31 August 2011

Şetăţeanu' Boc pus pi reli



Premierul Emil Boc a participat la inaugurarea extinderii fabricii de anvelope Pirelli.
Premierul Emil Boc a participat la inaugurarea extinderii fabricii de anvelope Pirelli.
Premierul Emil Boc a participat la inaugurarea extinderii fabricii de anvelope Pirelli.
Premierul Emil Boc a participat la inaugurarea extinderii fabricii de anvelope Pirelli.
Premierul Emil Boc a participat la inaugurarea extinderii fabricii de anvelope Pirelli.
Premierul Emil Boc a participat la inaugurarea extinderii fabricii de anvelope Pirelli.
Premierul Emil Boc a participat la inaugurarea extinderii fabricii de anvelope Pirelli.
Premierul Emil Boc a participat la inaugurarea extinderii fabricii de anvelope Pirelli.
Premierul Emil Boc a participat la inaugurarea extinderii fabricii de anvelope Pirelli.

Am tresărit când l-am văzut pe domnul Boc în galben PNL-ist.
Emil Boc:
Domnule preşedinte Tronchetti,
Excelenţa Voastră, Domnule Ambasador,
Doamnelor şi domnilor, distinşi colegi,
domnule preşedinte, o să mă adresez direct şi voi fi cât se poate de concis. Aţi fost, sunteţi şi veţi fi întotdeauna extrem de binevenit în România pentru derularea unei asemenea investiţii de succes. Investiţia Pirelli de la Slatina are toate componentele unei investiţii străine reuşite şi pentru asta vă felicit şi vă mulţumesc în acelaşi timp. Vă mulţumesc pentru faptul că aţi ales România şi continuaţi să menţineţi investiţia în România, prin extensia acestei fabrici, prin faptul că adăugaţi la cele 300 de milioane de euro, deja investite, alte 150 de milioane de euro, astfel încât până în 2014 să fie vorba de aproximativ 450 de milioane de euro; să apreciez faptul că sunt deja 2.400 de angajaţi şi urmează să se ajungă la 2.800 în viitorul apropiat şi, în acelaşi timp, să apreciem faptul că aţi adus în România, aici, în Slatina, o investiţie de nivel mondial, la standarde recunoscute şi apreciate peste tot în lume, care ne onorează şi, în acelaşi timp, ne obligă să fim parteneri corecţi şi care să ne sprijinim reciproc.
Pot să vă asigur, în numele Guvernului României, de aceeaşi deschidere şi susţinere pentru derularea investiţiei în România. După un an greu, 2010, chiar extrem de greu, România a reuşit să iasă din recesiune şi avem trei trimestre de creştere economică consecutivă. Evident că acest lucru înseamnă doar începutul ieşirii din criza economică. Pot doar să vă informez că, din această perspectivă, în acest moment, România are un cadru economic stabil. Deficitul bugetar a fost adus sub control, sunt respectate toate angajamentele convenite cu Comisia Europeană, astfel încât în 2012 România să ajungă la un deficit bugetar de 3%, conform Tratatului de la Maastricht, şi, în acelaşi timp, să avem un procent de datorie publică în PIB în jur de 31,5% acum, cu mult sub 60% - limita maximă admisă de UE prin Tratatul de la Maastricht. Acestea ar fi coordonatele externe, la care aş mai adăuga faptul că recent România şi-a redobândit statutul de ţară în care se poate investi, de investment grade, prin Agenţia Fitch. Sunt câteva semne ale recunoaşterii faptului că ceea ce am făcut aici a fost, în primul rând, să întindem o mână investiţiilor, locurilor de muncă şi să reducem cheltuielile statului, pentru a putea fi menţinute sub control, la un nivel sustenabil.
Guvernul va continua şi în perioada următoare susţinerea măsurilor prin care investiţiile străine directe să fie încurajate să vină în ţara noastră. E vorba de menţinerea cotei unice de impozitare de 16%, menţinerea neimpozitării profitului reinvestit, menţinerea posibilităţii acordării ajutorului de stat pentru investiţii, care aduc locuri de muncă şi bani în România. Şi, în cadrul acestei investiţii, Guvernul s-a implicat print-un ajutor de stat de 28 de milioane de euro, din care 11 milioane de euro sunt deja plătite, conform graficului de realizare a investiţiei, iar aici am apreciat seriozitatea si responsabilitatea deplină a investitorului, care şi-a respectat în integralitate obligaţiile asumate, şi Guvernul, aşa cum v-am spus, va continua această politică de sprijinire a investitorilor serioşi, care îşi realizează, conform graficului negociat, investiţia şi locurile de muncă. De asemenea, am modificat Codul Muncii, pentru a flexibiliza