O sesizare depusă la comisiile de cultură ale Camerei şi Senatului cerea să se analizeze o eventuală incompatibilitate a lui Duţu, care ar fi avut condamnări penale în România şi Italia.
"În acord cu preşedintele de la Senat, Sergiu Nicolaescu, am agreat ca miercuri să avem o discuţie ca să vedem dacă este de datoria noastră să analizăm o astfel de sesizare. Despre domnul Duţu existau nişte informaţii privind o condamnare penală în Italia pentru o culpă destul de severă. Vom aştepta să vedem dacă aceste informaţii sunt adevărate", a declarat Raluca Turcan, preşedintele Comisiei pentru cultură din Camera Deputaţilor.
Aceasta a adăugat că gestul lui Constantin Duţu a fost unul deplasat, care "se încadrează în comportamentul marca România Mare". "Gestul lui Duţu a fost deplasat, un gest care caracterizează partidul care l-a propus. Acesta provine din PRM, şeful partidului ne "binecuvântează" în fiecare zi pe micile ecrane, deci se încadrează în comportamentul marca România Mare. Dincolo de calitatea lui de om de cultură, domnul Duţu are şi un comportament deplasat, iar reacţia mea a fost de respingere totală, pentru că Parlamentul României nu este loc de mascaradă, de circ, în care cineva să vină fie cu arme de jucărie, fie cu arme adevărate", a declarat Raluca Turcan.
Oficialul consideră că gestul lui Constantin Duţu nu trebui să rămână nesancţionat şi se va adresa preşedintelui CNA, Răsvan Popescu, pentru a lua în discuţie ieşirea peremistului, care este şi membru al CNA
(sursa: http://www.realitatea.net/raluca-turcan-gestul-lui-c-tin-dutu-se-incadreaza-in-comportamentul-marca-romania-mare_846596.html)
Ponta este informat ca, pe 6 iunie 2011, organele de inspectie fiscala din cadrul ANAF Sector 1 s-au deplasat la domiciliul fiscal al acestuia din Bucuresti, in vederea efectuarii unei inspectii fiscale conform art. 94 din OG 92/2003.
"Inspectia fiscala nu s-a putut efectua, drept care, in baza art. 50 din OG 92/2003, privind Codul de procedura fiscala, va invitam in data de 24.06.2011, ora 9.00, la sediul Activitatii de inspectie fiscala al Administratiei Finantelor Publice Sector 1 din Bucuresti, strada Marasti nr.4, etaj 4, ocazie cu care veti prezenta, conform art. 56 si 94 din OG 92/2003, urmatoarele documente: copie dupa CI/BI/pasaport, declaratiile anuale de venit pentru anii 2007 si 2008, registrul jurnal de incasari si plati", se arata in adresa primita de Ponta.Acum trebuie ca şi domnul Ponta să facă dovada că poate să susţină afirmaţia "Pot sa răspund la toate întrebările".
(mai multe pe http://www.hotnews.ro/stiri-politic-8995749-ponta-chemat-vineri-anaf-declaratiile-venit-2007-2008.htm)
REGISTRUL - JURNAL (Cod 14-1-1)Ce spune art. 1 din Legea contabilităţii nr. 82/1991?
1. Serveşte ca document contabil obligatoriu de înregistrare cronologică şi sistematică a modificării elementelor de activ şi de pasiv ale unităţii.
2. Se întocmeşte de către persoanele prevăzute la art. 1 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, într-un singur exemplar, după ce a fost numerotat, şnuruit, parafat şi înregistrat în evidenţa unităţii.
Numerotarea filelor registrelor se va face în ordine crescătoare, iar volumele se vor numerota în ordinea completării lor.
Se întocmeşte zilnic sau lunar, după caz, prin înregistrarea cronologică, fără ştersături şi spaţii libere, a documentelor în care se reflectă mişcarea elementelor de activ şi de pasiv ale unităţii.
În cazul în care unitatea foloseşte jurnale auxiliare, totalul lunar al fiecăruia se poate trece în registrul-jurnal.
În condiţiile conducerii contabilităţii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor, fiecare operaţiune economico-financiară se va înregistra prin articole contabile, în mod cronologic, după data de întocmire sau de intrare a documentelor în unitate. În această situaţie, Registrul-jurnal se editează lunar, iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor. Registrul-jurnal va fi şnuruit, parafat şi înregistrat în evidenţa unităţii în luna următoare celei în care numărul de file editate este 100, sau anual, dacă numărul filelor editate este sub 100, pentru un exerciţiu financiar.
În cazul în care o unitate are subunităţi dispersate teritorial care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare, registrul-jurnal se va conduce de către subunităţi, cu condiţia înregistrării acestuia la nivelul subunităţii.
În coloana 1 se înscrie numărul curent al operaţiunilor înregistrate începând de la 1 ianuarie, sau de la începutul activităţii, până la 31 decembrie, sau încetarea activităţii.
În coloana 2 se trece data (anul, luna, ziua) când se face înregistrarea în registru.
În coloana 3 se trece felul documentului (factura, chitanţa, jurnal privind operaţiunile de casă şi bancă, jurnalul decontărilor cu furnizorii etc.), precum şi numărul şi data acestuia.
În coloana 4 se trece felul operaţiunii, dându-se explicaţiile în legătură cu operaţiunea respectivă şi elemente de identificare a acesteia.
În coloanele 5 şi 6 se trece simbolul conturilor debitoare şi, respectiv, creditoare.
În coloanele 7 şi 8 se trec sumele totale, debitoare şi creditoare din documentul respectiv (bon, factură, jurnal auxiliar etc.).
În Registrul-jurnal se trec toate operaţiunile economice privind modificarea elementelor de activ şi de pasiv ale unităţii, indiferent dacă acestea au loc în numerar sau prin conturile deschise la bănci, neţinându-se seama dacă a avut loc plata sau încasarea acestora.
3. Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă.
4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil, împreună cu documentele justificative care au stat la baza întocmirii lui.
(sursa: http://www.contacafe.ro/topic11242.html?sid=97a139f7e118a35295763447866963b0)
Acest jurnal se referă la activitatea domnului Ponta ca avocat.Art. 1. - (1) Societăţile comerciale, societăţile/companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile cooperatiste şi celelalte persoane juridice cu scop lucrativ au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară, potrivit prezentei legi, şi contabilitatea de gestiune adaptată la specificul activităţii.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi instituţiilor publice, asociaţiilor şi celorlalte persoane juridice cu şi fără scop lucrativ, precum şi persoanelor fizice autorizate să desfăşoare activităţi independente.
ANAF la complexurile energetice Turceni si Rovinari ar fi demonstrat ca firma de avocatura condusa de senatorul Dan Sova, din care a facut parte si Victor Ponta ca "senior partner", a incasat ilegal 4,4 milioane de lei. Potrivit relatarilor presei, in raportul facut de ANAF se concluzioneaza ca mai mult de jumatate din banii incasati de SCA "Sova & Asociatii" de la Turceni si Rovinari - 4,4 milioane de lei din 7,1 milioane, au fost platiti necuvenit in baza unor contracte intocmite defectuos, prin incalcarea prevederilor OUG 34/2006, privind achizitiile publice.Înţeleg că domnul Ponta, pe lângă faptul că este partener la SCA "Sova & Asociatii", mai are un cabinet individual de avocatură şi este membru fondator pentru alte câteva instituţii... aşa scrie în declaraţia de avere.
