Poate că anul trecut, când încă mai credeam că politica românească mai poate fi responsabilă, acest discurs m-ar fi entuziasmat un pic. Astăzi deja m-am obişnuit cu discursul demagogic al premierului Boc. Bucuria puerilă a domniei sale că se fac rost de bani pe care nu trebuie să-i mai dea înapoi, este parcă ruptă din pubertate. Aceşti bani nu sunt gratis, România plăteşte şi ea bani spre UE pentru a-i primi înapoi "gratis".
Observ însă că România are din ce în ce mai mulţi oameni care acceptă discursul politic ca pe o realitate, dincolo de orice raţiune.
Sâmbătă 7 august 2010
Conferinţă de presă susţinută de primul-ministru Emil Boc, la Iaşi
“Am venit astăzi la Iaşi împreună cu ministrul Laslzo Borbely în principal pentru a semna acest contract european de 141 milioane de euro, din care 103 milioane de euro sunt bani nerambursabili de la UE, restul reprezentând contribuţia naţională şi cea locală la un proiect într-un domeniu extrem de important. Chiar dacă este week-end, fondurile europene nu au nici week-end, nici sărbătoare, nici vacanţă. Suntem deja într-o cursă contracronometru în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor europene şi orice zi de întârziere poate costa ţara să nu absoarbă toţi banii pe care îi are la dispoziţie de la UE.
În al doilea rând, acest proiect aduce beneficii pentru aproximativ 386.000 de locuitori ai judeţului Iaşi, de aceea niciun efort în acest context nu este prea mare. Fondurile europene reprezintă, de departe, calea cea mai sigură şi mai rapidă de ieşire din criză a României şi de a depăşi perioada de recesiune Dintr-un motiv foarte simplu. Şi de ce calea sigură? Pentru că banii există. Nu trebuie să îi mai căutăm. Există alocaţi României de către UE.
De ce cea mai rapidă? Pentru că dacă se lucrează, adică, se fac proiecte, se semnează şi se implementează, banii se plătesc. România poate nu a avut niciodată în istoria ei o şansă atât de mare de a primi bani nerambursabili, să îi utilizeze în dezvoltare şi în consecinţă, să avem de-a face cu o creştere economică a ţării.
Trebuie doar să facem câteva lucruri. Să ştim să facem proiecte, să punem partea noastră de co-finanţare - şi din acest punct de vedere vreau să ştiţi că la nivel naţional, pentru toate proiectele care vizează partea de co-finanţate naţională avem bani asiguraţi în bugetul de stat, că este vorba de acest proiect sau alte proiecte banii de co-finanţate a proiectelor europene există în bugetul de stat - şi să fim capabili să le implementăm. Dar nu să le implementăm oricum, ci după regulile utilizării banului public pentru că şi banii europeni tot bani publici sunt. Pentru aceasta avem nevoie de două lucruri elementare: de transparenţă şi de legalitate. De aceea fac un apel, de aici de la Iaşi către toţi utilizatorii de fonduri europene - publici sau privaţi - să utilizeze în condiţii de maximă transparenţă şi cu respectarea deplină a legalităţii banii europeni. Pentru că orice încurcătură, orice abuz în utilizarea banilor europeni se întoarce ca un bumerag împotriva tuturor românilor, care după aceea vor trebui să suporte din bugetul lor banii pe care astăzi îi putem lua gratis de la UE.
Şi din nefericire, în agricultură avem câteva exemple de utilizare incorectă a banilor europeni, iar astăzi România este pusă în situaţia de a returna acele sume de bani.