piaţa forţei de muncă, pentru a permite angajatorilor să angajeze mai uşor, pentru a permite celor angajaţi să-şi găsească mai uşor un loc de muncă şi deja rezultatele se văd pe piaţa forţei de muncă, prin creşterea numărului de contracte de muncă încheiate după intrarea în vigoare a noului Cod al Muncii. De asemenea, urmează ca Guvernul, în perioada imediat următoare, să aducă modificări la Codul Fiscal, pentru a sprijini în continuare mediul de afaceri, prin reducerea în continuare a taxelor şi a tarifelor parafiscale, care creează o birocraţie suplimentară în România, prin eliminarea altor bariere birocratice în ceea ce înseamnă relaţia dintre stat şi mediul de afaceri, toate cu un singur scop, de a putea susţine creşterea economică a ţării, singura care după aceea ne poate asigura resursele financiare necesare pentru plata obligaţiilor sociale ale statului, salarii, pensii sau alte obligaţii sociale.
În fapt, ceea ce a făcut, domnule preşedinte, Guvernul pe care îl reprezint a fost să aducă un echilibru în România între ceea ce se produce şi ceea ce se consumă. Dacă Guvernul pe care îl reprezint n-ar fi luat măsurile pe care în bună parte le cunoaşteţi, România ar fi avut astăzi un deficit de -14% şi cu siguranţă această ţară era în colaps, iar investiţiile străine ar fi plecat din România, nu şi-ar fi extins activitatea, aşa cum îşi extinde astăzi Pirelli activitatea la Slatina. Şi angajamentul acestui Guvern este în continuare să menţină sub control aceste cheltuieli, 4,4% - deficit în 2011, 3% - în 2012, aşa cum am menţionat, iar banii au fost redirecţionaţi de la consum spre investiţii -mai puţini bani cu întreţinerea statului şi mai mulţi bani pentru investiţii şi alocarea de resurse pentru programele sociale în funcţie de posibilităţile ţării şi redirecţionarea resurselor financiare pentru locuri de muncă şi pentru a aduce plusvaloare în economie. Nu este o măsură populară aceasta şi o simţim cu toţii, dar este extrem de benefică pentru viitorul acestei ţări pe termen scurt, mediu şi lung.
În încheiere, nu pot să nu apreciez responsabilitatea deplină şi deschiderea autorităţilor locale, de aici, din Slatina, pentru susţinerea investiţiilor şi în special a acestei investiţii. Îl apreciez şi îl felicit pe primarul municipiului Slatina, pe domnul Vâlcov, pentru că are o concepţie de administrare a comunităţii în interesul ei şi pentru comunitate. Grija unui primar în primul rând este să-şi aducă şi să menţină investiţii în comunitate, iar pentru asta niciun efort nu este prea mic. Prin faptul că dumneavoastră vă extindeţi astăzi afacerea, investiţia în Slatina, e o dovadă a faptului că aici, în Slatina, există o administraţie care a înţeles această prioritate şi că, prin intermediul acestei investiţii, pe orizontală şi pe verticală, întreaga comunitate beneficiază şi are resurse suplimentare. Pentru asta, repet, şi primarul de la Slatina poate fi un model pentru alţi primari cum să atragă şi să menţină investiţii.
Nu în ultimul rând, am văzut, domnule preşedinte, că, dincolo de implicarea directă în ce înseamnă viaţa investiţională, aveţi proiecte care susţin comunitatea într-o formă sau alta. M-am bucurat să văd referirea la spital, pentru că asta înseamnă într-adevăr să realizezi o investiţie cu şi pentru comunitate şi împreună cu ea, să te preocupe şi alte aspecte ale vieţii dincolo de ceea ce se întâmplă în această locaţie sau în locaţiile unde vă desfăşuraţi activitatea. Am apreciat şi proiectul InterCampus, l-am discutat şi cu domnul Moratti când a fost la Bucureşti şi sunt convins că este un model de parteneriat, un model de investiţie în sport, investiţie care cu siguranţă niciodată nu ne va aduce faliment, ci ne va aduce oameni sănătoşi, oameni echilibraţi, oameni care vor reprezenta viitorul acestei ţări şi viitorul dezvoltării. Pentru aceasta, apreciez implicarea colaterală, dincolo de investiţia propriu-zisă, în ceea ce înseamnă dezvoltarea unei investiţii aici, în Slatina.
În încheiere, domnule preşedinte, asigurându-vă de toată deschiderea Guvernului României pentru continuarea investiţiei în România, apreciez încă o dată efortul pe care îl faceţi şi vă asigur de aceeaşi mână întinsă a parteneriatului pentru realizarea investiţiilor în România. Vă felicit şi vă mulţumesc.