Some hardcore carnivores have a hard time finding meat alternatives such as soy protein or tofu burgers to be palatable. But non-meat eaters may lose their appetite along with their carnivorous friends over this one – a meat alternative made from HUMAN EXCREMENT. Yep, you heard me correctly — Japanese scientist Mitsuyuki Ikeda has developed a “burger” made from soya, steak sauce essence, and protein extracted from human feces. Hit the break for a video explaining the process!
(http://inhabitat.com/poop-burger-japanese-researcher-creates-artificial-meat-from-human-feces/)
Cum preţul este prohibitiv pentru oamenii obişnuiţi, această carne dietetică fiind de câteva ori mai scumpă decât carnea naturală, înseamnă că ea este recomandată celor care îşi permit, adică în România politicienilor României.
Art. 61. - (1) La solicitarea autorităţilor competente române sau ale altor state, pe teritoriul României se pot desfăşura anchete comune, în vederea prevenirii şi combaterii criminalităţii informatice.
(2) Anchetele comune prevăzute la alin. (1) se desfăşoară în baza acordurilor bilaterale sau multilaterale încheiate de autorităţile competente.
(3) Reprezentanţii autorităţilor competente române pot participa la anchete comune desfăşurate pe teritorii ale altor state, cu respectarea legislaţiilor acestora.
Art. 82. - (1) Calitatea de deputat şi senator este, de asemenea, incompatibilă cu:
a) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice;
b) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la societăţile comerciale prevăzute la lit. a);
c) funcţia de reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor comerciale prevăzute la lit. a);
d) funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale;
e) calitatea de comerciant persoană fizică;
f) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
g) o funcţie publică încredinţată de un stat străin, cu excepţia acelor funcţii prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte.
(2) În mod excepţional, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor sau Senatului, la propunerea Guvernului şi cu avizul comisiilor juridice, poate aproba participarea deputatului sau a senatorului ca reprezentant al statului în adunarea generală a acţionarilor ori ca membru în consiliul de administraţie al regiilor autonome, companiilor sau societăţilor naţionale, instituţiilor publice ori al societăţilor comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune aceasta.
(3) Deputaţii şi senatorii pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.
Luarea de mită
Art. 254. - Fapta funcţionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.
Fapta prevăzută în alin. 1, dacă a fost săvârşită de un funcţionar cu atribuţii de control, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
Banii, valorile sau orice alte bunuri care au făcut obiectul luării de mită se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.
Darea de mită
Art. 255. - Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în modurile şi scopurile arătate în art. 254, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Fapta prevăzută în alineatul precedent nu constituie infracţiune atunci când mituitorul a fost constrâns prin orice mijloace de către cel care a luat mita.
Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă autorităţii fapta mai înainte ca organul de urmărire să fi fost sesizat pentru acea infracţiune.
Dispoziţiile art. 254 alin. 3 se aplică în mod corespunzător, chiar dacă oferta nu a fost urmată de acceptare.
Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat în cazurile arătate în alin. 2 şi 3.
Primirea de foloase necuvenite
Art. 256. - Primirea de către un funcţionar, direct sau indirect, de bani ori de alte foloase, după ce a îndeplinit un act în virtutea funcţiei sale şi la care era obligat în temeiul acesteia, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.
Traficul de influenţă
Art. 257. - Primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani.
Dispoziţiile art. 256 alin. 2 se aplică în mod corespunzător.
Să cred că domnul Lăzăroiu nu a citit în viaţa lui Constituţia României pe la rubrica care se numeşte ARTICOLUL 152 - Limitele revizuirii. Ce sugerează domnia sa? Domnia sa spune că actuala Constituţie poate fi schimbată şi altfel decât prin procedura parlamentară, adică altfel decât printr-o procedură care ar trebui să respecte legea şi Constituţia în vigoare. Care este această procedură?, evident această procedură este revoluţia. Domnia sa spune deci că poporul român ar trebui să facă o revoluţie pentru a instaura o Constituţie care nu este o revizuire ci una nou-nouţă, printr-o Revoluţie ca şi cea din 1989, pentru că altfel nu se pot aduce prevederi constituţionale cu totul noi care să nu ţină seama de cele vechi. Domnia sa nu îşi aduce aminte că tot poporul a fost acela care în revoluţia din 1989 a cerut eliminarea legii ilicitului cu o voce atât de puternică încât a ajuns un text constituţional, aceiaşi lege comunistă pe care acum domnul Băsescu şi domnul Boc doreşte să o reintroducă, susţinuţi de corul de linguşitori de serviciu. Domnul Băsescu spune că nu cetăţenii săraci trebuie să răspundă la astfel de întrebări... dar de unde ştie domnul Băsescu aşa de exact cum va fi folosită această modificare constituţională pentru a modifica legea şi a aplica legea? Poate că domnia sa chiar crede asta, dar de unde ştie că vor crede la fel şi alţi politicieni români timp de, poate, sute de ani. Nicolae Ceauşescu o fi venit cu legea ilicitului spunând că este pentru oameni mărunţi sau spunând că doreşte să prindă marii speculanţi, hoţi şi, în general, oameni certaţi cu legea? Şi cum s-a aplicat ea? A spune cum va fi folosită o anumită prevedere legală este un reflex de tip Ceauşist. Nicolae Ceauşescu putea să exprime ce înţeles are un anumit lucru şi putea garanta cumva prin puterea cuvântului său. De ce? Pentru că el ştia că este preşedinte pe viaţă şi de el depindea "ce şi cum". Domnul Băsescu transmite poporului un mesaj care, descifrat, spune cam aşa... Nu vă fie frică de această prevedere cu ilicitul că nu este pentru voi, este pentru "cine ştiu eu". Dar de ce să se deschidă calea spre abuz? Numai pentru că actualele organe de cercetare penală nu sunt în stare, în ciuda urmăririlor electronice de toate felurile, să demonstreze că anumiţi oameni se îmbogăţesc pe căi ilegale? Sau poate că domnul Băsescu nu reuşeşte să atace pe cine doreşte măsurând termopane?"Avizul pe care l-a dat Curtea Constituţională este consultativ. Sigur că avizul se bazează pe acele limite ale Constituţiei, care au fost introduse în 2003. Dar nu există limită în Constituţie, care să nu poată fi depăşită prin voinţa poporului, pentru că voinţa poporului a fost şi în 2003, când s-a spus stat unitar, republică...
Nu există limite, dacă poporul cere spargerea lor. Adică, dacă poporul vrea ca parlamentarii să aibă imunitate doar pentru declaraţii politice, şi cred că vor în proporţie de 90%, nimic nu ne împiedică să modificăm. Dacă oamenii vor să se confişte averile celor care le-au dobândit prin infracţiuni, nimic nu ne împiedică să spargem această limită, pentru că nu este vorba despre restrângerea unui drept"
(mai multe vezi pe http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/lazaroiu-despre-revizuirea-constitutiei-nu-exista-limite-daca-poporul-cere-spargerea-lor-229066.html)
Întreprinderea oricãrei actiuni pentru schimbarea prin actiuni ilegale si prin violentã a ordinii constitutionale sau a caracterului national, suveran, independent, unitar si indivizibil al statului român se pedepseste cu închisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
(1) Actiunea armată întreprinsă în scopul schimbării ordinii
constitutionale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat se
pedepseste cu închisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Întreprinderea de actiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor săvârsite
de mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constitutionale ori al
îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, dacă se pune în pericol
securitatea natională, se pedepseste cu închisoarea de la 10 la 20 de ani si
interzicerea exercitării unor drepturi
Am citit în presă...