Şi al doilea lucru pe care vreau să-l spun în acest context cu privire la timp. Orice zi de întârziere poate costa ţara în privinţa fondurilor europene. Dl. preşedinte spunea că dacă implementăm proiecte de sute de milioane de euro este o şansă istorică pentru Iaşi. Eu cred că trebuie să renunţăm la cuvântul "dacă" şi să punem accent pe “se implementează". Sau se fac, se cheltuiesc banii corect şi transparent. Acest lucru depinde numai de noi. Sunt multe proiecte în ţară cu întârzieri de 6,8, 12, 14 luni în implementare şi urmărim vigilent total aceste proiecte pentru ca ele să poată fi implementate în termen. Uneori poate fi legislaţia de vină. Dar vreau să ştiţi că de cele mai multe ori sunt greşeli voluntare sau involuntare de la nivelul acelora care implementează pentru că atunci când se fac caiete de sarcini, cu dedicaţie şi dacă nu câştigă acela care trebuie se anulează licitaţia - nu ştiu dacă este cazul la Iaşi, nu am dovada ca să spun acest lucru şi nu vreau să se înţeleagă acest lucru, dar ştiu din ţară, din practică - şi atunci, evident că vor apărea întârzieri în procesul de utilizare a fondurilor europene. Atenţie maximă la întocmirea corectă a documentaţiei de licitaţie, care trebuie făcută cu un singur obiectiv: să respecte legalitatea şi transparenţa, şi nu potenţialul câştigător care să fie favorizat printr-un caiet de sarcini. Aici vă atrag atenţie cu o maximă responsabilitate pentru că aici este totul în mâna noastră. Am simplificat încă o dată procedura achiziţiilor publice astfel încât să se poată închei contractul de licitaţie după epuizarea primei căi de atac. Indiferent că este la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sau la instanţa de judecată. Trebuie să fie grăbit acest proces de încheiere a contractului şi de demarare a licitaţiilor. Dar repet, atrag atenţia şi asupra competenţei locale în implementare la întocmirea documentaţiilor achiziţiilor publice.
Până la sfârşitul lunii, din datele pe care le am de la colegii mei de la minister, în Iaşi se vor mai semna contracte de aproximativ 60 milioane de euro pentru axele de dezvoltare nord-sud, dezvoltare reţea rutieră în zona cultural istorică şi turism a municipiului Iaşi, dezvoltarea axei de transport în Iaşi. Sunt proiecte care urmează să fie semnate până la sfârşitul lunii august.
Nu în ultimul rând, până la sfârşitul lunii august vom finaliza, aşa cum am promis la şedinţa de Guvern de la Iaşi, proiectul dezvoltării Aeroportului – Ministerul Apării realizează procedurile tehnice necesare, astfel încât aeroportul să poată fi dezvoltat.
Am fost astăzi la centura municipiului Iaşi şi am asigurat, în primul rând, că cei 14 kilometri vor fi gata până în aprilie 2011, conform contractului. Peste 8 kilometri dintre aceştia vor fi gata în 2010, astfel încât, o parte a traficului să poată fi deviată pe un drum comunal, ca şi pe drumul judeţean încă din acest an. Cu alte cuvinte, am făcut o prioritizare a investiţiilor, iar Centura Iaşi, în materie de infrastructură, figurează printre priorităţile Guvernului şi va avea finanţarea necesară asigurată astfel încât lucrarea să fie finalizată în termenele pe care le-am stabilit, alături şi de alte lucrări de infrastructură pe care le desfăşurăm în ţară de la Centura Bucureşti – Chitila-Voluntari -, Centura Sibiu, Centura municipiului Lugoj, a orajului Turnu-Severin, a Clujului. Sunt câteva dintre lucrările care se vor finaliza în 2010, iar în 2011 se vor finaliza Centura Sucevei, Autostrada Cernavodă-Constanţa, Centura de ocolire a municipiului Constanţa şi alte obiective de acest fel.
Am decis în Guvern să nu irosim banii pe proiecte izolate, care ar presupune o finalizare a lucrărilor în cinci sau zece ani de acum înainte. Ne concentrăm pe lucrări care pot fi finalizate în perioada următoare pentru că orice nefinalizare duce la costuri suplimentare sau cheltuire de bani într-o manieră inutilă.
Tot în privinţa infrastructurii, pe lângă Centura ocolitoare a municipiului Iaşi, la care lucrăm, sunt în faza avizării studiilor de fezabilitate şi în procedura de promovare în Guvern a hotărârilor respective două lucrări majore: Varianta de ocolire Paşcani şi Varianta de ocolire Târgu-Frumos. Finanţarea pentru execuţia acestor variante de ocolire este asigurată din fonduri europene şi cofinanţările naţionale începând cu anul 2011. De asemenea, este în curs de elaborare studiul de fezabilitate la Autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni.
