moderniza NATO, pentru că până la urmă despre asta vorbim, domnule preşedinte, în condiţiile în care majoritatea statelor europene, cel puţin, îşi reduce bugetele pentru apărare? Marea Britanie şi-a redus bugetul cu 8%, nici România nu stă foarte bine.

Traian Băsescu: România nu-şi respectă nici ea angajamentul de a aloca 2,8% din PIB.

Luca Niculescu: La 2,38 parcă era.

Traian Băsescu: Da.

Luca Niculescu: La anul va fi mai puţin de 1% din PIB, cu două miliarde de lei mai puţin decât anul acesta. Cum se poate?

Traian Băsescu: Aşa este. Deci aici intervine marea discrepanţă între ce fac europenii şi ce fac Statele Unite. Statele Unite îşi alocă bugetul angajat pentru apărare în mod matematic, ba de multe ori îl şi depăşeşte, datorită angajamentelor internaţionale. Şi trebuie să recunoaştem - sigur, nu suntem obişnuiţi s-o spunem deschis - dar la masa rotundă, probabil, ca şi la Bucureşti, se va ridica problema respectării angajamentelor europenilor în ceea ce priveşte asigurarea capacităţilor militare ale NATO. Niciun stat european aproape nu mai respectă angajamentele de alocare bugetară pentru modernizarea armatei.

Luca Niculescu: Şi când o să vi se spună dumneavoastră: România la anul nu are decât 0,8% din buget pentru apărare, ce le spuneţi? Şi Franţa face la fel, şi Marea Britanie a tăiat 8%?

Traian Băsescu: Nu, nu o să putem spune, o să trebuiască să recunoaştem neputinţa noastră. Deci, ca să fim foarte clari, în raport cu ceea ce spunem aici, numai elementele pe care vi le-am prezentat, România din 2013 nu mai are capacitate să-şi protejeze propriul spaţiu aerian, pentru că nu am fost în măsură să contractăm necesarul de avioane care să poată înlocui MIG-ul 21 Lancer. Este o realitate a noastră. Va trebui să...

Luca Niculescu: O realitate, dar cine-i vinovat pentru ea, totuşi?

Traian Băsescu: Bun. Dacă vom încerca să găsim vinovaţi, ne va fi foarte greu.

Luca Niculescu: Atunci vă întreb altfel. Cum se poate reuşi îndeplinirea acestui obiectiv foarte important, în condiţii de criză atât de mari?

Traian Băsescu: Bun. Aici discutăm totuşi de nivelul de securitate globală, dotarea proprie pentru a face faţă unui dezastru general în care NATO ar trebui să intervină cu toată capacitatea lui militară. Privind însă lucrurile din punct de vedere al angajamentelor existente, România este unul din statele care îşi respectă cu sfinţenie angajamentele în raport cu NATO, fie că vorbim de Balcanii de Vest, fie că vorbim de Afganistan. Suntem una dintre ţările care şi-a dublat efectivele în Afganistan după summit-ul de la Bucureşti, aşa cum ne-am angajat. În momentul de faţă suntem, aş spune, printre nu foarte multele ţări care şi-au respectat ad-litteram angajamentele şi avem forţele necesare în Afganistan aşa cum ne-am angajat. Deci, nu trebuie privite lucrurile tragic. Este adevărat că nu ne aducem contribuţia pe care ne-am angajat s-o aducem la capacitatea globală de reacţie a Alianţei, prin alocările mult prea mici în raport cu angajamentele din bugetul de stat.

Luca Niculescu: Şi când credeţi că ar putea ca aceste alocări să crească?

Traian Băsescu: Odată cu redresarea economică a României. Trebuie să fim cinstiţi, şi noi acest lucru îl recunoaştem, l-am discutat inclusiv cu secretarul general NATO acum două săptămâni, la Bruxelles, şi l-am informat că România nu va putea să... în următorii doi-trei ani. Să sperăm că vom reuşi să o facem după.