Guvernul a adoptat, in sedinta de joi Ordonanta de Urgenta prin care vor fi facute disponibilizarile din cadrul ministerului Administratiei si Internelor, dar si amanarea procedurilor de incadrare in unitatile MAI a tinerilor absolventi ai scolilor de politie.
... dar nu am reuşit să dau de această Ordonanţă de Urgenţă, deşi am căutat-o prin Monitorul Oficial de ieri, şi în cel de azi, şi pe site-ul guvernului...
Există această Ordonanţă de Urgenţă sau este doar o "campanie de intoxicare a mogulilor"?
Este interesant, pentru că dacă se poate accepta ca Ordonanţa de Urgenţă să nu fi fost publicată în Monitorul Oficial (deşi cea legate de gazele naturale, discutată în aceiaşi zi, s-a publicat, deci nu este nimic de ordin tehnic), pe site-ul guvernului, pentru ziua de joi, nu se spune absolut nimic despre această Ordonanţă de Urgenţă.
De aceea mi-am permis gluma cu "campania mogulilor", pentru că, pe de altă parte, nici acest obicei al ziariştilor de a vorbi despre lucruri "din auzite" nu este OK. Un ziarist care funcţiona normal într-o ţară normală nu ar fi spus "Ordonanta de Urgenta prin care vor fi facute disponibilizarile...", ci ar fi spus OUG nr., din anul publicat în monitorul ofical nr., din anul... aşa cum ar sta bine unui instrument de informare a maselor.
Eu aud de câteva zile despre disponibilizările din MAI şi nu am reuşit (desigur, din nepriceperea mea) să găsesc şi să consult acest act normativ, nici pe site-ul guvernului, nici pe site-ul monitorul oficial, nici pe site-ul cdep-ro în secţiunea repertoriului legislativ... Încep să cred că acest document nu există.
Art. 1Art. 2Art. 3Legea nr. 14/2003 a partidelor politice
Art. 1.
Partidele politice sunt asociatii cu caracter politic ale cetatenilor romani cu drept de vot, care participa in mod liber la formarea si exercitarea vointei lor politice, indeplinind o misiune publica garantata de Constitutie. Ele sunt persoane juridice de drept public.
Art. 2.
Prin activitatea lor, partidele politice promoveaza valorile si interesele nationale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participa cu candidati in alegeri si la constituirea unor autoritati publice si stimuleaza participarea cetatenilor la scrutinuri, potrivit legii.
Traian Băsescu: Voi transmite imediat proiectul de revizuire a Constituţiei la Parlament. Vreau să ştiţi că sunt hotărât să nu renunţ la problema legată de prezumţia automată că averile sunt licite, cu atât mai mult cu cât o astfel de prevedere contravine deciziilor Uniunii Europene, deciziei din 2005, prin care se stabileşte un regim de confiscare rapidă a averilor ilicite, sigur, cu binecuvântarea justiţiei.
Aş vrea să vă explic de ce ţin la reorganizarea administrativă a ţării. În primul rând, comunităţile nu mai sunt puse în valoare în momentul de faţă, iar descentralizarea profundă rămâne o poveste. Prin organizarea în opt judeţe mari, procesul de descentralizare ar putea fi mult mai profund şi real. De asemeni, cheltuim extraordinar de mult cu funcţionarea statului. În momentul de faţă avem 1245980 de salariaţi în administraţia centrală şi locală, iar cheltuielile anul trecut cu acest număr de salariaţi au reprezentat 25,4% din veniturile bugetului de stat. Dacă n-ar fi fost reducerea de 25%, probabil se ajungea la 30% din veniturile bugetului. Dacă adăugăm că pentru acest aparat avem cheltuieli materiale de 17,7%, cu uşurinţă constatăm că aproape jumătate, 47% din veniturile bugetului de stat sunt cheltuite cu funcţionarea aparatului de stat, ceea ce este extrem de mult.
În concluzie, n-aş vrea să aduc toate argumentele, le putem aduce în continuare, vă propun un compromis şi o privire legată de cele două subiecte în paralel, reorganizare şi Constituţie, ceea ce ne permite realizarea compromisului. În acelaşi timp, vreau să vă invit ca în perioada următoare să participaţi la lucrările consultative ale unui comitet în care să încercăm să anticipăm care vor fi efectele deprecierii unor state din zona euro asupra României, cu atât mai mult cu cât avem peste 20% din activitatea bancară din România desfăşurându-se de către bănci care provin dintr-un stat extrem de afectat.
Nu în ultimul rând, vreau să vă spun în modul cel mai deschis că solicit sprijinul opoziţiei în mişcarea acestor două proiecte, plecând de la premiza că – ştiu ce spuneţi dumneavoastră, lege pentru 300 de parlamentari – eu cred că trebuie revizuită Constituţia, dacă punem la pachet şi nevoia de reorganizare administrativă.
Cam asta, în câteva cuvinte.
Crin Antonescu: Domnule preşedinte, tot în câteva cuvinte, dacă suntem aici, suntem, într-adevăr, pentru că şi noi considerăm că România este într-o situaţie gravă, deosebit de complicată, care necesită un minim dialog putere-opoziţie. Am venit la această întâlnire în speranţa că vom avea de-a face şi vom discuta cu preşedintele unui stat, nu cu liderul politic al unui partid.
Pe cele două teme pe care dumneavoastră ne-aţi propus discuţii şi pe care le-aţi abordat deja, cunoaşteţi răspunsurile noastre şi ele, punctual, sunt, pe de o parte, legate de revizuirea Constituţiei, că noi, parlamentarii noştri, vor aborda acest subiect pe toate traseele prescrise de Constituţie în Parlamentul următor. Pe de altă parte, privitor la regionalizare…
Traian Băsescu: Am înţeles în Parlamentul următor?
Crin Antonescu: Da, în Parlamentul următor.
Traian Băsescu: Asta înseamnă o amânare.
Crin Antonescu: Asta înseamnă o amânare, dar înseamnă un spor de legitimitate care este mai important decât graba dumneavoastră personal sau a altcuiva de a tranşa acum chestiuni care se tranşează pentru 20-30 de ani, dacă suntem – şi sper că suntem – serioşi, măcar când discutăm de revizuirea Constituţiei.
Traian Băsescu: Constituţia trebuie adaptată continuu la realitate.
Crin Antonescu: În privinţa reorganizării, cunoaşteţi, de asemenea, punctul nostru de vedere care nu este cel pe care l-aţi înfăţişat, deci noi nu vorbim şi nu o vom face şi nu vom vota desfiinţarea judeţelor, transformarea regiunilor de dezvoltare în opt judeţe mari şi, în orice caz, asta este o chestiune pe care nu acceptăm să o discutăm sau să o votăm în funcţie de interese electorale de moment. Punctul nostru de vedere este dumneavoastră, ca iniţiator al acestei teme, trebuie să o opriţi aici, pentru că ea are consecinţe din cele mai nefaste şi vă spunem clar că nu acceptăm în acest moment nici desfiinţarea judeţelor, nu acceptăm nici o variantă cu 16, şi nu 8 judeţe, nu acceptăm şi nu vom accepta în niciun caz ca, indiferent sub ce formă, pe harta României să apară conturul de tragică amintire al Dictatului de la Viena şi, pentru că discutăm nu doar despre aceste două teme, ci despre toată criza României, criză despre ale cărei cauze noi avem o idee foarte clară şi despre ai cărei vinovaţi avem o idee la fel de clară, dar nu-i ăsta subiectul acum, venim la rândul nostru cu o serie de propuneri pe care le punem în discuţia dumneavoastră ca şef al statului, repet, nu ca şef al Partidului Democrat. Îl rog pe domnul preşedinte Ponta să le prezinte concentrat.