Încă o dată mă bucur că putem, prin prezenţa unor contracte majore pe fonduri europene în domeniul Mediului, aici la Iaşi, şi vreau să asigur că vom fi cu ochii pe dumneavoastră în ceea ce priveşte implementarea. Veţi avea tot sprijinul ministerului şi al celorlalte autorităţi centrale dacă va fi nevoie, dar partea care trebuie să fie făcută la nivel local nu poate fi suplinită de către Guvern. Trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă ca banii europeni să fie cheltuiţi în timp şi cu maximă responsabilitate. Nu în ultimul rând, în 2012 va mai fi un evaluator, cel mai important în România: cetăţeanul. El va evalua ce au făcut autorităţile locale şi naţionale cu banii europeni. Veţi vedea că dezbaterea anului 2012, de la locale şi de la naţionale, va fi cu privire la modul în care banii europeni au fost cheltuiţi. Acela va fi cel mai drastic mod de evaluare al activităţii noastre şi de la nivel local, şi de la nivel naţional. Autorităţile locale care se vor mişca bine în utilizarea fondurilor europene vor avea şi câştig politic în 2012. Cei care nu vor face acest lucru, evident, că vor avea şi pe această parte de suferit rigorile politice.
La nivel naţional, Guvernul, în ansamblul lui, va fi acela care va trebui să prezinte o Cartă Albă a absorbţiei fondurilor europene în toată această perioadă de timp. Performanţa Guvernului va depinde foarte mult şi de performanţa implementării la nivel local, de către administraţiile locale.
(.....) România are cele mai multe proiecte majore aprobate în domeniul mediului, cu valoarea de peste 50 de milioane de euro din cadrul UE. Deci avem, în domeniul mediului, un avantaj competitiv pe care ar fi păcat să îl pierdem în procesul de implementare, având în vedere numărul mare de proiecte majore aprobate de către UE pentru utilizarea acestor bani. Pe mediu avem 4,5 miliarde de euro, aproximativ la fel ca pe transporturi şi dezvoltare regională. Avem pe fonduri structurale 19,2 miliarde de euro numai de la UE, fără contribuţia naţională. Dacă mai adăugăm aproximativ 14 miliarde de euro pe agricultură, constatăm că avem 33-34 de miliarde de euro pe care România îi poate atrage în ţară în acest ciclu bugetar şi care reprezintă o şansă uriaşă de creştere economică a ţării. Numai din utilizarea fondurilor europene se creează perspectiva ieşirii din recesiune şi asigurării creşterii economice. Ar fi păcat să se piardă o asemenea şansă istorică pe care ţara o are. După cum la fel de adevărat este că rezultatul muncii noastre de acum şi de anul trecut se va vedea în 2011, 2012, 2013, anii efectivi de implementare a proiectelor pe care le semnăm astăzi. Este important de ştiut că orice zi de întârziere poate afecta şansa economică a acelor ani pentru România. Aproape au fost irosiţi cei doi ani în 2007 şi 2008, un singur Program Operaţional Sectorial era acreditat în 2009. Or, ca să poţi primi bani, prima condiţie este să fie acreditate Programele Operaţionale Sectoriale, din care cinci au fost acreditate în 2009.
(....)
Măsurile luate vin în contextul în care din analizele pe care le-am efectuat eu, personal, şi colegii mei nu suntem deloc mulţumiţi de gradul de absorbţie a fondurilor europene. Spun asta în condiţiile în care până acum au intrat în ţară şi s-au plătit prin prefinanţări şi rambursări 910 milioane de euro. Există încă o discrepanţă foarte mare între numărul contractelor aprobate şi semnate şi plăţile efective efectuate. Din cei 910 milioane de euro care au venit din fondurile structurale, 610 milioane de euro sunt prefinanţări şi diferenţa, de 300 de milioane de euro sunt rambursări efective de cheltuieli. Din acest punct de vedere atragem atenţia că orice zi de întârziere poate costa ţara. Pentru că şi acei bani care s-au dat pentru prefinanţări trebuie să se întoarcă cu facturi efective pentru a putea fi cheltuiţi toţi banii europeni. DE aceea spuneam că nu avem vacanţă, week-end sau altă sărbătoare în materia absorbiţiei fondurilor europene pentru că orice zi contează.