Luca Niculescu: Şi el ce v-a răspuns?

Traian Băsescu: Nu poate decât să ia notă, că totuşi discuta cu un şef de stat.

Luca Niculescu: Se va discuta mult despre Afganistan la acest summit, domnule preşedinte? Afganistanul, ţară în care se află 150.000 de soldaţi, nu numai NATO, România are şi ea 1700 de oameni acolo. Credeţi - pentru că am văzut că se vorbeşte despre o retragere în 2014 - credeţi că se poate acest lucru, credeţi că va fi stabilizat Afganistanul până în 2014?

Traian Băsescu: Dacă vreţi o evaluare românească, nu va fi posibil. Şi chiar dacă în documentul care se pregăteşte pentru Summit-ul NATO se vorbeşte de intenţia de încheiere a misiunii în 2014, în acelaşi timp, se spune foarte clar: intenţie 2014, dar numai dacă reuşim să predăm întreg teritoriul Afganistanului în mâinile forţelor de securitate afgane. Însă aici lucrurile trebuiesc dezvoltate. Deja nu mai este doar o problemă care se numeşte Afganistan, ci este o problemă care se numeşte Pakistan - Afganistan, datorită slăbiciunilor politice din Pakistan. Al-Qaeda este retrasă aproape integral pe teritoriul Pakistanului şi de acolo organizează lovituri împotriva forţelor Alianţei, sau în Europa, sau oriunde în lume.

Luca Niculescu: Vă propun să revenim mai aproape de frontierele României, deoarece unul dintre marile subiecte de discuţie va fi relaţia dintre NATO şi Rusia. "Mă aştept", spunea Anders Fogh Rasmussen, "ca Summit-ul Rusia - NATO să lanseze un studiu asupra modului de a crea o apărare comună antirachetă" - şi vă întreb: care este poziţia României?

Traian Băsescu: Absolut deschisă şi pozitivă. Noi susţinem inclusiv o formulă comună înainte de crearea unui sistem global NATO pentru Europa. O formulă comună cu Rusia. Până la urmă, indiferent care sunt, dacă vreţi, reminiscenţele Războiului Rece, fie că sunt într-o parte sau în alta, teama de Rusia, sau Rusia, teama de NATO, vă pot spune că ambele blocuri, fie că vorbim de Federaţia Rusă, fie că vorbim de NATO, încă nu au reuşit să scoată din programele lor definirea principalei ameninţări şi pentru fiecare din ele, celălalt este principala ameninţare. Dar dacă privim realist, dincolo de contradicţiile pe care le avem, riscurile la adresa securităţii sunt similare. În niciun caz NATO nu este un risc pentru Federaţia Rusă sau Federaţia Rusă un risc pentru NATO. Nimeni din statele-membre NATO n-ar putea gândi un atac nuclear al Federaţiei Ruse împotriva unui stat NATO sau invers.

Luca Niculescu: Ce înseamnă, dacă se va face acest proiect comun - că la un moment dat, s-ar putea să avem elemente ale unui scut antirachetă rusesc în România, aşa cum vor fi astea americane?

Traian Băsescu: Nu, nu, exclus aşa ceva, dar lucrurile... Exact asta vă spuneam. Avem încă reminiscenţe ale trecutului în mentalul nostru, al politicienilor de vârf, chiar şi nu pot spune că sunt unul care vede Rusia ca pe o ţară care are numai flori pentru România. Dar este clar că riscurile pe care le au statele membre NATO sunt valabile şi pentru Federaţia Rusă: riscul de atacuri cibernetice, riscul de atacuri teroriste, riscul generat de proliferarea armamentelor nucleare, riscuri legate de droguri, riscuri energetice. Toate acestea sunt riscuri aproape egal împărţite între Federaţia Rusă şi statele membre NATO şi atunci poate că, sau probabil, summit-ul de la Lisabona nu va fi cel care va marca o deschidere totală a celor două forţe pe acest subiect, dar sunt convins că va marca un început, un început în a ne uni forţele pentru a combate aceste riscuri, pentru că, repet, este foarte clar că NATO nu mai este un risc pentru Federaţia Rusă şi nici Federaţia Rusă un risc pentru NATO.