Victor Ponta: Domnule preşedinte, nu am venit aici pentru compromisuri, sau, oricum, nu cu dumneavoastră facem compromisuri.
Traian Băsescu: V-am propus totuşi un compromis, domnule Ponta!
Victor Ponta: Nu cu dumneavoastră, nu compromisuri! Poate le mai facem între noi. Dar, ştiţi, v-aţi obişnuit deja cu mine, că eu vin cu materiale scrise. Cel puţin în faţa presei v-aţi arătat mulţumit. Vreau să vă prezint propunerile noastre.
Traian Băsescu: Mulţumesc.
Victor Ponta: Avându-le şi dumneavoastră în faţă, să ştiţi că sunt soluţii inclusiv la problemele ridicate de dumneavoastră, şi anume modificarea, revizuirea Constituţiei, de fapt, o gândire de reorganizare şi de dezvoltare regională, reducerea numărului de parlamentari. Noi am mers mai departe, am scris proiectul de lege şi ştiţi foarte bine, a spus şi Comisia de la Veneţia, că nu putem pune în Constituţie numărul de parlamentari, ci putem pune norma de reprezentare – câţi cetăţeni va reprezenta un parlamentar, pentru că populaţia este fluctuantă, mai ales la nivelul Uniunii Europene.
Dar cel mai important lucru pe care l-aţi atins şi dumneavoastră – o să ne bănuiască cineva că, iată, avem şi puncte comune – ne dorim să analizaţi înfiinţarea unui comitet economic anticriză, cu un dialog tripartit între putere, opoziţie şi Banca Naţională a României. Suntem dispuşi să sprijinim acest comitet şi chiar formarea unui guvern tehnocrat care să aibă două sarcini: punerea în aplicare a măsurilor anticriză pe care le convenim împreună şi organizarea în această toamnă a alegerilor parlamentare pe numărul de parlamentari 320, cum au ieşit pe norma actuală, pot fi mai puţini, după care noul Parlament până pe 15 aprilie să finalizeze procesul de revizuire a Constituţiei, inclusiv reorganizarea administrativ-teritorială, şi la alegerile locale din 2012 să avem şi referendum. Aveţi în faţă termenele şi propunerile, sunt făcute foarte juridic.
Traian Băsescu: Să înţeleg..
Victor Ponta: Mai spun o dată!
Traian Băsescu: Nu, lăsaţi-mă să repet, ca să văd dacă am înţeles bine. Propuneţi să intrăm într-o criză politică, să declanşăm acum alegeri anticipate?
Victor Ponta: Propunem să ieşim din criza politică. Am văzut că aveţi o coaliţie de guvernare care se înţelege foarte greu, o negociere continuă cu UDMR, cu migraţionişti…
Traian Băsescu: Astea-s coaliţiile! Deci propuneţi să intrăm în anticipate acum?
Victor Ponta: Nu, v-am propus să ne pregătim să ne întoarcem la popor, cum spuneaţi dumneavoastră. Ne dorim foarte tare lucrul ăsta!
Traian Basescu: Păi poporul s-a pronunţat, vrea Parlament cu 300 de parlamentari.
Victor Ponta: Aşa facem! Noi am depus proiectul de lege şi-l votăm. Domnul Boc a zis că nu-l votează, dar cred că dumneavoastră îl puteţi răzgândi.
Traian Băsescu: Am o rugăminte, încerc să nu fiu ironic şi să vă întreb de banii de la Mintia sau de la Rovinari. Hai să renunţăm la Boc, că nu-i aici!
Victor Ponta: Puteţi să mă întrebaţi ce vreţi, domnule preşedinte. Spre deosebire de dumneavoastră, pot să vă răspund la toate întrebările.
Traian Băsescu: E-n regulă. Vă propun să rămânem în zona subiectelor pe care le-aţi ridicat, pentru că mi se par importante.
Victor Ponta: Le-am scris.
Traian Băsescu: Trebuie să aveţi un răspuns de la mine. În mod categoric, orice propunere de vulnerabilizare a stabilităţii politice este exclusă. Cel puţin din partea mea nu va exista un suport pentru împingerea ţării în alegeri acum.
Victor Ponta: Noiembrie 2011 am propus noi.
Traian Băsescu: E vorba de anul acesta. Mi se pare că împingerea clasei politice în campanie nu va face decât să strice echilibrele fragile care s-au obţinut cu costuri uriaşe. Eu vă propun altceva. Susţineţi sau nu împiedicaţi procesul de reformare al ţării. Nu-l împiedicaţi!
Victor Ponta: Îl vom face!
Traian Băsescu: Lăsaţi sau susţineţi reorganizarea administrativă, susţineţi trecerea noii Constituţii. Ce vă împiedică?
Crin Antonescu: Domnule preşedinte, dacă îmi permiteţi, dumneavoastră, care sunteţi pasionat de acest aspect şi care aveţi prerogative şi obligaţii prin Constituţie, chiar n-aţi simţit niciodată că Guvernul Boc e o ameninţare la adresa securităţii naţionale?
Traian Băsescu: Deocamdată, Guvernul ăsta pe care îl etichetaţi aşa a reuşit să treacă România prin recesiune.
Crin Antonescu: Şi e bine?
Traian Băsescu: Nu spune nimeni că e bine, dar cu un guvern mai puţin competent sau mai puţin curajos puteam să derapăm. Dacă ne luam după perceptele anunţate de dumneavoastră, de mult derapam, cu stimularea consumului, cu creşterea deficitului, eram de mult în altă lume.
Crin Antonescu: Astea-s aprecieri. Şi noi apreciem că Guvernul ăsta e un pericol pentru România, că a contribuit din plin la aducerea României într-o suferinţă şi într-o dezordine fără precedent şi, ca atare, nu ne puteţi cere să intitulăm „reformă” ce face acest guvern şi să îl sprijinim. Noi am făcut o propunere care este de compromis şi, sigur, puteţi să îi daţi curs sau nu.
Traian Băsescu: Nu văd unde e compromisul când dumneavoastră aveţi ca principal obiectiv crearea instabilităţii politice, împingerea ţării în alegeri.
Victor Ponta: Domnule preşedinte, dar numai oamenii pot decide, domnule preşedinte! Dacă e aşa de bun Guvernul ăsta Boc o să-l realeagă, dar cred că nici dumneavoastră, nici noi nu suntem deţinătorii adevărului. În politică şi în democraţie doar oamenii pot să decidă. De ce fugim de ei?
Traian Băsescu: Aici discutăm despre punerea în aplicare a unui referendum, domnule Ponta.
Victor Ponta: Dar noi am făcut proiectul de lege, domnul Boc nu-l semnează, nu-l votează! Aşa a anunţat!
Traian Băsescu: Păi vot sau ne-vot, daţi-i drumul în Parlament!
Victor Ponta: Este depus la Senat.
Traian Băsescu: Faceţi-l să treacă!
Victor Ponta: Ah, noi, opoziţia?!