Aş mai spune câteva cuvinte înainte de întrebări.
În acest moment, Guvernul se află în faza cea mai grea a procesului de reformă şi restructurare a statului. Vor veni şi sunt în derulare proceduri de restructurare, de disponibilizare a personalului bugetar. Cu alte cuvinte, sunt vremuri care nu sunt foarte uşoare pentru ţară şi cu consecinţe dureroase pentru foarte mulţi dintre noi. Dar aceste măsuri sunt mai necesare ca oricând acestei ţări pentru a însănătoşi şi funcţionarea sistemului bugetar şi funcţionarea ţării în ansamblu, a statului în totalitate. Este exact ca la medic: când ai o boală trebuie să intervii cu un medicament care, de cele mai multe ori, nu are un gust bun, dar îţi asigură sănătatea pe termen mediu şi lung. De aceea, în acest moment, se află în plin proces de reformare şi restructurare a statului cel puţin următoarele componente:
1. Restructurarea aparatului bugetar. Ştiţi bine că, de exemplu, în domeniul administraţiei publice, până în 16 august trebuie să fie aprobate de către autorităţile locale noile organigrame, iar aici lucrurile sunt foarte simple. Cine nu face restructurare, nu mai primeşte bani de la bugetul de stat. Sancţiunea este foarte clară: cotele defalcate se sistează până când se aplică normele de restructurare prevăzute de Ordonanţa 63.
2. Reforma pensiilor. Ştiţi bine că am fost de două ori în Parlament pentru această reformă. O dată Guvernul a fost demis, în octombrie 2009, când am mers pe masa Parlamentului cu proiectul legii pensiilor, diminuarea pensiilor speciale şi reforma sistemului. Nu am reuşit atunci. În 2010 ne-am dus din nou. De această dată, în privinţa sistemului de pensii, legea supusă Parlamentului a fost aprobată. Pensiile speciale au fost eliminate, cele de invaliditate, acordate abuziv, se recalculează şi deci, un prim pas, a fost făcut.
Mai avem al doilea pas decisiv, în septembrie, în Camera Deputaţilor, pentru aprobarea formei finale a Legii pensiilor, lege care asigură pe termen mediu şi lung o sustenabilitate, o întreţinere proprie a sistemului de pensie, a bugetului de pensie, prin măsurile pe care le propunem. De la vârsta de pensionare şi de diminuare treptată a transferurilor la bugetul de stat, spre bugetul de pensii astfel încât acesta să se poată susţine.
Etapa a doua, a Legii salarizării unitare. În luna septembrie va intra în Parlament. Ea va consimţi salariile pentru anul 2011 şi simplificarea în continuare a acestei Legii a salarizării prin eliminarea diverselor trepte sau ierarhii intermediare care complicau nejustificat Legea salarizării, şi prin eliminarea diferenţelor şi discrepanţelor care apar între diverse funcţii, în funcţie de unitatea la care se lucrează. Această lege la care Guvernul lucrează din plin în momentul de faţă va fi trimisă spre aprobare la Parlament în luna septembrie.