***

Reporter: Domnule prim-ministru, de ce Metrorex şi CFR primesc energie de două ori mai scumpă?
Emil Boc: Verificaţi la Ministerul Transporturilor şi la Ministerul Economiei aceste lucruri. Ele s-au reglementat pentru viitor, ca să fie curmate aceste practici din trecut.(…)
Reporter: Cum au fost reglementate?
Emil Boc: Pentru viitor vor fi reglementate, astfel încât aceste lucruri să fie reglementate bine.
Reporter: Dar cum s-a ajuns la această situaţie, să primească energie de două ori mai scumpă?
Emil Boc: Întrebaţi-i pe cei care au guvernat România în anii anteriori, cum au generat asemenea pierderi la companiile de stat.
Reporter: Domnule prim-ministru, se ştie că aveţi o poziţie diferită de cea a preşedintelui Traian Băsescu referitor la Roşia Montană. Care este poziţia dvs?
Emil Boc: Nu este o poziţie diferită, este aceeaşi pe care o am dintotdeauna. Nu mi-am schimbat poziţia. Aştept părerile specialiştilor aşa cum m-am pronunţat.
Reporter: Ce anume ar trebui făcut?
Emil Boc: De renegociat contractul şi analizat foarte serios ce se întâmplă cu mediul.