Traian Băsescu: Vă asigur că veţi avea tot sprijinul pentru 300 de parlamentari.
Victor Ponta: Vă mulţumesc, am obţinut deja foarte mult.
Traian Băsescu: Problema este legată de solicitarea dumneavoastră de a amâna reforma administrativă. Deci din partea mea, pentru că este obiectiv al meu, reducerea la 300 a numărului de parlamentari, am întrebat poporul şi a răspuns „Da”. Deci 300 de parlamentari, cu sprijinul opoziţiei, vor fi, dar trebuie realizat tot programul de care are nevoie România. Avem costuri uriaşe cu funcţionarea statului, mult prea mari. De ce nu vreţi să trecem la reorganizarea administrativă.
Crin Antonescu: Consultăm şi noi poporul pe cât putem în legătură cu proiectul dumneavoastră, pentru că e proiectul dumneavoastră, doar al dumneavoastră. Reorganizarea administrativă se face cu modificarea Constituţiei sau doar cu modificarea legii administraţiei publice locale nu după voinţa doar a preşedintelui, tot în Parlament ajungem, şi între timp noi, atât cât ne stă în putinţă, iată, am cerut convocarea acestor referendumuri la nivel judeţean. Poate că şi oamenii pe lângă care aveţi oarecare trecere, Flutur, Florin Popescu, Falcă, fac şi dânşii o consultare în legătură cu tema asta.
Traian Basescu: Faceţi o confuzie, domnule Antonescu, referirea din Legea Referendumului cu privire la organizare de referendum pentru modificarea frontierelor vizează nu reorganizarea administrativă a ţării, ci vizează mutarea unei comune, unui oraş dintr-un judeţ într-altul. Nu împingeţi lucrurile într-o zonă a confuziei.
Victor Ponta: Aveţi atâţia jurişti lângă dumneavoastră. Articolul 13, Alineatul 3 din Legea Referendumului, cea pe care a modificat-o domnul Nicolicea şi probabil că o să o modifice din nou cei de la PDL, dar asta ţine de frumuseţea politicii româneşti, spune foarte clar: orice modificare a structurii administrativ-teritoriale impune obligatoriu referendum. Eu nu cred că trebuie să fugim de oameni, trebuie să îi întrebăm.
Traian Băsescu: Pot să vă pun o întrebare, domnule Ponta?
Victor Ponta: Orice fel de întrebare doriţi.
Traian Băsescu: Ce vă faceţi dacă din 41 de judeţe în 20 răspunsul majoritar este „Da” şi în 20 este „Nu”?
Victor Ponta: Spre deosebire de dumneavoastră, mă bazez pe faptul că o să spună oamenii, şi sunt mai înţelepţi şi decât dumneavoastră, şi decât noi… Nu pot să anticipez ce vor spune, pot să anticipez un singur lucru, că am încercat, iată, primul referendum judeţean, a fost atacat deja de Guvern în instanţă, să nu facem referendum. Fugim de referendumuri şi de oameni?
Traian Băsescu: OK, nu fuge nimeni de referendumuri, sunt un pasionat al referendumurilor organizate corect.
Victor Ponta: V-a murit pasiunea în Bucureşti!
Traian Băsescu: Nu. Bucureştiul era o eroare. Aţi provocat lansarea referendumului şi pe urmă au apărut alte teme decât cele pe care le-aţi dorit. Am oprit o eroare a tuturor partidelor.
Crin Antonescu: Cu judeţele, până la urmă, n-are rost să intrăm în detalii, într-o seară, dumneavoastră aţi trecut pe la guvern, aţi găsit acolo şapte-opt amici şi le-aţi spus că câte judeţe, cum, ce fel. Insuficient pentru noi, şi atunci am spus că răspunsul punctual este „Stop”! Deci noi nu votăm nicio formulă hotărâtă de o singură persoană în două săptămâni de reorganizare administrativ-teritorială. Punct cu subiectul ăsta!
Traian Băsescu: Domnule Antonescu, cred că faceţi erori mari, dar m-am obişnuit cu suficienţa dumneavoastră, să faceţi afirmaţii de genul „o singură persoană”… Nu! Sunt oameni care gândesc, să nu vă imaginaţi că monopolul gândurilor inteligente este numai la dumneavoastră!
Crin Antonescu: Cine face, conform Constituţiei României, orice modificare a organizării administrativ-teritoriale a ţării?
Traian Băsescu: Parlamentul.
Crin Antonescu: Parlamentul, da? Deci când o să treacă Parlamentul pe seară şi o să cheme domnul Ioan Oltean trei-patru prieteni la un şpriţ la Palatul Victoria, atunci discutăm organizarea administrativ-teritorială. Până atunci, a trecut o singură persoană, cu tot respectul pentru funcţia ei, şi, din punct de vedere constituţional, noi nu avem nicio obligaţie. Totuşi, vă spunem „Opriţi-vă!” pentru că vedeţi foarte bine ce nebunii riscă să se declanşeze din asta, pentru faptul că nu există un dialog, pentru faptul că nu există o pregătire şi pentru faptul că numai dumneavoastră, pentru interesele unui partid, nu puteţi da peste cap ţara asta! E simplu, cred, dincolo de confuzii, de suficienţe şi alte aprecieri!
Traian Băsescu: Domnule Antonescu, simplificarea funcţionării statului român este în interesul fiecărui cetăţean.
Crin Antonescu: Pe principiul ar fi bine să fie bine! Nu are nimic de-a face ce propuneţi cu simplificarea funcţionării statului.
Traian Băsescu: Exact asta este. Simplificarea şi debirocratizarea statului cu o puternică descentralizare către administraţiile locale. Asta o dată. În al doilea rând, eu v-am rugat să încercăm un compromis. Nu mai putem merge pe teoria „hai să amânăm pentru un an, pentru încă doi”. România este plecată pe un tren al reformării sale. S-au adoptat codurile pentru justiţie, s-a adoptat noul Cod al Muncii, s-a adoptat noua Lege a Educaţiei, Legea Salarizării, Legea Pensiilor, or partea de administrare a României nu poate să rămână în afara acestui proces de reformare a statului şi de diminuare a impactului statului pe fiecare cetăţean. Vreţi să înţelegeţi, bine!
Crin Antonescu: Domnule preşedinte, niciodată în România n-a fost atâta corupţie la vârf, niciodată în România n-a fost atâta politizare absurdă. Credeţi că am făcut două afirmaţii aberante? Eu cred asta şi o cred foarte mulţi români.
Traian Băsescu: Cred că exageraţi, dacă aţi văzut ultimele analize, nu e România cea mai coruptă ţară, e departe de a fi cea mai coruptă ca percepţie la nivel european, dar nu asta discutăm acum.
Crin Antonescu: Păi atunci de ce reformăm coduri dacă asta-i realitatea? E bine să le reformăm, dar nu mai prezentaţi bilanţul ăsta triumfal al unei reforme făcute de o mână de oameni pentru o mână de oameni.
Traian Băsescu: Domnule Antonescu, cred că vă deranjează că s-a făcut ceva în 2010, în 2011, dar nu asta e important. Important este dacă eu găsesc cu dumneavoastră un dialog pentru accelerarea procesului de reformare a statului.
Victor Ponta: Da, domnule preşedinte, compromisuri cu noi, văd că repetaţi termenul ăsta şi nu îmi place deloc, nu aveţi ce compromisuri să faceţi cu noi. Un dialog, da! Noi am venit şi v-am propus ceva, am văzut prin presă ce vreţi să faceţi. Nu am văzut un document, care e proiectul legislativ, care-s atribuţiile, numai vorbe goale! Noi v-am scris!
