Plecarea Nokia se traduce prin deblocarea multor altor investitori

---

Cuplul Preşedinte-Premier este, după câte văd eu, un pic debusolat. În timp ce preşedintele Traian Băsescu se foloseşte de moment pentru a mai face nişte reclamă firmelor "prietene", desigur, urmând interesul naţional şi deloc având de-a face cu vreo mită sau altceva (subliniez acest lucru pentru a nu fi acuzat că spun asta), domnul Boc pare că este uşurat că Nokia a plecat, de vreme ce acum ne vorbeşte de oportunitatea altor investiţii străine în România ce pare că au aşteptat plecare Nokia ca să izbândească în România.

Traian Băsescu a declarat, joi, referindu-se la situaţia de la Jucu, că este vorba despre un fenomen la care România trebuie să se aştepte. Băsescu a ţinut să spună că închiderile potenţiale nu vizează numai fabrica din această localitate, ci şi alte industrii.

"Vor mai pleca şi alţi investitori din România dacă îi mai ţinem în loc cu birocraţia şi cu ezitarea de a ne asuma decizii importante, vor pleca şi ăştia", a spus Băsescu.

Traian Băsescu profită însă de situaţia de la Jucu şi cere din nou redeschiderea minelor de aur, cupru şi argint.

“Şi potenţialii investitori pe care îi avem, care în momentul de faţă par a fi realităţi, fie că ne referim la cei care vor să facă prospecţiuni în Marea Neagră, sau în teritoriul României, legate de gaze, de ţiţei, cei care vor să exploateze aur, argint sau cupru, dacă-i vom mai ţine mult cu birocraţia noastră şi cu lipsa de curaj în a ne asuma decizii importante, o să-i pierdem şi pe aceia. E riscul pe care Guvernul, dacă nu acţionează, şi-l asumă deliberat şi va trebui să răspundă nu pentru ce a făcut, ci pentru ce nu a făcut, dacă nu va face suficient de rapid”

"La lansarea mesajului meu referitor la zăcăminte, birocraţii au spus, printre dinţi, că trebuie să evalueze resursele"

Nu este prima dată când Băsescu este avocatul celor de la Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), cerând redeschiderea exploatărilor de aur.
(http://www.qmagazine.ro/stirile-zilei/basescu-daca-guvernul-nu-actioneaza-riscam-sa-pierdem-si-potentialii-investitori/ http://www.cotidianul.ro/basescu-vor-mai-pleca-si-alti-investitori-daca-ii-mai-tinem-in-loc-cu-birocratia-159418/)

Emil Boc, astăzi...

articol scris de Sandra Adam

Premierul Emil Boc a declarat, vineri, că este convins că Guvernul va identifica în următoarele şase luni un investitor sau investitori strategici care să continue investiţiile la Cluj, după închiderea fabricii Nokia de la Jucu, chiar dacă în prezent autorităţile nu sunt "foarte-foarte optimiste".

El a susţinut totodată că decizia Nokia de a închide fabrica de la Jucu este una managerială, informează Mediafax.

"În lumea asta unde cu toţii ne aflăm în competiţie globală, avem fiecare grijă să protejăm interesele noastre, nu interesele altora. Chiar dacă astăzi nu suntem foarte-foarte optimişti, eu sunt convins că, în următoarele şase luni, avem toate şansele să găsim un investitor sau investitori care să continue investiţiile la Cluj. Fără să promit marea cu sarea, sunt şanse să găsim investitori care să continue investiţiile la Cluj", a spus Boc.

Şeful Guvernului a insistat pentru păstrarea confidenţialităţii companiilor cu care Guvernul se află în negocieri pentru investiţii în România, arătând că divulgarea numelor acestora poate compromite investiţiile din cauza mişcărilor sindicale care ar fi organizate în ţările în care aceste firme îşi au principalul sediu.

Premierul a precizat că există un permanent "dialog" la nivelul Ministerului Muncii şi a Agenţiei de Ocupare a Forţei de Muncă din judeţul Cluj pentru stabilirea unui pachet de reconversie profesională destinat angajaţilor de la fabrica Nokia.

Grupul finlandez Nokia a anunţat, joi, că va închide fabrica de la Jucu, judeţul Cluj, în cadrul unui program de eficientizare şi reducere a costurilor, iar 2.200 de angajaţi îşi vor pierde locurile de muncă, deoarece unităţile de producţie de mare volum din Asia sunt mai eficiente pentru grupul finlandez. Procedurile de închidere a fabricii vor fi derulate până la sfârşitul anului.

Premierul Emil Boc le-a spus, miercuri, miniştrilor că există un risc major de delocalizare a unor investiţii multinaţionale din România, deoarece criza economică accentuează competiţia globală, şi că Guvernul trebuie să fie pregătit ca, într-o asemenea eventualitate, să atragă alte investiţii străine în ţară.

Joi seara, după o şedinţă specială a Guvernului, consilierul economic al premierului, Andreea Paul-Vass, a declarat că Executivul este în fază avansată de negocieri cu zece companii pentru a atrage investiţii complementare în judeţul Cluj şi a compensa astfel pierderile generate de închiderea fabricii Nokia de Jucu.

(http://www.romaniainternational.com/politic/declaratie-emic-boc-oricand-este-posibil-ca-si-alte-companii-sa-plece-din-romania-45791)

(http://www.romaniainternational.com/social/nokia-s-a-hotarat-sa-isi-inchida-gabrica-de-la-jucu-45546)

Adică să stau liniştit că nu se întâmplă nimic, economia României nu o ia la vale, creşterea economică este valabilă şi la anul? Domnul Boc... puteţi să mă priviţi în ochi când spuneţi asta? Numai ca între timp să nu am eu ochii închişi...

Atenţie, ceva de bine!

---

Programul Norvegian de Cooperare cu Romania (Norway Grants)

Obiective

Scopul acestui proiect a fost imbunatatirea cercetarii atmosferice in Romania, lucru care permite o observare si o intelegere mai buna a proceselor atmosferice si hidrologice, sprijinand astfel actiunile de luare a deciziilor in domeniul protectiei mediului. Proiectul a contribuit la crearea unei noi infrastructuri (Observatorul de cercetare 3D a atmosferei din Romania), capabila sa combine intr-un mod armonios activitatile de cercetare, educatie si demonstrative si sa reprezinte un organism consultativ pentru autoritatile din domeniul protectiei mediului. Schimbarile climatice reprezinta una din cele mai importante probleme cu care se confrunta societatea umana.calitatea aerului, subtierea stratului de ozon, schimbarile climatice reprezinta subiecte care primesc un interes considerabil in domeniul social si politic. Potentialul impact a schimbarilor atmosferice asupra economiei si sanatatii umane sunt dramatice. Cercetarile realizate in ceea ce priveste cauzele, consecintele si reducerea consecintelor acestor schimbari sunt esentiale pentru luarea unor masuri bine informate
Durata proiectului: 2009-2011
Parteneri

Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Optoelectronica, Institutul Norvegian pentru Cercetari Atmosferice, Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca, Universitatea “Alexandru-Ioan Cuza” Iasi, Universitatea Politehnica Timisoara, Administratia Nationala de Meteorologie, Institutul National de Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei, Universitatea din Bucuresti
Rezultate

Acest proiect si-a propus si a realizat crearea primului observator atmosferic 3D in Romania (si pana acum unic in SE Europei), dedicat cercetarii si monitorizarii proceselor atmosferice si a componentilor din atmosfera joasa si troposfera. Infrastructura permite implementarea unor noi proiecte si idei referitoare la explorarea tuturor fenomenelor atmosferice, inclusiv interactiunea atmosferei cu pamantul, hidrosfera si biosfera.
RADO va deveni in viitor una din cele mai importante facilitati in cercetarea fundamentala, in activitatile de monitorizare continua, in procesul de invatamant si informare. RADO va reprezenta punctul de interes pentru numeroase experimente internationale, menite sa cerceteze chimia atmosferei.

Website proiect:
http://rado.inoe.ro/
(http://enviro.ubbcluj.ro/cercetare/proiecte%20de%20cercetare/RADO.php)

ATMOSPHERE AND EARTH PHYSICS - ROMANIAN ATMOSPHERIC RESEARCH 3D OBSERVATORY: SYNERGY OF INSTRUMENTS* var 1
ATMOSPHERE AND EARTH PHYSICS - ROMANIAN ATMOSPHERIC RESEARCH 3D OBSERVATORY: SYNERGY OF INSTRUMENTS* var 2

Ei bine... iată o veste bună legată de faptul că ceva s-a finalizat în România.

Observatorul Atmosferic Român (RADO), cel mai important centru de investigare a atmosferei joase din Sud-Estul Europei, a fost inaugurat miercuri la Măgurele, de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică (INOE).

Proiectul, în valoare de peste 2,8 milioane de euro, a fost finanţat prin Programul Norvegian de Cooperare pentru Creştere Economică şi Dezvoltare Durabilă şi cofinanţat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică a României.

La eveniment au fost prezenţi ambasadorul Norvegiei la Bucureşti, Oystein Hovdkinn, ofiţer de proiect la Direcţia Generală pentru Cercetare Ştiinţifică a Comisiei Europene, Ciaran Dearle, precum şi numeroşi experţi străini şi români din domeniul cercetării calităţii aerului şi schimbărilor climatice.

Scopul proiectului RADO este să contribuie la crearea unei noi infrastructuri constând într-un observator de cercetare 3D a atmosferei, capabil să combine activităţi de cercetare, educaţie şi practică aplicativă. Observatorul Atmosferic Român este un centru atmosferic de nivel mondial, care dispune de instrumente de ultimă generaţie, iar datele colectate sunt puse la dispoziţia reţetelor de cercetare din întreaga lume. RADO va deveni un centru activ pentru implementarea unor noi proiecte menite să exploreze fenomenele atmosferice şi interacţiunea atmosferei cu suprafaţa Pământului, hidrosfera şi biosfera.

Proiectul a costat 2,87 milioane de euro, contribuţia Romaniei reprezentând 15%. În prezent, există staţii de măsurare la Cluj, Iaşi, Timişoara şi Băneasa, unde sunt şi cele mai importante universităţi, acestea furnizând date către centrul din Măgurele.AGERPRES
(http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/84514-INOE-a-inaugurat-un-observator-de-cercetare-3D-a-atmosferei-finantat-de-Norvegia.html)

Ce bine că am investit, dar am recuperat ceva din investiţie?

---

Mitul marilor investiţii în România... nu prea rezistă. Astăzi episodul Nokia.

Să recapitulăm.

• 12 martie 2007 - autoritatile locale din Cluj confirma interesul concernului Nokia pentru deschiderea unei fabrici de telefoane mobile in comuna Jucu. Marius Nicoara, presedintele Consiliului Judetean Cluj, declara ca firma finlandeza a avut doua cerinte exprese: punerea la dispozitie a terenului si asigurarea tuturor utilitatilor necesare (drumuri de acces, curent, gaze, apa). Pentru a doua cerinta este nevoie de realizarea unor investitii suportate de guvern si estimate la 33 de milioane de euro.

• 26 martie 2007 - este semnat, in prezenta primului ministru Calin Popescu Tariceanu, un Memorandum intre directorul Parcului Tetarom III si compania Nokia, prin care partea romana se angajeaza sa puna la dispozitia acesteia un teren de 90 de ha in comuna Jucu. Nokia isi oficializeaza astfel intentia de a deschide in Romania o fabrica de telefoane mobile, printr-o investitie directa estimata la 60 de milioane de euro.

• Noiembrie 2007 - Marius Nicoara, presedintele CJ Cluj, a declarat ca pana in acel moment se investisera in jur de 17 milioane de euro in crearea infrastructurii de sustinere a parcului industrial Nokia: drumuri de accces, reteaua de apa, gaz si electricitate.