***
Reporter: Cum vi se par copiii?
Emil Boc: Admirabili.
Reporter: Mai ușor la minge sau la guvern?
Emil Boc: E greu în toate. Dacă vrei să faci performanță, e greu în toate. Nu e nimic ușor. Iar copii aceștia învață de tineri fotbalul și e un lucru foarte bun. Combină cele două lucruri – școala cu sportul – copii sănătoși, o minte sănătoasă, și, de ce nu, poate dintre acești copii se vor recruta viitorii fotbaliști care ne vor reprezenta țara, la viitoarele campionate europene, mondiale sau în Champions League. De ce nu?
Reporter: Domnule prim-ministru, astăzi și mâine sunt două ședințe de guvern și multe acte importante. De ce l-ați lăsat pe ultima sută…(de metri)?
Emil Boc: Pentru că e ultima ședință de guvern înaintea ședinței parlamentare și doar până la începutul sesiunii parlamentare mai pot fi emise ordonanțe simple, potrivit legii de abilitare a Guvernului, adoptată de către Parlament. Și au trebuit să parcurgă procedurile de prezentare pe site a documentelor, de dezbatere în ministere, iar acum este momentul adoptării lor, înainte de începerea sesiunii parlamentare.
Reporter: Cam câte Ordonanțe simple sunt la fiecare minister, că am înțeles că sunt în jur de zece.
Emil Boc: Aveți ordinea de zi și o veți cunoaște. În funcție de modul în care ministerele au reușit să fundamenteze și să finalizeze actele respective. Repet, aceste Ordonanțe vor intra, după aceea, în aprobarea Parlamentului, după începerea sesiunii parlamentare, dar ele pot fi emise doar până la momentul începerii sesiunii.
Redactor: Spuneți-ni-le pe cele mai importante…
Emil Boc. Cele două sunt cele care vizează termia și Codul fiscal. Acestea sunt cele mai importante acte normative.
Reporter: Și cele cu taxa pentru medicamente?
Emil Boc: Clawback-ul este Hotărâre de Guvern, nu este Ordonanță. Din câte știu este Hotărâre de Guvern și urmează să fie adoptată săptămâna cealaltă, pentru că acolo, fiind vorba de Hotărâre de Guvern, nu suntem legați de programul Parlamentului.
Reporter: Domnule prim-ministru, știți cât câștigă un muncitor la Pirelli, pe lună?
Emil Boc: Nu știu.
Reporter: Șase milioane. Credeți că e mult, puțin?
Emil Boc: Dacă nu am informații , nu pot să mă pronunț. Și nu am toate datele, încât să pot să fac o judecată.
Reporter: Împărtășiți părerea domnului Lăzăroiu, și anume că un român cu 800 de lei pe lună se poate numi bogat?
Emil Boc: Noi am extins, față de anul trecut, limita de la care se poate acorda ajutorul de încălzire. Dacă anul trecut limita era 615, acum este 786, dacă nu greșesc, și peste 10 milioane, la persoana singură. Deci anul acesta am ridicat plafonul, astfel încât mai mulți beneficiari să intre pentru ajutoarele de încălzire. Prin asta de la 200 de mii am ajuns la 320 de mii de beneficiari. Și, încă o dată, vreau să subliniez un lucru: 66 la sută, două treimi din responsabilitatea sprijinirii populației, la factura la încălzire, revine autorităților locale. Uitați-vă la sumele care s-au dat anul trecut. Două treimi din sume provin de la autoritățile locale, o treime vin de la București. Noi, ce am făcut în momentul de față? Doar banii care vin de la București, nu îi mai dăm la toată lumea, ci i-am direcționat doar spre cei care sunt cu venituri modeste. Dacă autoritățile locale, în mod populist, demagogic și politicianist, nu vor da resursele pe care le-au dat anul trecut, atunci oamenii vor avea probleme cu factura. Dar dacă, doar jumătate din sumele pe care le-au dat anul trecut, autoritățile locale, le dau și anul acesta, cei cu venituri modeste nu vor plăti în plus la factură. Deci, mare atenție la comportamentul autorităților locale.
Reporter: Și care este mesajul dumneavoastră către autoritățile locale?