Traian Băsescu: Domnule Ponta, pentru informarea dumneavoastră, ca să nu plecaţi neinformat, deşi proiectul este la Guvern…
Victor Ponta: Sunt foarte informat.
Traian Băsescu: Se vizează o reorganizare administrativă în opt judeţe, pentru că studiul este făcut de specialişti români şi europeni şi acesta ar fi optimul în reorganizarea administrativă pentru a avea regiuni puternice, obiectivele fiind reducerea costurilor de funcţionare a statului, reducerea birocraţiei, descentralizarea profundă, reducerea corupţiei care s-a instalat la nivelul judeţelor fără culoare politică – şi asta, dacă nu credeţi, puteţi vedea în rapoartele Comisiei Europene ce se întâmplă cu programele, cu proiectele derulate în judeţe. Reorganizarea administrativă mai creează un lucru: creează concurenţă între regiuni. Creează posibilitatea abordării unor proiecte regionale şi nu „facem strada, facem drumul din comună şi cu asta basta!”
Victor Ponta: Domnule preşedinte, sincer, şi dumneavoastră aveţi lucruri mai bune de făcut. Astăzi, în România, când vrei să faci un drum comunal la Botoşani sau la Satu Mare, vii şi stai la coadă la biroul doamnei Udrea. Dacă vreţi să schimbaţi treaba asta, puteţi să discutaţi cu noi, altfel compromisuri, sincer, nu, şi vă ţinem ocupat şi pe dumneavoastră şi cred că n-are niciun rost.
Traian Băsescu: Domnule Ponta, se pare că aveţi o obsesie, dar asta nu mă împiedică să încurajez toţi miniştrii să discute cu primarii. Toţi miniştrii! Am făcut-o întotdeauna, eu am fost un ministru care a discutat mult cu primarii şi era coadă la mine să discut cu primarii. Pe toţi îi încurajez să facă acelaşi lucru.
Victor Ponta: Dacă vreţi să avem în continuare primari care să stea cerşetori la uşa unei doamne ministru sau la uşa unui domn ministru, noi nu vrem chestia asta, domnule preşedinte, şi aici n-aveţi ce să vă înţelegeţi cu noi…
Traian Băsescu: Nu cerşetori, dar dacă vin în Bucureşti şi vor să discute cu un ministru, de ce să nu-i primească?
Victor Ponta: Nu trebuie să mai meargă la Bucureşti, trebuie să meargă la regiunea lor.
Traian Băsescu: Asta spun şi eu. La judeţul lor mare…
Victor Ponta: Deci sunteţi de acord să desfiinţăm tot ce au ministerele? Vă mulţumim!
Traian Băsescu: Bine. Şi eu vă mulţumesc!
Partidul Social Democrat
Biroul de Presă
presa@psd.ro
COMUNICAT DE PRESĂ
(21 iunie 2011)
Declaraţia de presă a preşedintelui României, Traian Băsescu
Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut marţi, 21 iunie a.c., la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă la finalul consultărilor cu partidele şi formaţiunile politice reprezentate în Parlamentul României. Vă prezentăm textul declaraţiei de presă:
Bună seara. După cum ştiţi, am avut întâlniri cu USL sau cu parte din USL - au venit doi din trei lideri politici ai USL - şi cu alianţa de guvernare. Obiectivul meu a fost să încerc compromisul în raporturile dintre alianţa de guvernare şi opoziţie. Din păcate, opoziţia a venit la aceste discuţii care vizau subiecte de interes naţional într-o cheie pur electorală. În afară de faptul că vor un comitet de criză - eu le-am propus o comisie de analiză a riscurilor generate de alte ţări; România nu este în situaţia în care să funcţioneze cu un comitet de criză. A fost această perioadă când nu ne puteam finanţa de pe pieţele externe, la începutul anului 2009, şi când a trebuit să apelăm la Fond. Dar România are restabilite nişte echilibre, e adevărat, fragile şi de aceea trebuie să fim atenţi în continuare cu stabilitatea noastră macroeconomică, mai ales că este influenţată puternic de factori externi. V-aş aduce aminte că băncile unui stat aflat în mare dificultate controlează circa 27% din piaţa bancară românească. Ori asta reclamă atenţie maximă şi prudenţă, prudenţă în tot ceea ce facem şi continuarea proceselor de reformare a statului. Am făcut apel în discuţiile cu cei doi lideri ai USL la găsirea unor compromisuri. Dacă oferta publică pe care au făcut-o era într-adevăr sinceră, adică: reducerea numărului de parlamentari la 300, în paralel cu reorganizarea teritorială despre care şi ei au vorbit pe cele opt regiuni - aici diferendul era că proiectul coaliţiei vizează desfiinţarea consiliilor judeţene. Ori eu am considerat că aceste lucruri se puteau acomoda şi puteau da şi satisfacţie opoziţiei prin apariţia motivaţiei pentru a crea o a doua Cameră, o Cameră superioară în interiorul numărului de 300, care să vegheze la administraţia locală, şi de ce nu, la politica externă, la problemele minorităţilor ş.a.m.d. Din păcate, la aceste propuneri s-a venit cu soluţii politicianiste, fără valoare politică şi care poate, vă rog să fiu scuzat, nu-i nimic agresiv în afirmaţiile mele, care definesc superficialitatea şi lipsa de maturitate a celor doi lideri. Repet, definesc superficialitatea şi lipsa de maturitate a celor doi lideri.
După marele comitet de criză - repet, noi avem nevoie de un comitet de supraveghere pentru a vedea efectele crizelor externe României în primul rând - următoarea propunere este legată de formarea unui guvern de tehnocraţi şi de organizare de alegeri parlamentare anticipate în luna noiembrie. Sigur, este probabil notabil entuziasmul incompetenţilor din toate mediile: politic, presă ş.a.m.d. când le spui de alegeri anticipate. Dar vreau să vă explic de ce m-am relaxat după ce domnul Ponta mi-a citit trăsnăile acestea ca vârf al competenţei lor. În acel moment am considerat că nu mai am în faţă parteneri de discuţie, pentru că mecanismul de instalare a unui guvern tehnocrat şi de generare a alegerilor anticipate înseamnă cel puţin trei-patru luni de guvern interimar. Dacă o ţară în jurul căreia se întâmplă atâtea lucruri neplăcute din punct de vedere financiar, care pot afecta şi România, îşi poate permite să stea în perioadă de criză economică globală cu guvern interimar trei-patru luni, asta pot gândi numai nişte oameni care nu au responsabilitate faţă de ţară. Mecanismul de a se ajunge la propunerea celor doi lideri imaturi ai opoziţiei este următorul, presupunând că aş fi fost de acord, nu eu sau nu numai eu - eu puteam să spun da, dar era o coaliţie care trebuia să fie de acord - mecanismul ar fi cam aşa: demisie promptă a actualului guvern, instalarea, să spunem, în cel mai fericit caz în zece zile a noului guvern de tehnocraţi cu misiunea de a lua măsuri anticriză, - cu ce suport, cu suportul cui să se ia măsurile astea anticriză la un guvern de tehnocraţi - şi de a organiza alegeri anticipate. Conform articolului 89 din Constituţia României, ar fi trebuit, după instalarea guvernului de tehnocraţi, să procedăm în modul următor: a doua zi acest guvern trebuia să demisioneze după instalare. Trebuia să instalăm un al doilea guvern de tehnocraţi, care trebuia şi el să demisioneze. Şi trebuia să aşteptăm 60 de zile până la dizolvarea Parlamentului. Pentru că astfel de abordări merită să fie arătate, vă rog să-mi permiteţi să vă citesc din Constituţie. "După consultarea preşedinţilor celor două camere şi ale liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură". Tot acest mecanism de la schimbarea guvernului politic cu un guvern de tehnocraţi, care pe urmă trebuia să demisioneze şi să instalăm două guverne care să cadă în Parlament, ne-ar fi dus în toamnă. Vă rog să mă credeţi că în momentul în care mi s-a citit această propunere de către unul din liderii celor două partide, sau unul din liderii USL, mi-am dat seama că nu aveam în faţă doi oameni responsabili. Asta este cu propunerile USL şi nu aş vrea să le mai discutăm pentru că reflectă politicianism, dezinteres pentru interesul naţional, lipsă de maturitate şi lipsă de responsabilitate. Eu vă pun la dispoziţie documentul pentru că mi-a fost înaintat. Poate fi multiplicat şi judecaţi-l aşa cum el a fost scris şi transmis preşedintelui României.