Luca Niculescu: Dar cum vedeţi această apropiere, în acest discurs foarte optimist dintre Rusia şi NATO, în condiţiile în care Rusia are încă trupe în Transnistria?

Traian Băsescu: Aici intrăm în altă zonă, în zona armamentelor convenţionale şi ceea ce noi susţinem constant, respectarea angajamentelor de la Istanbul, va fi un lucru susţinut de toate statele membre NATO. Nu putem discuta - şi face parte din piedicile şi mentale pe care le avem, şi organizatorice şi strategice - nu putem lua decât o decizie de principiu, să ne privim viitorul de securitate împreună, dar este clar că acest viitor de securitate împreună este condiţionat de respectarea angajamentelor anterioare şi de prefigurarea unor soluţii comune pentru viitor pe ameninţările despre care vorbeam mai înainte. Indiscutabil, nimeni n-ar putea trece peste situaţia din Transnistria. Ce vă pot spune însă: este evident că în ultimele luni, Moscova a dat semnale foarte serioase că este dispusă să discute cu Uniunea Europeană problematica legată de soluţionarea problemei Transnistriei.

Luca Niculescu: Soluţionare care înseamnă retragerea trupelor.

Traian Băsescu: Sau cel puţin înlocuirea acestora cu forţe ale UE.

Luca Niculescu: În Transnistria.

Traian Băsescu: În Transnistria, de ce nu? De ce să n-avem voie să gândim îndrăzneţ?

Luca Niculescu: Mă gândeam la ce spunea Serghei Lavrov, acum câteva zile, că retragerea trupelor din Transnistria ar duce la o reizbucnire a războiului.

Traian Băsescu: Dacă nu sunt înlocuite cu trupe ale UE, spre exemplu.

Luca Niculescu: Foarte...

Traian Băsescu: Deci - atenţie! - nu vorbesc de trupe româneşti. Nici n-ar fi bine ca România să fie implicată cu forţe de securitate în Transnistria, exact pentru a da credibilitate unei înlocuiri a forţelor din Transnistria, a forţelor Federaţiei Ruse din Transnistria cu forţe ale UE.

Luca Niculescu: Şi cam în ce orizont de timp aţi vedea acest lucru?

Traian Băsescu: Greu de spus. După cum aţi văzut, declaraţiile sunt destul de ambigue din punct de vedere al orizontului de timp, dar, până la urmă, este o chestiune de încredere şi de respectare a angajamentelor anterioare ale Federaţiei Ruse.

Luca Niculescu: Foarte pe scurt: pentru că aţi folosit o expresie frumoasă, aţi spus că nu vedeţi Rusia ca pe o ţară care oferă numai flori pentru România, cum o vedeţi acum?

Traian Băsescu: Cum ne vede şi Rusia pe noi.

Luca Niculescu: O să întrebăm la Moscova. Dar vorbind de Transnistria, trebuie să vorbim puţin şi despre Moldova, domnule preşedinte. Credeţi că această ţară, care va cunoaşte în curând alegeri legislative, va reuşi să facă paşi importanţi către UE?

Traian Băsescu: Eu, mai ales fiind vorba de campanie, n-aş vrea să mă angajez în pronosticuri, dar guvernul instalat anul trecut a făcut paşi impresionanţi către angajarea Republicii Moldova într-un parcurs care să vizeze integrarea în UE. Vă pot spune că ceea ce părea, la un moment dat, ca o idee fixă a României, când spunea încontinuu: Republica Moldova trebuie privită, din punct de vedere al procesului de aderare, în pachet cu ţările din Balcanii de Vest - acum începe să devină o teorie credibilă, în baza atitudinilor şi a acţiunilor Guvernului de la Chişinău. Dacă Moldova doreşte un drum pro-european, este clar că menţinerea actualei coaliţii politice la putere este un factor cheie.