• Ianuarie 2008 - apar primele informatii potrivit carora producatorul german Daimler ar fi interesat de deschiderea in imediata vecinatate a complexului Nokia de la Jucu a unei uzine de asamblare a autoturismelor Mercedes. Proiectul, estimat la 400 de milioane de euro, ar putea sa se intinda pe o suprafata de 170-200 de hectare, urmand sa fie angajate in jur de 4.000 de persoane. Pe 30 ianuarie 2008, CJ Cluj si-a dat acordul pentru extinderea Parcului Industrial Tetarom III (159 hectare) cu 170 de hectare, pentru ca numeroase companii straine din domeniul aeronauticii, componentelor auto sau al productiei de automobile si-au exprimat interesul fata de acest teren. Nokia detine pana in prezent 90 de hectare din cele 159 ale parcului industrial, pe restul suprafetei urmand sa se mute o serie de furnizori ai fabricii. Deja si-au anuntat intentia de a investi la Jucu gigantul chinez BYD, care va produce acumulatorii pentru telefoane, dar si cea mai mare editura din tarile scandinave, Hansaprint, care va produce pentru Nokia manualele de utilizare si ambalajele telefoanelor. Nokia si furnizorii sai vor crea aproximativ 15.000 de locuri de munca. Autoritatile locale estimeaza ca, atunci cand parcul industrial va functiona la capacitatea sa maxima, statul va incasa din taxele si impozitele pe salarii si pe profit in jur de 100 de milioane de euro anual.

• 11 februarie 2008 - vicepresedintele Nokia, Juha Putkiranta, a inaugurat prima linie de asamblare a fabricii Nokia de la Jucu. Pana in prezent au fost angajati 350 de oameni, iar pana in 2009 se estimeaza ca numarul lor va ajunge la 3.500. Conform HotNews.ro, care citeaza date prezentate de Autoritatea Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca, grilele salariale ale lucratorilor de la Jucu se situeaza in prezent intre 200 si 300 de euro pe luna. Comparativ, salariile din Germania porneau de la 1.500 de euro. Jurnalistul Volker Müller de la Financial Times Deutschland arata ca decizia Nokia de a deschide o fabrica in Romania se inscrie intr-o logica al carei obiectiv esential este pastrarea competitivitatii pe piata globala. Majoritatea fabricilor Nokia sunt plasate in state cu salarii mici, precum Brazilia, Ungaria, Mexic, China, Coreea. Din aceasta perspectiva Bochum era o locatie scumpa, mai degraba exotica. Fabrica de la Bochum era exceptia care confirma regula: desi profitabila, "scaderea preturilor la telefoanele mobile face ca lupta pentru fiecare cent care poate fi economisit in productie sa fie foarte dureroasa pentru angajatii din Bochum. Pentru Nokia e pur si simplu o chestiune de supravietuire sa castige acel cent" sustine jurnalistul de la Financial Times Deutschland. Un alt motiv ce recomanda Romania este apropierea de pietele in dezvoltare din Europa de Est, Orientul Mijlociu si Africa. Citand publicatia Der Spiegel, agentia NewsIn arata ca un plus de atractivitate pentru Romania in dauna Germaniei il reprezinta facilitatile fiscale foarte tentante de care Nokia ar urma sa beneficieze. Der Spiegel sustine ca Nokia nu va trebui sa plateasca timp de zeci de ani impozit pe teren si cladiri. Totusi, autoritatile locale s-au gandit si la o "eventuala clauza de salvgardare". Directorul Tetarom, Viorel Gavrea, a declarat ca, daca Nokia va parasi Jucu inainte de termen, ar urma sa plateasca retroactiv toate taxele de care a fost initial scutita.

• 14 februarie 2008 - Consiliul Judetean Cluj a trasmis Comisiei Europene un document prin care explica ce facilitati a primit Nokia pentru investitia din Jucu. Comisia isi anuntase anterior intentia de a verifica daca facilitatile pe care Nokia le primeste de la statul roman incalca sau nu regulile europene in materie de concurenta prin care statele membre ale UE se angajeaza sa nu favorizeze companiile private prin facilitati care ar reprezenta un avantaj comparativ cu conditiile din alte regiuni ale Europei. Marius Nicoara a declarat ca Nokia va beneficia de scutiri de taxe si impozite locale in concordanta cu legislatia din Romania privind parcurile industriale. Astfel, legea prevede ca firmele care isi desfasoara activitatea intr-un parc industrial vor fi scutite de la taxe si impozite pe cladiri pe perioada existentei acestuia. Nicoara a declarat ca, in afara acestor facilitati, autoritatile locale s-au rezumat doar la a crea infrastructura necesara unui parc industrial.
(http://www.revista22.ro/cum-s-a-conectat-nokia-cu-jucu-4394.html)

Ei bine astăzi ştirea este ceva mai sumbră.

Fabrica Nokia de la Jucu s-a inchis. Acesta a fost anuntul facut in aceasta dimineata de conducerea concernului finlandez care a organizat o sedinta cu toti angajatii.

Surse din randul autoritatilor judetului au declarat pentru Stiri de Cluj ca fabrica deschisa la Jucu se va inchide si angajatii vor fi trimisi in somaj.

"Nokia se inchide. Informatia este oficiala din pacate. Cei 1.956 de oameni, angajati la Nokia, vor fi trimisi in somaj", a declarat pentru Stiri de Cluj directorul Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortelor de Munca (AJOFM) Cluj, Daniel Don.
(http://www.stiridecluj.ro/economic/nokia-jucu-s-a-inchis-angajatii-au-fost-anuntati-de-conducerea-concernului-finlandez-exclusiv)

Trage cineva linie pentru a vede cam cu ce s-a ales statul român în urma venirii meteorice a Nokia pe la Jucu?

"Default risk" traduc ca "risc de default"

---

Eu personal l-aş fi tradus greşit drept "risc implicit" şi tot ar fi fost ceva mai bine decât "risc de default", că se pare că aşa e frumos să traduci prin România, lăsând câte un cuvânt în engleză. Dar eu nu sunt economist şi nici cunoscător de limbă engleză. De aceea i-aş spune "risc de nerambursare".

Sensul cuvântului default înseamnă incapacitate de a plăti datorii de natură financiară. De aceea m-am gândit că Default Risk are sens ca Risc de Nerambursare.

Riscul de nerabursare (default risk) l-aş defini deci drept posibilitatea ca un debitor să se afle în incapacitatea de a satisface dobânzile şi/sau obligaţiile ce revin dintr-un contract de împrumut. Riscul de nerambursare are un efect semnificativ asupra valorii unei obligaţiuni. În cazul în care capacitatea debitorului de a rambursa datoria este afectată, riscul de nerambursare este mai mare iar valoarea obligaţiunii va scădea.

M-am gândit să adaug aceste rânduri scrise de un nespecialist ca mine pentru că, poate, nu toată lumea înţelege ce este acel "risc de default" şi ar avea nevoie să discute cu mine în contradictoriu pentru ca, până la urmă, să aflăm exact ce şi cum.

Probabilitatea ca statul român să intre în default (încetare de plăţi) în următorii cinci ani este de 8,9%, după ce riscul pentru următoarele 12 luni a crescut de aproape două ori săptămâna trecută, de la 0,76% la 1,35%, în contextul temerilor privind economia mondială, potrivit Moody's.

În urmă cu un an, riscul ca România să intre în încetare de plăţi într-o perioadă de 12 luni era de 1,29%, se arată într-un raport al Moody's privind riscurile suverane. Agenţia de evaluare financiară calculează riscul cumulativ pe cinci ani în cazul României la 8,9%.

Probabilitatea de default a României a ajuns săptămâna trecută aproape de nivelul unor state precum Spania (1,2%), Vietnam (1,39%) sau Angola (1,45%).

Riscul este măsurat în funcţie de indicatorul CDS-implied EDF (Expected Default Frequency - Rata Anticipată de Default), care reprezintă o evaluare colectivă a pieţelor financiare, extrasă din observarea spread-urilor CDS (Credit Default Swap - costul de asigurare a datoriilor), ajustată pentru un default generator de pierderi şi preţul riscului de pe pieţele fiananciare.

România avea vineri o probabilitate de default (CDS-implied EDF) de 1,35%, faţă de 0,76% cu o săptămână în urmă şi 0,8% la 9 septembrie.

Probabilitatea de default a crescut pentru multe state în ultima săptămână, notează Moody's, fiind lovite în special economiile emergente precum Brazilia, Rusia, China sau Africa de Sud. Până recent, acestea rămăseseră neatinse de criza datoriilor suverane din Europa. Investitorii au vândut active de pe pieţele emergente considerând că exporturile acestora, inclusiv de materii prime, vor fi afectate de criză.

Riscul ca Grecia să intre în încetare de plăţi a atins un nou maxim săptămâna trecută, de 33,64%, faţă de 29,73% cu o săptămână înainte. În următorii cinci ani, probabilitatea ca Grecia să ajungă în default este de 76%.

În Europa Centrală şi de Est, cea mai scăzută probabilitate de default pe 12 luni o are Estonia (0,24%), urmată de Cehia (0,26%), Slovacia (0,5%), Slovenia (0,51%), Lituania (0,74%), Polonia (0,74%), Letonia (0,75%), Bulgaria (1,1%), Serbia (1,13%), România, Croaţia (1,8%) sau Ungaria (1,85%).

La nivel global, Statele Unite prezintă cel mai mic risc de default, de numai 0,05%. Probabilităţi reduse de default există şi pentru Canada şi Norvegia (ambele cu 0,06%), respectiv Suedia (0,07%) şi Elveţia (0,08%).

În Europa de Vest, riscul Germaniei este de 0,11%, iar cel al Franţei de 0,32%. China, cel mai mare creditor extern al SUA şi statul cu cele mai mari rezerve valutare din lume, are o probabilitate de default de 0,28%, mai mare decât cea a SUA.
(http://www.mediafax.ro/economic/riscul-de-default-al-romaniei-in-5-ani-este-de-8-9-riscul-pentru-urmatoarele-12-luni-s-a-dublat-saptamana-trecuta-8811972)

Eu mă întreb de ce oare avem noi probleme de bonitate când domnul Boc face o treabă aşa de bună şi ia de la gura cetăţenilor aproape orice oferă statul român?

(http://whatshotatlanta.com/blog/europe-default-risk-signal-flashing-red/)

Sinteză practică pentru uzul politicienilor, 8

---

În episodul trecut vorbeam despre SCHEMELE DE ASIGURARE PENTRU PENSIE CATEGORII DE PENSII ÎN SISTEMUL PUBLIC DE PENSII. În acest episod voi prezenta, succint, principalele tipuri de pensii.

În cadrul sistemului public de pensii se acordă următoarele tipuri de pensii

1. Pensia pentru limita de vârstă

Această pensie se acordă dacă asiguraţii îndeplinesc, cumulativ, condiţiile care permit pensionarea, în special legate de vârstă şi de stagiul minim de cotizare.
Dacă un angajat îndeplineşte vârsta şi stagiul de cotizare, acesta îşi poate continua activitatea în măsura în care angajatorii sunt de acord cu acest lucru.

2. Pensia anticipată

Dacă există un decalaj mare între vârsta de pensionare şi stagiul complet de cotizare, se poate cere pensia anticipată. De exemplu, dacă un asigurat depăşeşte stagiul complet de cotizare cu 10 ani şi are mai puţin de 5 ani până la vârsta standard de pensionare, ar putea cere pensia anticipat. La împlinirea limitei de vârstă, pensia anticipată devine pensie pentru limită de vârstă.