Reforma sistemului de asistenţă socială. O parte a acestei reforme este în plin proces de derulare. Din controalele pe care în baza legii le-am efectuat la venitul minim garantat sau la pensiile de invaliditatea acordate abuziv, deja, doar dintr-un control de câteva luni pentru nun procent destul de mic am făcut economii la nivel de an de peste 27 milioane de euro. Şi acest proces continuă pe o scară foarte largă. În cadrul acestei reforme, venitul minim garantat nu va mai fi acordat de primărie, ci de Ministerul Muncii prin direcţiile judeţene, prin agenţiile de prestaţii sociale. Acest venit minim garantat nu va mai fi un instrument electoral în mâna primarilor, acordat abuziv, prin care, dacă aveai sau nu aveai dreptul îl primeai ca ajutor de la stat. Ştiţi bine cazurile celebre cu oameni care aveau vilă şi Mercedes în curte, dar primeau ajutor social de la stat pentru că intrau într-o formă sau alta într-un fief al primarului şi prin anchetele sociale realizate era ocolită legea. Acum, monitorizarea se va face de către Guvern prin agenţiile de prestaţii sociale şi vă asigurăm că numai cei, într-un moment al vieţii, cu adevărat au probleme cu veniturile şi într-adevăr nu pot avea un minim de existenţă vor primi acest sprijin din partea statului. Dreptul la muncă. Şi evident, aceştia care sunt într-o asemenea situaţie să-i ajutăm prin modalităţi alternative să iasă din situaţiile de dependenţă date de stat şi să poată să câştige un loc de muncă prin care să se auto-întreţină.
În octombrie va fi finalizat Codul Social şi tot în această toamnă avem în pregătire modificările la Codul Muncii, legea sindicatelor, legea patronatelor şi Codul Asistenţei Sociale de finalizat, astfel încât şi această reformă să fie dusă până la capăt şi care va aduce economii substanţiale la bugetul de stat prin eliminarea abuzurilor acelor bani care astăzi sunt încă acordaţi nemunciţi sau fără să aibă temeiul legal deplin.
Legat de evaziunea fiscală am adoptat deja OUG şi normele de aplicare care creează un cadru legal suplimentar pentru a putea lupta cu evaziunea fiscală şi rezultatele sper să se vadă şi în mai mulţi bani la bugetul de stat. Au fost promovate prin OUG şi implementate acum prin ordine ale ministrului de Finanţe şi ale preşedintelui ANAF modalităţi noi de combatere a evaziunii fiscale. Şi mă refer la acele metode indirecte de reconstrucţie a veniturilor şi cheltuielilor. Metode indirecte sau un control indirect de a aprecia veniturile şi cheltuielile unui contribuabil. Acum, principiul de bază este acela de declaraţie fiscală şi de cifrele contabile pe care le depune în faţa organului fiscal. Dar mai sunt şi alte modalităţi indirecte care din nefericire nu au fost puse în practică până acum în România şi care prin OUG pe care am adoptat-o am creat cadrul legal de aplicare. Avem o practică în România. Firme sărace şi proprietari bogaţi ai firmelor. Iar firmele nu plătesc impozite la bugetul de stat, dar ca persoană fizică ai vilă, Maseratti şi alte bunuri de lux în curte.
Trebuie să avem un control serios al banului public. Toată lumea care realizează un venit trebuie să plătească toate impozitele şi taxele prevăzute de lege. Nu vorbesc de partea banală. Nu ne interesează partea penală. Este treaba Parchetului. Pe noi ne interesează ca orice contribuabil care realizează un venit să nu şi-l ascundă sau să-l transfere prin evaziune fiscală în alte profituri. Şi să plătească conform legii taxele la bugetul de stat. Vă dau exemplu de metodă indirectă. O persoană care are o brutărie. Are declarat pe actele contabile că într-o lună a făcut 500 de pâini. Dar dacă te uiţi la consumul de curent electric pentru cuptorul cu pâine şi faci un calcul elementar, vezi că a consumat curent electric pentru 1.000 de pâini. Şi punem întrebarea: Ce s-a întâmplat? De ce apare această diferenţă? Şi atunci, respectând modalităţile prevăzute de lege, eu ca şi Fisc, vin şi spun că pentru diferenţa de 500 de pâini trebuie să plăteşti impozit. O metodă indirectă de control pentru a arăta că undeva este o evaziune şi ceva s-a întâmplat. Nu poţi să pui un funcţionar de la controlul fiscal în spatele fiecărui agent economic. Dar pe calea controlului indirect se pot reconstitui importante sume de bani la bugetul de stat. Acest proces la controlului indirect, care poate fi aplicat în orice domeniu, va fi pus în aplicare începând cu toamna acestui an. Cadrul legal deja l-am creat prin OUG de modificare a Codului Fiscal. Urmează ca în ordinul preşedintelui ANAF să se concretizeze toate aceste mecanisme şi controlul fiscal să treacă la treabă, dându-i un instrument suplimentar de lucru şi de intervenţie în sfera activităţii economice.
