Sinteză practică pentru uzul politicienilor, 4

---

Din episodul trecut aminteam că va urma un ultim episod legat de locul exteriorului în circuitul economic. Deci...

LOCUL EXTERIORULUI ÎN CIRCUITUL ECONOMIC

De ce este importantă reliefarea acestor fluxuri? Pentru că economiile naţionale nu sunt închise la graniţă, în cadrul activităţilor din economie au loc, destul de des, tranzacţii economice cu străinătatea. Exteriorul se implică în economia internă ca un Agent Economic şi apare ca atare în derularea tranzacţiilor şi fluxurilor economice în aşa-numitele economii deschise.

Pentru că altfel schema s-ar complica foarte, foarte mult, apelez la un tablou simplificat. Simplificarea constă în faptul că din toate tipurile de tranzacţii reprezentarea se va limita la tranzacţiile cu bunuri economice. Tot din acelaşi motiv, se presupune că exporturile şi importurile sunt egale, asta pentru a "scăpa" de economii şi transferuri de venituri din exterior şi către exterior.

Iată schema.


Avem deci schema din episodul trecut la care se mai ataşează Străinătatea în relaţionare cu Firmele.

Tranzacţiile tipice cu străinătatea sunt exportul şi importul de bunuri economice.

În cazul exportului de bunuri avem fluxurile exportului de bunuri EXB care realizează venituri din export VEX.

În cazul importului avem importul din exterior IMB şi, în sens opus, fluxuri de cheltuieli CIM.

În mod general, fluxurile economice internaţională pot fi comerciale sau financiare.

Din rândul fluxurilor economice comerciale fac parte...
- Bunuri Tangibile, adică materii prime, semifabricate, bunuri manufacturate...
- Bunuri intangibile, adică proiecte, brevete, know-how
- Servicii

Din rândul fluxurilor economice financiare fac parte...
- Compensarea activităţilor comerciale
- Fluxuri financiare independente, adică împrumuturi, credite, investiţii, transferuri, venituri din plasamente, mişcări de capital...

În mod real nu avem exportul egal cu importul, aşa cum am simplificat pentru schema de mai sus. Ne vom afla deci într-una din următoarele trei situaţii.

1. balanţă excedentară sau activă (valoarea exportului e mai mare decât valoarea importului)
2. balanţă deficitară sau pasivă (valoarea exportului e mai mică decât valoarea importului)
3. balanţă echilibrată sau soldată (valoarea exportului este egală cu valoarea importului)

Există o serie de indicatori care relevă participarea cu bunuri şi servicii a unei economii la comerţul internaţional. Cei mai folosiţi sunt următorii:
- Volumul valoric al exporturilor anuale de bunuri şi servicii ale unei tari şi ponderea acestora în produsul intern brut (exprimat în procente %). Astfel se exprimă performanţa exterioară a economiei naţionale.
- Exportul/locuitor. Astfel se pot compara economiile mai multor ţări. De remarcat că exportul trebuie să cuprindă atât bunurile (tangibile şi intangibile) cât şi serviciile (produse intangibile).
- Volumul valoric al importurilor anuale de bunuri şi servicii şi mărimea relativă (exprimată în procente %) a acestora în raportul cu PIB-ul. Astfel se exprimă dependenţa economiei naţionale faţă de pieţele externe de aprovizionare.
- Exporturile şi importurile de mărfuri şi servicii exprimate procentual în raport cu PIB. Astfel se exprimă rolul schimburilor comerciale cu străinătatea în crearea şi utilizarea produsului brut.
- Exprimarea rezervei oficiale a ţării în luni de import prin împărţirea rezervei oficiale de valută la importul mediu lunar din ultimul an sau din ultimul semestru. Astfel se exprimă capacitatea de plată a economiei. Rezultatul se interpretează în felul următor. Un raport de minimum 2,5 luni exprimă uşurinţa în respectarea angajamentelor internaţionale de plată.
- Excedentul/deficitul balantei comerţului cu bunuri şi servicii se raportează la PIB. Astfel de exprimă situaţia dezechilibrului comerţului exterior.

Aceşti indicatori nu sunt extrem de precişi. Precizia se naşte din combinaţia acestor indicatori cu cei de structura a schimburilor comerciale cu străinătatea şi, în special, cu ponderea acelor produse care au o valoare adăugară mai mare.

Episodul Trecut:
Locul sectorului public în circuitul economic, Sinteză practică pentru uzul politicienilor, 3

Dacă vi s-au părut utile şi credeţi că ar fi bine să continui, vă rog să-mi daţi de ştire. Feedback-ul este important pentru mine.

NOTĂ:
"Învăţătura" mea îşi are rădăcinile, cum este şi normal (că doar nu am inventat eu economia), într-un curs scris de profesorul Niţă Dobrotă. Dacă doriţi mai mult, mai exact, mai elegant, mai academic... căutaţi cursurile domnului profesor.

Va urma... http://bibliotecarul.blogspot.com/2011/09/sinteza-practica-pentru-uzul_23.html