Aşa cum am promis în firul anterior Sinteză practică pentru uzul politicienilor 6, câte ceva despre...
SCHEMELE DE ASIGURARE PENTRU PENSIE
Există două sisteme de asigurare pentru pensii. Este foarte important de înţeles că aceste sisteme pleacă de la principii diferite, şi asta înseamnă că schemele au forme diferite de funcţionare.
1. SCHEMA FINANŢĂRII INTEGRALE DIN CONTRIBUŢII DETERMINATE
Această schemă porneşte de la faptul că activele sistemului se formează prin contribuţiile celor asiguraţi. Pensiile au la bază o formulă care stabileşte o funcţie care are ca variabilă mărimea acumulărilor la fondurile de pensie şi capacitatea de performantă sau rentabilitatea activelor. Cu cât contribuţia cuiva este mai mare şi cu o contribuţie mai lungă în timp, valoarea pensiei este mai mare. Observaţi că acest sistem nu depinde, în nici un fel, de numărul de asiguraţi şi nici de valoarea mare sau mică a contribuţiilor, el funcţionează oricum pentru că la contribuţii mici sau puţine corespund pensii mici şi puţine, la contribuţii mari şi multe corespund pensii mari şi multe. Sistemul este folosit, de regulă, de sistemul privat de asigurări.
2. SCHEMA SISTEMULUI PUBLIC DE BENEFICII “pay as you go”
Acest sistem pleacă de la principiul că valoarea pensiilor este determinată şi finanţată de valoarea contribuţiilor în curs. Cu alte cuvinte, dacă considerăm neglijabile cheltuielile de administrare, se poate scrie că valoarea de intrare este egală cu valoarea de ieşire. Cu alte cuvinte, se poate pune egal între contribuţiile curente, şi celelalte intrări în sistem, pe de o parte şi suma pensiilor, de cealaltă parte.
Plecând de la un salariu mediu şi o pensie medie, se poate scrie că rata din salariu (venit) care reprezintă contribuţia, înmulţită cu valoarea salariului (venitului) mediu şi cu numărul de salariaţi (contributori) oferă valoarea de intrare. Pensia nominală medie înmulţită cu numărul de pensionari oferă valoarea de ieşire. Asta înseamnă că pensia nominală medie trebuie corelată cu toate celelalte valori oferite de statistică sau stabilite politic. Rezultă fie o pensie dinamică, fie o pensie îndeajuns de mică pentru ca sistemul să funcţioneze fără intrarea sistemului în colaps.
Este evident că domnul Boc repetă nesfârşit că pensiile funcţionează pe principiul contributivităţii, adică pe baza primei scheme, dar totuşi se plânge că nu poate plăti pensiile pentru că sunt prea puţini plătitori de contribuţii, ceea ce ar fi specific celei de a doua scheme. Tulburător, nu-i aşa?
Fiecare sistem are avantaje şi dezavantaje.
Primul sistem ar fi bun în cazul în care cineva ar strânge acele contribuţii de la început şi ar reuşi, pe o perioadă lungă de timp (este vorba despre decenii) să le administreze îndeajuns de bine încât sistemul să funcţioneze. Cel de al doilea sistem este extrem de sensibil la schimbările sociale. Dezavantajele cele mai importante sunt legare de problemele de natură financiară apărute, mai ales din următoarele motive:
- valoarea beneficiilor este insuficientă valorilor ulterioare (pentru că pensia nu poate să fluctueze când sus, când jos... cum spuneam mai sus)
- toate societăţile se confruntă cu fenomenul de îmbătrânire, care implică scăderea numărul de cotizanţi şi creşterea numărului de beneficiar, modificând raportul pensionari/angajaţi într-un sens disfuncţional.
- dat fiind că banii care intră în sistem sunt chiar cei care ies din sistem, fondurile nu pot fi folosite pentru investiţii şi deci nu pot fi sporite astfel
- nu există nici un fel de garanţie că sistemul va funcţiona pe termen lung pentru că este sensibil la orice fel de criză iar insuficienţa fondurilor conduce la prăbuşirea fondului.
Concluzia logică este că ar putea fi combinate cumva avantajele celor două sisteme minimizând totodată dezavantajele. Banca mondială a promovat sistemul bazat pe trei piloni, sistem care se pare că va fi implementat şi la noi dacă, până la urmă, un guvern va renunţa la ceva bani de la Fondul Naţional de Pensii pentru constituirea pilonului II şi III. Ideea este ca din “amestecarea” celor trei piloni să se obţină o protecţie maximă pentru pensionari. Astfel cei trei piloni pleacă de la concepte diferite în ceea ce priveşte natura opţională/obligatorie, caracterul privat/public, principiile de constituire a fondului, principiile de beneficii şi, nu în ultimul rând, obiectivele urmărite.
Să detaliem un pic o soluţie a celor trei piloni.
Primul pilon este al pensiei publice obligatorii în sistem PAYG. El este cel ce asigură venituri minime la pensii menite să acopere trebuinţele ce iau naştere o dată cu venirea vârstei înaintate. De regulă toată lumea este de acord cu existenţa acestui sistem, părerile diferă însă asupra răspunderii (garantării) veniturilor ulterioare ale pensionarilor. Apoi se dezvoltă alte probleme. Vorbind despre necesităţi, veniturile ar trebui să fie primite de cei care au nevoie, vorbind despre un sistem universal, toţi ar trebui să aibă aceiaşi bază de calcul, vorbind despre caracterul public, ca rezultat al faptului că statul poate să impoziteze veniturile şi să le transfere şi ca rezultat al faptului că statul poate să indexeze preţurile, acest lucru este o protecţie pentru cei cu venituri mici.
Pilonul numărul doi are ca principal obiectiv stimulentul repartiţiei cvasi-uniforme a consumului pe toată durata vieţii. Cel de al doilea pilon poate fi cam în orice sistem. El poate fi administrat în sistem public, în sistem privat, în sistem PAYG, în sistem de fond, într-un sistem care urmăreşte o schemă în care sunt determinate beneficiile sau care urmăreşte o schemă în care sunt determinate contribuţiile.
Dacă la primul pilon caracterul obligatoriu este de la sine înţeles, cel de al doilea pilon poate fi obligatoriu sau neobligatoriu funcţie de soluţia aleasă. Mai multe argumente, precum hazardul moral sau protecţia împotriva riscurilor şi incertitudinii, recomandă caracterul obligatoriu.
Pilonul al treilea este o schemă financiară voluntară constituit pe baza unor contribuţii determinate. Scopul lui este de a da posibilitatea fiecăruia să acumuleze suplimentar economii faţă de sistemul obligatoriu, după cum doreşte fiecare. Încurajarea acestui pilon poate fi făcută prin scutirea de impozit pentru sumele plătite. Desigur statul stabileşte atât forma cât şi dimensiunea acestor scutiri de impozit.
No comments:
Post a Comment