3. Pensia parţială

Pensia parţială este o pensie anticipată care însă nu atinge acea vârsta minimă de depăşire a stagiului complet de cotizare. În exemplul de mai sus, ar însemna că stagiul complet de cotizare a fost depăşit, dar nu s-a atins acei 10 ani. La împlinirea limitei de vârstă, pensia parţială devine pensie pentru limită de vârstă.

4. Pensia de invaliditate

Această pensie se îndreaptă spre cei asiguraţi care şi-au pierdut capacitatea de muncă total sau parţial (minimum 50% din capacitate de muncă pierdută) din cauza accidentelor de muncă, a bolilor profesionale, a tuberculozei, dar şi a bolilor obişnuite sau accidentelor care nu au legătură directă cu munca. Mai pot beneficia de această pensie şi asiguraţii care satisfac obligaţii militare, elevii, ucenicii, studenţii în cazul în care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă din cauza unor accidente sau a unor boli profesionale survenite în timpul şi din cauza unei practici profesionale. Mai pot beneficia de pensie de invaliditate participanţii la revoluţie rămaşi cu o pierdere a capacităţii de muncă.

Invaliditatea poate fi:
- de gradul 1 în cazul pierderii totale a capacităţii de muncă, invalidul fiind în îngrijirea permanentă a altei persoane
- de gradul 2 în cazul în care există o pierdere totală a capacităţii de muncă dar invalidul are posibilitatea de a se auto-conduce, auto-orienta în spaţiu, fără a necesita îngrijirea permanentă a altei persoane.
- de gradul 3 în care se pierde mai mult de jumătate din capacitatea profesională dar invalidul poate să presteze în continuare o activitate profesională

5. Pensia de urmaş.

Acest tip de pensie se îndreaptă spre copii şi soţul supravieţuitor. Condiţiile de acordare stipulează faptul că persoana decedată trebuie să fi fost pensionar sau să fi îndeplinit condiţiile obţinerii unei pensii. Condiţiile de acordare a acestui tip de pensie sunt date prin lege.

După scandalul legilor speciale... parlamentarii încă mai vor o pensie specială. De ce? Pentru că şi aceşti "super-eroi ai României" vor ajunge să numere dureros suta de lei.

(http://www.trilulilu.ro/spal/ac3f0b0f32770a)

Şi aici se încheie mica serie privitoare la pensii... Dacă vă interesează, ar putea urma asigurările de sănătate.

Dovada că ieftinul mai mult scupeşte

---

Din 2009 domnul Boc nu a ştiut face o altă politică economică decât tăierea la maximum a cheltuielilor din zona serviciilor către populaţie. Toată lumea i-a spus că numai scăderea cheltuielilor nu va echilibra bugetul ci va adânci criza veniturilor bugetare. Domnia sa şi domnul preşedinte s-au încăpăţânat însă să creadă ca aceasta este soluţia şi, "pe mâna FMI", au început să conducă poporul român spre un regim de exterminare ce va avea, probabil, un vârf de gravitate peste numai câţiva ani.

Atunci când poporul rămâne o simplă vacă de muls, fără nutreţ emacierea apare în foarte scurt timp.

(http://lewismct.wikispaces.com/Voc+1+1A)

Cu toate acestea domnul Boc se pare că nu ştie să echilibreze un buget mai mult decât un contabil de firmă. Ba nici măcar atât. Domnia sa nu-şi dă seama că prin reducerea sectorului de stat, nu numai că se face evidenta economie urmărită pentru echilibrarea bugetului, dar se scot nişte bani din economie, se reduc şi taxele şi impozitele, se reduc contribuţiile. În plus, reducerea sectorului de stat văduveşte profund poporul de serviciile pe care statul are obligaţia să i le returneze în schimbul contribuţiilor, taxelor şi impozitelor.

(http://www.mdri.org/mdri-web-2007/projects/romania/index.htm)

Acest român nu are nici o şansă în faţa guvernului României. Aceasta este o poză a unui caz, nu chiar izolat, dintr-o unitate spitalicească din Brăila anului 2005. Să vă obişnuiţi cu astfel de poze pentru că ele vor deveni o permanenţă a ştirilor din România.

Bugetul general consolidat a înregistrat în primele opt luni ale anului un deficit de 12,97 miliarde lei, reprezentând 2,4% din PIB, soldul negativ din august echivalând cu 0,3% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 116,4 miliarde lei, au fost cu 9,5% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent , pe fondul încasărilor record din luna iulie de 17,1 miliarde lei. Încasările au crescut în principal la veniturile din taxa pe valoare adăugată (TVA), cu 28,2% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent şi accize unde încasările sunt mai mari cu 16,2%.

În structură, încasările din TVA (29,85 miliarde lei) au fost influenţate de creşterea încasărilor din operaţiuni interne cu 29,8% şi a încasărilor din importurile de bunuri cu 32,8%.

Veniturile din accize (12,46 miliarde lei) au fost susţinute în principal de majorarea nivelului de taxare la unele produse: motorină, benzină fără plumb, produse intermediare şi ţigarete dar şi a măsurilor de combatere a evaziunii fiscale, potrivit unui comunicat al MFP.

Contribuţiile de asigurări sociale (33,14 miliarde lei) au fost cu 8,0% mai mari faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.

Încasările din impozitul pe profit, de 7,5 miliarde lei, au depăşit pe cele din aceeaşi perioadă a anului precedent cu 0,6%.

Cheltuielile bugetului general consolidat au însumat 129,3 miliarde lei, în creştere cu cu 1,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, dar ca procent în PIB s-au redus cu 1 punct procentual, la 23,8% din PIB.

Potrivit MFP, cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au majorat cu 12,0% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, la 19,55 miliarde lei, din cauza plăţilor pentru servicii medicale şi medicamente. Pe structură, creşterea s-a înregistrat în cea mai mare parte la Ministerul Sănătăţii, ca urmare a reclasificării unor cheltuieli, precum şi la bugetele locale (24,1%) ca urmare a preluării spitalelor de către administraţiile locale.

Se menţin în continuare sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului precedent cheltuielile de personal (-14,8%), subvenţii (-8,1%) şi asistenţă socială (- 1,5%).

Plăţile pentru proiectele finanţate din fonduri UE au crescut cu 58,9% faţă de primele opt luni ale anului 2010, iar cheltuielile cu dobânzi s-au majorat cu 24,5 % faţă de anul precedent, reprezentând 63,8% din programul anual.

Cheltuielile pentru investiţii care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost pe primele opt luni în sumă de 19,95 miliarde lei, faţă de 16,9 miliarde lei înregistrate în aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile de capital au totalizat 10,4 miliarde lei, cu 14,3% peste nivelul din august 2010.

Potrivit înţelegerii cu Fondul Monetar Internaţional şi celelalte instituţii internaţionale, deficitul bugetar nu trebuie să depăşească în acest an 24 miliarde de lei, echivalentul a 4,4% din PIB.
(http://www.mediafax.ro/economic/deficit-bugetar-de-2-4-din-pib-dupa-primele-opt-luni-8802350/)

Sinteză practică pentru uzul politicienilor, 7

---

Aşa cum am promis în firul anterior Sinteză practică pentru uzul politicienilor 6, câte ceva despre...

SCHEMELE DE ASIGURARE PENTRU PENSIE

Există două sisteme de asigurare pentru pensii. Este foarte important de înţeles că aceste sisteme pleacă de la principii diferite, şi asta înseamnă că schemele au forme diferite de funcţionare.

1. SCHEMA FINANŢĂRII INTEGRALE DIN CONTRIBUŢII DETERMINATE
Această schemă porneşte de la faptul că activele sistemului se formează prin contribuţiile celor asiguraţi. Pensiile au la bază o formulă care stabileşte o funcţie care are ca variabilă mărimea acumulărilor la fondurile de pensie şi capacitatea de performantă sau rentabilitatea activelor. Cu cât contribuţia cuiva este mai mare şi cu o contribuţie mai lungă în timp, valoarea pensiei este mai mare. Observaţi că acest sistem nu depinde, în nici un fel, de numărul de asiguraţi şi nici de valoarea mare sau mică a contribuţiilor, el funcţionează oricum pentru că la contribuţii mici sau puţine corespund pensii mici şi puţine, la contribuţii mari şi multe corespund pensii mari şi multe. Sistemul este folosit, de regulă, de sistemul privat de asigurări.

2. SCHEMA SISTEMULUI PUBLIC DE BENEFICII “pay as you go”
Acest sistem pleacă de la principiul că valoarea pensiilor este determinată şi finanţată de valoarea contribuţiilor în curs. Cu alte cuvinte, dacă considerăm neglijabile cheltuielile de administrare, se poate scrie că valoarea de intrare este egală cu valoarea de ieşire. Cu alte cuvinte, se poate pune egal între contribuţiile curente, şi celelalte intrări în sistem, pe de o parte şi suma pensiilor, de cealaltă parte.

Plecând de la un salariu mediu şi o pensie medie, se poate scrie că rata din salariu (venit) care reprezintă contribuţia, înmulţită cu valoarea salariului (venitului) mediu şi cu numărul de salariaţi (contributori) oferă valoarea de intrare. Pensia nominală medie înmulţită cu numărul de pensionari oferă valoarea de ieşire. Asta înseamnă că pensia nominală medie trebuie corelată cu toate celelalte valori oferite de statistică sau stabilite politic. Rezultă fie o pensie dinamică, fie o pensie îndeajuns de mică pentru ca sistemul să funcţioneze fără intrarea sistemului în colaps.

Este evident că domnul Boc repetă nesfârşit că pensiile funcţionează pe principiul contributivităţii, adică pe baza primei scheme, dar totuşi se plânge că nu poate plăti pensiile pentru că sunt prea puţini plătitori de contribuţii, ceea ce ar fi specific celei de a doua scheme. Tulburător, nu-i aşa?

Fiecare sistem are avantaje şi dezavantaje.

Primul sistem ar fi bun în cazul în care cineva ar strânge acele contribuţii de la început şi ar reuşi, pe o perioadă lungă de timp (este vorba despre decenii) să le administreze îndeajuns de bine încât sistemul să funcţioneze. Cel de al doilea sistem este extrem de sensibil la schimbările sociale. Dezavantajele cele mai importante sunt legare de problemele de natură financiară apărute, mai ales din următoarele motive:
- valoarea beneficiilor este insuficientă valorilor ulterioare (pentru că pensia nu poate să fluctueze când sus, când jos... cum spuneam mai sus)
- toate societăţile se confruntă cu fenomenul de îmbătrânire, care implică scăderea numărul de cotizanţi şi creşterea numărului de beneficiar, modificând raportul pensionari/angajaţi într-un sens disfuncţional.
- dat fiind că banii care intră în sistem sunt chiar cei care ies din sistem, fondurile nu pot fi folosite pentru investiţii şi deci nu pot fi sporite astfel
- nu există nici un fel de garanţie că sistemul va funcţiona pe termen lung pentru că este sensibil la orice fel de criză iar insuficienţa fondurilor conduce la prăbuşirea fondului.

Concluzia logică este că ar putea fi combinate cumva avantajele celor două sisteme minimizând totodată dezavantajele. Banca mondială a promovat sistemul bazat pe trei piloni, sistem care se pare că va fi implementat şi la noi dacă, până la urmă, un guvern va renunţa la ceva bani de la Fondul Naţional de Pensii pentru constituirea pilonului II şi III. Ideea este ca din “amestecarea” celor trei piloni să se obţină o protecţie maximă pentru pensionari. Astfel cei trei piloni pleacă de la concepte diferite în ceea ce priveşte natura opţională/obligatorie, caracterul privat/public, principiile de constituire a fondului, principiile de beneficii şi, nu în ultimul rând, obiectivele urmărite.
Să detaliem un pic o soluţie a celor trei piloni.