Luca Niculescu: Există deschidere la Bruxelles pentru aderarea Moldovei?

Traian Băsescu: Răspunsul meu categoric este: Da, atunci când va fi pregătită. Deja începe să se folosească această frază standard şi la Bruxelles, atunci când este vorba de Moldova: Da, atunci când va fi pregătită.

Luca Niculescu: Da, atunci când va fi pregătită, dar UE are, în clipa de faţă, probleme destul de mari cu extinderea...

Traian Băsescu: Majore.

Luca Niculescu: De fapt, nu numai cu extinderea are probleme Europa. Şi vă propun să trecem la...

Traian Băsescu: Are probleme interne, în primul rând.

Luca Niculescu: Mă uitam că, la ora la care vorbim, Europa este profund zguduită de mari turbulenţe financiare. Irlanda va accepta, probabil, ajutorul financiar internaţional, un ajutor de câteva zeci de miliarde de euro. Pe scurt, domnule preşedinte, Irlanda este o ţară care, de doi ani de zile, aplică măsuri de austeritate severe - au tăiat salarii ale funcţionarilor, au redus alocaţii - şi, totuşi, se găseşte acum în această situaţie. Cum se explică?

Traian Băsescu: Nu suficient de severe faţă de situaţia Irlandei şi cred că aici s-a făcut o eroare, ca, de altfel, în multe alte ţări. Sunt convins că ceea ce vă voi spune va genera dezbateri extrem de largi, dar s-a încercat relansarea înainte de a se acoperi găurile de drenare a resurselor financiare.

Luca Niculescu: Bine, ei au avut o problemă mare cu o bancă acum, cu Banca Anglo-Irlandeză...

Traian Băsescu: Da, dar banca aceea să ştiţi că n-a finanţat investiţii în România; banca aceea a finanţat masiv consum şi balonul imobiliar din Irlanda, consumul şi balonul imobiliar care au generat miracolul irlandez - da? -, despre care vorbeam toţi. Iată Irlanda cum a reuşit. A reuşit bazându-se pe consum excesiv şi pe un balon imobiliar excesiv. Noi am avut norocul extraordinar că nu am ajuns la o paranoia a consumului înainte de criză şi am fost aproape de o paranoia a sectorului imobiliar, dar criza ne-a oprit, pentru că altfel, tentaţia băncilor - aduceţi-vă aminte, când se trecuse la creditele cu buletinul, cu orice, numai să stimulăm consumul - am fi plătit-o mult mai scump. Şi faptul că...

Luca Niculescu: Dar nu erau bănci româneşti cele mai multe dintre ele. Adică...

Traian Băsescu: Deci eu nu spun bănci româneşti sau bănci străine, sunt bănci care înseamnă sistemul bancar din România, indiferent ce naţionalitate au. Ele finanţează şi în momentul în care oricare din aceste bănci ar intra în dificultate, în derapaj, cel care ar trebui să intervină ar fi Guvernul României, cu bani din taxele românilor. Nu va veni nimeni dacă, Doamne Fereşte, se întâmplă ceva cu o bancă care lucrează pe teritoriul României, să dea bani în locul statului român. Noi vom fi cei care vom da bani. Aşa se întâmplă. Nici în Irlanda, nu băncile irlandeze au căzut, sau nu Banca irlandeză este în cea mai mare dificultate. Nici în SUA, nu toate băncile...

Luca Niculescu: Banca Anglo-Irlandeză, pe care trebuie...

Traian Băsescu: Da.

Luca Niculescu: Ce se întâmplă acum în Irlanda, de fapt, asta e întrebarea, poate afecta şi România?