La sfârşitul acestui proces de restructurări şi constrângeri bugetare există şi veşti bune. Statul va fi funcţional, un stat croit după nevoile şi posibilităţile ţării, vom avea parte de creştere economică. Analizele CE şi FMI ne arată că în 2011 vom avea o creştere economică între 1,5 şi 2%. Acest lucru înseamnă că în urma restructurării vom avea mai mulţi bani pentru investiţii, vor fi mai multe locuri de muncă şi mai multe taxe şi impozite plătite la bugetul de stat. Şi şansa acestei ţări de a putea depăşi definitiv această perioadă de recesiune, odată şi cu ieşirea din recesiunea globală în care din nefericire trăim în momentul de faţă.
Dacă dvs. aveţi întrebări.
Reporter: Programul pe care l-aţi anunţat este ca tema pentru acasă pentru care preşedintele ţării a dat instrucţiuni. Credeţi că la 1 ianuarie veţi obţine nota de trecere?
Emil Boc: Noi avem evaluare la 1 septembrie. Acest proces de restructurare este unul pe care l-am demarat începând cu 2010, într-un ritm care să facă eficient acest demers pentru ţară. Astăzi, dacă este să vorbim de procesul de restructurare, la data de 30 iunie, în România exista 1.352.000 de bugetari. La data preluării mandatului, pe 31 decembrie 2008, erau 1.397.000 de bugetari. Astăzi sunt 1.352.000 de bugetari fără a avea în vedere actele normative aprobate de către Guvern în mai, iunie, iulie, august şi care înseamnă un proces de restructurare care merge până la sfârşitul anului 2010, iar pentru unele situaţii se va extinde procesul de restructurare şi pentru 2011, având în vedere şi procedurile legale care trebuie să fie în desfăşurare. Pot să vă spun că în acest moment - ca să vă dau cifre în exclusivitate, aproape - prin actele normative aprobate de către Guvern în 2010 avem un total general de 88.067 de posturi care vor fi disponibilizate. Din care, 14.462 sunt posturi vacante şi 73.075 sunt posturi ocupate. Pentru acestea sunt acte normative aprobate de către Guvern şi înseamnă că procedurile sunt în derulare. Începând cu posturile din învăţământ - sunt aproape 15.000 de posturi anunţate încă de al începutul anului -, continuând cu restul actelor normative pe care Guvernul le-a aprobat şi care sunt în procedură. Un exemplu fiind ceea ce se întâmplă în administraţia locală în momentul de faţă. După aceea urmează în continuare procedurile efective de restructurare şi de disponibilizare a personalului bugetar. Rezultatele muncii noastre dea cum se vor vedea în anii următori. În 2011 şi 2012 în ceea ce înseamnă un stat funcţional în România. Trebuie să faceţi un bilanţ de etapă. Nu este începutul, nu este sfârşitul procesului de restructurare, este un bilanţ de etapă la data de 7 august. Astăzi avem acte normative adoptate de Guvern pentru restructurarea numărului de personal despre care am vorbit. Suntem în grafic şi procesul continuă astfel încât procesul de restructurare să fie făcut pe cele două componente esenţiale despre care am vorbit: standarde de cost şi standarde de personal. În fiecare domeniu să rămână atâţia oameni cât este nevoie potrivit normativelor şi standardelor despre care am vorbit. Şi am încă o dată apel către toţi cei care fac parte din acest proces de restructurare ca restructurarea să aibă ca unic criteriu de abordare competenţa. Este cheia procesului de restructurare şi ea trebuie să aibă în vedere rămânerea în continuare la slujbă a acelora care sunt competenţi, iar cei care sunt mai puţini competenţi trebuie să îşi găsească un alt loc de muncă, cu precizarea că Ministerul Muncii şi Guvernul are în preocupare şi ce se întâmplă cu cei care pleacă din sectorul bugetar. Şi aici modalităţile sunt multiple.