Primul pilon este al pensiei publice obligatorii în sistem PAYG. El este cel ce asigură venituri minime la pensii menite să acopere trebuinţele ce iau naştere o dată cu venirea vârstei înaintate. De regulă toată lumea este de acord cu existenţa acestui sistem, părerile diferă însă asupra răspunderii (garantării) veniturilor ulterioare ale pensionarilor. Apoi se dezvoltă alte probleme. Vorbind despre necesităţi, veniturile ar trebui să fie primite de cei care au nevoie, vorbind despre un sistem universal, toţi ar trebui să aibă aceiaşi bază de calcul, vorbind despre caracterul public, ca rezultat al faptului că statul poate să impoziteze veniturile şi să le transfere şi ca rezultat al faptului că statul poate să indexeze preţurile, acest lucru este o protecţie pentru cei cu venituri mici.

Pilonul numărul doi are ca principal obiectiv stimulentul repartiţiei cvasi-uniforme a consumului pe toată durata vieţii. Cel de al doilea pilon poate fi cam în orice sistem. El poate fi administrat în sistem public, în sistem privat, în sistem PAYG, în sistem de fond, într-un sistem care urmăreşte o schemă în care sunt determinate beneficiile sau care urmăreşte o schemă în care sunt determinate contribuţiile.
Dacă la primul pilon caracterul obligatoriu este de la sine înţeles, cel de al doilea pilon poate fi obligatoriu sau neobligatoriu funcţie de soluţia aleasă. Mai multe argumente, precum hazardul moral sau protecţia împotriva riscurilor şi incertitudinii, recomandă caracterul obligatoriu.

Pilonul al treilea este o schemă financiară voluntară constituit pe baza unor contribuţii determinate. Scopul lui este de a da posibilitatea fiecăruia să acumuleze suplimentar economii faţă de sistemul obligatoriu, după cum doreşte fiecare. Încurajarea acestui pilon poate fi făcută prin scutirea de impozit pentru sumele plătite. Desigur statul stabileşte atât forma cât şi dimensiunea acestor scutiri de impozit.

Oricât ar fi de rău, se poate mult mai rău

---

Acest lucru pare să ni-l amintească domnul Boc. Domnia sa a mărit substanţial contribuţiile către Fondul de Sănătate în rândul pensionarilor. Mai mult, domnul Boc a introdus şi coplata. Mai mult, domnia sa a tăiat mult din "compensate" şi din numărul de paturi. Nu este îndeajuns însă.

Guvernul va revizui pachetul de servicii medicale sociale, astfel încât statul să acopere, începând cu anul viitor, mai puţine probleme de sănătate, iar serviciile considerate "neesenţiale" să fie furnizate doar pe baza unor asigurări suplimentare, inclusiv private, conform înţelegerii cu FMI.

Angajamentul este inclus în ultima scrisoare de intenţie încheiată de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional, convenită în urma misiunii de evaluare din iulie-august şi aprobată de Executiv la jumătatea lunii septembrie.

Pachetul de servicii sociale din sistemul medical va fi revizuit cu asistenţa Băncii Mondiale, astfel încât să nu mai fie finanţate acele costuri cu sănătatea considerate "neesenţiale", relevă documentul obţinut de MEDIAFAX.

"Vom stabili un pachet revizuit de beneficii asigurate de guvern pentru a exclude acoperirea serviciilor de sănătate neesenţiale şi costisitoare, care urmează să fie aplicat anul viitor cu asistenţa tehnică a Băncii Mondiale. Serviciile excedentare vor fi furnizate cu asigurări suplimentare, inclusiv asigurări private", se arată în document.

Guvernul intenţionează să aplice noile reguli până la sfârşitul lunii martie 2012.

În documentul semnat cu FMI, Guvernul îşi anunţă totodată intenţia de a revizui preţurile de decontare a medicamentelor şi îşi menţine anhttp://www.blogger.com/img/blank.gifagajamentul de a revizui lista medicamentelor compensate sau eliberate gratuit, pentru a diminua numărul acestora şi a le înlocui pe cele rămase cu produse mai ieftine.
(http://www.mediafax.ro/social/guvernul-va-limita-asishttp://www.blogger.com/img/blank.giftenta-medicala-sociala-si-va-impune-asigurari-suplimentare-la-unele-servicii-8798635/)

Dacă ne uităm la evoluţia bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate...

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget2009/pdf/Anexa10.pdf
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget2010_aprobat/Anexanr10.pdf
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget2011/Anexa10.pdf

Adică, urmărind cheltuielile totale pe cei trei ani de administrare Emil Boc, observăm că:
2009->15.299.568 mii RON
2010->15.725.390 mii RON
2011->16.497.803 mii RON
... deşi cheltuielile cresc în mod constant, serviciile medicale sunt în 2011 la un nivel incomparabil mai mic decât la nivelul 2009. Cine poate explica de ce? Poate FMI, că doar pe el se dă vina.

Am găsit o reprezentare grafică ceva mai veche, de prin 2007, dar încă utilă.

Cum se vor cheltui banii colectati la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate pe fiecare segment al asistentei medicale in conformitate cu bugetul aprobat pe anul 2007?


Care este rapartizarea veniturilor aferente anului 2007, pe surse de finantare?
(http://www.cnas.ro/intrebari-frecvente/cum-se-cheltuiesc-banii-din-sanatate-)

Cu alte cuvinte se observă că marile cheltuieli sunt serviciile medicale spitaliceşti, apoi cheltuielile moderate sunt cu medicamentele, echipamentele şi programele naţionale de sănătate. Veniturile au, în mod clar, la baza valoarea contribuţiilor.

Domnul Boc în colaborare cu FMI au lovit în inima cheltuielilor, adică în serviciile medicale spitaliceşti. De aceea s-a făcut acea tevatură cu personalul insuficient, închidere de spitale, transformarea spitalelor de specialitate în secţii "de urgenţă"... transformarea spitalelor în azil de bătrâni. Şi totuşi... care este rostul acestor tulburări în rândul populaţiei de vreme ce cheltuielile cresc în loc să scadă?

Sinteză practică pentru uzul politicienilor, 6

---

În episodul trecut am făcut o prezentare succintă a asigurărilor şi despre nevoia de a înţelege exact cum funcţionează un sistem de asigurări (Sinteză practică pentru uzul politicienilor, 5). În acest episod am să prezint, tot succint, caracteristicile asigurărilor de pensii.

(http://www.analogtv.ro/2009/03/26/pensionarii-au-pichetat-prefectura-timis/)

ASIGURĂRI DE PENSII

Pensiile sau, cum este numit “pe lung", Sistemul de Asigurări Sociale pentru Pensii, au rolul de a asigura un venit celor care îşi pierd capacitatea de muncă din cauza vârstei. Asigurările de pensii sunt un tip special de asigurare. Dacă cineva îşi asigură casa împotriva incendiilor, pentru a primi asigurarea trebuie să existe un incendiu şi trebuie să existe pagube în urma incendiului. În cazul asigurărilor de pensii nu putem vorbi despre evenimente neaşteptate, dat fiind că îndeplinirea condiţiilor de plată sunt determinate. “Neaşteptat” ar putea fi dacă cel asigurat atinge sau nu atinge condiţiile necesare plăţii pensiilor şi, ulterior, dacă trăieşte mai mult sau mai puţin decât media.

Caracteristicile acestor tipuri de asigurări conduc la anumite elemente specifice ce recomandă un sistem de asigurări de stat:
- Problema costurilor mari. Este evident că un program universal va fi mai puţin costisitor decât mai multe programe care ar mai putea intra şi în competiţie unele cu altele.
- Acest tip de asigurare nu permite siguranţa împotriva sărăciei şi a nevoilor fiecărui cetăţean specifice vârstei înaintate. Asigurările private au probleme în a corela riscurile ce apar prin prisma problemelor sociale, cum sunt inflaţia şi şomajul. Aici are un rol important guvernul care poate corela aceste probleme cu soluţii de guvernare, cum ar fi modificarea impozitelor.
- Asigurările pe termen lung, cum sunt cele de pensii, lucrează cu date care variază în timp. Cum speranţa de viaţa variază foarte puternic de la individ la individ, iar speranţa medie de viaţă variază şi ea foarte mult de la deceniu la deceniu, firmele private ar fi tentate să mărească foarte mult primele pentru cei care au o speranţa de viaţă mai mare. Asta ar însemna că cei cu riscuri mici nu vor fi interesaţi să cumpere asigurarea. Asigurările de stat, fiind obligatorii, conduce la echilibrarea gradelor de risc şi, în consecinţă, problema de mai sus se rezolvă de la sine.
- Acest tip de asigurări poate fi supus unui aşa numit hazard moral. Spuneam mai sus că asdigurările de pensii au rolul de a asigura un venit celor care îşi pierd capacitatea de muncă din cauza vârstei. Deseori să uită partea cu "pierderea capacităţii de muncă" şi totul se concentrează asupra pensiilor. Dacă suma primită ca pensie este suficient de mare, asiguratul îşi va dori atingerea parametrilor minimi de ieşire la pensie pentru a atinge evenimentul asigurat şi a primi pensia. Această tentaţie de pensionare “cât mai devreme posibil” nu ţine seama de pierderea capacităţii de muncă.

Astfel de probleme conduc spre logica unor asigurări de stat.

(http://argeseanul.com/45-710-de-pensionari-argeseni-vor-primi-incepand-cu-luna-februarie-2011-pensiile-marite.html)

Episodul viitor va fi legat despre schemele de asigurare pentru pensii.

Un discurs istoric sau mototolit spre coşul cu gunoi

---

Acest discurs îmi aminteşte de cele ale seniorului Fidel Castro. Este reconfortant că cineva mai are curajul să tulbure personalitatea umflată de prea mult "nas pe sus" a aşa numitelor ţări democratice.





Nu aş merge până acolo încât să spun că-l susţin pe preşedintele Iranului, Mahmoud Ahmadinejad. Nici nu aş putea pentru că face parte dintr-o lume pe care, cultural, nu o cunosc. Valorile creştine, care sunt adânc înfipte în mintea şi comportamentul nostru (iată şi spun "Nostru" plecând de la aceste valori), sunt esenţial diferite de valorile islamului, atât de puternice în cazul lor. Realizez logic faptul că la "ei" conceptul de democraţie nu are, şi nici nu cred că poate avea în viitor, înţelesul pe care îl are la noi. O eventuală democratizare a ţărilor islamului reprezintă, nu o "eliberare" de sub dictatură, ci pervertirea (cucerirea) spaţiului cultural spre valori antic-europene.

Din păcate nu am observat ca cineva să traducă acest "discurs jignitor" şi în limba română. Nu pot vedea prea mult din fişierele youtube pentru că mi se încălzeşte sistemul informatic extrem de vechi, însă nu pot să nu spun că nu sunt de acord cu...

"Atentatele din 11 septembrie 2001 nu au fost decât un pretext pentru intervenţiile militare din Irak şi Afganistan"

Faptul că acestui domn, cunoscut pentru discursurile sale, aproape că i se ia microfonul de la gură, faptul că anumiţi reprezentanţi ai statelor occidentale se retrag de îndată ce cineva "îi jigneşte"... mă face să mă îndoiesc de capacitatea lor de a funcţiona într-o societate democratică. Din păcate democraţia a ajuns mai mult o etichetă, o prefăcătorie, o minciună uneori... decât deziderat.

Oricât de jignitor ar fi Mahmoud Ahmadinejad, la Adunarea Generală a ONU are exact aceleaşi drepturi ca orice participant. Dacă aş fi participat la această adunare, oricât m-a fi jignit cineva, nu numai că nu aş fi plecat din sală, dar probabil că nu i-aş fi purtat pică. Reacţiile mass-media la adresa acestui discurs... nici nu ştiu să le calific.