Traian Băsescu: Da, mai puţin decât statele din zona euro, dar în mod categoric da, din punct de vedere al credibilităţii UE. Însă Irlanda nu este singura. A fost Grecia, este Irlanda şi eu vă pot spune că vor mai urma cel puţin încă o ţară sau două. S-a intrat în criza datoriilor suverane, a datoriilor statelor. A fost criza băncilor, s-a intrat în criza economică şi îi rog pe economişti din nou să mă scuze că îmi permit să acreditez termeni care încă nu au fost lansaţi de ei, s-a intrat în criza datoriilor suverane. România are o şansă extraordinară, din două motive: în primul rând, pentru că nu a împrumutat bani să simuleze o aşa-zisă relansare economică înainte de a lua măsurile de reducere a cheltuielilor proprii.

Luca Niculescu: Spuneţi că asta a fost greşeala Irlandei.

Traian Băsescu: Nu numai a Irlandei. Veţi vedea ţări despre care s-a scris cu litere mari ce măsuri extraordinare au luat, deci, nu vorbesc de Germania.

Luca Niculescu: Ce ţări?

Traian Băsescu: Nu aş vrea să lansez de la Bucureşti nume de astfel de ţări, dar erau lăudate...

Luca Niculescu: Vă spun eu, se vorbeşte despre Portugalia, de exemplu, se vorbeşte despre Spania...

Traian Băsescu: Este în mare dificultate Portugalia. Şi nu aş vrea să mai spun încă alte două ţări care eu cred, privind la datoria lor, de 120%, de 110%, datorie făcută şi pentru că au încercat o relansare forţată, că în trendul real al economiei era invers... Vor fi ţări care vor intra în dificultate în perioada următoare. Nu spun mâine sau poimâine. Dar au trecut opt luni de la criza Greciei, a intrat Irlanda.

Luca Niculescu: Nu din aceleaşi motive. Adică motivele Greciei nu sunt aceleaşi cu cele din Irlanda.

Traian Băsescu: Motivele nu sunt similare. Priviţi însă la datoria publică a fiecărui stat şi cred că acesta este un indicator bun. Repet, şi îmi cer scuze faţă de economişti, că îmi permit să lansez astfel de teorii. Dar până la urmă, experienţa îmi permite să atenţionez asupra acestui lucru. S-a intrat în criza datoriilor suverane.

Luca Niculescu: Şi cum se va termina?

Traian Băsescu: Nu se poate termina decât prin austeritate.

Luca Niculescu: Dar există economişti celebri, Stiglitz, Laureat al Premiului Nobel pentru Economie, care spune: nu austeritatea este terapia, consumaţi, pentru că consumul este unul dintre motoarele economiei.

Traian Băsescu: Îmi cer scuze, îmi cer scuze, am discutat cu domnul Stiglitz aici, am stat mai bine de două ore discutând despre criza economică. Părerea mea este că un consum trebuie să fie ponderat şi cheia relansării economice, mult mai lente, dar relansarea economică temeinică este legată de investiţii. Investiţii directe ale statului şi nu consum pe care să îl stimuleze statul, ca să ajungem, unde? La îndatorarea populaţiei, pentru că până la urmă, asta înseamnă. Sau la îndatorarea statului, dacă te-ai duce să dublezi salariile. Sigur că ar cumpăra mai mult, dar de unde? Din bani împrumutaţi. Să dublezi pensiile. Din ce? Din bani împrumutaţi. Că nu îi producem.

Luca Niculescu: Asta înseamnă, credeţi, criza se va prelungi şi în România?