Emil Boc: Autoritățile locale să fie responsabile în raport cu cetățenii pe care îi au și să adopte o politică, astfel încât, la fel ca anul trecut, să îi sprijine pe cei care au nevoie de sprijinul statului, pentru a-şi putea plăti factura la întreţinere, şi să nu ducă banii în altă parte, pe panseluţe sau pe alte lucruri, aşa cum unii au tentaţia să o facă, ci să modernizeze CET-urile şi să dea subvenţiile pentru cei care au nevoie. Autorităţile locale pot să meargă, fie pe varianta de anul trecut, a subvenţiilor, generalizate şi pentru toată lumea, fie pot să facă la fel ca Guvernul, să vină şi să de-a punctual, la cei care au venituri reduse, după graficul pe care îl vor stabili în baza actelor normative elaborate de Guvern. Vreau să se ştie acest lucru, pentru că există tentaţia politicianistă a unor primari, mai ales din opoziţie, să arunce povara pe Bucureşti, ca ei să nu contribuie de la bugetul local cu ce au contribuit anul trecut. Acest lucru nu este corect, pentru că, în ultimă instanţă, cetăţeanul ar urma să piardă datorită acestui lucru. Iar declaraţiile iresponsabile ale liderilor opoziţiei, că prin această direcţionare a subvenţiei, spre ajutoarele de încălzire, spre cei care au nevoie, înseamnă o sprijinire a primarilor puterii, este o gafă uriaşă, pentru că Guvernul nu face altceva decât să stabilească tranşele de venit pentru care se acordă ajutoare de încălzire, indiferent de unde locuieşte omul acela – la Slatina, la Bucureşti, la Constanţa, la Iaşi , la Cluj sau Baia Mare. Deci, încă o dată, această politizare este dăunătoare şi poate doar să îl afecteze pe cetăţean. De aceea, fac un apel, inclusiv la mass media, să analizaţi, fiecare, ce face în comunitatea lui, cu privire la subvenţionarea căldurii, în raport cu cea a făcut anul trecut. Noi, de la Guvern, am spus foarte clar – anul trecut am dat o subvenţie la combustibilii care s-au dat la toată lumea, indiferent dacă aveai un bloc de locuinţe în proprietate sau erai Patriciu, ca persoană fizică, primeai exact aceiaşi subvenţie, în raport cu un cetăţean care are pensia minimă. Acum, cei cu blocuri de locuinţe în proprietate, cei cu venituri mari, nu vor mai primi subvenţie din partea statului, dar vor primi ajutoare de încălzire mai mulţi, în raport cu cei de anul trecut. Aceasta este de fapt esenţa problemei şi esenţa unui Guvern, să dea un ajutor pentru încălzire la cei care au nevoie, nu să dea la cel pentru care nu reprezintă nimic ajutorul respectiv, ci dimpotrivă, îl ajută să reziste.
Reporter: Cum credeţi că se va trece peste această iarnă ?
Emil Boc: Dacă autorităţile locale au aceiaşi responsabilitate pe care au avut-o şi anul trecut, preţul la factură nu va fi dificil.
Reporter: Și totuși, cine poartă vina pentru energia mai scumpă care o primesc Metrorex şi CFR, pentru că îmi spuneaţi mai devreme că trebuie să întrebăm fosta guvernare
Emil Boc: Păi, întrebaţi, pentru că ei au clădit timp de 20 de ani acest mecanism pervers, care ne-a adus la datorii uriaşe la CFR, iar acum trebuie să găsim soluţii astfel încât să eliminăm datoriile vechi, prin compensări acceptate de UE şi să punem pentru anul viitor un program al fiecărui companii, astfel încât să lucreze pe plus şi nu pe pierderi. Pentru că fiecare companie care lucrează pe pierderi înseamnă un ban luat din buzunarul dumneavoastră şi al celorlalţi români. Dar pentru asta trebuie restructurate toate mecanismele, astfel încât să se cumpere energie de pe OPCOM…
Reporter: De ce aţi tolerat acest mecanism, până acum ?
Emil Boc: Aşa au făcut legile domnii respectivi, care au fost la guvernare, şi uitaţi-vă cum a arătat şi privatizarea Petrom, ca să vă faceţi o imagine, despre ce s-a întâmplat în această ţară.
Reporter: Domnule prim-ministru, despre Roșia Montana?
Emil Boc: Am spus despre asta. Vă mulțumesc.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 30.08.2011
(http://www.gov.ro/emil-boc-investitia-pirelli-de-la-slatina-are-toate-componentele-unei-investitii-straine-reusite__l1a114301.html)

Vă rog să observaţi faptul că cine scrie pe site de la Biroul de Presă a început să scrie România cu a din a... adică un fel de Ro-Mania. Înţeleg că sunt un fel de maniac românesc... probabil mania persecuţiei.

No comments:

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.