Este trist că trăim într-o lume dominată de furii hormonale.

Cum se împarte domnul Traian Băsescu între a reprezenta România şi a reprezenta PDL

---

Şi ca să nu zică că sunt eu cârcotaş şi judec greşit, am să "vorbesc" numai cu citate din presă. La final puteţi să judecaţi domniile voastre dacă domnul Băsescu trebuia să viziteze PPE sau ONU.

Mişcarea Populară, CDR-ul lui Băsescu, construit de Lăzăroiu şi Baconschi

Teodor Baconschi şi Sebastian Lăzăroiu ar urma să se ocupe de proiectul privind crearea unei mişcări politice mai largi în jurul PDL. Mişcarea Populară este gândită ca un amestec de partide – PDL, UNPR, PNŢCD şi ONG-uri.

Preşedintele Traian Băsescu vrea să urgenteze înfiinţarea Mişcării Populare, aşa traduc democrat-liberalii mesajul televizat al şefului statului potrivit căruia el a trimis-o pe fiica sa să înregistreze marca la OSIM. Traian Băsescu ar fi avut recent o discuţie cu Sebastian Lăzăroiu, în care preşedintele ar fi apreciat că Mişcarea Populară ar trebui lansată cât mai rapid, afirmă surse din PDL. Orice amânare ar diminua impactul scontat în alegeri. Un alt vector de imagine al noii mişcări ar fi, alături de Sebastian Lăzăroiu, Teodor Baconschi. Amândoi au fost consilieri ai preşedintelui.

Liderii PPE, interesaţi de strategia democrat-liberalilor

Wilfried Martens, preşedintele PPE Foto: Adevărul

Liderii Partidului Popular European (PPE) s-au reunit ieri, la Palatul Parlamentului, în perspectiva congresului acestei formaţiuni care va avea loc anul viitor la Bucureşti, în septembrie sau octombrie. La reuniune au fost prezenţi preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, dar şi preşedintele Traian Băsescu, premierul Emil Boc, preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, şi eurodeputaţii PDL.

„Am citit despre discuţiile din partidul dumneavoastră privind orientarea politică. Noi am pregătit o schiţă a platformei politice care va fi trimisă partidelor membre în săptămânile următoare şi cred că este în sensul discuţiilor dumneavoastră referitoare la modernizare. Platforma are un prim capitol despre valori, al doilea este despre noile provocări cu care ne confruntăm, iar al treilea este despre viitorul Uniunii Europene", i-a transmis Martens premierului Boc.

(http://www.adevarul.ro/actualitate/politica/Basescu_grabeste_Miscarea_Populara_0_559144781.html)

Martens: "Uniunea politica este necesara pentru a putea sustine uniunea monetara pe termen lung. Rezistenta impotriva unei asemenea directii politice va continua sa transforme uniunea monetara intr-o constructie fragila. O familie politica care este la guvernare in 17 state membre poate sa aiba puterea sa duca Europa inainte. Fara aceasta vointa, solutiile constituionale nu vor avea succes. O prapastie puternica s-a deschis in zona euro".

Preşedintele PPE, Wilfried Martens: "Domnule preşedinte Băsescu, domnule premier Boc, vă apreciem pentru că, în ciuda opoziţiei puternice din România, aţi reuşit să luaţi măsurile necesare pentru a combate criza economică. Ştim că măsurile luate nu sunt populare pe termen scurt, dar trebuie să luăm aceste măsuri şi să ne gândim mai departe de viitoarele alegeri. Aţi ştiut că singura soluţie va fi tăierea salariilor. Ştiu cât este de dificilă o astfel de decizie, dar pentru angajamentul european, chiar dacă dumneavoastră nu sunteţi încă în zona euro, v-aţi exprimat dorinţa de a participa la Pactul european şi sunteţi pentru o integrare profundă, ceea ce mă bucură. Pentru PPE, PDL şi UDMR sunt parteneri de încredere la nivel european. În calitatea de parteneri ai PPE e nevoie ca dumneavoastră să rămâneţi uniţi pentru a lupta împreună şi pentru a ne implementa valorile împreună''.

Roberta Anastase, şeful Camerei Deputaţilor: "După trei ani de criză, am senzaţia că ne aflăm pe nisipuri mişcătoare. Este important să fim consecvenţi şi fermi în implementarea unor măsuri corecte bazate pe doctrina de centru-dreapta, a unor măsuri care, o dată ce-şi vor arăta roadele vor duce la o perioadă de renaştere a Europei şi asta pentru că aceste pericole reprezintă în fapt tot atâtea oportunităţi, oportunităţi de a reforma statele şi economiile noastre de a elimina din rădăcină răul risipei şi al exceselor, de a reda până la urmă cetăţenilor noştri demnitatea şi oportunitaţile reale de care au fost privaţi prin politicile asistenţiale ale stângii".

Emil Boc: "Cred că oamenii vor prefera soluţiile realiste de centru-dreapta. Soluţiile pentru viitorul Europei nu pot veni din partea stângii risipitoare de resurse şi generatoare de datorii imense care pun în pericol generaţiile următoare. Ineficienţa stângii se explică şi se află în propirul ei ADN. Stânga îşi propune să distribuie ceea ce încă nu a creat, adică prosperitate şi bogăţie, şi consumă mai mult decât se produce. Aceste elemente regăsite în ADN-ul stângii conduc la colaps. Acum soluţiile petru o guvernare eficientă, care să asigure viabilitate pe termen mediu şi lung, sunt de centru-dreapta. România va încheai a 2011 cu minus 4,4% şi va porni cu o proiecţie bugetară sub 3% în 2012. Deci o ajustare bugetară de aprope zece procente spune totul despre cele menţionate".

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că "azi, aici, avem soluţia viitorului. Şansa noastră sunt Statele Unite ale Europei, care să reflecte valorile naţionale şi care să ne localizeze la pupitrul de comandă nu la coada căruţei". "E clar că dificultatea oricăror membri au UE generează dificultăţi pentru ceilalţi. Asta înseamna că şi din punct de vedere energetic trebuie sa avem o politică comună, care să ne garanteze tuturor securitatea energetică. Avem nevoie de o politică de cercetare comună. În momentul de faţă nu prea ştim exact ce teme de cercetare are fiecare dintre cei 27 de membri ai UE, de multe ori risipim bani cercetând acelaşi lucru.

"Astăzi, în aceasta criză, avem şi soluţia viitorului: ceea ce înseamnă o şansă pentru Europa de a garanta prosperitatea cetăţenilor se numeşte mai multă integrare, iar eu mi-aş permite să spun: şansa noastră sunt Statele Unite ale Europei, care să respecte valorile noastre, care să ţină cont de specificul cultural al fiecarei tari, care sa protejeze orice minoritate, dar care sa aiba forta sa ne proiecteze acolo unde pot fi cei 500.000 de europeni, adică la pupitrul de comandă al procesului de globalizare şi nu în remorca procesului de globalizare. Trebuie să avem curaj săo facem acum şi să vorbim despre Statele Unite ale Europei, dar şi să le proiectăm şi să avem forţa politică să ne convingem cetăţenii că aceasta este soluţia".

"Deciziile în ceea ce priveşte o Europă care să aibă o politică fiscală comună pentru a ne putea permite o politică monetară comună... Cum putem concepe o monedă unică cu politici fiscale diferite, cu grade de dezvoltare total diferite? Eu văd ca soluţie a problemelor noastre, indiferent de rapoartele OECD, FMI, Europa nu poate avea decât un singur răspuns: mai multă, mai multă, mai multă integrare. Trebuie să începem cu integrarea fiscal bugetară", a mai spus Băsescu.

"Marea problemă este dacă avem în momentul de faţă, la nivel european, liderii politici care să convingă popoarele că asta este soluţia. Răspunsul meu este îndoielnic din punct de vedere al acestei convingeri. Nu am convingerea că oamenii politici de astăzi au forţă să-şi convingă popoarele că realizarea Statelor Unite ale Europei nu le afectează cultura, tradiţiile, personalitatea fiecărui popor. Nu cred că în momentul de faţă această generaţie de oameni politici poate să convingă popoarele", a spus Traian Băsescu.

"Oamenii politici vor trebui să ia această decizie (...) în maxim 2-3 ani. Dacă nu o vor lua şi nu se va trece la o complementare a procesului de unificare, nu numai monetară, dar şi fiscală, dincolo de trei ani s-ar putea să fie prea târziu", a avertizat preşedintele.
(http://www.adevarul.ro/actualitate/politica/web-politic-basescu-statele_unite_ale_europei-ppe_0_559144681.html)

Reuniunea grupului lărgit al Partidului Popular European este o manifestare a partidelor politice. De ce s-a aflat domnul Băsescu acolo? Era preşedintele ţării gazdă, ideolog, filosof, ţinea conferinţe inteligente pe care le ascultau toţi ceilalţi reprezentanţi politici ai PPE? Avea dumnealui o calitate oficială care să-l posteze la reuniunea grupului lărgit al Partidului Popular European? Nu ştiu... dar ştiu unde domnul preşedinte Traian Băsescu avea o obligaţie de a participa în calitatea sa de preşedinte al României.

(http://ro.wikipedia.org/wiki/Adunarea_General%C4%83_a_Na%C8%9Biunilor_Unite)

După cum spune şi wikipedia, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite (AGNU / AG) este una dintre cele cinci organe principale ale Organizaţiei Naţiunilor Unite şi unica în care toate statele au reprezentare egală. Ordinea de zi pentru fiecare sesiune este planificată cu până la şapte luni în avans şi începe cu lansarea unei liste de elemente preliminare care vor fi incluse în ordinea de zi provizorie.

La New York a început ieri cea mai mare dezbatere generală din istoria Organizaţiei Naţiunilor Unite. În centrul discuţiilor se vor afla eforturile palestinienilor de a-şi proclama propriul stat. Preşedintele Autonomiei Palestiniene, Mahmud Abbas, a anunţat că va cere vineri calitatea de membru cu drepturi depline al ONU pentru statul Palestina.

La Adunarea Generală sunt aşteptaţi reprezentanţii a 193 de state membre. Printre primii vorbitori se numără, pe lângă preşedintele SUA, Barack Obama, şi preşedinţii Franţei, Nicolas Sarkozy, şi cel al Rusiei, Dimitri Medvedev.
(http://timpul.md/articol/cine-reprezinta-r--moldova-la-adunarea-generala-onu-27294.html)

Păi ce să caute preşedintele Traian Băsescu într-un loc în care se află oameni precum domnii Obama, Sarkozy, Medvedev... nu-i locul lui la nişte discuţii ale PPE?
Şi ce anume este pe agenda Adunării Generale? "Nimicuri".

Se aude că preşedintele Autonomiei Palestiniene, domnul Mahmud Abbas, vrea, nici mai mult şi nici mai puţin decât să ceară calitatea de membru cu drepturi depline al ONU pentru statul Palestina. O nimica toată, nu-i aşa... neinteresant pentru domnul Băsescu. Se mai aude că diplomaţi ai Statelor Unite ale Americii plus alte ţări occidentale au comis o gravă impoliteţe faţă de preşedintele Iranului, Mahmoud Ahmadinejad, părăsind lucrările adunării când acesta şi-a susţinut discursul.

Domniile voastre unde credeţi că ar fi trebuit să fie domnul Băsescu, la o reuniune a partidelor politici discutând de "albă ca zăpada", violetă, verde, portocalie, pe de o parte, sau la ONU, alături de cei mai importanţi oameni ai lumii, pe de altă parte. Domnul preşedinte al României a ales PPE.

În România vinovaţii de obiective politice ratate... nu-şi prezintă demisia.