Traian Băsescu: Nu. O să vă surprind din nou şi nu mai prididesc cerându-mi scuze faţă de economişti: nu, România a făcut ce a trebuit în 2010, sper să finalizeze tot ce are de făcut şi să nu fim afectaţi de vârtejul acesta în care se intră ca urmare a datoriilor suverane foarte mari. Şi vom avea o probă foarte curând. Proba va fi legată de nevoia de împrumut pe care statul român trebuie să îl facă în jurul datei de 23-24-25 noiembrie. Este scadent cam 1,2 miliarde, pe care i-am împrumutat acum un an din sistemul bancar. În România să ştiţi, că neavând bănci româneşti, este ca şi cum te-ai împrumuta la Londra. Dacă noi vom reuşi să luăm acest credit de circa un miliard de euro, cu dobânzi sub 5%, înseamnă că România a redevenit credibilă. Dacă vom fi în situaţia Irlandei sau a Greciei - Irlanda are acum pe piaţă dobânzi de 9%, Grecia are peste 8% dobândă - dacă noi vom reuşi să luăm acest credit, undeva, 24-25, trebuie să îl luăm de pe piaţă; sub 5% înseamnă recunoaşterea de către piaţă a măsurilor pe care statul român le-a luat. Îmi doresc să fie acela momentul adevărului, pentru că dacă acum, la sfârşit de program cu Fondul Monetar, noi reuşim să angajăm un credit, şi nu pe un an, cum a fost acesta, ci pe trei ani, cu dobândă de sub 5%, înseamnă că România, din punct de vedere credibilitate, pleacă pe o pantă favorabilă.

Luca Niculescu: Ce semnale aveţi, cum va fi acest credit?

Traian Băsescu: Nu ştiu, să vedem. Eu vă pot spune cum mi l-aş dori - mi l-aş dori sub 5% dobândă, mi l-aş dori pe trei ani şi mi l-aş dori suprasubscris, deci să cerem 1 miliard şi să avem ofertă de 1,5 miliarde.

Luca Niculescu: Pieţele sunt reticente acum faţă de întreaga Europă, mai puţin două-trei ţări.

Traian Băsescu: Aşa este.

Luca Niculescu: De ce ar avea încredere în România, din cauza măsurilor de austeritate luate?

Traian Băsescu: Da, am fost una din ţările care nu s-au jucat, nu s-au jucat. Şi românii au suferit consecinţele, dar tot românii vor culege şi roadele, adică o Românie stabilă, care nu va mai fi îngenuncheată de evoluţiile viitoare ale crizei datoriilor suverane.

Luca Niculescu: Ştiţi că anul trecut ne spuneaţi că ieşim din criză cam pe vremea asta. Deci tot bazându-vă pe nişte cifre.

Traian Băsescu: Da, dacă nu se... Şi puteaţi să şi aveţi confirmarea în trimestrul doi am avut +0,3. Dacă datorită unei nefericite decizii a Curţii Constituţionale, noi nu eram nevoiţi să creştem TVA-ul la 24%, am fi avut plus şi în trimestrul trei.

Luca Niculescu: Deci TVA-ul a fost de vină, nu tăierea salariilor, de exemplu? Sau nu efectul combinat?

Traian Băsescu: Este un efect combinat, dar una ar fi fost să reduci cheltuielile fără să descurajezi consumul prin creşterea TVA-ului şi alta este o creştere a TVA-ului cu 5%. A fost singura soluţie să substituim reducerea temporară a pensiilor, iar acum, de inflaţia de peste 8%, de creşterea preţurilor, primii care sunt afectaţi sunt exact pensionarii şi de data aceasta nu ca o măsură temporară, ci pe termen lung. Îmi pare rău că nu am fost credibili atunci, dar asta este. Până la urmă, bine că a existat o măsură alternativă pentru a nu creşte deficitul bugetului de stat.

Luca Niculescu: Vedeţi o revenire a salariilor cu cât anul viitor, din cele tăiate?

Traian Băsescu: Deci, primul ministru a anunţat deja sau a discutat la grupurile parlamentare o creştere cu 15%, să sperăm că va fi posibil să fie acordată şi că va fi acceptată ca posibilitate maximă, dublată, sigur, şi de creşterea salariului minim până la 670 de lei. Deci se fac eforturi în două zone şi ele vizează bugetarii, pentru că cei care au suferit cel mai mult de pe urma măsurilor de austeritate sunt bugetarii. Ei au fost afectaţi şi de reducerea de salarii, au fost afectaţi şi de inflaţie, pe când toţi ceilalţi au fost afectaţi doar de inflaţie.