În ceea ce priveşte partea a doua a discuţiilor cu coaliţia majoritară. Am stabilit ca, în cel mai scurt timp, adică imediat după sosirea la Cotroceni a hotărârii Curţii Constituţionale, să înaintez Parlamentului, Camerei Deputaţilor proiectul de revizuire a Constituţiei, având ca principal obiectiv respectarea votului românilor la referendumul din noiembrie 2009. Este obiectivul la care m-am angajat şi pe care îl voi respecta. În plus, aş vrea să fac câteva comentarii legate de comunicatul deocamdată, deci legate de comunicatul Curţii Constituţionale în urma analizei proiectului. Spre exemplu, în ceea ce priveşte articolul 44, alineatul 8, din care în propunerea mea am eliminat formularea "caracterul licit al dobândirii se prezumă". Este vorba de dobândirea averilor. Vreau să înţelegeţi foarte clar că averea este protejată, dar nu avem dreptul să protejăm şi hoţia. La articolul 44, înainte de această formulare "caracterul licit al dobândirii se prezumă" există formularea "averea dobândită licit nu poate fi confiscată". Deci Constituţia dă garanţii celor care deţin averi licite că nimic nu li se poate întâmpla. Din acest motiv am solicitat eliminarea excesului, care punea sub protecţie averile ilicite. În acest sens, vreau să ştiţi că nu am făcut întâmplător această propunere de revizuire a Constituţiei, este vorba de Decizia-cadru 2005 a Consiliului European, JAI, din 24 februarie 2005, privind confiscarea produselor, a instrumentelor şi a bunurilor având legătură cu infracţiunea. Această decizie este obligatorie pentru toate statele membre şi trebuia implementată până în martie 2007. Singurul stat membru al Uniunii Europene care prin Constituţie contravine deciziei Consiliului este România. De aceea nu voi revizui textul proiectului propus şi voi insista ca Parlamentul să ia în consideraţie propunerea de text aşa cum a fost înaintată. Această decizie a Consiliului este obligatorie pentru toate statele membre şi ea vizează şi confiscarea extinsă a averilor. Adică cei care astăzi, în România, când intră într-o anchetă penală îşi mută imediat proprietăţile pe rude, pe prieteni, pe nu ştiu ce, nu ar mai putea să facă acest lucru în cadrul procesului de confiscare extinsă pe care îl cere decizia Consiliului, JAI, al Uniunii Europene şi care este obligatorie pentru toate statele membre. Deci voi menţine formularea în proiectul de revizuire a Constituţiei.
Mai aflăm din acest comunicat, la punctul 2, că persoanele publice în funcţie de ministru sau de deputat, e vorba de punctele 3 şi 4 din comunicat, prin reducerea imunităţii, au un drept fundamental afectat. Imunitatea nu este un drept fundamental nicăieri în această lume. Şi vreau să cred că în hotărâre nu o să apară că parlamentarilor şi miniştrilor li se afectează un drept fundamental. Nicăieri, în Constituţia României, imunitatea nu este definită ca fiind drept fundamental, nicăieri, în lumea civilizată, imunitatea nu este definită ca drept fundamental. Şi aş vrea să vă reamintesc că poziţia din comunicat, din comunicatul Curţii Constituţionale, este contrară a ceea ce s-a făcut la revizuirea Constituţiei în 2003. Atunci s-a restrâns imunitatea. Deci atunci nu era drept fundamental, dintr-o dată a devenit drept fundamental. Iar acum propunerea mea a fost să limităm imunitatea la activitatea politică parlamentară în Parlament şi în afara Parlamentului, dar la activitate politică. Dacă dai în cap unuia pe stradă, de ce trebuie să ai alt tratament decât cel al oricărui cetăţean? Ca urmare, voi menţine în proiectul ce-l voi transmite Parlamentului ambele propuneri, atât cea privind garanţiile pentru averile ilicite şi scoaterea prezumţiei de licit a averilor de orice tip ar fi ele. Pentru averile licite, există garanţie în Constituţie. Nu este nevoie să dăm o garanţie şi hoţilor, pentru că, de fapt, nu apărăm nimic, nu apărăm interesul public prin această formulare. Interesul public este ca statul să recupereze banii furaţi şi să-i pună la dispoziţia cetăţenilor.
În rest, nu am observaţii majore, legat de punctele de vedere exprimate de Curtea Constituţională, chiar dacă am îndoieli că nu este o soluţie bună mărirea reprezentanţilor societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii. Ce mi se pare jenant, însă, şi nu pot să nu fac această menţiune: am avut mari speranţe legate de noul CSM. Poziţia cu privire la caracterul licit al dobândirii ca fiind prezumat pentru orice tip de avere, vine exact de la CSM, nu de la Curtea Constituţională. Mă tem că noul CSM s-a îmbolnăvit repede de racilele vechiului CSM. În rest, în ceea ce priveşte Constituţia, sunt mulţumit că propunerile cu privire la implementarea referendumului au fost validate de Curtea Constituţională, că propunerile cu privire la accelerarea proceselor de instalare a Guvernului, de suspendare a Preşedintelui, de clarificare a relaţiei Preşedinte - Prim-ministru în procesul de remaniere au fost acceptate. De asemenea, extrem de important a fost faptul că a fost acceptat ca deficitul bugetar să nu depăşească 3%, iar orice procent de deficit să fie destinat strict investiţiilor şi nu consumului. De asemenea, a fost acceptată extinderea reţinerii pentru 48 de ore şi foarte important, a fost acceptată propunerea de modificare cu privire la judecătorii care trebuie să se supună nu numai legii, dar şi Constituţiei, şi hotărârilor Curţii Constituţionale. Deci, cred că, pe fond, Curtea Constituţională a avut o abordare constructivă în scopul fluidizării relaţiilor între instituţiile statului. În Parlament nu am îndrăznit să fac o asemenea propunere în proiectul de modificare, dar în discursul pe care îl voi avea în Parlament voi face un apel la parlamentari ca în procesul de revizuire a Constituţiei să găsim o formulă să inserăm în Constituţie şi faptul că primul furnizor de prosperitate pentru orice cetăţean este munca. Am prezentat aceste puncte de vedere coaliţiei, care a fost mult mai interesată de evoluţii, şi am primit asigurarea că se vor mobiliza ca pe timpul vacanţei parlamentare să lucreze la proiectul de Constituţie, pentru a analiza atât observaţiile Curţii Constituţionale, cât şi cele ale Consiliului Legislativ. În orice caz, ţin să mulţumesc Curţii Constituţionale pentru nivelul înalt de cooperare şi înţelegere a propunerilor pe care le-am făcut. Nu sunt constituţionalist, echipa cu care am lucrat este o echipă care m-a însoţit în tot mandatul, dar şi oameni care au lucrat la propunerile de revizuire a Constituţiei şi, în acelaşi timp, propunerile pe care le-am făcut reprezintă expresia a mai bine de şase ani de mandat în funcţia de preşedinte al României. Cred că va fi o Constituţie mai clară. Vreau să fiu foarte bine înţeles: eu consider principiile Constituţiei României ca fiind extrem de bune, sănătoase, dar Constituţia are nevoie de nişte ajustări, în mod deosebit, pentru clarificarea relaţiilor între instituţii şi, sigur, ea trebuie adaptată şi evoluţiilor României. Constituţia nu este un act pe care să nu-l mai atingi niciodată. Mai ales cu o ţară care a trecut un lung proces de tranziţie.