---

DEMÍSIE s. (înv.) paretisire, paretisis, prostire. (~ dintr-o funcţie.)
Sursa: Dicţionar de sinonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002

Ştiam eu că undeva stă scris că demisia este de fapt un mijloc de a ne prosti în faţă.

Ce se spune "pe MEDIAFAX"?

"Astăzi, două state membre au făcut imposibilă adoptarea unei decizii privind extinderea Schengen. Acest lucru ne duce la o concluzie tristă în privinţa încrederii reciproce între statele membre", a declarat Jerzy Miller, ministrul polonez de Interne, joi, la Bruxelles.

"La data semnării Tratatului de aderare, România şi Bulgaria au primit promisiunea că, dacă îndeplinesc condiţiile necesare, vor fi admise în Spaţiul Schengen. Ştim din aprilie că au îndeplinit condiţiile. Azi, promisiunea a fost încălcată", a mai spus ministrul polonez.

Decizia privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen se amână pentru o dată neprecizată, după ce preşedinţia poloneză a UE nu a supus votului Consiliului JAI de joi acest subiect, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse europene.

Discuţiile din Consiliul JAI pe acest subiect s-au încheiat, însă fără a se ajunge la un consens - necesar pentru luarea unei decizii privind aderarea la Schengen.

Preşedinţia poloneză a UE nu a supus chestiunea la vot, evitând practic o decizie negativă, care ar fi făcut necesară reluarea unei părţi a procedurii juridice de aderare, au relatat sursele citate.

De asemenea, preşedinţia poloneză a avut întâlniri separate cu reprezentanţii Olandei şi Finlandei şi urmează să prezinte în scurt timp o declaraţie oficială privind discuţiile din Consiliul JAI pe aderarea României şi Bulgariei la Schengen.

Surse europene declarau, joi dimineaţă, pentru MEDIAFAX că preşedinţia poloneză a UE ar urma să amâne, în Consiliul JAI, votul privind eventuala aderare a României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, în lipsa unui consens al statelor membre, evitând astfel o decizie negativă.

(Imagine: Mediafax Foto/AFP http://www.mediafax.ro/politic/aderarea-romaniei-si-bulgariei-la-schengen-amanata-presedintia-ue-doua-state-au-facut-imposibila-adoptarea-unei-decizii-8786477)

"E amânată discuţia pentru a se evita un vot", a spus Baconshi, la Parlament, unde participă la reuniunea PPE.

Întrebat despre posibila amânare a aderării României la Schengen, Baconschi a apreciat că aceasta este "o formulă de compromis care menţine deschisă discuţia" şi a spus că i se pare cea mai rezonabilă pentru moment.

El a precizat că a avut un dialog constant cu toate statele memre, inclusiv la New York, şi continuă să lucreze pentru a-i convinge pe olandezi şi finlandezi în ceea ce priveşte acceptarea aderării.

Baconshi a evitat să comenteze informaţiile potrivit cărora numele său s-ar afla pe o listă de remaniere, rugându-i pe jurnalişti să-l întrebe pe premier în legătură cu acest lucru.

(Imagine: Theodor Pana/Mediafax Foto http://www.mediafax.ro/politic/baconschi-discutia-privind-schenghen-a-fost-amanata-pentru-a-se-evita-un-vot-8786709)

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la B1TV, că îşi asumă responsabilitatea neaderării la Schengen, în condiţiile în care instituţiile şi-au îndeplinit sarcinile şi tehnic au fost respectate condiţiile de aderare.

((Imagine: Cristina Nichitus/Mediafax Foto http://www.mediafax.ro/politic/basescu-imi-asum-esecul-pentru-schengen-nu-sunt-pregatit-sa-gasesc-alti-vinovati-live-text-8787792)

Domnule preşedinte, un om politic nu-şi poate asuma responsabilitatea unui act ratat fără a urma, în acelaşi moment, şi o demisie, oricât de gros ar avea obrazul. Dacă nu aveţi forţa interioară în a vă anunţa şi demisia, sfatul meu este să vă faceţi că plouă, oricum ar fi mai decent.

Scrisoare deschisă pentru directorul, dirigintele, preşedintele din urmă (sau ce o mai fi) al PDL

---

Sigur, acest filmuleţ este totuşi o reclamă. El ar putea fi adresat totuşi oricărui politician al României care nu a reuşit să pună poporul român înaintea propriului buzunar. Poate nu întâmplător filmuleţul este legat de "administraţie"...

inter arma enim silent leges

Terminaţi o dată cu acest război politic cretin,că s-a săturat lumea de el! Avem nevoie de principii, de lege... Prostia şi incompetenţa a domnit prea mult timp în România.

Sinteză practică pentru uzul politicienilor, 5

---

Deşi precedenta sinteză despre fluxurile financiare (Sinteză practică pentru uzul politicienilor, 4) nu a fost folosită de politicieni (cel puţin eu nu am observat schimbări în discursul TV) pentru a-şi schimba gândirea macro-economică, recidivez cu o serie de postări despre asigurări.

ASIGURĂRI

Sistemul asigurărilor de stat reprezintă o problemă destul de grea pentru înţelegerea multor oameni politici. Domniile lor nu înţeleg asigurările ca fenomen, adică ca pe un mijloc de a acoperi o parte a riscurilor cu care se confruntă persoanele în activitatea lor de zi cu zi, cu scopul de a proteja împotriva consecinţelor financiare ale unor evenimente nedorite, ci au în minte un model de intrări bugetare, din contribuţii, care merg direct spre ieşirile bugetare din sistemul de asigurări, fără nici o legătură cu dimensiunea matematică a riscurilor, în cel mai fericit caz, sau ca pe o cheltuială în care statul dă pomană unor cetăţeni "asistaţi", în cel mai nefericit caz. Administrarea “după ureche” nu poate conduce decât la haos şi, ce să vezi, România este în plin haos.

De aceea cred că este foarte important de înţeles (motiv pentru care repet) că orice sistem de asigurări este o metodă de transfer a riscului de la asigurat spre asigurator. Scopul asigurării este acela de a compensa financiar efectele unui eveniment nefavorabil. Compensaţia financiară nu este deci un ajutor şi nici un fel de pomană dată asiguratului, ci un drept al acestuia. Cine înţelege intim acest lucru, poate face un mic efort de a merge mai departe cu înţelegerea şi spre funcţionarea asigurărilor.

În aparenţă asigurările au numai rolul de furnizor al unor bani, un fel de redistribuire. Auzim deseori că nu sunt bani pentru pensii pentru că sunt puţini plătitori de contribuţii... adică puţiin salariaţi la mulţi pensionari. Totuşi asigurarea se face individual şi, din punct de vedere legal, nu există o condiţionare a obligaţiilor de plată funcţie de numărul de asiguraţi. În realitate, “bucătăria” asigurărilor trebuie gestionată de cei ce înţeleg funcţionarea şi mecanismul economico-matematic al sistemului de asigurări, nicidecum nu trebuie să fie o problemă a celui ce face asigurare, respectiv al "simplului cetăţean". De aceea este important ca cel care conduce casa de asigurări să fie specialist în asigurări şi nu specialist în altceva, politician, băgător de seamă, preşedinte sau premier sau ministru al României.

În lipsa asigurărilor, statul ar trebui să-şi asiste cetăţenii din taxe şi diferite impozite, precum este TVA-ul şi impozitul pe proprietate şi venit. Rolul asigurărilor este deci cu mult mai complex decât pare la prima vedere. Haideţi să ne gândim că, într-o ţară civilizată şi normală...

1. Asigurările ar trebui să aibă o dimensiune care să provoace, acolo unde este cazul, prevenirea pagubelor. Acest lucru implică desigur finanţarea unor sisteme de prevenire, de evitare a producerii riscurilor. Lucrurile merg până la a organiza programe educaţionale pentru asiguraţi cu scopul conştientizării riscurilor.
2. Asigurările au în societate şi o importantă funcţie financiară. Strângerea contribuţiilor (primele de asigurare) constituie o masă monetară ce poate fi investită, sporind fondul, fie pe piaţa capitalului de împrumut, fie prin plasamente de resurse în investiţii sau pe piaţa înscrisurilor de valoare.
3. Am lăsat la urmă cel mai important lucru, anume reducerea cheltuielile statului pentru protecţia socială, sănătate, pensii, accidente de muncă şi aşa mai departe.

Evident, sistemul asigurărilor de stat este (sau poate fi) dublat de un sistem de asigurărilor private.

Ajutarea cetăţeanului este un drept al cetăţeanului şi o obligaţie a statului.

ARTICOLUL 47 - Nivelul de trai
(1) Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent.
(2) Cetatenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, la asistenta medicala in unitatile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asigurari sociale publice sau private, prevazute de lege. Cetatenii au dreptul si la masuri de asistenta sociala, potrivit legii.

Faptul că statul încearcă să se degreveze de o parte din sarcina financiară a acestor îndatoriri prin organizarea unor sisteme de asigurări independente de Bugetul de Stat nu înseamnă că "scapă" şi de obligaţia art. 47. Dacă statul îşi neagă această îndatorire, practic îşi neagă însuşi rolul său într-o societate democratică, adică îşi neagă propria existenţă. Fără acest rol din articolul 47, statul poate foarte bine lipsi, evident lipsind şi plăţile cetăţenilor către stat, urmând ca aceştia să se descurce singuri, orice ar fi, ca în comuna primitivă.

În episodul viitor voi deschide capitolul asigurărilor de pensii. Dacă sunteţi interesaţi, urmăriţi continuarea.

Încă nu am auzit ca SRI să ne aducă informaţii

---

Luna trecută subliniam că incendiile de vegetaţie sunt prea dese pentru a fi coincidenţe (http://bibliotecarul.blogspot.com/2011/09/prea-dese-pentru-o-coincidenta.html). Atunci adresam rugămintea SRI să cerceteze cauzele acestor intenţii. Ce s-a mai întâmplat între timp?

S-a întâmplat că incendiile de vegetaţie, în zone greu accesibile, sunt la fel de dese

13 septembrie 2011
Un incendiu de litieră a izbucnit în Parcul Natural Bucegi, între Cabana Babele şi Peştera

18 septembrie 2011
Incendiu în Delta Dunării. Vegetaţia din zona Sfântu Gheorghe s-a reaprins

19 Septembrie 2011
Incendiu puternic de vegetaţie lângă o pădure din judeţul Braşov


20 septembrie 2011
Incendiu puternic de vegetaţie uscată şi stuf într-o arie protejată din judeţul Călăraşi

Readresez rugămintea mea către SRI de a afla ce se întâmplă. Nu pot să nu leg aceste incendii de faptul că domnul Igaş doreşte reducerea efectivelor de pompieri. Nici nu vreau să mă gândesc cum vor evolua aceste incendii când nu vor mai fi pompieri ca să le stingă.

Un discurs de şef al Guvernului

---

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţia de ministru al Muncii, Familiei şi Protecţiei sociale

Luni, 19 septembrie a.c., a avut loc la Palatul Cotroceni, ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţia de ministru al Muncii, Familiei şi Protecţiei sociale a doamnei Sulfina Barbu.

Vă prezentăm discursul susţinut de şeful statului cu această ocazie:

“Domnule preşedinte al Curţii Constituţionale, doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor, domnule prim-ministru, doamnelor şi domnilor miniştri, stimaţi ziarişti, cred că astăzi doamna Sulfina Barbu intră într-o muncă despre care am discutat şi care implică în primul rând responsabilitate. Ceea ce ştim toţi este că România nu poate suporta, în momentul de faţă şi cu atât mai puţin anul viitor, simultan, un buget pentru sistemul de pensii de stat cu un deficit care se apropie de 4 miliarde de euro, circa 15-16 miliarde de lei noi şi programe sociale cu care se cheltuiesc 19 miliarde de lei noi, deci alte circa 4 miliarde, 4 miliarde şi ceva de lei noi. A fost un program de ajustare a cheltuielilor la realitate, în timpul ministrului Botiş, şi sper să continue în timpul dumneavoastră, doamnă ministru.