Luca Niculescu: Aş dori să încheiem acest capitol economico-financiar internaţional cu o întrebare despre zona euro, pentru că am văzut în seara asta că sunt îngrijorări privind faptul că s-ar putea să nu reziste la aceste tulburări de pe pieţe. Care este...?

Traian Băsescu: Trebuie să reziste. Deci o prăbuşire a zonei euro înseamnă, practic, o încheiere a funcţionării Uniunii.

Luca Niculescu: Dacă pică euro, pică Uniunea Europeană?

Traian Băsescu: Păi, o prăbuşire a euro înseamnă o prăbuşire a economiei Uniunii Europene.

Luca Niculescu: Uniunea Europeană a existat înainte să existe euro.

Traian Băsescu: Da, însă euro a devenit semnalul unităţii economice definitive, ori o prăbuşire a monedei euro nu este decât un semnal al dispersării şi discutăm pe urmă ce fel de Uniune ar mai putea să fie.

Luca Niculescu: România în euro când o vedeţi?

Traian Băsescu: Numai când va fi pregătită. Lecţiile pe care le-am văzut la ţări nepregătite să fie în euro trebuie să ne aducă cu picioarele pe pământ şi să nu mai fixăm termene în timp, ci să fixăm termene în realităţile noastre economice. Ca să rezişti în zona euro trebuie să ai o economie care să fie apropiată ca performanţă de statele puternice, cum e Germania, cum e... Nu mai poţi să te faci că îndeplineşti criteriile, dar să ai o economie care nu poate susţine realizarea cu uşurinţă a criteriilor de la Maastricht.

Luca Niculescu: Mai avem patru minute, domnule preşedinte şi aş vrea pentru final să abordăm un subiect din actualitatea internă despre care s-a vorbit mult în ultimele zile, cel legat de poliţie. Şi aş începe cu o depeşă a Agenţiei Mediafax, care spunea că ieri, la şedinţa de guvern, aţi fi atenţionat că poliţia s-a transformat în instituţie care apără clanurile mafiote. Aşa este?

Traian Băsescu: În unele judeţe, da şi nu o spun de dragul de a o spune, înseamnă că ştiu ce spun. Ca dovadă, despre situaţia de la Neamţ, toate structurile guvernamentale responsabile au fost avertizate de unul din serviciile de informaţii. Mai mult decât atât, în 2009, Ministerul de Interne era atenţionat că rivalitatea şi disputele dintre grupări - nu le spun clanuri, nu le spun mafiote - dintre grupări se poate tranşa cu arme de foc. Aşa s-a întâmplat, iar astfel de semnalări sunt în mai multe judeţe. Mă îngrijorează gradul redus de disciplină care este în poliţie, mă îngrijorează lipsa de respect a poliţiştilor pentru şefii ierarhici şi vă pot spune că îmi este cunoscută situaţia din câteva judeţe în care subofiţeri, şefi de sindicat, bat cu pumnul în masă la inspectorul-şef. Sigur, există şi motivaţii, ca cele de la Neamţ. Cum la fel mă îngrijorează - dacă aţi văzut, toţi şefii de post, nici mai mult, nici mai puţin, din judeţul Neamţ - ameninţau că ei demisionează dacă este schimbat inspectorul-şef. Vă pot spune, pentru că am văzut această dezbatere publică, că l-am rugat pe ministrul Igaş să nu se treacă la destituirea inspectorului-şef de la Neamţ fără o anchetă a Corpului de control. Şi asta, pentru că informaţii extrem de serioase au fost furnizate Ministerului de Interne în ultimii patru ani despre ce se întâmplă la Neamţ şi sunt extrem de interesat dacă se vor confirma prin controlul Corpului de control al ministrului de interne. Şi vreau să vă spun că dincolo de ceea ce ştiu, că mai sunt câteva judeţe, şi Doljul este unul dintre ele. Să ştiţi că acolo unde auziţi de disputele clanurilor, acolo este ceva putred cu conducerea poliţiei. Nu sunt multe judeţe în care auzim despre acest lucru, presa sesizează, dar acolo unde auziţi despre astfel de dispute, să vă ducă gândul imediat la faptul că ceva este în neregulă în relaţia poliţie cu aceste clanuri. La Neamţ, ce m-a impresionat extrem de neplăcut, a fost acea manifestare comandată a şefilor de post care, nici mai mult nici mai puţin, îşi dădeau demisia dacă era schimbat inspectorul şef. Eu le transmit public să-şi dea demisia, să-şi dea demisia, dacă aşa înţeleg ei că funcţionează o structură piramidală ca poliţie.