În ceea ce priveşte al doilea subiect, reorganizarea administrativă a ţării, există suportul a două formaţiuni politice pentru reorganizarea, aşa cum ea a fost propusă de Guvern şi susţinută şi de mine - pe opt regiuni. În acelaşi timp, există UDMR-ul, dar şi minorităţile, care au puncte de vedere diferite şi consideră că procesul de reorganizare trebuie să ţină cont, într-o oarecare măsură, şi de distribuţia minorităţilor în teritoriu. Sigur, vizând, în mod deosebit, Covasna şi Harghita. Sunt mai multe variante, nu aş vrea să lansez nici una. Luni vom avea un punct de vedere ferm al UDMR şi al minorităţilor, dacă putem merge într-un proces accelerat şi cu reorganizarea administrativă. Aş vrea să vă dau câteva elemente pe care le-am discutat cu cele patru partide. Dacă s-ar ajunge la consens cu privire la reorganizare ar trebui ca până la 31.12 să se termine procesul de reorganizare a deconcentratelor, ceea ar însemna o reducere de personal la nivelul fiecărui judeţ, fie că vorbim de inspectoratele judeţene de poliţie, fie că vorbim de inspectoratele de educaţie, de direcţiile de sănătate, de direcţii agricole ş.a.m.d. Vă pot spune că o primă analiză arată că, anual, s-ar realiza o economie de peste 100 de milioane de euro. La o primă analiză la ceea ce au dat ministerele, 100 de milioane de euro reduceri de cheltuieli cu salariile şi cheltuielile materiale aferente funcţionării acestor instituţii. Acesta ar fi nivelul de reducere brut, dar sunt convins că se poate intra mult mai în detaliu. După alegerile locale, care ar urma să se desfăşoare pe judeţele mărite, ar continua un alt proces care ar viza analiza în fiecare judeţ - actuală regiune de dezvoltare - a viabilităţii comunelor în mod deosebit. Sunt foarte multe comune care nu sunt viabile, nu-şi pot asigura din încasări proprii nici măcar salariile celor câţiva funcţionari pe care îi au la primărie, iar în această a doua etapă ar trebui ca, după o analiză la nivelul fiecărui judeţ mare sau - vreau să nu fie confuzie cu judeţele actuale - ar trebui să înceapă un proces de comasare a comunelor pentru a obţine unităţi administrative viabile care-şi pot asigura cheltuielile din propriile încasări. Avantajele unui astfel de proces pleacă în primul rând de la descentralizare. Toate atribuţiunile ar trebui transferate către unităţile administrative de bază. Nu o să trimiţi omul la capitala noului judeţ, să bată 500 de kilometri ca să-şi ia o adeverinţă. Vor trebui transferate toate aceste activităţi la unitatea administrativă de bază, fie că este comună, oraş sau municipiu. Pentru comunele neviabile ar trebui ca oficiile de la municipii să soluţioneze şi problemele pe care anterior le rezolvau la judeţ. De asemenea, nu se va desfiinţa niciun oficiu care lucra cu publicul. Se vor redimensiona, dar buletinele, certificate de naştere, paşapoarte, toate rămân aşa cum sunt în actuala distribuţie, pentru că nu are nimeni interesul să centralizăm, ci să descentralizăm. Deci în ceea ce priveşte reorganizarea administrativă, ea este susţinută practic de toate structurile coaliţiei, dar modul cum să se facă este încă un subiect de negociere şi discuţie până luni. După ziua de luni vă voi putea formula un punct de vedere cum se va face reorganizarea administrativă. Cert este însă că se va face.
Regret că nu am găsit o formulă de dialog cu USL pentru că reorganizarea administrativă nu este doar o problemă a partidului de guvernământ, ci este o problemă de mare interes pentru fiecare cetăţean. Fiecare vrea să fie mai multă autonomie la comune şi mai puţină dependenţă de Guvern. Fiecare cetăţean, fiecare comunitate vrea să vadă proiecte importante realizate cu bani europeni şi nu cârpite cu ce dau ministerele, câte un proiect mic. Noua organizare ar crea condiţii pentru realizarea de proiecte regionale. Vă dau un exemplu: în momentul de faţă, cea mai mare parte a banilor pe care îi distribuie Ministerul Agriculturii, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Mediului pe programe adresate mediului rural se duc în drumuri comunale, în străzi în comune, în apă curentă şi în canalizare. S-au contractat deja multe tronsoane din Coridorul IV Paneuropean. Nimeni nu vizează, datorită organizării administrative, realizarea acelor capilare care să aducă şi să scoată traficul din viitoarele autostrăzi. Drumurile judeţene - acestea sunt infrastructurile vitale pentru a putea să alimentezi cu trafic sau să scoţi trafic de pe viitoarele autostrăzi. Toate proiectele, majoritatea proiectelor sunt concentrate pe programe, pe proiecte comunale mici. Deci acesta ar fi un alt avantaj, posibilitatea de a se crea proiecte regionale. Nu în ultimul rând, dacă privim la realităţile de zi cu zi, nu putem spune că suntem fericiţi cu relaţiile create la nivelul judeţelelor, relaţii care fac ca aproape orice contract să fie pus sub semnul întrebării. Cred că una din soluţiile de reducere a corupţiei pe aceste moşii care au devenit judeţele, moşii pentru partide, pentru preşedinţii de Consilii judeţene, una din soluţii este chiar reorganizarea administrativă. Nu în ultimul rând, o reorganizare administrativă va crea şi condiţii legale pentru angajarea prin concurs a tuturor şefilor, mai mari sau mai mici, din aceste judeţe. Acestea ar fi câteva elemente pe care le-am discutat şi, dacă va fi reorganizare administrativă într-o formulă convenabilă, vom şti luni. Eu calific discuţiile cu partidele şi formaţiunile din coaliţie ca fiind constructive şi spiritul care a dominat discuţiile a fost acela legat de nevoia de a menţine coaliţia pentru a nu crea elemente de instabilitate politică. Şi eu le consider extrem de importante. Vă mulţumesc mult!
Departamentul de Comunicare Publică
21 Iunie 2011
(sursa: http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=12419&_PRID=)