Îngrijorarea nu vine numai din sumele uriaşe pe care, până la urmă, mare parte din ele trebuie să le împrumutăm pentru că nu le producem în economie sau în sistemul de colectare a taxelor, îngrijorarea vine şi din faptul că în ultimele luni costul creditelor externe a crescut exploziv. Dacă la sfârşitul anului trecut România avea un CDS la creditele pe 5 ani de circa 260-270, astăzi, CDS-ul României este la 350 de puncte. Nu numai CDS-ul României a crescut, ci toate, dar asta înseamnă că aproape devin prohibitive creditele externe, în condiţiile în care nu micşorăm nevoia de împrumut. Iar Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale gestionează unul din cele mai mari bugete, dar şi unele din cele mai mari deficite. De aceea, indiferent cât de aproape este campania electorală, activitatea Ministerului Muncii trebuie să se desfăşoare sub semnul responsabilităţii, dar şi al echităţii. Doamna ministru, dincolo de cele discutate, ştim toţi că este imposibil să fie susţinut un număr de 4,9 milioane de pensionari, având 4,2 milioane de salariaţi. Nicio ţară nu a reuşit performanţa aceasta, iar obiectivul major al Guvernului trebuie să fie crearea de locuri de muncă. Sigur, Ministerul Muncii va avea responsabilităţi majore în reducerea cheltuielilor cu programele sociale, uneori excesive, de multe ori abuzive, de multe ori programe care au fost generate de nevoia de a cumpăra voturi în preajma campaniilor electorale. Dar, dincolo de asta, dumneavoastră, toţi la un loc, aveţi obligaţia să creaţi locuri de muncă şi repet ceea ce susţin de câteva săptămâni: dincolo de investiţiile străine la care trebuie să ne propunem ca obiectiv menţinerea locurilor de muncă şi a investiţiilor existente cu uşoară creştere, acolo unde reuşim să fim atractivi, cea mai mare resursă de creare de locuri de muncă este la noi. Pe de o parte, atragerea banilor europeni, pe de altă parte, deschiderea de activităţi - iar eu vă spun aici, că sunteţi toţi, că locul în care ne putem replia cel mai rapid pentru creare de locuri de muncă este mineritul care se adresează exploatărilor de aur, argint şi cupru, metale al căror preţ a crescut mult în ultimii ani şi, în momentul de faţă, redeschiderea exploatărilor nu mai necesită subvenţii.

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţia de ministru al Muncii, Familiei şi Protecţiei sociale

Vă cer un singur lucru: curaj. Foarte mulţi spun: "Dar de ce să mă leg eu la cap, că poate să-mi treacă uşor mandatul fără să mă cheme, fără să mă întrebe nimeni, fără să mă critice presa?" Vreau să ştiţi că, pe timp de criză, cei care nu au curaj este bine să plece din Guvern. Nu presa face politica ţării şi nu presa trebuie să asigure creare de locuri de muncă, ci Guvernul. Cea mai mare responsabilitate a Guvernului, în momentul de faţă, este să ia decizii în dosarele amânate, dosare care pot genera locuri de muncă.Vă asigur în acelaşi timp de tot sprijinul meu. Nu voi spune Guvernului “Faceţi!” şi eu să spun „Eu sunt preşedinte, eu plutesc pe realităţi. Faceţi voi şi voi răspundeţi.” Răspund solidar cu voi în faţa românilor, dacă faceţi ce trebuie. Dacă nu faceţi ce trebuie, mă voi distanţa de Guvern, iar acum vă cer în mod fundamental un lucru de care România are mare nevoie: creare de locuri de muncă. Sigur, o să-mi spuneţi „N-avem prea mulţi bani”. Aşa este, dar sunt locuri de muncă ce pot fi create doar prin simpla redeschidere a exploatărilor şi cu uşor sprijin de retehnologizare la multe din regiile care exploatau la suprafaţă.

Vă mai spun un lucru care eu cred că este important a fi luat în consideraţie de dumneavoastră. Nu vă faceţi iluzia creşterii economice de 3,5%-4% dacă nu luaţi şi măsuri majore de deschidere de exploatări de metale. Şi vă spun nu pentru că se simte şi o vedem, vedeţi cifrele, încetinirea ritmului de creştere economică exact pe pieţele pe care România exporta. Vă sugerez să pregătiţi un buget pentru anul 2012 care să nu aibă nici o legătură cu alegerile şi să aibă legătură cu realitatea. Şi asta înseamnă un buget care să ia în consideraţie de 2%-2,5%, dar bazată pe investiţii. Dacă Guvernul va continua să fie prudent şi să acţioneze - pentru că trebuie să recunoaştem, probabil şi pe fondul vacanţei parlamentare acţiunea a slăbit ca ritm -, deci dacă Guvernul va face ce trebuie vă asigur că aveţi mai mari şanse să obţineţi un rezultat bun la alegeri, decât dacă veţi fi un Guvern care nu va face de frică. Eu vă asigur de tot sprijinul meu atât timp cât acţiunea guvernamentală este responsabilă, şi-mi asum răspunderea politică alături de dumneavoastră. Dar dumneavoastră aveţi obligaţia să daţi drumul la proiecte. Prea multe zac de ani de zile şi aşteaptă, poate, un moment norocos sau nimeni nu vrea să-şi asume decizia. Vreau să înţelegeţi şi faptul că Europa este destul de frământată şi, după cum vedeţi, s-a ajuns la situaţia în care partide extremiste decid decizii guvernamentale. Este, cred eu, un moment de răspântie al Europei şi m-aş întreba care ar fi fost reacţia faţă de Guvernul României dacă Partidul România Mare ar fi condiţionat o măsură corectă la nivel european. Deci trebuie să ne bizuim, în primul rând, pe capacitatea noastră de a absorbi banii europeni, pe de-o parte, şi pe de altă parte, pe capacitatea noastră de a crea locuri de muncă, din care doamna ministru să poată plăti pensiile, cu împrumuturi externe minime.

Eu am simţit nevoia să vă spun lucrurile acestea, cu atât mai mult cu cât şi presa este aici şi poate ele ajung nedeformat şi la populaţie. Vă doresc succes, vă asigur de tot sprijinul meu şi am rugămintea, mâine, partidele din coaliţie să dea toată atenţia votului în Parlament pentru Ministerul Afacerilor Europene şi pentru ministrul Leonard Orban. Vă asigur că eventuala prezenţă a domnului Orban în Guvern va ridica calitatea Guvernului. Şi apropo de acest lucru, pentru că nu vreau să existe dubii, aş recomanda oricui îi dă prin cap dintre cei din Guvern să-şi atace partidul care-l susţine, să se abţină până pleacă din Guvern. Nu puteţi avea pretenţia la parlamentari să vă susţină măsurile, cu atât mai mult cu cât sunt destul de dure, atât timp cât vă permiteţi să daţi lecţii, mai ales dacă aveţi şi un background destul de subţire în raport cu partidul pe care-l criticaţi. Ţineţi-vă criticile eventual pentru opoziţie sau întrebaţi-i ei ce ar face în locul vostru. Eu vă mulţumesc mult, vă doresc succes, doamnă ministru! De ministerul dumneavoastră depinde aproape fundamental modul cum România trece anul 2012 şi, dacă nu mă înşel, aveţi de trecut prin Parlament vreo opt, nouă legi, dacă nu mai multe, care să vină în continuarea Codului Muncii pentru finalizarea reformei. Vă doresc succes dumneavoastră, Cabinetului, primului-ministru şi tuturor celor care vă aflaţi aici! La revedere!”

Departamentul de Comunicare Publică
19 Septembrie 2011
(http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=13171&_PRID=lazi)

Ţineţi minte poza cu dirigintele din campania electorală, nu aveţi impresia că preşedintele, monumentul de perfecţiune, i-a urecheată pe cei de la Guvern care sunt neastâmpăraţi şi se ţin de golănii? Cât timp vor mai înghiţi cei de la PDL abuzurile unui personaj burzuluit de incapacitatea de a suporta propriul abuz de putere.

Dictatura PDL începe să fie recunoscută din interior

---

Nu numai în mod implicit, prin ştirile şi luările de poziţii, dar şi explicit, prin demisie.

Deputatul PDL Mihail Boldea a demisionat, luni, din partid, susţinând că în organizaţia din care făcea parte, cea de la Galaţi, nu mai există democraţie, el precizând că pentru o vreme va activa ca independent, dar că ia în calcul şi orientarea către alte formaţiuni politice.

"În acest moment, în organizaţia de la Galaţi nu mai există democraţie. De vreme bună, aici se poartă un dialog al surdo-muţilor. De fapt, eu am încetat să activez în adevăratul sens al cuvântului încă din luna aprilie a acestui an. Am discutat şi cu cei 7.800 de susţinători ai mei, membri de partid, oameni care m-au votat şi care au decis să demisioneze la rândul lor sau să îşi înceteze efectiv activitatea în partid", a declarat Boldea.

El a precizat că va rămâne deocamdată independent, dar că ia în calcul orientarea către alte formaţiuni politice şi că va susţine în Parlament doar acele iniţiative în care crede.

Mihail Boldea, de profesie avocat, a intrat în PDL în anul 2004 şi a ocupat de-a lungul timpului mai multe funcţii de conducere în cadrul filialei locale a PDL de la Galaţi.

El a fost preşedintele organizaţiei de tineret, vicepreşedinte al organizaţiei municipale, purtător de cuvânt al organizaţiei judeţene a PDL Galaţi şi viceliderul grupului din Camera Deputaţilor până în februarie 2011.

Acesta a intrat de mai multe ori în conflict cu conducerea locală a partidului, dar a făcut şi câteva declaraţii împotriva conducerii centrale, nemulţumit de felul în care este condus partidul.
(http://www.mediafax.ro/politic/deputatul-mihail-boldea-a-demisionat-din-pdl-8772033/)

Eu nu prea sunt de acord cu domnul Mihail Boldea. Partidul nu este un SRL unde, dacă ai probleme cu patronul, îşi iei jucăriile şi apoi pleci. Înscrierea într-un partid ar trebui să aibă legătura cu principiile, doctrina şi ţintele partidului şi nu cu alţi membrii de partid. Logic era ca domnul Mihail Boldea "să moară cu ei de gât", să lupte cu dictatura, până ce dictatura îl dădea afară din partid sau problema se rezolva. Faptul că domnul Mihail Boldea se gândeşte să facă un pic de traseism politic nu-mi trezeşte încrederea. Se prea poate ca domnia sa să fi fost împins de la spate până nu a mai rezistat, dar viaţa politică, dat fiind că trăim într-o Românie anormală, implică tocmai astfel de presiuni. Eu unul mi-aş fi dorit ca domnia sa, fiind şi parlamentar, să rezolve situaţia spre normalizare sau măcar să încerce, să vorbească de la tribuna parlamentului despre lipsa de democraţie şi instaurarea dictaturii...

(http://www.boldeamihail.ro/blog/230.html)

Bre Nea Johnny, ce ţi-a venit să pleci?

---

PS.
Poate reuşesc şi politicienii să se facă, măcar o dată, utili şi organizează nişte funeralii naţionale.
Poate reuşesc şi televiziunile să se abţină de la a face un bâlci.

Mişcarea Populară sau mişcarea populară

---

Domnul Adrian Năstase a lansat nişte declaraţii interesante. Dat fiind că domnia sa a fost, nu numai premier, ci şi Ministru de Externe, suspectez că domnia sa ştie ce spune.