Luca Niculescu: Mai avem câteva secunde. 2009, vorbiţi de anul 2009, înseamnă că îi reproşaţi lui Vasile Blaga că nu şi-a făcut treaba.

Traian Băsescu: Reproşez oricărui ministru de interne, de la Rus încoace...

Luca Niculescu: Tuturor miniştrilor de la Rus încoace.

Traian Băsescu: ...care când iese pe televiziuni şi vorbeşte de poliţişti, spune: "am vorbit cu colegii", "colegii mei poliţişti", "m-am înţeles cu colegii", "iată ce am realizat cu colegii". De unde până unde ministrul este coleg cu şeful de post, cu generalul sau cu oricine? Ministrul este omul politic responsabil. Ştiţi cine foloseşte expresia "am vorbit cu colegii"? Cei care imediat ce ajung acolo, sunt înghiţiţi de sistem, sistemul le devine coleg. Ori sistemul trebuie reformat. Eu am vorbit de reforma statului şi inclusiv poliţia trebuie reformată. Vreau să ştiţi că foarte mulţi demnitari ai Ministerului de Interne au lansat în ultima vreme sau în ultimii ani ideea: trebuie să mai angajăm poliţişti. Este una din marile minciuni. România are una din cele mai mari medii de poliţişti la mia de locuitori., una din cele mai mari medii de poliţişti, de forţe de ordine la mia de locuitori. Trebuie restructurat şi reformat Ministerul de Interne.

Luca Niculescu: În zece secunde: în cât timp vedeţi această reformă de restructurare? În cât timp se poate face?

Traian Băsescu: Într-un an. Vreau să cred că acest jurist tânăr, care este Igaş, şi pe care am văzut foarte mulţi jurnalişti că încearcă să-l minimalizeze, chiar şi generali, chestori, că învaţă... Băiatul ăsta a învăţat legea şi sper să le-o aplice de sus până jos în mod egal. Sper să nu se înconjoare de un grup de generali care să-i arate ei cum vrea poporul poliţistul. Poliţistul este cel pe care l-am văzut în manifestări în ultima perioadă şi cel care devine tot mai convins că cetăţeanul este la dispoziţia lui şi nu el la dispoziţia cetăţeanului. Până când nu vor înţelege că ei sunt la dispoziţia cetăţeanului, vor avea o problemă, inclusiv cu mine.

Luca Niculescu: Preşedintele României, domnul Traian Băsescu. Vă mulţumesc pentru prezenţa în "Tema zilei"!

Traian Băsescu: Şi eu vă mulţumesc mult!

Luca Niculescu: Vă mulţumesc şi dumneavoastră pentru că aţi urmărit-o! Ne revedem curând, toate cele bune!

(Prin Monitoring Media: TVR 1 – Tema zilei, Ora: 20:35 via http://pdlsenat.ro/presa-comunicate/transcrip-interviu-presedinte-traian-basescu-tvr1-18-nov-2010)