Prima: recalificarea profesională pe care statul o pune la dispoziţie cu mijloace şi fonduri plătite de către Guvern prin Ministerul Muncii pentru a asigura posibilitatea unei recalificări profesionale. Sau locuri de muncă pe care le punem la dispoziţie. În momentul de faţă sunt peste 10.000 de locuri de muncă la nivel naţional care pot fi disponibile pentru a fi ocupate.
Şi trei, la fel de important: sprijinirea mediului privat, astfel încât să poată absorbi piaţa forţei de muncă ce se dispobinilizează din sectorul bugetar. Avem un act normativ prin care firmele care angajează şomeri timp de 6 luni nu plătesc contribuţii de asigurări sociale tocmai pentru a-i stimula să angajeze persoane care vin din şomaj.
Nu în ultimul rând, tot în acest domeniu, schemele de ajutor de stat, utilizarea Fondului de Garantare şi Contragarantare pentru IMM-uri, sunt modalităţi alternative prin care sprijinim firmele să poată avea activitate economică şi să angajeze persoane care nu au locuri de muncă, concomitent cu menţinerea măsurilor macro-economice mari. Neimpozitarea profitului reinvestit este o măsură care se menţine în continuare. Cota unică de impozitare care se menţine. Eliminarea din această toamnă a impozitului minim. Sunt câteva măsuri care vin în sprijinirea mediului de afaceri şi în susţinerea acestuia pentru a putea asigura relansarea economică. În paralel, cu procesul de restructurare grija cea mai importantă a Guvernului este cum să putem da mijloace mediului de afaceri să poată asigura revenirea pe creştere economică în acest context dificil al crizei.
Reporter: Dl. prim-ministru , sunteţi la Iaşi, un oraş pe care îl admiraţi, aşa cum aţi declarat. Dar vreau să vă întreb de ce sunteţi supărat pe primarul municipiului Iaşi? Nu l-aţi invitat în vizita dvs. de lucru pe şantierul şoselei de centură, nu i-aţi răspuns la cele două scrisori pe care vi le-a trimis pentru sprijinul populaţiei municipiului. Ce să înţelegem?
Emil Boc: Vreau să ştiţi că am fost şi voi fi un prieten al Iaşului indiferent cine este şi va fi sau deţine controlul administraţiei locale sau judeţene. Proiectul de astăzi este unul care are implicaţii legate de consiliul judeţean şi de activitatea Guvernului pentru şoseaua de centură. Nu am avut o legătură directă cu primarul Iaşului. Primarul comunei Miroslava este aici, a fost alături de mine. V-am spus că până la sfârşitul lunii mai avem proiecte de 60 milioane de euro, care vor fi semnate şi dacă voi fi şi eu prezent la această semnare atunci, evident că mă voi întâlni în acel cadru cu primarul Iaşului. Dar nu l-am invitat pentru că nu am în programul de astăzi vreo acţiune efectivă cu primăria Iaşului, dar dacă va fi creat contextul ...
Reporter: Centura municipiului Iaşi credeam că ...
Emil Boc: Eu nu fac invitaţii. Eu nu stau la intrarea pe centură să spun: tu intri, tu nu intri. Vizita mea a fost publică, nu una secretă. În privinţa scrisorilor. Toate materiale primite sunt în analiză. Luni va avea loc la Bucureşti o întrunire a Comitetului care s e ocupă de partea care ţine de subvenţii şi termoficare. Iaşul are o problemă majoră cu privire la termoficare şi după ce vom avea toate rezultatele analizei vă vom putea spune concluziile de rigoare.
Reporter: Într-o scrisoare reclama aplicarea Ordonanţei 63, în consiliul local.
Emil Boc: Să nu credeţi că o să vină primul-ministru pentru a face ordine într-un consiliu local. Acest lucru se face în cadrul autonomiei locală.
Reporter: Legat de taxe şi impozite. Cum se va face impozitarea maneliştilor?