Preşedintele Consiliului Naţional (CN) al PSD, Adrian Năstase, a declarat, duminică, în localitatea prahoveană Ceptura, că este normal ca partenerii europeni ai României să fie 'nervoşi' în condiţiile în care există intenţia de a achiziţiona avioane F16 din Statele Unite ale Americii, acestea din urmă fiind un competitor economic pentru Europa.

'Vedeţi foarte bine că România în momentul de faţă este într-o situaţie absurdă. Vrea să cumpere avioane F16 din Statele Unite, dar este practic într-un război politic cu unii dintre cei mai importanţi parteneri din Europa. Cu Franţa, vedeţi foarte bine care sunt reacţiile din Franţa. Vedeţi bine că Olanda, spre exemplu, s-a pronunţat într-un mod brutal împotriva primirii României în spaţiul Schengen. Românii vor ajunge să trăiască izolaţi în propria lor ţară, în condiţiile unei politici externe pe care nu o explică nimeni în mod coerent', a declarat Năstase.

Subliniind importanţa unei relaţii cu SUA, liderul social-democrat a arătat că este normal ca partenerii europeni, care 'se luptă cu Boeing-ul', să fie 'nervoşi', pentru că 'noi, de fapt, ajutăm Boeing-ul să intre pe piaţa noastră'.

'Fără îndoială, relaţia cu Statele Unite este importantă, (...) dar nu este admisibil ca, fiind într-o perioadă de criză economică, să nu înţelegem că este important ca noi să participăm la construirea eventuală a unui avion de vânătoare european şi să cumpărăm acest avion eventual, nu să cumpărăm din Statele Unite, care este un competitor economic pentru Europa. Sigur că partenerii noştri europeni sunt nervoşi din acest motiv. (...) Toate aceste lucruri creează tensiuni, toate aceste probleme, incapacitatea noastră de a discuta la nivel politic cu liderii din Franţa, Italia, Spania şi se crează o stare de nervozitate, de nemulţumire, şi ajungem să fim ironizaţi de posturile de televiziune din Franţa, iar românii se simt efectiv umiliţi pe continentul pe care trăiesc', a mai afirmat Năstase.

De asemenea, preşedintele CN al PSD a precizat că este bine să se dezvolte un parteneriat strategic cu Statele Unite, însă a arătat că relaţia economică cu SUA este deficitară.

'Importurile noastre sau exporturile noastre sunt undeva în zona 100 între partenerii Statelor Unite. Asta arată că noi nu am reuşit să ducem această relaţie economică într-o zonă care să fie benefică şi pentru români. Nu am reuşit să modificăm acele reguli pentru care Executivul şi Congresul american îşi pasează mingea de la unii la alţii în legătură cu vizele pentru plecat în Statele Unite. Americanii intră fără vize în România, dar românii au nevoie să îndeplinească condiţii extrem de dure pentru a obţine vize în Statele Unite. Nu românii sunt cei care trebuie să fie vizaţi de actele antiteroriste americane şi în orice caz nu în condiţiile în care România a fost poate unul dintre aliaţii cei mai importanţi ai Statelor Unite în lupta împotriva terorismului', a conchis liderul social-democrat.

Preşedintele Consiliului Naţional al PSD a participat, duminică, la festivitatea de lansare oficială a candidatului USL la primăria comunei Ceptura, aflată în colegiul în care acesta a fost ales deputat în 2008. AGERPRES
(http://www.agerpres.ro/media/index.php/politic/item/82841-Adrian-Nastase-despre-achizitionarea-de-avioane-F16-Sigur-ca-partenerii-nostri-europeni-sunt-nervosi.html)

Asta spuneam şi eu, că poate avioanele europene noi nu sunt atât de bune ca avioanele americane noi, dar sunt mai bune decât cele "la mâna a doua"... în plus milioanele de euro intră măcar în Europa spre binele nostru european.

Partidul Democrat-Liberal (PDL) se dovedeşte incapabil de schimbare, el trăieşte în continuare într-o condiţie care să însemne strângerea banilor, pregătirea fraudării alegerilor, o anumită construire a unui stat poliţienesc şi supravieţuirea pe baza contractelor de stat, a declarat, duminică, preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Adrian Năstase.

Liderul social-democrat a afirmat că fostul ministru al Muncii Sebastian Lăzăroiu a fost 'ejectat' deoarece a venit cu nişte formule de reformare a partidului, iar PDL-ul se dovedeşte incapabil de schimbare.

'Linia dură, linia conservatoare din PDL, cea care practic strânge şi împarte resursele financiare, cea care practic l-a ajutat pe Traian Băsescu să fie reales în 2009, a strâns rândurile şi l-a trimis în afara acestei echipe pe Lăzăroiu care a venit cu nişte analize şi cu nişte concluzii într-un fel derivate din sondaje de opinie în legătură cu anumite motive pentru care PDL e într-un blocaj la nivel de 20 la sută. (...) Ideea de rebranduire înseamnă implicit că PDL-ul actual a intrat într-o zonă mai curând de umbră, o zonă negativă, de pierdere de viteză şi pentru marea majoritate a liderilor tradiţionali din PDL concluziile lui Lăzăroiu au fost extrem de deranjante', a explicat Năstase.

Catalogându-l pe Sebastian Lăzăroiu drept un ministru al Muncii 'catastrofal', Năstase a arătat că acesta vorbeşte, ca analist, despre lucruri 'de bun simţ', despre nevoia unei formule agregate, dar concluziile sale sunt 'deranjante', astfel că 'este evident că el a fost ejectat şi el a fost respins pentru că venea cu nişte formule de schimbare, reformare'.

Preşedintele Consiliului Naţional al PSD a participat, duminică, la lansarea oficială a candidatului USL la primăria comunei prahovene Ceptura, aflată în colegiul în care acesta a fost ales deputat în 2008. AGERPRES
(http://www.agerpres.ro/media/index.php/politic/item/82844-Adrian-Nastase-PDLul-se-dovedeste-incapabil-de-schimbare.html)

Şi în sfârşit...

Preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Adrian Năstase, susţine că la alegerile de anul viitor va fi o mişcare populară care va sancţiona 'dur' Partidul Democrat Liberal (PDL), dar şi că este 'ridicolă' ideea potrivit căreia se construieşte o alianţă civică în condiţiile în care PDL e la guvernare.
'Va fi o mişcare populară la alegeri care, după părerea mea, va sancţiona dur PDL. Formule de genul societatea civilă care vine acum, în condiţiile în care PDL e la putere, să construiască un fel alianţă civică, asta e o glumă. Formulele civice s-au construit în perioada în care erau în opoziţie prietenii politici ai Alianţei Civice. Ideea că se construieşte o alianţă civică în condiţiile în care PDL-ul, prietenul lor, e la guvernare, este ridicolă', a afirmat, duminică, Adrian Năstase, prezent în comuna prahoveană Ceptura.
Referindu-se la înfiinţarea Partidului Popular Maghiar din Transilvania, fostul premier a arătat că este 'inadmisibil' să acceptăm în România crearea unui partid cu discurs revizionist. 'Este inadmisibil ca pentru relaţia personală între Traian Băsescu şi primul ministru Orban din Ungaria, care îl sprijină pe Tokes, să acceptăm în România un discurs revizionist, crearea unui partid cu discurs revizionist şi lucrul acesta să nu deranjeze pe nimeni. Cum poţi să creezi în România un partid maghiar - Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania? Nu există maghiari şi în celelalte judeţe ale ţării? Un partid pe care îl construieşti în România trebuie să fie un partid care să vizeze întregul teritoriu al României, nu un partid regional care îţi arată foarte clar obiectivul acestei structuri. Şi de aceea, în mod evident, din Ungaria este sprijinită această structură', a declarat liderul social-democrat.
Preşedintele Consiliului Naţional al PSD a participat, duminică, la festivitatea de lansare oficială a candidatului USL la primăria comunei Ceptura, aflată în colegiul în care acesta a fost ales deputat în 2008. AGERPRES
(http://www.agerpres.ro/media/index.php/politic/item/82851-Adrian-Nastase-Va-fi-o-miscare-populara-la-alegeri-care-va-sanctiona-dur-PDL.html)

Intervenţia şi Declaraţiile de presă.

(http://nastase.wordpress.com/2011/09/19/in-colegiu-in-comuna-ceptura/)

Mişcarea Populară sau mişcarea populară?, că domnul Năstase nu spune prea clar.

(http://www.adevarul.ro/actualitate/politica/Ioana-Basescu-presedintelui-Miscarea-Populara_0_465554058.html)

19 aprilie 2011
Fiica cea mare a şefului statului, Ioana Băsescu, a cerut la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) înregistrarea mărcii "Mişcarea Populară". Potrivit Buletinului Oficial de Proprietate Industrială, cererea a fost depusă în 11 aprilie chiar pe numele Ioanei Băsescu.

Domeniile asociate mărcii sunt grupate pe trei categorii, în care se regăsesc "educaţia, instruirea, divertismentul, servicii juridice, serviciile de siguranţă pentru protejarea bunurilor şi a indivizilor; serviciile personale şi sociale oferite de către terţi, destinate să satisfacă nevoile indivizilor".

„Nu există domenii speciale pentru un partid. Aşa că un partid alege nişte domenii generice, de regulă acestea de mai sus. Dacă Mişcarea Populară se vrea partid, a ales bine domeniile", a declarat pentru „Adevărul" purtătorul de cuvânt al OSIM, Ovidiu Dinescu. El a precizat că, în cazul în care procedura decurge fără complicaţii, „Mişcarea Populară" va deveni marcă înregistrată în maximum şase luni. Ioana Băsescu nu a putut fi contactată pentru a da explicaţii în legătură cu demersul ei.

07 Septembrie 2011
Secretarul general al PDL, Ioan Oltean, s-a aratat de parere, miercuri seara, ca o constructie de genul "Miscarea Populara", in care sa fie inclus PDL, ar putea fi luata in discutie pentru alegerile din 2012.

09.09.2011
O idee care animă de la o vreme tabăra guvernamentală este crearea unui nou partid sau mai curând a unei noi formaţiuni care să adune tot ceea s-ar găsi în zona de centru dreapta. Fiica preşedintelui Traian Băsescu a înregistrat la OSIM numele „Mişcarea Populară”, fapt care a prilejuit multe speculaţii pe care reprezentanţii de frunte ai PDL nu le-au dezminţit niciodată. Teodor Baconschi, prim vicepreşedinte al partidului, a confirmat indirect că formaţiunea sa are în vedere crearea unei noi identităţi electorale. Sever Voinescu, purtător de cuvânt, nu a negat nici el proiectul legat de „Mişcarea Populară”, spunând însă că ar fi nevoie de mai mult decât de o simplă cosmetizare. Desigur, Sebastian Lăzăroiu a jucat un rol important din momentul în care a lansat ideea unui nou partid pe care l-a numit cu autoironie „Albă ca Zăpada”. Nu trebuie uitat însă Valeriu Stoica, preşedintele ISP, care a militat cu multă asiduitate pentru federalizarea curentelor dreptei, căutând să teoretizeze, după model american, un aşa numit „fuzionism” în politica autohtonă.

12.9.2011
Senatorul Radu Berceanu (PDL) a declarat, duminică, la Craiova, că fiica cea mare a şefului statului, Ioana Băsescu, nu ar fi înregistrat la OSIM Mişcarea Populară dacă nu ar fi fost mandatată de preşedintele Traian Băsescu.

Berceanu a mai spus că până acum PDL nu a luat nicio decizie în legătură cu o eventuală colaborare cu UNPR la alegerile locale, însă crede că Mişcarea Populară a fost înregistrată de Ioana Băsescu pentru “a nu mai avea surprize când vrem să facem vreo modificare”.