Emil Boc: Controlul indirect va putea permite ca şi maneliştii să fie trataţi ca toţi cetăţenii României şi să plătească impozite şi taxe legale. Este treaba finanţelor, dar modalitatea controlului indirect are în vedere ca orice contribuabil din această ţară care realizează venituri să plătească un impozit aferent bugetului de stat şi să fie eliminate acele practici prin care, fie prin nedeclararea în evidenţele fiscale ale societăţii a numărului real de produse vândute sau tranzacţionate. Prevederea este în Codul Fiscal, adoptată prin OUG şi acum se elaborează normele de aplicare de către preşedintele ANAF ce vor fi aprobate prin ordin până la sfârşitul lunii august.
Reporter: Conducerea PDL va reveni asupra deciziei de excludere a ....?
Emil Boc: Vom vedea la momentul deciziei. Nu pot eu să mă pronunţ în numele colegilor mei.
Reporter: Aveţi emoţii cu moţiunea de cenzură?
Emil Boc: Aşa cum nu am avut nicio emoţie la nicio moţiune de cenzură de până acum, de ce aş avea la una suplimentară? Eu, împreună cu colegii mei nu lucrăm în interes propriu în Guvernul României. facem aceste eforturi cu costuri de imagine, cu costuri grele din punct de vedere politic pentru că România are nevoie de aceste reforme. Dacă ele nu sunt făcute, această ţară nu va avea şanse de a rezista cu cheltuielile publice pe termen mediu şi lung. Nu va putea să se împrumute la nesfârşit pentru a plăti ceea ce consumă mai mult decât produce. Ne place, nu ne place, aceasta este realitatea. Din nefericire, noi am căzut la mijloc şi suntem cei care suntem obligaţi să facem aceste lucruri este o altă temă. Dar, ne-am asumat-o. Şi vreau să ştiţi că avem toată determinarea şi convingerea să mergem cu procesul de restructurare şi reforma statului până la capăt indiferent de criticile din dreapta şi din stânga. Şi ele trebuie să fie. Şi vă asigur că rezultatul acestor măsuri se vor vedea. În 2011, 2012 şi în anii următori, inclusiv din punct de vedere politic. Marii câştigători politici ai acestor măsuri vor fi partidele care astăzi susţin actul guvernamental. Mă refer la câştigătorii politici din 2012 care vor fi: PDL, UDMR, UNPR, grupul minorităţilor naţionale, care vor avea ocazia să arate că au scos ţara din criză, că România are un stat funcţional, că România nu mai consumă mai mult decât produce, că avem mai mulţi bani pentru dezvoltare şi că putem avea mai multe locuri de muncă. Aceasta este marea şansă a Coaliţiei care astăzi susţine actul guvernamental să arate lucruri concrete, cu toate greutăţile pe care le-am avut şi le avem în continuare. Şi ştiu prin ce greutăţi trec parlamentarii, miniştri, membrii noştri de partid, dar este un risc asumat , pe care politic, l-am ştiut de la începutul procesului de restructurare. Şi este vorba despre un parteneriat pe care l-am avut încă din campania electorală cu preşedintele României şi nici atunci nu am încetat să spunem că procesul de reformare a statului va continua, indiferent dacă vom câştiga sau nu alegerile. Românii ne-au dat un credit în alegerile din 2009 şi acest proces de restructurare a statului merge mai departe. Chiar dacă temporar suportăm nişte costuri politice grele. Dar rezultatele se vor vedea şi inclusiv beneficiile politice vor apărea şi se vor mobiliza în 2012.
Reporter: ???
Emil Boc: Voi asculta punctele de vedere ale celor autorităţi, după care, în măsura în care depinde şi de decizia mea, vom vedea.
Reporter: ???
Emil Boc: În măsura în care vom putea sprijini nu vom ezita în cadrul proiectelor pe care Guvernul le poate derula legal.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 07.08.2010
(sursa: http://www.guv.ro/conferinta-de-presa-sustinuta-de-primul-ministru-emil-boc-la-iasi__l1a110000.html)
Videconferinţa primului-ministru Emil Boc cu prefecţii - partea I
